{"id":16981,"date":"2022-01-12T10:18:29","date_gmt":"2022-01-12T07:18:29","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=16981"},"modified":"2022-01-12T10:18:29","modified_gmt":"2022-01-12T07:18:29","slug":"spatii-culturale-nr-44-3","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=16981","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 44 (3)"},"content":{"rendered":"

Virgil DIACONU<\/strong>
\n\"\"

Un omagiu lui Mircea C\u0103rt\u0103rescu
\n sau
\n De ce \u00eel iubesc unii pe M. C.<\/strong> <\/p>\n

De ce \u00eel iubim pe Mircea C\u0103rt\u0103rescu
\n# Pentru c\u0103 scrie a\u015fa cum al\u0163ii respir\u0103;
\n# pentru c\u0103 transform\u0103 \u00een literatur\u0103 de v\u00e2rf tot ce atinge;
\n# pentru c\u0103 e talentat pur \u015fi simplu;
\n# [\u00eel iubesc] pentru romanul pe care \u00eenc\u0103 nu l-am citit (\u2026),
\n# \u00eel iubim pentru c\u0103 e un tat\u0103 atent \u015fi inventiv
\n \u015fi pentru c\u0103 are o so\u0163ie \u00een\u0163eleapt\u0103\u2026
\n Ioana P\u00e2rvulescu<\/em><\/p>\n

Cel mai proasp\u0103t text elogios dedicat unui scriitor rom\u00e2n se nume\u015fte De ce \u00eel iubim pe Mircea C\u0103rt\u0103rescu<\/em> \u015fi este semnat de prozatoarea \u015fi poeta Ioana P\u00e2rvulescu.
\nTextul cu pricina, care este de fapt un omagiu, apare \u00een \u201esuplimentul special Mircea C\u0103rt\u0103rescu\u201d, supliment pe care Revista de toamn\u0103-iarn\u0103 a Grupului Humanitas \u00eel include \u015fi chiar \u00eel anun\u0163\u0103 ca atare \u00eenc\u0103 de pe prima sa pagin\u0103. Revista de toamn\u0103-iarn\u0103\u2026 este catalogul Editurii Humanitas, tip\u0103rit cu ocazia T\u00e2rgului de Carte Gaudeamus, la sf\u00e2r\u015fitul anului trecut. \u00cen fond, de vreme ce la faimosul t\u00e2rg de carte Editura Humanitas i-a tip\u0103rit \u015fi lansat lui Mircea C\u0103rt\u0103rescu recentul roman Solenoid, era firesc ca tot ea s\u0103 \u00eei prezinte romanul \u015fi s\u0103-l nemureasc\u0103 pe autor prin portretul semnat de Ioana P\u00e2rvulescu. <\/p>\n

A\u015fadar, De ce \u00eel iubim pe Mircea C\u0103rt\u0103rescu\u2026
\n\u201ePentru c\u0103 scrie a\u015fa cum al\u0163ii respir\u0103,
\npentru c\u0103 transform\u0103 \u00een literatur\u0103 de v\u00e2rf tot ce atinge,
\npentru c\u0103 atinge tot ce se poate preface \u00een literatur\u0103,
\npentru c\u0103 numele lui e mai aproape de carte dec\u00e2t
\n al oric\u0103ruia dintre noi, cre\u00e2nd senza\u0163ia predestin\u0103rii\u201d,
\nconsider\u0103 Ioana P\u00e2rvulescu. Aprecierea \u201escrie a\u015fa cum al\u0163ii respir\u0103\u201d vrea s\u0103 spun\u0103 c\u0103 M.C. scrie \u00eentr-un mod c\u00e2t se poate de firesc, de natural; a scrie proz\u0103 sau poezie, este pentru acest autor modul natural al fiin\u0163ei sale. Mircea C\u0103rt\u0103rescu este a\u015fadar un scriitor autentic \u015fi f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 performant, de vreme ce el \u201etransform\u0103 \u00een literatur\u0103 de v\u00e2rf tot ce atinge\u201d, dup\u0103 cum ne asigur\u0103 Ioana P\u00e2rvulescu. Din \u201eliteratura de v\u00e2rf\u201d semnat\u0103 de Mircea C\u0103rt\u0103rescu m\u0103 voi opri asupra poeziei*, pentru a urm\u0103ri cum se \u201etransform\u0103 \u00een literatur\u0103 de v\u00e2rf \u2013 de fapt \u00een poezie de v\u00e2rf \u2013 tot ce atinge\u201d; tot ceea ce poetul atinge. \u00cen acest sens, vom asculta chiar m\u0103rturisirile sale.
\nDin articolul Cum am devenit poet, publicat \u00een volumul Pururi t\u00e2n\u0103r, \u00eenf\u0103\u015furat \u00een pixeli (1), afl\u0103m c\u0103 Mircea C\u0103rt\u0103rescu nu \u00ee\u015fi elaboreaz\u0103 poezia \u00een urma unei \u201eexperien\u0163e de via\u0163\u0103\u201d \u015fi a unui act de imagina\u0163ie propriu, ci a unor lecturi poetice, a contactului s\u0103u efectiv \u015fi c\u0103utat cu poezia altor poe\u0163i. Pentru C\u0103rt\u0103rescu, contactul cu poezia b\u0103\u015ftina\u015f\u0103 \u015fi str\u0103in\u0103 a \u00eensemnat trei convertiri poetice succesive.
\nPrima convertire poetic\u0103 s-a produs \u00een liceu (prin 1970).
\n\u201eDescopeream c\u00e2te un poet, rom\u00e2n sau str\u0103in, \u015fi \u00eel imitam cu sentimentul c\u0103 scriu de fiecare dat\u0103 \u00een singurul fel posibil, c\u0103 am descoperit punctul culminant al poeziei\u201d (ib., p. 63, s.n.), spune C\u0103rt\u0103rescu despre \u00eenceputurile sale poetice.
\nA doua convertire poetic\u0103 se petrece \u00een anii studen\u0163iei, c\u00e2nd este cucerit de poezia colegilor optzeci\u015fti din Cenaclul de luni, Traian T. Co\u015fovei, Florin Iaru \u015fi Alexandru Mu\u015fina:
\n\u201eam reu\u015fit \u00een cele din urm\u0103 s\u0103 \u00een\u0163eleg formula lor [poezia optzecist\u0103] \u015fi s\u0103 o pot folosi\u201d (ib., p. 64), m\u0103rturise\u015fte autorul textului numit Poema chiuvetei \u015fi a epopeii eroicomice Levantul.
\n\u015ei, \u00een fine, a treia convertire are loc prin 1985, c\u00e2nd este cucerit de poezia postmodernist\u0103 american\u0103 \u015fi, \u00een general, de
\n\u201ecultura de tip nord-american, ast\u0103zi un adev\u0103rat arhetip al postmodernit\u0103\u0163ii.\u201d (2, p. 202).
\nC\u0103rt\u0103rescu ne spune \u00een acest fel c\u0103 toat\u0103 poezia pe care a scris-o din liceu \u015fi p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi a fost influen\u0163at\u0103 \u015fi dominat\u0103 de anumite modele poetice, c\u0103 el a f\u0103cut \u00eentotdeauna poezie \u00een genul poeziei altora: de-a lungul timpului, poezia lui C\u0103rt\u0103rescu a imitat fie \u201eun poet rom\u00e2n sau str\u0103in\u201d, fie formula poetic\u0103 a genera\u0163iei optzeci, fie poezia postmodernist\u0103 aflat\u0103 \u00een vog\u0103 \u00een America de Nord, drept pentru care crea\u0163ia sa \u00een versuri devine, \u00een final, optzecist-postmodernist\u0103 sau postmodernist\u0103. \u015ei, ca s\u0103 \u00eent\u0103reasc\u0103 \u015fi mai bine modul \u00een care \u00ee\u015fi concepe poezia, iat\u0103 ce declar\u0103 el \u00een Zen, jurnal 2004-2010 (Humanitas, 2011):
\n\u201eE oribil s\u0103 scrii dac\u0103 nu vezi deja literele pe pagin\u0103, prin h\u00e2rtia de calc, c\u0103ci marii scriitori sunt copi\u015fti \u015fi caligrafi, iar cei pro\u015fti sunt originali.\u201d
\nSub h\u00e2rtia de calc a versurilor pe care Mircea C\u0103rt\u0103rescu le scrie se v\u0103d versurile altor poe\u0163i, \u201ec\u0103ci marii scriitori sunt copi\u015fti \u015fi caligrafi, iar cei pro\u015fti sunt originali\u201d. Pentru Mircea C\u0103rt\u0103rescu, poezia poetului de azi, postmodernist, se constituie prin imitarea unor modele poetice predecesoare sau contemporane. \u015ei vom \u00een\u0163elege c\u0103 poetul care imit\u0103 modele poetice este un mare scriitor\u2026
\nFaptul c\u0103 Mircea C\u0103rt\u0103rescu \u00ee\u015fi fabric\u0103 poezia din poezia sau din proza unor scriitori predecesori este dovedit, de exemplu, de poemul C\u0103derea, din volumul de debut Faruri, vitrine, fotografii (1980), care copiaz\u0103 cuv\u00e2nt cu cuv\u00e2nt pagina 194 a volumului Via\u0163a \u015fi opiniile lui Tristram Shandy, autor Lawrence Sterne (ELU, 1969). O parte a criticii noastre a punctat \u00een mai multe r\u00e2nduri acest plagiat, \u00een timp ce o alt\u0103 parte s-a f\u0103cut c\u0103 nu-l vede. Ioana P\u00e2rvulescu, autoarea recentului omagiu dedicat lui Mircea C\u0103rt\u0103rescu, nu-l vede, fire\u015fte, nici ea. Prin aceea\u015fi metod\u0103 a imit\u0103rii \u015fi recicl\u0103rii textelor scriitorilor predecesori, Mircea C\u0103rt\u0103rescu elaboreaz\u0103 epopeea eroicomic\u0103 Levantul.
\nNoi \u00eel iubim pe Mircea C\u0103rt\u0103rescu \u201epentru c\u0103 scrie a\u015fa cum al\u0163ii respir\u0103\u201d, spune Ioana P\u00e2rvulescu \u00een \u201esuplimentul special Mircea C\u0103rt\u0103rescu\u201d, din Revista de toamn\u0103-iarn\u0103 a Grupului Humanitas, \u00een care editura face reclam\u0103 romanului Solenoid. Scrie Mircea C\u0103rt\u0103rescu a\u015fa cum al\u0163ii respir\u0103? Probabil. \u00cens\u0103 scriind la fel de firesc precum al\u0163ii respir\u0103, poetul scrie totodat\u0103 a\u015fa cum scriu al\u0163ii, deci el imit\u0103 scrierea\/poezia altor poe\u0163i, uneori chiar \u015fi scrierile prozatorilor.
\nPoezia lui C\u0103rt\u0103rescu nu este, a\u015fadar, consecin\u0163a unui flux intelectual, afectiv \u015fi imaginar propriu, ci a unor influen\u0163e venite din spa\u0163iul literar, mai precis dinspre poe\u0163ii \u015fi direc\u0163iile poetice pe care le-a pre\u0163uit la un moment dat. Se schimb\u0103 obiectul adora\u0163iei, se schimb\u0103 \u015fi poezia lui C\u0103rt\u0103rescu. Arta poetic\u0103 a lui Mircea C\u0103rt\u0103rescu este o art\u0103 de \u00eemprumut. M.C. scrie prin delega\u0163ie. Arta poetic\u0103 a acestui poet const\u0103 \u00een imitarea unui model poetic sau altuia. Iar dac\u0103 poetul este iubit \u201epentru c\u0103 transform\u0103 \u00een literatur\u0103 de v\u00e2rf tot ce atinge\u201d, dup\u0103 cum afirm\u0103 Ioana P\u00e2rvulescu, trebuie s\u0103 \u00een\u0163elegem c\u0103 ceea ce atinge poetul este de fapt literatura\/poezia altora \u015fi c\u0103 poezia pe care el o scrie \u00een urma acestei atingeri miraculoase nu este nicidecum o poezie de v\u00e2rf, ci doar o poezie teribilist\u0103 modest\u0103, una dintre cele mai s\u0103race ale genera\u0163iei sale. Dar, ca s\u0103 nu vorbim \u00een de\u015fert, s\u0103 citim c\u00e2teva versuri semnate de C\u0103rt\u0103rescu, scrise \u00een perioada 1988-1992, culese din volumul nimic (cu n mic, 3):
\n\u201e\u015fi am s\u0103rit la geam: pe bune, ningea\u201d (p. 38).
\n\u201eZ\u00e2mbe\u015fte-mi \u015fi tu \u015fi mi se rupe de tot\u201d (p. 45).
\n\u201eo femeie mi\u015fto, pulpe mi\u015fto\u201d (p. 57).
\n\u201eTristu\u0163 deci, pentru c\u0103 vremea s-a-nchis\u201d (p. 80).
\n\u201eMi\u015fto miroase a p\u0103m\u00e2nt\/ c\u00e2nd vine metroul\u201d (ib.).
\n\u201eV\u0103d \u00een schimb o fat\u0103 t\u00e2n\u0103r\u0103 \u015fi dulce \u00eentr-un tricou mi\u015fto.\u201d (p. 95).
\n\u201eera a\u015fa mi\u015fto \u00eenc\u00e2t mi-a ars inima\u201d (p. 96).
\n\u201eMi\u015fto e Calea Mo\u015filor privatizat\u0103.\u201d (p. 100).
\n\u201eE foarte mi\u015fto Calea Mo\u015filor.\u201d (p. 102).
\n\u201eMai demult iubeam constela\u0163iile,
\nazi mi-e perfect perpendicular.\u201d (p. 103).<\/p>\n

Iat\u0103 a\u015fadar c\u00e2t de autentic este C\u0103rt\u0103rescu Mircea, c\u00e2t de mi\u015fto este poezia scriitorului omagiat de Ioana P\u00e2rvulescu \u00een \u201esuplimentul special Mircea C\u0103rt\u0103rescu\u201d al Revistei de toamn\u0103-iarn\u0103 a Grupului Humanitas. De aici vine probabil \u201esenza\u0163ia predestin\u0103rii\u201d, pe care Ioana P\u00e2rvulescu o are \u00een fa\u0163a scriitorului omagiat de ea. Da, Mircea C\u0103rt\u0103rescu este predestinat s\u0103 imite poezia altora \u015fi s\u0103 scrie at\u00e2t de inteligent \u015fi sensibil, at\u00e2t de mi\u015fto… Dac\u0103 tr\u0103ia \u00eentr-o alt\u0103 epoc\u0103, M.C. ar fi imitat, fire\u015fte, poezia genera\u0163ionist\u0103 a acelei epoci, pentru c\u0103 aceea ar fi fost poezia \u00een vog\u0103, poezie pe care este bine s\u0103 o ilustrezi cu propria crea\u0163ie, dac\u0103 vrei s\u0103 \u015ftie lumea de tine, s\u0103 fii b\u0103gat \u00een seam\u0103 \u015fi eventual s\u0103 fii omagiat de critica acelei genera\u0163ii.
\nDar s\u0103 revenim la textul omagial De ce \u00eel iubim pe Mircea C\u0103rt\u0103rescu. \u00cel iubim, spune Ioana P\u00e2rvulescu,
\n\u201ePentru c\u0103 e talentat pur \u015fi simplu, (\u2026),
\npentru Levantul,
\npentru Nostalgia,
\npentru Dragostea,
\npentru fluturele lui Orbitor (\u2026)
\n\u015fi pentru romanul pe care \u00eenc\u0103 nu l-am citit (\u2026).
\n\u00cel iubim pentru c\u0103 e un tat\u0103 atent \u015fi inventiv \u015fi pentru c\u0103 are o
\nso\u0163ie \u00een\u0163eleapt\u0103\u2026\u201d
\nMircea C\u0103rt\u0103rescu este iubit ca scriitor \u201epentru romanul pe care \u00eenc\u0103 nu l-am citit\u201d, a\u015fadar pentru Solenoid, spune prozatoarea Ioana P\u00e2rvulescu\u2026 Solenoid care trebuie musai v\u00e2ndut la T\u00e2rgul de Carte Gaudeamus.
\nAsta da dragoste literar\u0103! S\u0103 iube\u015fti un scriitor pentru romanul pe care nu i l-ai citit! \u015ei noi, care credeam c\u0103 absurdul a disp\u0103rut din evalu\u0103rile criticilor \u015fi ale prietenilor. Ca doctor \u00een filologie, cu teza Prejudec\u0103\u0163i literare. Op\u0163iuni comode \u00een receptarea literaturii rom\u00e2ne, Ioana P\u00e2rvulescu \u00eel apreciaz\u0103 pe M.C. nu doar pentru c\u0103r\u0163ile pe care i le-a citit, ci \u015fi pentru cele pe care nu i le-a citit. S\u0103 fie asta o practic\u0103 evaluatoare legitim\u0103? Dac\u0103 da, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 \u015fi noi vom fi legitima\u0163i ca de acum \u00eenainte s\u0103 \u00eei iubim, s\u0103 \u00eei apreciem pe scriitori pentru c\u0103r\u0163ile pe care ace\u015ftia le-au scris, dar pe care noi nu le-am citit. \u00cei vom iubi \u00een alb.
\nA\u015fadar, de ce \u00eel iubim pe Mircea C\u0103rt\u0103rescu? \u201ePentru c\u0103 e talentat pur \u015fi simplu\u201d, ne spune Ioana P\u00e2rvulescu, adic\u0103 pentru c\u0103 are talentul de a imita, prelucra, recicla, plagia crea\u0163ia altor poe\u0163i, fie ace\u015ftia optzeci\u015fti sau postmoderni americani, dup\u0103 cum declar\u0103 poetul mai sus.
\n\u015ei \u00een fine, \u201e\u00eel iubim pentru c\u0103 e un tat\u0103 atent \u015fi inventiv \u015fi pentru c\u0103 are o so\u0163ie \u00een\u0163eleapt\u0103\u201d\u2026, ne asigur\u0103 prozatoarea, poeta \u015fi criticul literar Ioana P\u00e2rvulescu \u00een textul ei omagial publicat sub sigla Grupului Humanitas. \u015ei probabil c\u0103 a fi \u201eun tat\u0103 atent \u015fi inventiv\u201d \u015fi a avea \u201eo so\u0163ie \u00een\u0163eleapt\u0103\u201d constituie chiar argumentele pentru care M.C. este iubit ca scriitor\u2026
\nTr\u0103im vremuri n\u0103ucitoare! Sus\u0163inem excelen\u0163a literar\u0103 a lui Mircea C\u0103rt\u0103rescu, un scriitor care produce poezie prin reciclarea poeziei predecesoare, care \u201ecreeaz\u0103\u201d texte poetice lipsite de originalitate \u015fi emo\u0163ie, cu inser\u0163ii plagiate. \u015ei \u00eel iubim, ca prozator, \u201epentru romanul [Solenoid] pe care \u00eenc\u0103 nu l-am citit\u201d! (s.n.).
\nSus\u0163inem excelen\u0163a unui poet, \u00eens\u0103 acel poet este departe de a fi unul excelent, de vreme ce el scrie a\u015fa cum scrie \u015fi \u00ee\u015fi compune textele poetice prin imitarea poemelor altor poe\u0163i. De fapt, noi \u00eei supradimension\u0103m calit\u0103\u0163ile literare, opera poetic\u0103. Unii ar putea spune c\u0103 supraevaluarea aceasta aminte\u015fte de apusele omagii. Dar nu este a\u015fa. Acesta este un omagiu literar, ceea ce e cu totul altceva. Las\u0103, c\u0103 \u015fi celelalte omagii erau literare! \u2013 \u00eemi \u015fopte\u015fte \u00eengerul negru, care tocmai mi s-a a\u015fezat pe um\u0103r. Nu erau ele semnate tot de scriitori notorii?
\nOricum, cu \u201eargumente\u201d de acest fel sau apropiate, \u015fi chiar cu argumente care s-au vrut mai atent plombate critic, i s-a construit \u00een timp lui Mircea C\u0103rt\u0103rescu o imagine de mare poet; o imagine artificial\u0103, fals\u0103. Ca poet, Mircea C\u0103rt\u0103rescu este \u00een mod evident supradimensionat; el este produsul unei politici de marketing literar, pentru care asud\u0103 o parte din criticii colegi de genera\u0163ie, editura, \u015fi chiar critici din alte genera\u0163ii literare. <\/p>\n

R\u0103sf\u0103\u0163at pe patru pagini, Solenoidul lui M.C.
\n\u00eengr\u0103m\u0103de\u015fte trei laurea\u0163i Nobel pe o singur\u0103
\n pagin\u0103 <\/strong><\/p>\n

Dar s\u0103 revenim la \u201esuplimentul special Mircea C\u0103rt\u0103rescu\u201d. Aici, poetul \u015fi prozatorul ocup\u0103 lejer patru pagini, \u00een timp ce al\u0163i scriitori, deloc neglijabili, precum Andrei Ple\u015fu, Gabriel Liiceanu, Ioana P\u00e2rvulescu, Lucian Boia, Radu Paraschivescu, Dan. C. Mih\u0103ilescu, Victor Ieronim Stoichi\u0163\u0103, Alain Finkielkrant, Evgheni Voldolazkin, Svetlana Aleksievici \u2013 Premiul Nobel pentru Literatur\u0103 2015 \u2013, Amos Oz \u015fi at\u00e2\u0163ia al\u0163ii, beneficiaz\u0103, \u00een cuprinsul Revistei de toamn\u0103-iarn\u0103 a Grupului Humanitas, de c\u00e2te o singur\u0103 pagin\u0103 sau nici at\u00e2t.
\nDe remarcat este \u015fi faptul c\u0103 trei scriitori care au primit Premiul Nobel \u2013 Thomas Mann, Yasunari Kawabata \u015fi J.M. Coetze \u2013 sunt \u00eengr\u0103m\u0103di\u0163i pe o singur\u0103 pagin\u0103, \u00een timp ce Solenoidul lui Mircea C\u0103rt\u0103rescu ocup\u0103 patru pagini. De ce? Pentru c\u0103 este important. Poate chiar mai important dec\u00e2t scriitorii nobeliza\u0163i. Pentru c\u0103, editat probabil \u00een mare tiraj \u015fi lansat de c\u0103tre Editura Humanitas la T\u00e2rgul de Carte Gaudeamus, Solenoidul trebuie musai s\u0103 fie v\u00e2ndut!
\n ***
\nEste de observat, \u00eenc\u0103 din titlul textului omagial De ce \u00eel iubim pe Mircea C\u0103rt\u0103rescu, c\u0103 Ioana P\u00e2rvulescu nu vorbe\u015fte doar \u00een numele ei, ci \u015fi \u00een al nostru. \u00cen acest \u00eel iubim Ioana P\u00e2rvulescu afirm\u0103 \u015fi c\u0103 noi \u00eel iubim pe C\u0103rt\u0103rescu. Care noi? Noi cititorii? Poate s\u0103 vorbeasc\u0103 prozatoarea \u00een numele cititorilor? Nicidecum. Vorbe\u015fte \u00een numele ei. Iar faptul c\u0103 Ioana P\u00e2rvulescu face reclam\u0103 romanului Solenoid, pe care nu l-a citit, nu are nicio importan\u0163\u0103, pentru c\u0103 ast\u0103zi, \u00een postmodernism, pot fi promovate \u015fi lucruri pe care nu le cunoa\u015ftem. Nu cunoa\u015fterea lucrurilor pe care le promov\u0103m este important\u0103, ci cunoa\u015fterea persoanei care de\u0163ine lucrurile \u00een cauz\u0103.
\n\u00cen finalul omagiului, Ioana P\u00e2rvulescu nu uit\u0103 s\u0103 men\u0163ioneze faptul c\u0103 Mircea C\u0103rt\u0103rescu \u201ea fost primul autor Humanitas de literatur\u0103 rom\u00e2n\u0103 contemporan\u0103\u201d. A fi \u201eautor Humanitas\u201d trebuie s\u0103 fie desigur un lucru de excep\u0163ie, pentru c\u0103 editura nu public\u0103 dec\u00e2t foarte pu\u0163ini autori rom\u00e2ni, mai precis pe cei care se v\u00e2nd bine. Iat\u0103 \u00eens\u0103 c\u0103 de pe site-ul Editurii Humanitas afl\u0103m c\u0103 \u015fi Ioana P\u00e2rvulescu este un \u201eautor Humanitas\u201d. A\u015fadar, un \u201eautor Humanitas\u201d elogiaz\u0103 un alt \u201eautor Humanitas\u201d, pe C\u0103rt\u0103rescu Mircea, care este de fapt \u201eprimul autor Humanitas de literatur\u0103 rom\u00e2n\u0103 contemporan\u0103.\u201d \u2013 Un gest colegial-editorial firesc, din care toat\u0103 lumea literar\u0103 are de c\u00e2\u015ftigat: Ioana P\u00e2rvulescu, ca autor al editurii Humanitas, Mircea C\u0103rt\u0103rescu, \u201eprimul autor Humanitas\u2026\u201d, \u015fi editura, de vreme ce romanul se vinde la aproximativ 70 de lei. Important este s\u0103 contribuim la cre\u015fterea cifrei v\u00e2nz\u0103rilor. Pentru cine nu \u015ftie, solenoid \u00eenseamn\u0103 o bobin\u0103 electric\u0103 f\u0103r\u0103 miez feromagnetic.
\nOricum, \u00een urma unor omagii literare ne\u00eentemeiate critic, de tipul celui de mai sus, Mircea C\u0103rt\u0103rescu a primit mai multe premii importante pentru poezie. \u015ei ar trebui s\u0103 punct\u0103m aici faptul c\u0103 poetul atinge rara performan\u0163\u0103 de a fi premiat de c\u0103tre USR pentru un plagiat, mai precis pentru plagierea, \u00een cartea de versuri Faruri, vitrine, fotografii, a paginii 194 a volumului Via\u0163a \u015fi opiniile lui Tristram Shandy. Dup\u0103 mai multe interven\u0163ii ale criticilor, acest plagiat este recunoscut \u00een cele din urm\u0103 de c\u0103tre autor, pentru c\u0103 \u00een volumul Poezia (Humanitas, 2015), care antologheaz\u0103 toate c\u0103r\u0163ile de versuri ale lui Mircea C\u0103rt\u0103rescu, textele plagiate apar, \u00een fine, \u00een ghilimele.
\n\u015ei o ultim\u0103 observa\u0163ie: toat\u0103 iubirea rev\u0103rsat\u0103 asupra lui C\u0103rt\u0103rescu de c\u0103tre aplaudacii s\u0103i \u00een presa literar\u0103 \u015fi toate premiile ob\u0163inute pentru \u201epoezie\u201d de acesta, nu reu\u015fesc s\u0103 schimbe p\u0103rerea lui M.C. despre el \u00eensu\u015fi:
\n\u201eCe lipse\u015fte din tot ce scriu: excesul, implicarea, emo\u0163ia. Poemele mele de-acum seam\u0103n\u0103 cu cele ale tuturor poe\u0163ilor pro\u015fti, pentru c\u0103 un poem bun trebuie s\u0103 fie patetic, chiar dac\u0103 la un mod superior\u2026\u201d
\nAceasta este declara\u0163ia care certific\u0103 performan\u0163a literar\u0103 a lui Mircea C\u0103rt\u0103rescu, declara\u0163ia de avere literar\u0103 f\u0103cut\u0103 de poet \u00een Jurnal (Editura Humanitas, 2001). Ce ar mai fi de spus?<\/p>\n

Bibliografie<\/strong>
\n1. Mircea C\u0102RT\u0102RESCU, Pururi t\u00e2n\u0103r, \u00eenf\u0103\u015furat \u00een pixeli, Editura Humanitas, Bucure\u015fti, 2005.
\n2. Mircea C\u0102RT\u0102RESCU, Postmodernismul rom\u00e2nesc, Editura Humanitas, Bucure\u015fti, 1999.
\n3. Mircea C\u0102RT\u0102RESCU, nimic, versuri, Editura Humanitas, Bucure\u015fti, 2010.
\n* Articolul d\u0103 aten\u0163ie special\u0103 poeziei, a\u015fa \u00eenc\u00e2t aprecierile mele nu se refer\u0103 la calitatea de prozator a lui M.C., ci doar la aceea de poet. <\/p>\n


\nAdrian BOTEZ<\/strong>
\n\"\"

SINUCIDERE \u015eI V\u00c2NZARE, \u00ceN CONTEMPORANEITATE<\/strong><\/p>\n

lume-at\u00e2rn\u00e2nd isteric de-o grenad\u0103
\ncu cuiul scos \u2013 r\u00e2njind la b\u0103rbi de sfin\u0163i
\na fost odat\u0103-n lun\u0103-o serenad\u0103
\nacum sunt cranii \u2013 lumin\u00e2nd cumin\u0163i<\/p>\n

tic-tac tic-tac bat ceasurile-n geamuri
\nnu mai sunt flori \u2013 e-o iarn\u0103 exploziv\u0103
\nnu sunt nici arme \u2013 suli\u0163e n-au flamuri
\ndar moartea vine zilnic prin deriv\u0103<\/p>\n

castele cavaleri \u015fi regi \u2013 ruine
\nde amintiri v\u00e2ndute azi la solduri:
\nce pururi a fost r\u0103u \u2013 acum e bine<\/p>\n

calculatoare ne-otr\u0103vesc cu slove-bolduri…
\n…emisia tv s-a terminat:
\nHristos a fost v\u00e2ndut pe-un masturbat!<\/p>\n


\nE-UN CIMITIR \u00ceN AER LIBER \u2013 LUMEA<\/strong><\/p>\n

e-un cimitir \u00een aer liber \u2013 lumea
\nvizitatorii-\u015fi tot am\u00e2n’ sosirea:
\n\u00een galaxii se mi\u015fc\u0103 silnic \u015ftirea
\nc\u0103ci orbii-o duc de-a-ndoaselea \u2013 e culmea!<\/p>\n

\u201eRegina A\u015ftrilor e groap\u0103 de moroi!\u201d
\nam pus afi\u015f \u2013 dar cine-s eu? \u2013 un sloi!
\nstelele v\u0103d doar pata-mi de noroi
\nv\u0103d \u015fansa-n vis de show-uri – mereu noi…<\/p>\n

…era-n verset: \u201enici de v\u0103zut nu fuse\u201d…
\niar \u201eochi\u201d… – de unde? -oceane de strigoi
\ncu h\u00e2rca goal\u0103 \u015fi g\u0103vane moi!<\/p>\n

…s-a fost hr\u0103nit \u015fi Hrist de piedici puse
\nc\u00e2nd vrei s\u0103-nv\u00e2r\u0163i \u00een cer c\u00e2teva fuse…:
\nd\u0103 a lehamite din m\u00e2n\u0103… \u2013 \u015fi se duse!<\/p>\n


\nPOVE\u0218TI DE C\u0102L\u0102TORIE<\/strong><\/p>\n

Doina CERNICA<\/strong>
\n\"\"

Dulcineea la Ulcinj<\/strong><\/p>\n

Urc\u0103m de c\u00e2teva ori pe zi peste o sut\u0103 de trepte spre camera noastr\u0103 din vila str\u0103juit\u0103 de chiparo\u015fi, \u00eens\u0103 nici m\u0103car ultima, cea mai grea, nu-mi zdruncin\u0103 convingerea c\u0103 am f\u0103cut bine aleg\u00e2nd Ulcinj pentru un moment de respiro \u00een minunata \u015fi obositoarea noastr\u0103 c\u0103l\u0103torie de la sf\u00e2r\u015fitul verii prin Balcanii de Vest. Aici diminea\u0163a \u00eencepe cu soarele \u00eentre cer \u015fi Adriatica, \u00een trilul unei cigale \u015fi \u00een aroma p\u0103trunz\u0103toare a p\u0103durii de pini. Lumina cade pe fortifica\u0163iile ora\u015fului vechi \u015fi cuprinde treptat ambarca\u0163iunile din micul port al golfului. Sunt at\u00e2t de la vedere, \u00eenc\u00e2t nu po\u0163i s\u0103 nu te \u00eentrebi cum ar\u0103ta \u00een secolul al \u015faptesprezecelea amfiteatrul natural pe care urc\u0103 ast\u0103zi ora\u015ful nou, c\u00e2t\u0103 umbr\u0103 proiecta peste valuri, \u00eenc\u00e2t, sub protec\u0163ia turcilor, pira\u0163ii supravie\u0163uitori ai celebrei b\u0103t\u0103lii de la Lepanto \u015fi urma\u015fii lor s\u0103-\u015fi stabileasc\u0103 aici comandamentul? De aici s\u0103 plece flota lor de temut ca s\u0103 semene teroare \u00een Adriatica \u015fi \u00een \u00eentreaga Mediteran\u0103 \u015fi aici s\u0103 se re\u00eentoarc\u0103 s\u0103-\u015fi socoteasc\u0103 prada. Aur \u015fi vie\u0163i omene\u015fti deopotriv\u0103.
\n Nu avem r\u0103bdare pentru mult c\u0103utatele plaje ul\u0163ineze, \u00een primele zile am urmat voluta drumului spre centru pe marginea sa \u00eengust\u0103, \u00eencerc\u00e2nd un echilibru \u00eentre \u00eenvolburarea aerului dup\u0103 trecerea ma\u015finilor \u00een dreapta \u015fi vertijul priveli\u015ftii la st\u00e2nga, ora\u015ful \u00eencep\u00e2nd de la picioarele noastre \u015fi arunc\u00e2ndu-se ad\u00e2nc \u00een acoperi\u015furi ro\u015fii \u015fi turle de moschei spre lama de asfalt a bulevardului Skanderbeg, fost Mare\u015falul Tito, denumiri care condenseaz\u0103 dou\u0103 informa\u0163ii esen\u0163iale despre ora\u015f: trecuta sa apartenen\u0163\u0103, \u00eempreun\u0103 cu \u00eentreg Muntenegru de azi, la Iugoslavia, \u015fi predominanta albanez\u0103 \u00een compozi\u0163ia etnic\u0103 a locuitorilor s\u0103i. Acest drum pres\u0103rat cu panouri care anun\u0163\u0103 ,,sobe\u201d, camere de \u00eenchiriat, ne place pentru momentul s\u0103u de la cotitur\u0103, care al\u0103tur\u0103 un mic ,,restoran\u201d cu teras\u0103, ,,Stari Ribar\u201d, ,,B\u0103tr\u00e2nul pescar\u201d, plin de pitoresc, al desenului firmei, al specialit\u0103\u0163ilor casei \u015fi al clien\u0163ilor fideli, cu b\u0103rbi, pipe \u015fi tinere\u0163e \u00een secolul trecut, elegantului hotel ,,Senator\u201d de cinci stele, cu parcarea \u00eentotdeauna plin\u0103 \u015fi geamuri permanent \u00eenchise. Dar dup\u0103 dou\u0103 zile renun\u0163\u0103m la tensiunea lui, prefer\u00e2nd incitanta aventur\u0103 a cobor\u00e2rii pe p\u0103ienjeni\u015ful treptelor care str\u0103bat aceast\u0103 parte \u00een amfiteatru a Ulcinjului.
\n\"\"

Virgil DIACONU Un omagiu lui Mircea C\u0103rt\u0103rescu sau De ce \u00eel iubesc unii pe M. C. De ce \u00eel iubim<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16981"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=16981"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16981\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":16986,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16981\/revisions\/16986"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=16981"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=16981"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=16981"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}