{"id":16936,"date":"2022-01-07T17:06:28","date_gmt":"2022-01-07T14:06:28","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=16936"},"modified":"2022-01-07T17:06:28","modified_gmt":"2022-01-07T14:06:28","slug":"spatii-culturale-nr-45-12","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=16936","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 45 (12)"},"content":{"rendered":"

Ionel POPA<\/strong>
\n\"\"

STUDIU CRITIC vs PANEGIRIC<\/strong>
\n\"\"

De la \u00eenceput trebuie s\u0103 m\u0103rturisesc c\u0103 lectura c\u0103r\u0163ii Monic\u0103i Du\u015fan, Simbolic, metafizic \u015fi monumental \u00een proza lui Mihail Diaconescu, Ed. Magic Print, One\u015fti, 2014 a fost o prob\u0103, ca s\u0103 nu zic un supliciu. Mai \u00eent\u00e2i, un adev\u0103rat fior mi-a trezit titlul, destul de pompos, \u015fi masivitatea c\u0103r\u0163ii (412 pagini, format mare \u201cacademic\u201d, dar \u015fi organizarea discursului critic, un adev\u0103rat labirint de capitole, subcapitole, paragrafe). Treptat lectura mi-a \u201crevelat\u201d (un cuv\u00e2nt suprasolicitat, adev\u0103rat\u0103 obsesie a autoarei) \u015fi alte cauze care au f\u0103cut din lectur\u0103 un chin.
\nPentru ca \u00eencercarea de recenzare a c\u0103r\u0163ii s\u0103 nu se contamineze de logoreea care b\u00e2ntuie prin paginile ei, m\u0103 voi str\u0103dui s\u0103 fiu concis \u015fi aplicat, formul\u00e2nd aprecieri, favorabile sau mai pu\u0163in favorabile, punctuale, pentru fiecare capitol al monografiei.
\nAutoarea \u00ee\u015fi prefa\u0163eaz\u0103 cartea cu \u201co necesar\u0103 m\u0103rturisire\u201d, plin\u0103 de justific\u0103ri pentru alegerea subiectului, m\u0103rturisire care, de la un punct \u00eencolo, devine retoric\u0103 goal\u0103 (vezi p. 9). Aici se prefigureaz\u0103 tonul apologetic \u015fi cornul\u2026 superlativelor. Blocul ideatico-frazeologic e fragmentat \u00een propozi\u0163ii-aliniat pentru a da greutate celor afirmate. Din m\u0103rturisirea autoarei am re\u0163inut: \u201cApel\u00e2nd \u00eens\u0103 la argumente, la exemple, la demonstra\u0163ii, la citate semnificative, uneori foarte ample, \u015fi la organizarea specific\u0103 a monologului meu auctorial, cred c\u0103 am trecut, m\u0103car uneori, dac\u0103 nu totdeauna, de la pasiune, entuziasm \u015fi subiectivitate la mult dorita obiectivitate critic\u0103.\u201d S\u0103 vedem!
\nMonografia \u00eencepe cu un capitol despre \u201cSimbolism \u015fi neosimbolism\u201d, un scurt compedium (scuza\u0163i pleonasmul!) despre simbolism. Autoarei i se poate imputa o mic\u0103 amnezie: din lunga list\u0103 de autori \u015fi opere din literatura universal\u0103 \u015fi rom\u00e2n\u0103 lipse\u015fte Charles Baudelaire. \u00cen finalul listei este introdus \u015fi al nostru romancier, Mihail Diaconescu, pe care Monica Du\u015fan \u00eel consider\u0103, cu t\u0103rie \u015fi convingere, un scriitor (neo)simbolist. Judecata critic\u0103 a Dsale porne\u015fte de la o premis\u0103 fals\u0103. Nu exist\u0103 romancier de top din secolul al XX-lea care s\u0103 nu recurg\u0103 la simboluri pentru construirea tramei romanului s\u0103u \u015fi \u00eenc\u0103rcarea lui cu anumite semnifica\u0163ii, dar pentru acest fapt nici Joyce, nici Thomas Mann, nici Bulgakov, nici Nabukov, dar nici Hesse, Umberto Eco n-au fost \u00eencorpora\u0163i batalionului simbolismului istoric. P\u00e2n\u0103 una-alta, Monica Du\u015fan uit\u0103 c\u0103 simbolismul la care se refer\u0103 nu se reduce doar la folosirea simbolului. Autoarea monografiei sus\u0163ine c\u0103 \u201cp\u0103durea de simboluri\u201d a f\u0103cut ca romanele lui Mihail Diaconescu s\u0103 produc\u0103 \u201co muta\u0163ie definitiv\u0103 (s. \u00een text) \u00een arta epic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103. [\u2026] au dat o direc\u0163ie nou\u0103 literaturii moralizatoare \u015fi romanului de idei rom\u00e2nesc \u015fi european.\u201d (cap. \u201cPreocuparea pentru simboluri sus\u0163ine puterea de atrac\u0163ie a romanelor\u201d).
\n\u00cen cele cinci pagini \u015fi jum\u0103tate ale cap. \u201cNote sumare despre volumele monografice dedicate p\u00e2n\u0103 acum personalit\u0103\u0163ii \u015fi operei lui Mihail Diaconescu\u201d sunt amintite c\u00e2teva studii despre opera scriitorului, numele fiec\u0103rui autor fiind \u00eenso\u0163it de o carte de vizit\u0103 redactat\u0103 de Monica Du\u015fan. Desigur c\u0103 fiecare dintre cei enumera\u0163i sunt profesioni\u015fti \u00een domeniul pe care \u00eel reprezint\u0103, dar ne sup\u0103r\u0103 cerneala \u015fi grafia cu care sunt \u00eentocmite aceste \u201cc\u0103r\u0163i de vizit\u0103\u201d. To\u0163i cei care au scris despre opera diaconescian\u0103, indiferent de ce \u015fi cum au scris, indiferent de ocazia cu care au scris ori de metodologia folosit\u0103, sunt \u201ceminen\u0163i\u201d, \u201csavan\u0163i\u201d, \u201ccritici \u015fi interpre\u0163i de mare profunzime \u015fi rafinament\u201d. Iat\u0103 o singur\u0103 mostr\u0103: Ilie B\u0103descu \u201ceste una din cele mai importante personalit\u0103\u0163i din \u00eentreaga istorie a culturii rom\u00e2ne \u015fi europene.\u201d
\nAceast\u0103 prim\u0103 parte \u2013 a\u015fa consider primele patru capitole \u2013 se \u00eencheie cu un capitol al c\u0103rui rost este, \u00een ideea autoarei, s\u0103 demonstreze c\u0103 Mihail Diaconescu este \u201cScriitorul integral\u201d al literaturii noastre. Dup\u0103 un fel de introducere, capitolul respectiv are \u015fapte subcapitole: \u201cRomancierul\u201d, \u201cIstoricul literar\u201d (o prelungire a unor trecute elogii exagerate pentru \u201cIstoria literaturii dacorom\u00e2ne\u201d \u2013 o oper\u0103 la fel de insolit\u0103 \u015fi exagerat\u0103 \u00een inten\u0163ii, 1999\/2013; dac\u0103 punem \u00een parantez\u0103\u2026 fenomenologic\u0103 literatura din Grecia \u015fi Roma antic\u0103, noi, rom\u00e2nii, avem cea mai b\u0103tr\u00e2n\u0103 literatur\u0103 din Europa!), \u201cEsteticianul\u201d, \u201cTeoreticianul literar\u201d (\u201cPrelegeri de estetic\u0103 Ortodox\u0103\u201d, 2 vol.; \u201cTeologia ortodox\u0103 \u015fi arta cuv\u00e2ntului. Introducere \u00een teoria literaturii\u201d, 3 vol., sunt lucr\u0103ri unice \u00een cultura rom\u00e2n\u0103 \u015fi european\u0103 semnate de unul dintre cei mai importan\u0163i teoreticieni literari din \u00eentreaga evolu\u0163ie a culturii rom\u00e2ne \u015fi europene\u201d. S\u0103 o credem pe cuv\u00e2nt pe autoarea studiului (critic!), \u201cGazetarul\u201d; Mihail Diaconescu fiind \u015fi un mare \u015fi eminent gazetar, o adev\u0103rat\u0103 emana\u0163ie a istoriei gazet\u0103riei rom\u00e2ne\u015fti. Drept argument ne este furnizat\u0103 o list\u0103 cu nu mai pu\u0163in de 24 de personalit\u0103\u0163i din gazet\u0103ria rom\u00e2neasc\u0103. Mi-e oarecum s\u0103 citez lista-ghiveci. Din CVul \u201cscriitorului integral\u201d nu puteau lipsi operele de \u201cCritic de art\u0103\u201d. \u015ei \u00een acest domeniu \u00ee\u015fi are locul s\u0103u \u201cdistinct \u00een palierul criticilor de art\u0103 din istoria culturii rom\u00e2ne.\u201d
\nCa \u015fi \u00een capitolul precedent, \u015fi \u00een urm\u0103torul, \u201cCe este \u00abfenomenologia\u00bb narativ\u0103 a spiritului rom\u00e2nesc\u201d procedeaz\u0103 organizat pentru a descifra \u00een\u0163elesul frazei sub care scriitorul \u00ee\u015fi a\u015faz\u0103 ciclul de romane istorice. Fraza scriitorului o consider c\u00e2t se poate de clar\u0103, dar exegeta complic\u0103 explica\u0163ia prin apelul inutil la nume celebre, la termeni \u015fi concepte din estetic\u0103, teoria literar\u0103, filosofie, teologie \u015fi astfel, cop\u0103cel-cop\u0103cel, afl\u0103m c\u0103 dimensiunile existen\u0163ei rom\u00e2ne\u015fti sunt cea: eroic\u0103, tragic\u0103, moral\u0103, misionar\u0103, spiritual\u0103, sublim\u0103.
\n\u00cen cap. \u201cStrategie \u015fi tactic\u0103 epic\u0103\u201d sunt comentate cele nou\u0103 romane diaconesciene, toate \u201ccapodopere\u201d, care alc\u0103tuiesc \u201cfenomenologia narativ\u0103 a spiritului rom\u00e2nesc\u201d. O prim\u0103 apreciere a romanelor sun\u0103 astfel: \u201cPrin intermediul acestor evoc\u0103ri istorice, lectorul este purtat spre \u00een\u0163elesuri fundamentale, ascunse, stabile, premerg\u0103toare, ideale, inconturnabile, misterioase, spre laturi neb\u0103nuite \u015fi ne\u015ftiute a ceea ce a fost, spre ceea ce prin simpla documentare istoric\u0103 nu putem afla\u201d (p. 81). Momentele istorice ale evoc\u0103rilor romancierului sunt Dacia lui Burebista (C\u0103l\u0103torie spre zei \u2013 1982); epoca dacorom\u00e2n\u0103 (Dep\u0103rtarea \u015fi timpul \u2013 1986); epoca \u201cumanismului rom\u00e2nesc \u00een epoca Rena\u015fterii \u015fi Reformei\u201d, secolul XVI, Moldova domnitorilor Despot Vod\u0103, Petru \u015echiopul, Ioan Vod\u0103 Sasu (Adev\u0103rul retorului Lucaci \u2013 1977); Transilvania secolului al XVII-lea al Barocului rom\u00e2nesc (Marele C\u00e2ntec \u2013 1980); epoca br\u00e2ncoveneasc\u0103 \u015fi a primilor ani ai fanariotismului (Culorile s\u00e2ngelui \u2013 1973); epoca romantic\u0103 premerg\u0103toare unirii principatelor rom\u00e2ne (Speran\u0163a \u2013 1984); Marea Unire (Sacrificiul \u2013 1988); Rom\u00e2nia \u015fi Europa dup\u0103 al doilea r\u0103zboi mondial (Umbrele nop\u0163ii \u2013 1980); Rom\u00e2nia sub dictatura comunist\u0103 (Nop\u0163i \u015fi nelini\u015fti. Pseudojurnal metafizic \u2013 2007). Toate cele nou\u0103 romane ca certe realiz\u0103ri literare \u00ee\u015fi au locul lor de onoare \u00een literatura noastr\u0103, dar acest fapt nu justific\u0103 stilul apologetic \u00een care sunt prezentate. Nu punem la \u00eendoial\u0103 sinceritatea \u015fi buna credin\u0163\u0103 a scriitorului \u00een ideea care d\u0103 unitate de ciclu romanelor sale, dar trebuie s\u0103 preciz\u0103m, lucru pe care monografista nu-l face, c\u0103 Mihail Diaconescu \u00ee\u015fi scrie \u015fi public\u0103 evoc\u0103rile istorice tocmai \u00een perioada de \u00eenflorire a protocronismului \u015fi a patriotismului ceau\u015fist. Romancierul a c\u0103zut \u00een capcan\u0103 ca \u015fi naivul Edgar Papu.
\nUna dintre observa\u0163iile corecte ale exegetei: protagoni\u015ftii acestor opere epice sunt intelectuali ori arti\u015fti. Ideea este prolix demonstrat\u0103 \u00een cap. \u201cIntelectualii creatori de valori \u015fi contextul istoric \u00een care tr\u0103iesc. Personajele – simbol \u015fi drama op\u0163iunii\u201d. \u00cen cele 10 subcapitole (119 p.) se purcede la identificarea \u015fi decodarea simbolurilor \u015fi a semnifica\u0163iilor simbolice ale personajelor. Dup\u0103 un preambul care, prin relu\u0103ri din paginile precedente, ne spune senten\u0163ios de ce eroii romanelor sunt personaje simbolice, \u015fi dou\u0103 subcapitole (\u201cSumare note despre simbol\u201d \u015fi \u201cFunc\u0163ia poetic\u0103 \u015fi revelatoare a simbolului raportat\u0103 la misterul istoriei \u015fi dimensiunea ei spiritual\u0103 \u015fi metafizic\u0103. C\u00e2teva aspecte generale\u201d) se purcede la identificarea \u015fi decodarea celor 60 de simboluri (f\u0103r\u0103 personajele simbolice) dintre care diavolul, c\u0103l\u0103toria (cu drumuri \u015fi popasuri), visul apar \u00een mai multe variante. \u00cen subcapitole sunt prezente paragrafe care reiau comentarii anterioare despre unul sau altul din romane.
\n\u00cen siajul acestui generos capitol se \u00eenscriu capitolele care urmeaz\u0103: \u201cTablouri simbolice\u201d; \u201cPitoresc, simbolic, metafizic\u201d; \u201cPortrete simbolice, conflicte simbolice\u201d: \u201cTema crea\u0163iei \u015fi varietatea simbolurilor\u201d; \u201cIntelectualul \u015fi destinul neamului s\u0103u\u201d. Din p\u0103cate, problemele interesante sunt aproape decimate de boala repeti\u0163iilor.
\nO fraz\u0103 care ilustreaz\u0103 tonul apologetic al monografiei este urm\u0103toarea, extras\u0103 din capitolul \u201cPreocuparea pentru simboluri sus\u0163ine puterea de atrac\u0163ie a romanelor\u201d; fraza reune\u015fte toat\u0103 floarea cea vestit\u0103 a intelighen\u0163ei rom\u00e2ne\u015fti: \u201cAbordarea din perspectiv\u0103 fenomenologic\u0103 a romanelor lui Mihail Diaconescu i-a preocupat pe numero\u015fi filosofi, teologi, sociologi, lingvi\u015fti, antropologi, pedagogi, istorici, teoreticieni, militari, epistemologi, logicieni, dar mai ales pe comentatorii de literatur\u0103.\u201d Fraza este reluat\u0103 \u00een alte pagini. Sf\u0103tuim pe cititorul romanelor diaconesciene s\u0103 a\u015ftepte cu r\u0103bdare na\u015fterea a noi discipline care s\u0103 se dedice studierii operei lui Mihail Diaconescu!
\nTradi\u0163ionalismul asumat de Mihail Diaconescu nu este \u201copac\u201d, ne spune exegeta \u00een capitolul \u201cModernitatea romanelor lui Mihail Diaconescu\u201d; scriitorul \u015fi-l dep\u0103\u015fe\u015fte, romanele sale fiind moderne prin prezen\u0163a \u201cdramei existen\u0163iale\u201d (\u201calienare\u201d, \u201cangoas\u0103\u201d, \u201cst\u0103ri tensionate\u201d, prin conflictul \u201cintelectualului cu puterea politic\u0103\u201d) a omului. Epicizarea dramelor existen\u0163iale a eroilor-simbolici se realizeaz\u0103 prin utilizarea parabolei, mitului, alegoriei, prin \u201cconstruc\u0163ia labirintic\u0103 a romanelor.\u201d
\nOrice demers critic de o asemenea dimensiune se \u00eencheie cu capitolul \u201cConcluzii\u201d. Iat\u0103 c\u00e2teva din concluziile la care a ajuns autoarea: \u201cNoi credem, de\u015fi le-au fost consacrate mii de exgeze savante \u015fi at\u00e2tea masive volume monografice, c\u0103 subtilit\u0103\u0163ile artei epice diaconesciene sunt foarte departe de a fi integral descifrate \u015fi discutate\u201d; \u201cDar Mihail Diaconescu este un tradi\u0163ionalist straniu, care \u00eennoie\u015fte (sub. \u00een text) romanul istoric \u015fi romanul parabol\u0103 dup\u0103 criterii numai de el practicate, bizare uneori, deturnate. Temeritatea cu care el a transfigurat artistic unele probleme morale, epoci istorice \u015fi personalit\u0103\u0163i creatoare nu are precedent \u00een literatura noastr\u0103.\u201d; \u201cAceast\u0103 consecvent\u0103 trimitere spre Absolut, sus\u0163inut\u0103 de variate rafinate compozi\u0163ionale, psihologice, expresive \u015fi simbolice face din Mihail Diaconescu un scriitor religios \u015fi, totodat\u0103, un mare clasic al literaturii rom\u00e2ne \u015fi europene [\u2026] estetica spiritualist\u0103 \u015fi tradi\u0163ionalismul consecvent pe care scriitorul le promoveaz\u0103 sunt mereu \u00een r\u0103sp\u0103r (sub. \u00een text) cu orient\u0103rile actuale ale literaturii rom\u00e2ne \u015fi europene.\u201d
\nAdev\u0103rate frisoane mi-au provocat cele 126 de pagini de bibliografie. Dac\u0103 nu m-am z\u0103p\u0103cit num\u0103r\u00e2nd, sunt 1000 de pozi\u0163ii. Lista bibliografic\u0103 e precedat\u0103 de o \u201cintroducere\u201d din care spicuiesc: \u201c\u00cen lista de autori \u015fi de comentatori anexat\u0103 aici am pornit de la riguroasele bibliografii ap\u0103rute \u00een cele \u015fase ample volume monografice dedicate p\u00e2n\u0103 acum personalit\u0103\u0163ii \u015fi operei lui Mihail Diaconescu [\u2026]. \u00cen mod deosebit mi-a fost de folos volumul lui Ilie Baranga, \u201cNoi contribu\u0163ii bibliografice la studiul operei lui Mihail Diaconescu\u201d \u2013 2009, o lucrare de o excep\u0163ional\u0103 valoare \u015ftiin\u0163ific\u0103 \u015fi un instrument de lucru deosebit de util, \u015fi studiul Ilie B\u0103descu, \u201cDrama istoric\u0103 a omului cre\u015ftin \u00een literatura lui Mihail Diaconescu. De la sociologia literaturii la fenomenologia narativ\u0103, contribu\u0163ii antropologice\u201d \u2013 2010. Fa\u0163\u0103 de bibliografia domnului profesor Ilie B\u0103descu (cea mai ampl\u0103), \u00een paginile ce urmeaz\u0103 am ad\u0103ugat \u00eens\u0103 (sic!) peste 300 de titluri noi.\u201d Fotografia bibliografiei este urm\u0103toarea:
\n1.\u00cen volume: A. Dic\u0163ionare tematice; B. Dic\u0163ionare ale unor personalit\u0103\u0163i, publicate \u00een Rom\u00e2nia\/ str\u0103in\u0103tate; C. \u00cen istorii literare; D. \u00cen volume de critic\u0103 literar\u0103; E. \u00cen volume monografice; F. \u00cen alte volume; 2. \u00cen publica\u0163ii: A. Texte semnate; B. Texte nesemnate; 3. Comentarii sau men\u0163iuni pe internet.
\n\u00cen multe din pozi\u0163iile bibliografiei, Mihail Diaconescu e doar amintit cu numele, altele sunt strict teologice (ortodoxe), iar foarte multe sunt diplome de licen\u0163\u0103 sau lucr\u0103ri de masterat care zac \u00een arhiva Universit\u0103\u0163ii Spiru Haret \u015fi a Universit\u0103\u0163ii Babe\u015f-Bolyai din Cluj Napoca. Un critic obiectiv, \u015fi ra\u0163ional, \u015fi chiar onest \u015fi-ar fi redus bibliografia la minimul necesar, dup\u0103 urm\u0103torul model, devenit clasic-universal: 1.Bibliografia operei scriitorului; 2. Bibliografia teoretic\u0103 consultat\u0103; 3. Bibliografia critic\u0103 a operei (evident, consultat\u0103).
\nLexicul \u015fi sintaxa, stilul exegetei sufer\u0103 de febricitate. Orgia superlativelor obtureaz\u0103 spiritul critic obiectiv \u015fi alung\u0103 nuan\u0163ele din comentariu. Ilustrarea celor afirmate se poate face doar printr-o list\u0103\u2026 lung\u0103 de citate. Din posibila list\u0103 citez: \u201cMihail Diaconescu este unul dintre cei mai importan\u0163i teoreticieni literari din \u00eentreaga evolu\u0163ie a culturii rom\u00e2ne \u015fi europene\u201d; \u201cMihail Diaconescu este autorul unor crea\u0163ii epice, \u015ftiin\u0163ifice \u015fi teoretice monumentale\u201d (p. 180); Mihail Diaconescu este \u201cunul dintre cei mai importan\u0163i romancieri din istoria literaturii rom\u00e2ne \u015fi europene\u201d (p. 221); \u201cMarele c\u00e2ntec \u015fi, mai ales, Nop\u0163i \u015fi nelini\u015fti. Pseudojurnal metafizic nu au echivalent \u00een literatura rom\u00e2n\u0103 \u015fi european\u0103.\u201d \u201cMihail Diaconescu face parte dintr-o familie de spirite care a dat un nou curs literaturii europene\u201d (p. 101); romanele diaconesciene sunt capodopere, de aceea autorul lor \u201ca fost adeseori comparat cu Balzac, Tolstoi, Hermann Hesse, Sadoveanu\u201d (p. 98); \u00een alt\u0103 pagin\u0103 (p. 93) este comparat cu Dostoievski, Fran\u00e7ois Mauriac, Jean Giraudoux, Camil Petrescu, G. Ibr\u0103ileanu, Anton Holban, Gib Mih\u0103iescu, Mircea Eliade. Pentru a cunoa\u015fte pe to\u0163i congenerii (scriitori, arti\u015fti, filosofi, teologi) lui Mihail Diaconescu, trimit la p. 63, 75, 93, 98, 101. S\u0103 fim m\u00e2ndri c\u0103 Mihail Diaconescu este egalul lui Shakespeare, Balzac, Dostoievski, Tolstoi, Hesse, Camus\u2026, dar m\u00e2nio\u015fi c\u0103 \u00eenc\u0103 nu avem un Nobel acordat lui Mihail Diaconescu.
\nStudiul (sau autoarea?) mai are \u015fi alte hibe. De exemplu, p\u0103rerile despre simbolism, simbol, baroc, tragic, pitoresc nu mumai c\u0103 sunt eclectice, dar \u015fi \u00eennourate prin l\u0103rgirea exagerat\u0103 a sferei lor semantice \u015fi de aplicabilitate. Dup\u0103 cum am mai spus, autoarei monografiei \u00eei lipsesc discern\u0103m\u00e2ntul \u015fi nuan\u0163ele critice. Iat\u0103 o referire la o epoc\u0103 apus\u0103 \u015fi la o revist\u0103 care, atunci, prin anumi\u0163i colaboratori, au slujit-o cu s\u00e2rg: \u201cMihail Diaconescu se simte profund ata\u015fat suflete\u015fte de personalit\u0103\u0163i care au ilustrat dup\u0103 1976, gruparea de str\u0103luci\u0163i scriitori de la Luceaf\u0103rul: Mihai Ungheanu, Nicolae Fruntelat\u0103, N. Georgescu, Ilie B\u0103descu, Thedor Codreanu, Grigore Hagiu, Ion Gheorghe, Ion L\u0103ncr\u0103jan, Paul Anghel, Paul Dugnean, Artur Silvestri, Gh. Bulu\u0163\u0103, Sultana Craia \u015fi mul\u0163i al\u0163ii\u201d (s.n.-I.P.).
\nDespre romanele diaconesciene, monografista afirm\u0103: \u201c\u00cen aceste romane fiecare am\u0103nunt are for\u0163a revelatoare. Nimic nu este de prisos. Nimic nu este distorsionat, precar, redundant.\u201d Cu regret, asemenea lucruri nu pot spune despre monografia Monic\u0103i Du\u015fan. Elimin\u0103nd repeti\u0163iile, citatele de 2-3 pagini \u015fi pozi\u0163ii inutile din lista bibliografic\u0103, paginile c\u0103r\u0163ii \u2013 412 \u2013 puteau fi reduse aproape la jum\u0103tate, care, la r\u00e2ndul ei, prin esen\u0163ializare \u015fi sistematizare putea fi redus\u0103 la jum\u0103tate. Astfel ar fi rezultat un studiu de 100 \u2013 120 de pagini.
\nMihail Diaconescu, romancier important, creator al unui univers romanesc original, merita o monografie absolut de alt\u0103 \u0163inut\u0103.<\/p>\n


\nAna BU\u0218IL\u0102 <\/strong><\/p>\n

Destinul \u015fi istoria lui <\/strong><\/p>\n

\u201eLumea e o carte, precum cartea e o lume.\u201d Este vorba de un ,,raport vital\u201d, de un raport conceput \u015fi perceput, ca atare, de c\u00e2nd exist\u0103 lumea \u015fi de c\u00e2nd exist\u0103 cartea (scrisul socratic al memoriei, scrisul pe t\u0103bli\u0163a cerat\u0103 sau pe pergament; \u00een Biblie ,,cerurile se fac sul ca o carte\u201d, iar \u201eCartea vie\u0163ii\u201d se identific\u0103 chiar cu ,,Pomul vie\u0163ii\u201d). Universul ni se \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 \u015fi ast\u0103zi ca o carte, pe care \u00eencerc\u0103m s\u0103 o \u00een\u0163elegem \u00een noul context al dialogului multicultural, al europeniz\u0103rii \u015fi mondializ\u0103rii.
\nPentru cine \u015ftia a citi, o carte vorbe\u015fte \u00een primul r\u00e2nd despre cel care a scris-o. Autorul c\u0103r\u0163ii ,,F\u0103r\u0103 mam\u0103, f\u0103r\u0103 tat\u0103\u201d (Bac\u0103u, Editura \u201eEgal\u201d, 2015), Gheorghe-Jan Iscu, ie\u015fit \u00een literatur\u0103, \u0163\u00e2\u015fnind din necunoscut, s-a impus brusc cu un roman neanun\u0163at, ,,Dumnezeu este bun!\u201d Acum se afl\u0103 la a cincea carte, a doua fiind ,,De m\u00e2n\u0103 cu ai mei\u201d, apoi ,,Dincoace \u015fi dincolo de Siret\u201d \u015fi \u00een 2014 ,,Cui ne-ai l\u0103sat, tat\u0103?\u201d Autorul, cu ad\u00e2nc respect pentru cuv\u00e2ntul scris, cu \u00eencredere \u00een sine, sincer \u015fi original, mai vesel, uneori ca un tragedian, sensibil, credincios, om al gliei, chibzuit, are o tehnic\u0103 admirabil\u0103. Suflete\u015fte este acela\u015fi afectuos, generos la maximum, cu ad\u00e2nc respect pentru \u00eenainta\u015fii s\u0103i \u015fi cu cea mai neclintit\u0103 credin\u0163\u0103 \u00een Dumnezeu, dar \u015fi cu farmec. Seriozitatea, dib\u0103cia, curajul, tenacitatea, talentul \u00eel caracterizeaz\u0103, fiind Capricorn, asemenea lui \u015etef\u0103nuc\u0103, din ,,F\u0103r\u0103 mam\u0103, f\u0103r\u0103 tat\u0103\u201d. Este m\u00e2ndru, frumos, inteligent, bun \u015fi, s\u0103 dea Domnul, longeviv!
\nEste o carte valoroas\u0103 \u015fi original\u0103, o oper\u0103 solid\u0103, matur \u015fi curajos g\u00e2ndit\u0103, interesant\u0103, scoas\u0103 dintr-o experien\u0163\u0103 autentic\u0103, roman care se cite\u015fte cu viu interes, omogen \u015fi amplu, de foarte bun\u0103 calitate.
\nRomanul ,,F\u0103r\u0103 mam\u0103, f\u0103r\u0103 tat\u0103\u201d este bine construit, substan\u0163ial, complex, cu un final frumos, sc\u0103ldat \u00eentr-o melancolie fin\u0103. Se \u00eentoarce \u00een istorie, dezvolt\u00e2nd o tem\u0103 a rememor\u0103rilor. Prozatorul nu este izolat de lume, ci se afl\u0103 \u00een mijlocul ei, surprinz\u00e2nd evenimentele \u00eenceputului de veac XX.
\nEste un roman complet prin formula epic\u0103, prin deschiderea lui social\u0103 \u015fi profunzimea observa\u0163iei, romanul unui destin, care asum\u0103 o istorie, romanul unei istorii care tr\u0103ie\u015fte printr-un destin. Ori destinul \u00eenseamn\u0103 \u015fi noroc, \u015fans\u0103 real\u0103, \u00eemplinire.
\nSe spune c\u0103 omul este ceea ce devine, dar \u015fi ceea ce face. Destinul celor cinci copii p\u0103r\u0103si\u0163i \u00eentr-o gar\u0103 din Dobrogea de tat\u0103l lor, Alexandru Iscuriu, este prilej de a muta ac\u0163iunea de pe plaiurile natale, moldave, dup\u0103 cum spune autorul: ,,Au \u00eenceput o via\u0163\u0103 nou\u0103, deosebit\u0103 de cea de p\u00e2n\u0103 atunci, nu numai din cauz\u0103 c\u0103 Dobrogea ar fi foarte deosebit\u0103 de Moldova, ci din cauz\u0103 c\u0103 ei erau parc\u0103 nou-n\u0103scu\u0163i\u201d. \u015ei continu\u0103: ,,\u00cen orice caz \u015fi \u00een Muntenia, \u015fi \u00een Moldova, \u015fi \u00een Dobrogea obiceiurile erau cam acelea\u015fi, mai ales cele bune, cele legate de seriozitatea cu care oamenii priveau problemele legate de \u00eentemeierea unei familii\u201d.
\nAdev\u0103rat patriot, prozatorul ne mai sugereaz\u0103 ,,un aspect ce ar \u0163ine de unitatea, tr\u0103inicia, stabilitatea \u015fi soliditatea poporului rom\u00e2n\u201d, \u015fi anume acela al for\u0163ei limbii rom\u00e2ne. Cuvinte ca ,,m\u0103r, cruce, lup, p\u00e2ine\u201d latine, altele ca ,,brazd\u0103, maz\u0103re, viezure\u201d geto-dacice, apoi ,,grap\u0103, drag, blagoslovire\u201d slave sunt numai c\u00e2teva dintre ele. \u00cen leg\u0103tur\u0103 cu acestea din urm\u0103 adaug\u0103 autorul: ,,Slav\u0103 Domnului c\u0103 slavii n-au stat mai mult pe la noi!\u201d Pentru a \u00eent\u0103ri cele spuse, introduce un fragment din Simion \u015etefan, mitropolitul Ardealului (1648), dar pentru c\u0103 suntem moldoveni, iat\u0103 o bijuterie de text din Miron Costin: \u2026,,\u015ei au arsu atuncea tot ora\u015ful\u201d\u2026 sau ,,\u00cenceputul \u0163\u0103rilor acestora \u015fi neamul moldovenescu \u015fi muntenescu \u015fi c\u00e2\u0163i sunt \u015fi \u00een \u0163\u0103rile ungure\u015fti cu acest nume \uf02d rom\u00e2ni \uf02d \u015fi p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi de unde s\u00e2ntu\u2026 a scrie mult\u0103 vreme la cump\u0103n\u0103 a st\u0103tut sufletul nostru\u2026\u201d
\nAutorul continu\u0103: ,,Dup\u0103 p\u0103rerea mea, nu este pe lume lucru mai minunat dec\u00e2t a te dezmierda cu vorbe frumoase de ale marilor no\u015ftri \u00eenainta\u015fi \u00een ale limbii rom\u00e2ne. Glorie lor!\u201d
\nBun cunosc\u0103tor al istoriei, paginile cu referire la cele dou\u0103 conflagra\u0163ii mondiale sunt fascinante, demne de a fi reproduse aidoma \u00een manualele actuale de istorie, foarte s\u0103race \u015fi defectuos \u00eentocmite. M\u0103 refer la pagina eroic\u0103 din via\u0163a zbuciumatului nostru popor, cu date exacte: Divizia 10 Infanterie, din care f\u0103cea parte eroul nostru Grigore Iscuriu, Armata a IV-a Rom\u00e2n\u0103, care \u00een luptele de la Odessa a avut pierderi uria\u015fe: 17792 mor\u0163i, 63345 r\u0103ni\u0163i \u015fi 11471 disp\u0103ru\u0163i, ordinul de zi nr.1 din 1 ianuarie 1941 al generalului Antonescu, reprodus \u00een totalitate, durata r\u0103zboiului (precis: 51 de luni), ordinul de trecere a Prutului etc.
\nRomancierul are \u00eenc\u0103 o dat\u0103 ocazia s\u0103-\u015fi aminteasc\u0103 de bunul s\u0103u p\u0103rinte, soldatul Vasile Iscu, din Escadrila 12 Avia\u0163ie B\u00e2rlad, eroul primului volum (,,Dumnezeu este bun!\u201d).
\nVersurile din Vasile Alecsandri, Octavian Goga etc. (,,Eroi au fost, eroi sunt \u00eenc\u0103\u201d sau ,,Doamne, ocrote\u015fte-i pe rom\u00e2ni!\u201d) erau c\u00e2ntate de trupele rom\u00e2ne care treceau Prutul, pentru eliberarea Basarabiei. Iat\u0103 ce spune autorul: ,,Bunul meu p\u0103rinte trecea Prutul cu avioanele Escadrilei 12 Avia\u0163ie B\u00e2rlad, un Iscuriu (Grigoric\u0103 al nostru) ca infanterist, un alt Iscu (fratele tatei, Gheorghe) trecea Prutul ca cerceta\u015f al Regimentului 12 C\u0103l\u0103ra\u015fi cu Schimbul Roman\u201d. Toate acestea produc fiori!
\n,,C\u00e2t de mult a\u015f dori ca m\u0103car o parte c\u00e2t de mic\u0103 din copiii de azi, de fapt urma\u015fi direc\u0163i ai acelor oameni, s\u0103 citeasc\u0103 \u015fi s\u0103 cunoasc\u0103 de unde se trag \u015fi cur\u0103 \u015fi dac\u0103 n-o fi cu b\u0103nat s\u0103 afle \u015fi ei, s\u0103racii de ei, cam cu ce se m\u0103n\u00e2nc\u0103 dragostea de patrie \u015fi neam!\u201d Numai \u015fi numai pentru astfel de cuvinte ar merita s\u0103 citim aceast\u0103 carte \u015fi s-o de\u0163inem \u00een bibliotec\u0103!
\nDeci trecutul nu e mort; el e cel mult uitat sau, \u015fi mai exact, ignorat. Dar el exist\u0103, tr\u0103ie\u015fte, fo\u015fne\u015fte, te absoarbe \u015fi te acapareaz\u0103. Prozatorul nu uit\u0103 s\u0103 aduc\u0103 laude localnicilor din Poduri (Valea \u015eo\u015fii) \u015fi \u00een acest roman: ,,oameni harnici, cumin\u0163i, petrec\u0103re\u0163i, glume\u0163i\u201d; apoi caii, minuna\u0163ii cai ai c\u0103r\u0103u\u015filor din Poduri: ,,Sc\u0103p\u0103rau pietrele sub potcoavele lor de o\u0163el!\u201d
\nAutorul ne ofer\u0103 \u015fi reu\u015fite descrieri de natur\u0103: ,,Era o zi minunat\u0103 din vara anului 1919; pacea puse st\u0103p\u00e2nire pretutindeni, precum soarele pe marile \u00eentinderi dobrogene. P\u0103m\u00e2nturile \u00eentinse ca-n palm\u0103, cum ar spune moldoveanul \u00eenv\u0103\u0163at cu fel de fel de h\u00e2rtoape sau denivel\u0103ri, se ar\u0103tau rodnice \u015fi primitoare oric\u0103rui c\u0103l\u0103tor\u2026; C\u00e2mpurile netede, pline de recolte bogate…; Se profileaz\u0103 sus la orizont un sat cu case albe \u015fi frumoase. De la distan\u0163\u0103 localitatea pare turtit\u0103 de cer, ca \u015fi cum marginile boltei cere\u015fti s-ar fi sprijinit \u00een totalitate pe ea, \u00eencerc\u00e2nd s-o fac\u0103 una cu p\u0103m\u00e2ntul. Doar turla bisericii \u00een\u0163epa seninul cerului, parc\u0103 \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 duc\u0103 spre Dumnezeu rugile bl\u00e2nde \u015fi t\u00e2nguite ale oamenilor\u201d.
\nNu lipsesc din roman nici portretele reu\u015fite: \u201eMinodora, pe care de-acum o cunoa\u015fte\u0163i mai bine dec\u00e2t mine, era o fat\u0103 minunat\u0103 din toate punctele de vedere: frumoas\u0103, n\u0103ltu\u0163\u0103, harnic\u0103, chinuit\u0103 de soart\u0103 ca \u015fi ceilal\u0163i fra\u0163i ai s\u0103i, datorit\u0103 lui Alexandru. (Aoleu, iar i-am pronun\u0163at numele \u015fi parc\u0103 m\u0103 hot\u0103r\u00e2sem s\u0103 n-o mai fac.) \u015eti\u0163i la ce m\u0103 duce mintea, dragii mei? Mai c\u0103-mi venea \u00een cap ideea c\u0103 faptul c\u0103 el, domnul despre care vorbeam, i-a l\u0103sat pe copii a\u015fa cum i-a l\u0103sat, i-a f\u0103cut pe ace\u015ftia, datorit\u0103 \u015fi lui T\u0103chi\u0163\u0103, mai puternici \u00een lupta cu via\u0163a!\u201d
\nAutorul ne ofer\u0103 de asemenea obiceiuri de nunt\u0103, de botez, desc\u00e2ntece, blesteme etc. din Dobrogea, prilej cu care le compar\u0103 cu cele din Moldova, din satul s\u0103u natal, Poduri. Astfel ,,\u00eenchinatul betelei\u201d din Dobrogea corespunde cu ,,dezhobotatul\u201d din Moldova. ,,Leg\u0103toarea\u201d, dezg\u0103titul, dansul g\u0103inii, hora neamurilor se \u00eent\u00e2lnesc \u00een ambele zone. Ce s\u0103 mai spunem despre ,,cuiul\u201d care se scoate tot la fel de greu sau de u\u015for \u00een ambele provincii!
\nEste demn de subliniat c\u0103 \u00een roman revine permanent, ca un laitmotiv, cuv\u00e2ntul ,,bun\u201d, cu eventualele derivate: ,,omule bun\u201d, \u201es\u0103 fii bun ca Domnul\u201d, \u201eoamenii sunt buni la suflet \u00een Dobrogea\u201d, \u201ep\u0103m\u00e2nt bun\u201d, \u201ebunii mei actuali p\u0103rin\u0163i\u201d, \u201ena\u015fule drag \u015fi bun\u201d, \u201ebun \u015fi iubitor\u201d, \u201ec\u0103i bune\u201d, \u201eDumnezeu care este bun, dar nu s-a sup\u0103rat nici Alah, deoarece \u015fi el este bun\u201d, \u201epe buna ei cuviin\u0163\u0103\u201d. \u015ei exemplele pot continua…
\nLimbajul este cel cunoscut din romanele anterioare, adic\u0103 plin de expresii deosebite: ,,Hai, Ioane, la pr\u0103\u015fit!\/ Nu pot, m-am \u00eemboln\u0103vit!\/ Hai, Ioane, la m\u00e2ncare!\/ Unde-i lingura cea mare?\u201d ,,\u015ei-au luat grija de la\u2026 ca baba de la \u015foric\u201d. ,,M\u0103i, idiotule, p\u00e2n\u0103 m\u00e2ni, s\u00ee-mi faci un metru di doi metri, c\u00ee ti ie mama dracului!\u201d
\nNu lipsesc nici unele declara\u0163ii patetice, care dovedesc marele respect al autorului pentru cei ce-l citesc: \u201eDragii mei cititori!\u201d, \u201eIertare, boieri dumneavoastr\u0103\u201d, \u201eDragul meu, dragii mei\u201d etc.
\nApar de asemenea unele cuvinte \u015fi expresii mai abrupte, pentru a caracteriza personaje sau situa\u0163ii: ,,c\u0103p\u0103l\u0103ule\u201d, ,,p\u0103m\u00e2nciorul\u201d, ,,dodoloa\u0163\u0103\u201d, ,,c\u0103c\u0103cio\u015filor\u201d, ,,ce te bascacarezi\u201d, ,,\u00ee\u0163i omoar\u0103 m\u0103trea\u0163a-n bibilic\u0103\u201d, ,,cu rahatul dup\u0103 urechi\u201d, ,,par\u015fivenie infernal\u0103\u201d, \u201ei-a venit scuipatu’ la furc\u0103\u201d, ,,matracuci\u201d, ,,politruci\u201d, ,,t\u0103rt\u0103cu\u0163e\u201d, ,,mucali\u0163i\u201d, ,,slu\u015faite (c\u0103 doar suntem \u00een Dobrogea)\u201d etc.
\nPredomin\u0103 dialogul, dar un dialog magnific, u\u015for, instantaneu, care nu sup\u0103r\u0103, ci dimpotriv\u0103. Revin destul de des, dar nu deranjant, invoca\u0163ii \u015fi rug\u0103ciuni c\u0103tre Dumnezeu. Autorul se implic\u0103 total, este omniprezent, totodat\u0103 discret \u015fi parc\u0103 ocrotitor. Dac\u0103 ar fi s\u0103 concluzion\u0103m, am putea spune c\u0103 ,,omul este mai puternic dec\u00e2t destinul\u201d.
\n,,F\u0103r\u0103 mam\u0103, f\u0103r\u0103 tat\u0103\u201d este un roman-sintez\u0103, din care nu lipse\u015fte nici istoria, nici geografia, nici spa\u0163iul mirific al satului rom\u00e2nesc, acestea la un loc alc\u0103tuind ,,istoria unui destin\u201d. Este unul dintre cele mai bune romane, de o construc\u0163ie sigur\u0103, de solid realism.
\nA\u015ftept\u0103m cu mare ner\u0103bdare ultimul volum promis, pentru a ne l\u0103muri complet \u015fi asupra destinului lui Alexandru.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ionel POPA STUDIU CRITIC vs PANEGIRIC De la \u00eenceput trebuie s\u0103 m\u0103rturisesc c\u0103 lectura c\u0103r\u0163ii Monic\u0103i Du\u015fan, Simbolic, metafizic \u015fi<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16936"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=16936"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16936\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":16940,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16936\/revisions\/16940"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=16936"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=16936"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=16936"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}