{"id":16977,"date":"2022-01-11T20:09:07","date_gmt":"2022-01-11T17:09:07","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=16977"},"modified":"2022-01-11T20:09:07","modified_gmt":"2022-01-11T17:09:07","slug":"spatii-culturale-nr-44-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=16977","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 44 (2)"},"content":{"rendered":"

DREPTUL LA REPLIC\u0102<\/strong><\/p>\n

Doamn\u0103 Redactor-\u015fef,<\/p>\n

Am avut surpriza s\u0103 g\u0103sesc disimulat \u00een articolul \u201eAlte subtile \u201eSemne de carte\u201d, semnat de Dl. Cornel Galben \u00een revista \u201eSpa\u0163ii culturale\u201d nr. 43\/2015, un atac pe care \u00eel consider nedrept, la adresa mea. \u00cen virtutea cutumelor profesiei noastre de scriitori, v\u0103 rog respectuos s\u0103 \u00eemi acorda\u0163i \u201edreptul la replic\u0103\u201d, public\u00e2nd textul al\u0103turat, – conceput civilizat \u015fi cu extrem de mult\u0103 st\u0103p\u00e2nire de sine.
\n Cu mul\u0163umiri respectuoase, al Dvs.
\n Viorel Savin<\/strong><\/p>\n

Prea multe neadev\u0103ruri \u00een pu\u0163ine cuvinte<\/strong><\/p>\n

Doamne, ce surprize, c\u00e2t\u0103 mirare, derut\u0103 \u015fi c\u00e2t\u0103 nedorit\u0103 adrenalin\u0103 \u00ee\u0163i pot procura \u201eprietenii\u201d de-o via\u0163\u0103, atunci c\u00e2nd \u00ee\u015fi scap\u0103 frustr\u0103rile de sub control!… Dar s\u0103 nu divag\u0103m.
\n \u00centr-o cronic\u0103 din Spa\u0163ii culturale nr. 43\/2015, excitat de faptul c\u0103 mi-a \u00eent\u00e2lnit numele p\u00e2n\u0103 \u015fi \u00een cuprinsul c\u0103r\u0163ii doamnei Rodica L\u0103z\u0103rescu, Cornel Galben \u00ee\u015fi ogoaie mai vechile fantasme privind \u201enotorietatea\u201d de care ar fi v\u0103duvit pe nedrept \u015fi, con\u015ftient de incontestabila sa valoare (este autorul a peste 7 pagini buc\u015fite cu titluri despre via\u0163a \u015fi opera pictorului Nicu Enea!, – vezi Cornel Galben, \u201ePersonalit\u0103\u0163i b\u0103c\u0103uane\u201d, vol. IV, Corgal Press, Bac\u0103u, 2010, pag. 81 – 89 -, spre deosebire de mine care, despre artistul-pictor, am scris doar o pies\u0103 de teatru, \u201eB\u0103tr\u00e2na \u015fi ho\u0163ul\u201d, ce s-a jucat cu succes pe multe scene din \u0163ar\u0103, \u015fi numai dou\u0103 c\u0103r\u0163i – dintre care una \u00een curs de reeditare! -, totaliz\u00e2nd abia 600 de pagini), m\u0103 ia gospod\u0103re\u015fte la refec, ating\u00e2nd performan\u0163a de a arunca pe pia\u0163\u0103, \u00een vreo sut\u0103 cincizeci de cuvinte, nu mai pu\u0163in de \u015fase acuza\u0163ii false, – ca s\u0103 m\u0103 exprim cu \u00eeng\u0103duin\u0163\u0103.
\n Dar, s\u0103 demonstrez cu argumente peremptorii ceea ce afirm. Redau textul lui C. G. (doar partea care se refer\u0103 la mine), \u201e\u00eemp\u0103r\u0163it\u201d pe\u2026 erorile con\u0163inute \u015fi acuza\u0163iile fabricate Comentariile de sub excerptele numerotate \u00eemi apar\u0163in. A\u015fadar, iat\u0103 ce acuz\u0103 C. G. \u015fi ce r\u0103spund eu:
\n1 – \u201eViorel Savin, la Bac\u0103u, l-a readus \u00een aten\u0163ie pe, dup\u0103 el, uitatul pictor Nicu Enea\u2026\u201d
\nR\u0103spuns: Trec\u00e2nd peste vanitatea ieftin\u0103 de a formula cu imperial dispre\u0163: \u201epe, dup\u0103 el, uitatul pictor\u201d, \u2013 ca s\u0103 fiu sincer, grobianismul acestei formul\u0103ri m-a determinat s\u0103-i r\u0103spund! -, precizez ritos c\u0103 \u00een tot ceea ce am scris despre artist am sus\u0163inut \u00eentotdeauna c\u0103: \u201eAdev\u0103rul este c\u0103 Nicu Enea a fost unul dintre cei mai importan\u0163i pictori din interbelic. Dreptatea care i s-a f\u0103cut (\u015fi \u00eenc\u0103 i se face) se cheam\u0103 marginalizare.\u201d (Vezi \u015fi: Viorel Savin, \u201eNicu Enea. Via\u0163a alc\u0103tuit\u0103 din scrisori, articole \u015fi poze\u201d, Ateneul scriitorilor, Bac\u0103u, 2015, pag. 12). Totu\u015fi, dac\u0103 asta \u015ftie C. G.: c\u0103 \u201euitat\u201d este sinonim cu \u201emarginalizat\u201d, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 el este de bun\u0103 credin\u0163\u0103, iar eu \u00eei sunt neprieten, – suspect\u00e2ndu-l de inten\u0163ii de nedemn\u0103 manipulare a cititorului \u00een sensul satisfacerii propriei vanit\u0103\u0163ii\u2026!
\n2 – \u201e\u2026alc\u0103tuind o culegere de texte referitoare la via\u0163a \u015fi opera artistului, cu inten\u0163ia v\u0103dit\u0103 de \u201erea\u015fezare pe soclul ce i se cuvine\u2026\u201d
\nR\u0103spuns: Pentru a minimaliza efortul meu, C. G., ziarist informat, se preface a nu \u015fti ce reprezint\u0103\/ \u00eenseamn\u0103\u2026 \u201eo culegere de texte\u201d!? Cu at\u00e2t mai bizar\u0103 este tentativa lui, cu c\u00e2t este contrazis\u0103 chiar de subtitlul lucr\u0103rii, care explic\u0103 onest c\u0103 volumul propune sub forma unei construc\u0163ii literare insolite o via\u0163\u0103, citez: \u201ealc\u0103tuit\u0103 din scrisori, articole \u015fi poze\u201d, – scrisorile \u015fi pozele, \u00een general, put\u00e2nd constitui obiectul \u201eunei culegeri\u201d (\u00een nici un caz \u201ede texte\u201d!) abia \u00eentr-o ultim\u0103 instan\u0163\u0103, iar cartea mea, a\u015fa cum a \u015fi fost perceput\u0103 de al\u0163i comentatori, este, respect\u00e2nd riguros dinamica faptelor, chiar o poveste de dragoste \u015fi de via\u0163\u0103 cu accente dramatice, \u00eentrupat\u0103 din scrisori personale, acte oficiale \u015fi fotografii de familie (toate aduse la cuno\u015ftin\u0163a publicului pentru prima dat\u0103, deci, \u00een limbajul care ar trebui s\u0103-i fie familiar lui C. G., inedite!), dar \u015fi din \u015ftiri de pres\u0103 \u015fi articole despre opera pictorului, reproduceri dup\u0103 grafica lui, editate \u00een premier\u0103 etc., etc. De\u015fi am \u00eencercat mai \u00eenainte s\u0103 \u00eei g\u0103sesc \u201eo oarece scuz\u0103\u201d(!?), sunt nevoit totu\u015fi s\u0103 recunosc c\u0103 C. G. are dificult\u0103\u0163i cu \u00een\u0163elegerea \u015fi instrumentarea anumitor no\u0163iuni sau sintagme specifice activit\u0103\u0163ii c\u0103reia i s-a dedicat!
\n3 \u2013 \u201eSalut\u00e2nd acest \u201edemers necesar pentru mai dreapta cinstire a pictorului! erudita autoare cade \u00een plasa celor \u201emici \u00eendrept\u0103ri \u015fi ad\u0103ugiri obligatorii biografiei pictorului\u201d saviniene\u2026\u201d
\nR\u0103spuns: F\u0103c\u00e2ndu-m\u0103 a nu observa construc\u0163ia \u015fontoroag\u0103 a frazei de mai sus, m\u0103 \u00eentreb cu \u00eendrept\u0103\u0163it\u0103 derut\u0103: oare s\u0103 fi fost chiar pu\u0163ine acele \u201emici \u00eendrept\u0103ri\u201d dac\u0103, a\u015fa dup\u0103 cum recunoa\u015fte \u00eensu\u015fi ad\u00e2nc informatul C. G. \u201eam fost obligat\u201d s\u0103 \u0163es din ele o \u201eplas\u0103\u201d de peste 600 de pagini \u00een dou\u0103 c\u0103r\u0163i onorabil \u00eent\u00e2mpinate de oameni de bun\u0103 credin\u0163\u0103? \u2013 Mi se pare cel pu\u0163in ciudat\u0103 etica bibliografului cronicar care \u00eei bagatelizeaz\u0103 unui biet contemporan demersul, formula de etalare a acestuia, dar \u015fi munca oamenilor care l-au ajutat s\u0103 ajung\u0103 la cap\u0103t. Sau, nu cumva, obligat de urgen\u0163a sanc\u0163ion\u0103rii \u00eendr\u0103znelii mele de a-i fi semnalat public ( vezi pag. 15 din cea de a doua carte pe care am scris-o despre Nicu Enea), capacitatea supranatural\u0103 de a face pe cineva s\u0103 urmeze \u00een anul 1911 cursurile unei \u015fcoli \u00eenfiin\u0163ate\u2026 h\u0103t, tocmai \u00een noiembrie 1912, nici m\u0103car nu \u015fi-a mai pus problema respect\u0103rii vreunei etici?
\n4 \u2013 \u201ene\u015ftiind c\u0103 data corect\u0103 a na\u015fterii fusese de mult clarificat\u0103 (a se vedea, de pild\u0103, profilul din Personalt\u0103\u0163i b\u0103c\u0103uane, vol. IV, ap\u0103rut \u00een 2010, dar neb\u0103gat \u00een seam\u0103 de antologator)\u2026\u201d
\nR\u0103spuns: F\u0103c\u00e2ndu-m\u0103 din nou a nu observa folosirea inadecvat tenden\u0163ioas\u0103 a cuv\u00e2ntului \u201eantologator\u201d ca sinonim al cuv\u00e2ntului \u201eautor\u201d, descop\u0103r alt\u0103 ofuscare ce \u00eei r\u0103v\u0103\u015fe\u015fte dramatic, lui C. G., serenitatea: nu l-am b\u0103gat\u2026 \u00een seam\u0103! Citez din nou: \u201e\u2026profilul din Personalt\u0103\u0163i b\u0103c\u0103uane, (\u2026) neb\u0103gat \u00een seam\u0103 de antologator\u201d \u2013 P\u0103i, cum sf\u00e2ntului s\u0103-l bag\u2026 \u00een seam\u0103, c\u00e2nd paginile de la 81 la 89 din op-ul dumisale ap\u0103rut \u00een 2010 sunt prelu\u0103ri t\u00e2rzii – f\u0103r\u0103 a cita sursele -, ale unor informa\u0163ii puse \u00een pia\u0163\u0103 de mine \u00eenc\u0103 din secolul trecut (Savin, Viorel, Infinit joc \u00eentre galben \u015fi cafeniu. \u00cen: Nicu Enea. [Caset\u0103]. Bac\u0103u, Complexul Muzeal De Art\u0103; Casa Nicu Enea, 1989. Machet\u0103: arh. Constantin Rotaru, diapozitive: Dorin Dodi\u0163\u0103), sau de doamna Liliana Cioroianu \u00een colaborare cu mine, \u00eenc\u0103 din anul 2001 (vezi rev. \u201eCartea\u201d, periodic de atitudine cultural\u0103, anul I, nr. 3 – 4, mai-iunie 2001)? \u2013 Pentru a v\u0103 amuza\/mira de \u00eendr\u0103zneala (sau raptul?) bibliografului C. G., afla\u0163i c\u0103 cele patru pagini cu \u201eBibliografia Nicu Enea\u201d din revista \u201eCartea\u201d, nr. 3 \u2013 4 din 2001, echivaleaz\u0103 ca spa\u0163iu tipografic, aproape tanda pe manda, cu cele opt pagini din tr\u00e2mbi\u0163atul volum al lui, ap\u0103rut \u00een\u2026 2010. \u2013 Poftim?!… Dar, s\u0103 nu uit\u0103m nici aerul doctoral cu care se \u00eemb\u0103\u0163o\u015feaz\u0103, afirm\u00e2nd categoric (\u015fi de pl\u00e2ns): \u201e\u2026data corect\u0103 a na\u015fterii fusese de mult clarificat\u0103 (a se vedea, de pild\u0103, profilul din Personalt\u0103\u0163i b\u0103c\u0103uane, ap\u0103rut \u00een 2010, dar\u2026)\u201d A\u015fadar, s\u0103 fie limpede: \u00een condi\u0163iile \u00een care C. G. nu confund\u0103 din nou no\u0163iunile, \u015fi este con\u015ftient c\u0103 anul 2010, fa\u0163\u0103 de anii 1989 \u015fi 2001, se desf\u0103\u015foar\u0103 \u00een timp\u2026 \u201emai t\u00e2rziu\u201d, \u015fi \u00een nici un caz \u201emai de mult\u201d, adic\u0103 \u201e\u00eenaintea acestora\u201d, \u00eensemn\u0103 c\u0103, evident, C. G. minte f\u0103r\u0103 nici un scrupul.
\n5 \u2013 \u201e\u2026\u015fi c\u0103 dramaturgul b\u0103c\u0103uan, \u00eendrept\u00e2nd o eroare (cea cu anii de \u015fcolarizare), comite, la r\u00e2ndu-i altele\u2026\u201d,
\nR\u0103spuns: Folosirea pluralului, insinu\u00e2nd c\u0103 subsemnatul \u201ecomite, la r\u00e2ndu-i altele (gre\u015feli)\u201d, este nu numai excesiv\u0103, dar \u015fi complet necinstit\u0103; fiindc\u0103 presupusele gre\u015feli nu sunt indicate, a\u015fa cum onest procedez eu, aici, cu gre\u015felile inten\u0163ionate ale Domniei Sale. – Insinu\u0103rile cu damf de mahala nu duc la nimic bun!
\n6 \u2013 \u201eoficializ\u00e2nd, bun\u0103oar\u0103, tot cu \u201eprea mult\u0103 \u00eeng\u0103duin\u0163\u0103 fa\u0163\u0103 de detalii\u201d c\u0103 \u201emarginalizatul\u201d pictor (oho!, deci C. G. \u015ftia prea bine c\u0103, \u00een leg\u0103tur\u0103 cu Nicu Enea, folosesc \u00eendeob\u015fte conceptul de \u201emarginalizare\u201d!?) \u015fi-a cunoscut viitoarea so\u0163ie \u00een toamna anului 1925 \u015fi nu \u00een luna mai, cum e corect.\u201d
\nR\u0103spuns: Dar eu spun altceva dec\u00e2t ceea ce este corect? Citez de la pagina 21: \u201eSe pare c\u0103 decizia relu\u0103rii studiilor bucure\u015ftene este subtil legat\u0103 de anumite sentimente speciale ce le nutrea fa\u0163\u0103 de excep\u0163ional de frumoasa nepoat\u0103 a scriitorului Emil G\u00eerleanu, domni\u015foara Elvira Palo\u015fanu \u2013 G\u00eerleanu, care tocmai se \u00eenscrisese \u00een Capital\u0103 la cursurile \u015ecolii de Arte Frumoase\u201d, dup\u0103 care, la notele de subsol \u00eent\u0103resc afirma\u0163ia cu, citez: \u201e\u00centr-o scrisoare din 12.11.1925, t\u00e2n\u0103rul, evident frustrat de lipsa ei de solicitudine, o \u00eentreab\u0103: \u201e…cum v`a\u0163i instalat… (Elvira \u015fi mama ei, n.n.) primele impresii de la cursuri etc? nu vrei s\u0103 le \u015ftiu \u015fi eu?\u201d Mare halima cu exactitatea asta! Se pare, \u00eens\u0103, c\u0103 la C. G. \u201eexactitatea\u201d este compromis\u0103 de \u201ecapacitatea de \u00een\u0163elegere \u015fi de conexare logic\u0103\u201d a informa\u0163iilor, c\u0103ci: orice om nesup\u0103rat pe via\u0163\u0103 poate \u00een\u0163elege\/deduce cu u\u015furin\u0163\u0103 c\u0103 trimiterea unei scrisori c\u0103tre o frumoas\u0103 domni\u015foar\u0103 (\u00een toamn\u0103!), nu \u00eenseamn\u0103 \u015fi c\u0103\u2026 abia atunci a cunoscut-o; mai ales c\u0103 o \u015fi chestioneaz\u0103 \u00een scrisoare, cu o anume familiaritate, despre \u201ecum s-a instalat \u00eempreun\u0103 cu mama ei\u201d etc. \u2013 \u015ei, da: spre lini\u015ftea lui C. G., pe care \u00eel sf\u0103tuiesc s\u0103 renun\u0163e la dezonorante tertipuri gazet\u0103re\u015fti, Elvira l-a cunoscut pe Nicu Enea la expozi\u0163ia deschis\u0103 sub egida \u201eAteneului cultural\u201d spre sf\u00e2r\u015fitul prim\u0103verii (!), \u00een prezen\u0163a poetului George Bacovia, a dramaturgului Ion Luca \u015fi a marelui pedagog Grigore Tabacaru. Astfel se \u015fi explic\u0103, dup\u0103 trecerea c\u00e2torva luni bune \u201ede cunoa\u015ftere\u201d mai mult sau mai pu\u0163in intim\u0103, tonul \u015fi repro\u015furile familiare con\u0163inute de scrisoarea expediat\u0103 \u201e\u00een toamna anului 1925\u201d.
\nDragul meu C. G., \u00een anul 2001 i-am dedicat lui Nicu Enea un num\u0103r \u00eentreg din lunarul de cultur\u0103 \u201eCartea\u201d, pe care, la vremea aceea, l-am deschis premeditat cu editorialul \u201eCe nu putem ierta\u201d. Nu vrei tu s\u0103 recite\u015fti acel editorial? Dac\u0103 o vei face, cu siguran\u0163\u0103 c\u0103 vei putea s\u0103-\u0163i ceri scuze pentru regretabilul derapaj pe care m-ai obligat s\u0103-l detaliez, iar eu\u2026 \u00ee\u0163i voi str\u00e2nge m\u00e2na, spun\u00e2ndu-\u0163i bucuros: \u201eBine ai revenit, prietene!\u201d – C\u0103ci nu tu e\u015fti vinovat de ceea ce ni se \u00eent\u00e2mpl\u0103 acum, ci eu. Fiindc\u0103 \u0163i-am confundat cinstita \u00eendeplinire a sarcinilor de serviciu gazet\u0103resc, cu iubirea onest\u0103 \u015fi dezinteresat\u0103 fa\u0163\u0103 de condeiul meu!
\nD\u0103-mi prilejul s\u0103 uit acest moment!
\nCu \u00een\u0163elegere, dar ferm, al t\u0103u
\n VIOREL SAVIN <\/strong><\/p>\n


\nMircea V. HOMESCU<\/strong>
\n\"\"

O PSIHOLOGIE A MINCIUNII\u2026 \u00ceN OM \u015eI \u00ceN LUME<\/strong><\/p>\n

Este sigur c\u0103 azi cuno\u015ftin\u0163ele noastre despre lume le dator\u0103m creierului \u015fi anume acelei p\u0103r\u0163i din el unde se afl\u0103 neuronii contemplatori: grupa a treia de celule nervoase care nu are leg\u0103tur\u0103 direct\u0103 nici cu receptorii, nici cu efectorii, form\u00e2nd creierul impulsiv \u015fi creierul reflexiv; primul se afl\u0103 \u00een talamus, al doilea \u00een scoar\u0163a cerebral\u0103.
\n (Grigore T. Popa \u2013 Comunicare la Academia
\n Rom\u00e2n\u0103, \u015fedin\u0163a din 14 martie 1947)
\n\u00cen chip de debut al opusculului pe care mi-am propus s\u0103-l dedic minciunii m\u0103rturisesc c\u0103 n-a\u015f fi \u00eendr\u0103znit s\u0103 abordez \u201etema\u201d cu care am \u201ebotezat\u201d textul dac\u0103 n-a\u015f fi cunoscut opiniile inegalabilei personalit\u0103\u0163i care a fost Gr. T. Popa. Al\u0103turi de Francisc Reiner, a creat \u201eanatomia ca \u015ftiin\u0163\u0103 a lumii vii\u201d \u2013 alias anatomia func\u0163ional\u0103 \u2013 cu care are a se m\u00e2ndri \u2013 \u00een lumea medical\u0103 mondial\u0103 \u2013 \u015ftiin\u0163a medical\u0103 rom\u00e2neasc\u0103. \u00cen contextul mizeriei morale cu care bol\u015fevismul maculase spiritualitatea rom\u00e2neasc\u0103 \u00eenc\u0103 din 1947, \u00eendr\u0103zneala periculoas\u0103 cu care Gr. T. Popa \u015fi-a f\u0103cut cunoscute ideile \u00een plenul Academiei Rom\u00e2ne, despre \u201eboala secolului\u201d \u00een care corifeul moralit\u0103\u0163ii f\u0103r\u0103 limite, care a fost Gr.T.Popa, a inclus \u015fi minciuna, l-a costat via\u0163a. \u00cen martie 1947 sus\u0163ine comunicarea, \u00een octombrie 1947 este exclus din \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul medical \u015fi din Universitate, \u00een iunie 1948 este \u00eendep\u0103rtat din Academia Rom\u00e2n\u0103, iar \u00een iulie 1948 este… \u201ef\u0103cut s\u0103 moar\u0103\u201d. Nici azi nu sunt elucidate condi\u0163iile exacte \u00een care a decedat (?!) savantul, literatul \u015fi muzicianul care a fost profesorul de anatomie uman\u0103 Gr.T.Popa. Sfinte vor r\u0103m\u00e2ne pentru mine, \u015fi pentru orice om cu omenie \u015fi intelect \u00een persoana lui, cuvintele celui din a c\u0103rui gigantic\u0103 cultur\u0103 m-am hr\u0103nit… cu ceea ce a putut s\u0103 r\u0103zbat\u0103 p\u00e2n\u0103 la mine, printre \u201egratiile\u201d denigratoare ale socialismului bol\u015fevic din Rom\u00e2nia acelor ani grei \u015fi negri:
\n\u201eF\u0103r\u0103 o cunoa\u015ftere ad\u00e2nc\u0103 a creierului, nimeni nu ar trebui s\u0103 se \u00eencumete a dirigui societatea; sau altfel spus: nimeni dintre cei ce au un rol \u00een conducere, \u00een orice ramur\u0103 social\u0103 sau politic\u0103, nu ar trebui s\u0103 fie lipsi\u0163i de aceast\u0103 cuno\u015ftin\u0163\u0103. \u00centr-o vreme, la Atena sau Roma, conduc\u0103torul trebuia s\u0103 cunoasc\u0103 bine poezia \u015fi atletismul. \u00cen timpul Rena\u015fterii trebuia s\u0103 cunoasc\u0103, tot a\u015fa de bine, logica, gramatica \u015fi filozofia\u201d.
\nAzi m\u0103 \u00eentreb eu \u2013 ce anume cunosc \u00een profunzime cei ce conduc (spre ce?). Iar drept consecin\u0163\u0103 fireasc\u0103 nu trebuie s\u0103 ne mai mire haosul direc\u0163ional al c\u0103l\u0103toriei pe drumul acestei tranzi\u0163ii care pare a nu mai avea sf\u00e2r\u015fit. C\u0103 politica \u00een sine este o imens\u0103 minciun\u0103 \u015fi o ru\u015finoas\u0103 ho\u0163ie este o realitate pe care o impune at\u00e2t via\u0163a politic\u0103 de la noi, dar \u015fi de aiurea, din lumea \u00eentreag\u0103… f\u0103r\u0103 nici o excep\u0163ie… fie \u201edemocra\u0163ie\u201d, fie dictatur\u0103. Important este s\u0103 \u015ftim acest crud adev\u0103r \u015fi s\u0103-i acord\u0103m aprecierea cuvenit\u0103, f\u0103r\u0103 a mai spera \u00een vreo viitoare moralizare a ei, imposibil\u0103 dup\u0103 cum o dovede\u015fte istoria lumii. Mai grav ca orice este faptul c\u0103, lu\u00e2nd pild\u0103 de la \u201ecei de sus\u201d (din fruntea bucatelor!), am ajuns s\u0103 ne min\u0163im \u015fi s\u0103 ne fur\u0103m \u00eentre noi, iar culmea degrad\u0103rii este c\u0103 ne min\u0163im pe noi \u00een\u015fine \u015fi ne s\u0103r\u0103cim \u00een demnitate \u015fi respect de sine, \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 alt\u0103dat\u0103 inimaginabil\u0103. Adev\u0103rul \u015fi minciuna coexist\u0103 \u00een lume dintru \u00eenceputuri, cu precizarea c\u0103 minciuna este crea\u0163ia omului, a min\u0163ii lui, alunecat\u0103 pe panta dec\u0103derii. Animalele nu mint, mimetismul fiind la ele arm\u0103 de ap\u0103rare, nu inten\u0163ie rea, ini\u0163ial\u0103. \u00cen tratatul s\u0103u de psihologie a animalelor, Mihai Beniuc, pe care cea mai mare parte dintre noi \u00eel \u015ftim doar ca poet (de\u015fi el era profesor universitar de psihologie a animalelor) sus\u0163ine acest adev\u0103r care… ridic\u0103 moralitatea animalelor mai presus dec\u00e2t cea a omului. Exist\u0103 o rela\u0163ie surprinz\u0103toare \u00eentre minciun\u0103, reflec\u0163ie, ra\u0163iune \u015fi medita\u0163ie, oric\u00e2t ar p\u0103rea de bizar\u0103 aceast\u0103 conjunctur\u0103 condi\u0163ional\u0103. S\u0103 fi fost c\u00e2ndva minciuna, pentru om, arm\u0103 de ap\u0103rare cum este la animale? Sau doar o sl\u0103biciune a inteligen\u0163ei? Nu putem stabili azi nimic pe acest teren. Chiar Decalogul lui Moise \u2013 din Biblie \u2013 ne \u00eendeamn\u0103 s\u0103 nu min\u0163im, dar noi \u00eenc\u0103lc\u0103m porunca chiar din timpii preceden\u0163i primirii Decalogului; din vremea p\u0103catului protop\u0103rin\u0163ilor stirpei omene\u015fti, Adam \u015fi Eva. Ne min\u0163im \u00eentre noi, \u00eentr-o \u0163ar\u0103 anume; dar \u015fi \u00een afara \u0163\u0103rii… \u00eentre state. Din asemenea \u201enecesit\u0103\u0163i\u201d (vezi Alvin Plantinga, \u201eNatura necesit\u0103\u0163ii\u201d) a ap\u0103rut diploma\u0163ia, nimic altceva dec\u00e2t institu\u0163ia, cu minim dou\u0103 fe\u0163e, a minciunii oficioase \u015fi… oficiale, conven\u0163ional acceptat\u0103 ca atare… f\u0103r\u0103 nici o jen\u0103. Presa din precedentele dou\u0103 secole, iar azi \u00eentregul complex mass-media contribuie cu entuziasm la oficializarea minciunii, injuriei \u015fi lipsei de demnitate \u015fi respect. Acelea\u015fi \u201emerite\u201d se cuvin atribuite \u015fi rapidit\u0103\u0163ii c\u0103l\u0103torilor dintr-un continent \u00een altul, iar odat\u0103 cu oamenii \u201ec\u0103l\u0103toresc\u201d \u015fi minciunile… poate chiar mai rapid dec\u00e2t ei.
\nPolitica secolului XX a dep\u0103\u015fit \u00eens\u0103 orice limit\u0103 a lipsei de respect fa\u0163\u0103 de adev\u0103r \u015fi a practic\u0103rii minciunii pentru acoperirea celor mai abominabile crime \u015fi nedrept\u0103\u0163i sociale. Lenin, Stalin, Hitler, Beria, Polpot, inclusiv Nicolski \u015fi Dr\u0103ghici de la noi, dar \u015fi Dr\u0103ghicii polonezilor, germanilor, ungurilor, bulgarilor \u015fi albanezilor, sau genocidul anti-armean din 1919-1920, sau violen\u0163a atitudinii turcilor \u00eempotriva kurzilor, conflictul interminabil (aten\u0163ie: interminabil altfel dec\u00e2t printr-o confruntare inimaginabil de s\u00e2ngeroas\u0103, \u00een care islamismul \u00ee\u015fi face proba t\u0103riei celor 1.330.000.000 de adep\u0163i c\u00e2\u0163i sunt \u00een anul 2000, fa\u0163\u0103 de 600.000.000 c\u00e2\u0163i erau \u00een urm\u0103 cu doar 30 de ani) dintre palestinieni \u015fi evrei, violen\u0163ele din America Latin\u0103 \u015fi din zonele centrale ale Africii \u015fi chiar din China… cea at\u00e2t de necunoscut\u0103 azi ca \u015fi acum cinci sau \u015fase secole, mizeria de ne\u00eenchipuit din India etc., etc., toate acestea sunt fructele care au rodit pe copacul minciunii, destinat\u0103 s\u0103 acopere ni\u015fte ru\u015fini imposibil de conceput. Nu m\u0103 pot opri s\u0103 nu r\u0103m\u00e2n stupefiat cit\u00e2nd p\u0103rerea lui Gr. T. Popa, aflat\u0103 \u00een comunicarea din martie 1947, pentru care a \u015fi murit:
\n\u201eS-a ajuns s\u0103 se mint\u0103 cosmic pe plan geografic \u015fi geologic, nu numai pe terenul mobil al istoriei \u015fi sociologiei\u201d
\nAzi, c\u00e2nd se cotrope\u015fte o \u0163ar\u0103, sau un popor, se zice c\u0103 \u0163ara este eliberat\u0103 \u015fi c\u0103 acel popor mul\u0163ume\u015fte cotropitorului pentru \u201egenerozitate\u201d. Aici a ajuns minciuna cu mutilarea adev\u0103rului, \u00eenc\u00e2t a modificat \u015fi semantica fireasc\u0103 a cuvintelor. Justi\u0163ia, poli\u0163ia, nu sunt deloc str\u0103ine de fenomene similare \u015fi de practici ru\u015finoase de acela\u015fi calibru. Al\u0103turi de minciun\u0103 \u015fi izvor\u00e2nd chiar din ea, mituirea se extinde \u00een \u00eentregul sistem rela\u0163ional om-om \u015fi om-institu\u0163ie. Este \u00eenfior\u0103tor s\u0103 asi\u015fti, cum zici c\u0103 \u00eenvingi… c\u00e2nd m\u0103n\u00e2nci b\u0103taie, s\u0103 acuzi pe altul de atrocit\u0103\u0163ile pe care tu le comi\u0163i \u015fi s\u0103 te proclami generos c\u00e2nd tu jefuie\u015fti; iat\u0103 cruzimea \u015fi sfidarea inimaginabil\u0103 a prezentului pe care-l tr\u0103im, \u00eel accept\u0103m \u015fi-l prefer\u0103m altor op\u0163iuni demne. De ce a\u015fa ceva? Fiindc\u0103 omul, sub imperiul fricii \u015fi dictaturii, inclusiv al schingiuirii, \u00ee\u015fi ascunde rezervele con\u015ftiin\u0163ei \u015fi pactizeaz\u0103 cu minciuna \u015fi crima. Nu to\u0163i oamenii pot s\u0103 fie eroi \u015fi martiri, mai ales c\u00e2nd eroismul \u2013 strivit sub confuzia minciunii oficioase \u2013 devine inutil. Atunci oamenii recurg la m\u0103\u015fti \u015fi se mint reciproc chiar pe ei \u00een\u015fi\u015fi. Noi am tr\u0103it \u00een Rom\u00e2nia \u2013 din 1944 \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een 1989 \u2013 o atare conjunctur\u0103… \u015fi nici acum nu ne-am dezb\u0103rat de anumite \u201etenta\u0163ii\u201d nedemne. Avea dreptate Lenin, \u00een 1918, c\u00e2nd zicea c\u0103 \u201eo ideologie nu dispare dec\u00e2t odat\u0103 cu ultimul individ care a tr\u0103it-o\u201d. Iar \u00eentre noi sunt \u00eenc\u0103 destui care au dus-o bine \u00een anii \u201ero\u015fii\u201d.
\nNeurologic vorbind, minciuna se \u201etraduce\u201d \u00een creier printr-o dubl\u0103 reprezentare: una a realit\u0103\u0163ii, alta a fic\u0163iunii\/contrafacerii, \u00eentre care spiritul se c\u0103zne\u015fte s\u0103 aleag\u0103 calea convenabil\u0103. \u015ei asta pentru c\u0103 exist\u0103 dou\u0103 realit\u0103\u0163i: una absolut\u0103, despre care nu \u015ftim nimic \u00een esen\u0163\u0103, \u015fi alta, realitatea noastr\u0103 relativ\u0103, construit\u0103 de sim\u0163uri, de c\u0103tre fiecare dintre noi, cu \u201enuan\u0163ele\u201d noastre individuale. Dac\u0103 \u00een acest ansamblu introducem \u201econcepte f\u0103r\u0103 obiect\u201d (minciuni!) provoc\u0103m o confuzie funest\u0103, r\u0103t\u0103citoare a min\u0163ii \u015fi alienant\u0103 a fiin\u0163ei umane. Deoarece omul se verific\u0103\/evalueaz\u0103 prin al\u0163ii, conturarea adev\u0103rului este foarte dificil\u0103, pentru a\u015fa ceva cre\u00e2ndu-se limpezime \u00een ra\u0163ionamente… nu cea\u0163\u0103 intelectual\u0103. Oric\u00e2t de bine s-ar ascunde la \u00eenceput, cu vremea minciuna tulbur\u0103 modul de conduit\u0103 al individului, care devine misterios \u015fi confuz. Cu mult\u0103 vreme \u00een urm\u0103, Roux a dovedit c\u0103, \u00een ad\u00e2ncul structurii cugetului omenesc, func\u0163ioneaz\u0103 un mecanism de… auto-minciun\u0103, minciuna fiind o for\u0163\u0103 deformatoare \u015fi ei i se supune \u2013 adesea \u2013 \u00eensu\u015fi intelectul uman. Dac\u0103 for\u0163a vindec\u0103toare a naturii, de care vorbea Hipocrate, nu este alterat\u0103 sau diminuat\u0103, ea va reface g\u00e2ndirea \u015fi va izgoni, din om, minciuna; numai c\u0103 trezirea la adev\u0103r poate avea efecte nepl\u0103cute pentru fostul mincinos. Poate c\u0103 din ni\u015fte motive similare ne este at\u00e2t de greu s\u0103 ne desp\u0103r\u0163im de n\u0103ravul minciunii.
\nCe rezult\u0103 din ceea ce am sintetizat p\u00e2n\u0103 acum? S\u0103 fie limpede c\u0103 minciuna r\u0103m\u00e2ne un act psiho-social plurivoc, ontic, gnostic, axiologic, social \u015fi moral. Este o op\u0163iune nonconformist\u0103, o abatere deliberat\u0103 \u2013 deci con\u015ftient\u0103 \u2013 de la sistemul social de coresponden\u0163e admise \u00eentre realitate \u015fi fic\u0163iune voit-contrarie. A\u015fa o vede Sutter \u015fi de ce n-am fi \u015fi noi de acord cu el? Se afl\u0103 departe de instincte, care nu mint niciodat\u0103, ci dirijeaz\u0103 omul pe direc\u0163ii pragmatice, salvatoare. Ontic vorbind, minciuna este iluzorie \u2013 real\u0103 sau necesar\u0103 \u2013 iar via\u0163a confirm\u0103 aser\u0163iunea. Pe plan gnostic, minciuna versus adev\u0103rul se dovede\u015fte a fi fecund\u0103… adesea. Axiologic, evaluarea minciunii se face din perspectiv\u0103 istoric\u0103 \u00een raport cu morala, estetica \u015fi \u201egustul\u201d dominant al epocii. Sociologic, se are \u00een vedere comunicarea real\u0103 dintre grupuri (macro sau micro). Mai dificil\u0103 este evaluarea psihologic\u0103 a minciunii, fiindc\u0103 trebuie identificat complexul cauzal al personalit\u0103\u0163ii care minte, v\u00e2rsta \u015fi normalitatea sau anormalitatea mincinosului. \u00cen general vorbind, copilul este un pseudo-mincinos cu grad redus de responsabilitate. Aten\u0163ie \u00eens\u0103 la riscul ca \u201egestul\u201d minciunii s\u0103 nu se prelungeasc\u0103 \u015fi \u00een adolescen\u0163\u0103, c\u00e2nd finalitatea minciunii poate avea alte consecin\u0163e. Adolescentul, t\u00e2n\u0103rul \u015fi adultul mint din cauza unei caren\u0163e afective sau datorit\u0103 refuzului de a se integra \u00een realitate. Alteori minciuna este semnul unei disarmonii \u00een dezvoltarea personalit\u0103\u0163ii. Nu intr\u0103 \u00een conul de interpretare problema minciunii personalit\u0103\u0163ii psihopatice sau psihologice, ambele iresponsabile ca inten\u0163ie, sau ca mod de \u201ederulare\u201d a actului mincinos. La adultul normal, minciuna este un fenomen cu pondere \u015fi frecven\u0163\u0103 variabil\u0103, dar… \u00een vertiginoas\u0103 cre\u015ftere, mai ales \u00een secolul urm\u0103tor. Ea \u00eembrac\u0103 forme benigne \u2013 minciuna conven\u0163ional\u0103 – sau maligne \u2013 frauda, tr\u0103darea \u015fi chiar crima. La adult, minciuna e greu de depistat, fiindc\u0103 influen\u0163a ambientului negativ \u00eel… \u201especializeaz\u0103\u201d pe mincinos, \u00een perspectiva ascunderii faptei p\u0103tima\u015fe, cu tot mai mult succes. Reeducarea, care ar trebui s\u0103 urmeze depist\u0103rii patimei… nu este eficace, precum ar trebui, poate fiindc\u0103 nici nu se dore\u015fte cu sinceritate. Nici justi\u0163ia, nici locurile de peniten\u0163\u0103\/pu\u015fc\u0103riile nu sunt la \u00een\u0103l\u0163imea nevoilor reale de remodelare conceptual\u0103 \u015fi moral\u0103. Indiscutabil este faptul c\u0103 a \u00een\u0163elege de ce minte adultul r\u0103m\u00e2ne adesea o enigm\u0103. \u00cen contextul acestui \u201efin de si\u00e8cle\u201d ar trebui s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m, cu mai mult\u0103 \u00eendr\u0103zneal\u0103: oare de ce n-ar min\u0163i omul, dac\u0103 tr\u0103ie\u015fte \u00een minciun\u0103, imoralitate, alienare, fraud\u0103 (ho\u0163ie) \u015fi crim\u0103? O clip\u0103, doar, a\u015f cere permisiunea cititorului de a-i irosi timpul referindu-m\u0103 la un tip \u201emodern\u201d de minciun\u0103: minciuna nevroticului. Ea este \u2013 involuntar \u2013 insolent\u0103, greu credibil\u0103, adesea inutil\u0103, gratuit\u0103 ca \u201ebeneficiu\u201d real, cu finalitate dubioas\u0103, deci… greu explicabil\u0103. \u00cen\u0163eleg\u00e2nd nevroticul, \u00eei vom \u00een\u0163elege \u015fi \u201etenta\u0163ia\u201d de a min\u0163i gratuit, f\u0103r\u0103 s\u0103 ne mai deranjeze conduita lui \u00een ansamblu. \u00cen continuare, s\u0103 \u00eencerc\u0103m s\u0103 circul\u0103m, \u00eempreun\u0103 cu minciuna prin lume, pe p\u0103m\u00e2nt.
\n\uf0d8\tMincinos priceput ar fi acela care ar face ca un dram de minciun\u0103 s\u0103 str\u0103bat\u0103 o lume \u00eentreag\u0103; performan\u0163a nu-i deloc rar\u0103 \u00een zilele noastre, cu ajutorul mass-media de care ne bucur\u0103m cu generozitate.
\n\uf0d8\tJudeca\u0163i-l singuri pe Eminescu \u015fi face\u0163i \u2013 sau nu \u2013 precum zice el c\u0103 ar fi fost \u00een stare s\u0103 procedeze. Nu omite\u0163i \u00eens\u0103 evaluarea modului \u00een care \u015fi-a sf\u00e2r\u015fit existen\u0163a. \u201eDac\u0103 lumea ar pieri, iar eu a\u015f putea s-o salvez spun\u00e2nd o minciun\u0103… n-a\u015f min\u0163i, ci a\u015f l\u0103sa-o s\u0103 piar\u0103\u201d. \u00cen atare condi\u0163ii pare firesc de ce Veronica Micle, doamna Cremnitz \u015fi alte doamne \u015fi \u201edomni\u0163e\u201d, l-au \u201eocolit\u201d pe nefericitul poet, care pe st\u00e2nga, care pe dreapta, cu toate Odele, Epigonii, Scrisorile \u015fi Luceferii cu care acesta le-a asaltat pe ele, \u015fi prin ele… pe noi. \u015ei trebuie totu\u015fi s\u0103 accept\u0103m c\u0103 Eminescu, \u00een primul r\u00e2nd pe el s-a min\u0163it, \u00eentr-un mod deplorabil, \u00een compara\u0163ie cu gratuitatea op\u0163iunii de a sacrifica lumea… versus o banal\u0103 minciun\u0103… salvatoare.
\n\uf0d8\tDeosebirea dintre o minciun\u0103 \u015fi o pisic\u0103 const\u0103 \u00een aceea c\u0103 pisica are nou\u0103 vie\u0163i (crede lumea!?), iar minciuna este ve\u015fnic\u0103, precum se dovede\u015fte prin tot ce p\u0103\u0163im noi \u00een \u00eentreaga via\u0163\u0103.
\n\uf0d8\tCele mai crude minciuni se rostesc \u00een t\u0103cere. Ceasuri \u015fi zile \u00eentregi po\u0163i t\u0103cea, fiind \u00een tot acest timp un individ neloial, josnic \u015fi calomniator-injurios. Ave\u0163i dubii?
\n\uf0d8\tC\u00e2t de mult poate c\u00e2\u015ftiga, \u00een via\u0163\u0103, o a\u015fa-zis\u0103 celebritate printr-o banal\u0103 caricatur\u0103 (minciun\u0103 vizualizat\u0103!) conven\u0163ional acceptat\u0103, fiindc\u0103 e doar \u201egustat\u0103\u201d?
\n\uf0d8\tAt\u00e2t \u00eei place omului s\u0103 mint\u0103 \u015fi s\u0103 fie min\u0163it, \u00eenc\u00e2t ajunge \u00een pragul nebuniei c\u00e2nd nu mai poate min\u0163i \u015fi c\u00e2nd nu-l mai minte nimeni. Am \u00eent\u00e2lnit asemenea specimene deplorabile, gata s\u0103 fac\u0103 pasul spre demen\u0163\u0103… \u00een lipsa minciunii oferite, sau a minciunii pe care n-au cui s-o mai \u201eserveasc\u0103\u201d, devenit\u0103 cu vremea sursa fericirii lor.
\n\uf0d8\tMitomania este pentru mul\u0163i dintre noi unicul mijloc de a nega via\u0163a, c\u0103reia nu-i mai putem face fa\u0163\u0103 cu luciditate \u015fi r\u0103spundere.
\n\uf0d8\tSunt situa\u0163ii c\u00e2nd o minciun\u0103 istea\u0163\u0103 valoreaz\u0103 c\u00e2t un sac de adev\u0103r stupid. Da, da, exist\u0103 \u015fi adev\u0103ruri stupide. Nu le c\u0103uta\u0163i \u00een mod special; v\u0103 apar \u00een via\u0163\u0103 c\u00e2nd nici nu v\u0103 a\u015ftepta\u0163i.
\n\uf0d8\t\u00cen medicin\u0103 \u015fi \u00een avocatur\u0103, minciuna poate deveni o virtute; dar nu pentru mult\u0103 vreme, ci doar pentru at\u00e2ta timp c\u00e2t poate folosi f\u0103r\u0103 s\u0103 d\u0103uneze. Vivat Einstein \u015fi relativitatea, extrapolat\u0103 \u00een moralitate.
\n\uf0d8\tDiplomatul minte pe punga \u0163\u0103rii; bancherul pe punga poporului; politicianul minte pe punga ambilor p\u0103gubi\u0163i de mai \u00eenainte, \u00een mod neru\u015finat \u00eens\u0103, adic\u0103 sfid\u00e2nd pe fa\u0163\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

DREPTUL LA REPLIC\u0102 Doamn\u0103 Redactor-\u015fef, Am avut surpriza s\u0103 g\u0103sesc disimulat \u00een articolul \u201eAlte subtile \u201eSemne de carte\u201d, semnat de<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16977"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=16977"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16977\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":16978,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16977\/revisions\/16978"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=16977"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=16977"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=16977"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}