{"id":16927,"date":"2022-01-06T14:54:40","date_gmt":"2022-01-06T11:54:40","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=16927"},"modified":"2022-01-06T14:54:40","modified_gmt":"2022-01-06T11:54:40","slug":"spatii-culturale-nr-45-11","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=16927","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 45 (11)"},"content":{"rendered":"

C\u0103r\u021bi prezentate de:<\/strong><\/em><\/p>\n

Octavian MIHALCEA <\/strong>
\n\"\"

\u201eLUMIN\u0102 \u00ceN SINGUR\u0102TATE\u201d<\/strong>
\n\"\"

Cartea de versuri a Ioanei Tric\u0103, O insul\u0103 \u00een nord (Editura Limes, Cluj-Napoca, 2015) are drept fundament perpetua invocare a esen\u021belor pure, pe fondul unor accentuate motive nostalgice. Treptat se nasc, parc\u0103 una din alta, plurivalente lumi care au ca element de leg\u0103tur\u0103 un sugestiv fior eteric. Atmosfera familial\u0103, cu figura matern\u0103 la nivel central, este reliefat\u0103 astfel: „Pa\u0219ii ei se roteau \u00een cerc\/ gesturile limpezi se mic\u0219orau \u00een penumbr\u0103\/ se estompau prin geamurile aburite\/\/ Era o t\u0103cere concentric\u0103\/ pe care o m\u00e2nuia cu senin\u0103tate\/ \u0219tiind c\u0103 dincolo de dunga de lumin\u0103\/ care se strecura prin u\u0219\u0103\/ totul avea acela\u0219i fel de a fi\/ \u0219i p\u0103stra acela\u0219i \u00een\u021beles.” \u00cen primul ciclu poetic al volumului, Mai \u00eent\u00e2i este z\u0103pada, prezentul vine cu multe nuan\u021be apropiate dramei, ceea ce determin\u0103 discursul s\u0103 \u00eembrace ve\u0219minte sobre, adecvate unui statut existen\u021bial problematic. St\u0103rile hibernale sunt tot mai apropiate. Vecin\u0103t\u0103\u021bi contondente tind s\u0103 acapareze aleasa calitate a n\u0103zuin\u021belor suflete\u0219ti. Interiorul liric e animat de o complex\u0103 gam\u0103 a tr\u0103irilor. Actul scrisului, \u00eentr-o circumstan\u021b\u0103 pasional\u0103, determin\u0103 inedite c\u0103i poetice: „Scrie \u0219i m\u0103 voi ridica cu cele zece st\u0103ri\/ ale mele -\/ ca zece cet\u0103\u021bi adunate \u00een noapte\/\/ M\u0103 voi ridica c\u00e2t mun\u021bii\/ de pe partea nev\u0103zut\u0103 a lunii\/ cu apele albastre ale\/ cerului cobor\u00e2te pe c\u00e2mp\/ \u0219i semnele celor \u0219apte inele\/ \u00eencrustate \u00een piatr\u0103\/\/ Scrie-mi \u0219i m\u0103 voi desf\u0103\u0219ura ca o hart\u0103\/ de ap\u0103 peste lumile tale interioare\/ ca ni\u0219te arcuri de bolt\u0103 printre sensuri oprite\/ \u0219i \u00een\u021belesuri uitate\/\/ Ca un lup m\u0103 voi strecura\/ ca un \u0219arpe luminos.” Regimul acvatic \u00eenso\u021be\u0219te \u00eentreb\u0103rile Ioanei Tric\u0103, aproape diafan\u0103 amalgamare a \u00eendoielilor cu speran\u021ba. Totul se \u00eencadreaz\u0103 unei atmosfere neoromantice, asumat\u0103 foarte profund. Sunt create puneri lirice \u00een scen\u0103, ideatica hipersensibil\u0103 excel\u00e2nd \u00een sensul c\u0103ut\u0103rii adeseori himerice a sensului. Plutirea st\u0103 la originea acestui modus vivendi evazionist: „Eu trec dintr-o parte \u00een alta\/ a somnului\/ sunt tot mai afar\u0103 din timp \u0219i din spa\u021biu\/ \u00eentr-o vag \u00eenspumat\u0103 \u00eenserare\/ ce lumineaz\u0103 o cale nesf\u00e2r\u0219it\u0103 apoas\u0103”. B\u0103rba\u021bi singuri, urm\u0103torul grupaj, debuteaz\u0103 \u00eentr-o not\u0103 oarecum vaporoas\u0103 a masculinit\u0103\u021bii, rediscut\u00e2nd astfel datele arhetipal clasicizate. Persist\u0103 ideatica solitudinii. \u00centr-unul dintre poeme recunoa\u0219tem inconfundabila siluet\u0103 a lui Cristian Popescu: „S-a s\u0103turat de moarte\/ \u0219i a plecat din ea, Popescu!\/\/ S-a s\u0103turat de crengile care-i \u021bineau loc de bra\u021be\/ de \u00eentunericul care-i \u021bineau loc de cas\u0103\/\/ S-a \u00eentors \u00een camera aceea cenu\u0219ie\/ ca o scorbur\u0103\/ s-a \u00eenchis acolo \u0219i a s\u0103pat un tunel\/ pe sub p\u0103m\u00e2nt\/ care-l va scoate la prim\u0103var\u0103\/ pe malul r\u00e2ului ce \u00eenconjoar\u0103 lumea\/ cu cele trei bra\u021be \u2013 de ap\u0103 de aer \u0219i foc.” Mereu, constant\u0103 sf\u00e2\u0219ietoare, „fa\u021ba \u00eentoars\u0103 spre moarte.” Ioana Tric\u0103 elaboreaz\u0103 versuri \u00een care sensibilitatea \u0219i o anumit\u0103 ideatic\u0103 forte sunt aspectate \u00eentru consonan\u021b\u0103. \u00cen Trandafirul japonez, textele stau sub influen\u021ba unor remarcabile st\u0103ri fine, fiind eviden\u021biate esen\u021bializ\u0103ri sc\u00e2nteietoare. Este \u0219i cazul acestei enigmatice poezii: „Mi-au \u00eenghe\u021bat m\u00e2inile\/ \u0219i s-a uscat cerneala\/\/ N-am mai scris de c\u00e2nd\/ cerul se apleac\u0103 mai mult\/ spre partea \u00eenro\u0219it\u0103 a lumii.” Totul pentru aflarea pieselor ce compun e\u0219afodajul intim. Autorului „Heralzilor negri”, Cesar Vallejo, \u00eei este adresat\u0103 o scrisoare enun\u021b\u00e2nd cuprinz\u0103toare aspecte metafizico-poetice. Abund\u0103 interoga\u021biile cuprinz\u00e2nd „semne nescrise pe ap\u0103 pe cer”. Aici nu e nimeni, ciclul final, accentueaz\u0103 reprezent\u0103rile purit\u0103\u021bii. Raportat la aceasta, empiricul este \u00een flagrant dezavantaj. Sunt numite mereu alte realit\u0103\u021bi, absolut dezirabile. Din „labirintul zilelor” nu se iese u\u0219or. Topos important, Bucure\u0219tiul genereaz\u0103 o poetic\u0103 iluzoriu – metaforizant\u0103. Ioana Tric\u0103 urm\u0103re\u0219te mereu cele mai viabile solu\u021bii pentru evadarea din \u00eencercuire. Obiectivarea claustr\u0103rii, at\u00e2t c\u00e2t este ea posibil\u0103, ia valori estetice remarcabile: „Era o lume \u00een care\/ nu mai aveam loc\/\/ St\u0103team la marginea ei \u0219i priveam\/ aurul apusului mereu \u00een sc\u0103dere\/\/ \u00cen loc de r\u0103s\u0103rit\/ un triunghi negru nehot\u0103r\u00e2t\/\/ De unde vii tu v\u00e2ntule\/ ce por\u021bi culorile nop\u021bii \u00een amiaz\u0103?”.<\/p>\n


\nValentin POPA<\/strong>
\n\"\"

Un roman de Nikos Kazantzakis:
\nToda-Raba<\/strong>
\n\"\"

\tEditura Istros a Muzeului Br\u0103ilei a publicat recent un roman de Nikos Kazantzakis, ce poate fi socotit o premier\u0103 editorial\u0103, pentru cititorii din Rom\u00e2nia. Traducerea din neogreac\u0103 \u00eei apar\u021bine Elenei Laz\u0103r \u0219i se dovede\u0219te a fi realizat\u0103 cu profesionalism \u0219i talent. Studiul introductiv (52 de pagini) \u0219i notele sunt realizate de cercet\u0103torul Zamfir B\u0103lan de la Muzeul Br\u0103ilei.
\n\tNe vom referi, \u00een prima parte a acestei prezent\u0103ri, la studiul introductiv.
\n\tZamfir B\u0103lan, director adjunct al Muzeului Br\u0103ilei, de mul\u021bi ani r\u0103spunz\u00e2nd de casele memoriale (inclusiv Casa Memorial\u0103 \u201ePanait Istrati\u201d) \u0219i Centrul Memorial al Muzeului, a avut \u00een aten\u021bie ani de zile (decenii chiar) personalitatea lui Panait Istrati, emblematic\u0103 pentru geografia cultural\u0103 a Br\u0103ilei. De aceea, la ora actual\u0103, este printre cei mai redutabili istratologi de la noi. A publicat mult pe tema Istrati, a tradus din francez\u0103, a \u00eentocmit edi\u021bii bilingve, \u00eenso\u021bite de note l\u0103muritoare, a editat autori care au putut oferi informa\u021bii l\u0103muritoare privitoare la personalitatea scriitorului n\u0103scut la Br\u0103ila. Avem \u00een vedere \u00een acest context romanul celei de-a doua so\u021bii a lui Nikos Kazantzakis, Eleni Samios Kazantzakis, Adev\u0103rata tragedie a lui Panait Istrati (Editura Istros a Muzeului Br\u0103ilei, Br\u0103ila 2013, versiunea \u00een limba rom\u00e2n\u0103 fiind realizat\u0103 de Oana Ursache \u0219i Zamfir B\u0103lan, iar introducerea, de 40 de pagini, \u0219i notele – de acesta din urm\u0103), aflat\u0103 \u0219i ea pentru prima dat\u0103 la dispozi\u021bia cititorului rom\u00e2n. At\u00e2t Toda-Raba, c\u00e2t \u0219i Adev\u0103rata tragedie\u2026, se \u00eenrudesc cu opusculul istratian Spovedanie pentru \u00eenvin\u0219i prin tematica abordat\u0103: atmosfera social-politic\u0103 din U.R.S.S. la zece ani de la revolu\u021bie. Din acest motiv, autorul celor dou\u0103 introduceri analizeaz\u0103 cu mult\u0103 acribie realitatea social\u0103 \u0219i politic\u0103 din Uniunea Sovietic\u0103, acea realitate care l-a bulversat pe scriitorul rom\u00e2n, determin\u00e2ndu-l s\u0103 se revolte \u0219i s\u0103-\u0219i strige durerea sa c\u0103tre lume. Atitudinea lui Nikos Kazantzakis, invitat \u0219i el la jubileul celor zece ani, \u00eempreun\u0103 cu care scriitorul rom\u00e2n parcursese cele mai multe trasee \u00een vizitele realizate prin U.R.S.S., a fost alta dec\u00e2t cea a sincerit\u0103\u021bii istratiene, \u0219i anume o atitudine de \u00eeng\u0103duin\u021b\u0103, de \u00een\u021belegere, de aprobare chiar. Visul comunist, p\u0103rea s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103 el, nu se poate \u00eenf\u0103ptui f\u0103r\u0103 jertfe. Rezisten\u021ba care vine din habitudinile mintale milenare trebuie eradicat\u0103 de la r\u0103d\u0103cin\u0103 \u0219i, pentru aceasta, orice mijloc \u00eentrebuin\u021bat \u00ee\u0219i g\u0103se\u0219te justificarea. Inclusiv suprimarea vie\u021bii opozan\u021bilor. Concep\u021bia scriitorului grec poate fi taxat\u0103 ca st\u00e2ngist\u0103, \u00een sensul \u00een care Lenin numea st\u00e2ngismul \u201eboala copil\u0103riei comunismului\u201d. Un fragment din Adev\u0103rata tragedie\u2026 este edificator \u00een acest sens. Eleni Samios Kazantzakis prezint\u0103 o conversa\u021bie \u00eentre Istrati, Kazantzakis \u0219i un personaj rus, Vladimir Vasilievici, care le-a expus celor doi scriitori nenorocirile ce se ab\u0103tuser\u0103 peste Rusia (foametea, mai ales) \u00een primii ani dup\u0103 revolu\u021bie, din pricina dezorganiz\u0103rii economiei. Introducerea de c\u0103tre Lenin a reformelor NEP (noua politic\u0103 economic\u0103), prin care s-au acceptat anumite compromisuri, cu mecanismul economic de pia\u021b\u0103 a avut ca efect redresarea economic\u0103 \u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea condi\u021biilor de via\u021b\u0103. Istrati era fericit c\u0103 s-au dep\u0103\u0219it starea de criz\u0103 \u0219i atmosfera de disperare din acei ani, dar scriitorul grec nu-i \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219ea entuziasmul, tem\u00e2ndu-se de faptul c\u0103 noile clase burgheze se vor forma sub protec\u021bia acestor reforme (p. 85).
\n\tAcest detaliu este pilduitor pentru atitudinea autorului grec \u00een romanul s\u0103u Toda-Raba, scris tot \u00een urma acelor experien\u021be prilejuite de vizitele \u00een U.R.S.S., din vara anului 1928. Un roman calificat ca fiind \u201eprea ro\u0219u\u201d de c\u0103tre editorii francezi, care au am\u00e2nat mai mul\u021bi ani publicarea, \u00een ciuda meritelor sale reale, \u0219i au ezitat s\u0103 \u00eentreprind\u0103 campania de promovare necesar\u0103 impunerii lui. Dup\u0103 cum afl\u0103m din introducerea semnat\u0103 de Zamfir B\u0103lan, Kazantzakis a fost extrem de nemul\u021bumit de faptul c\u0103 fostul lui prieten \u0219i tovar\u0103\u0219 de c\u0103l\u0103torie prin U.R.S.S., Panait Istrati, publicase trilogia Vers l`autre flamme (un titlu pe care \u00eel stabiliser\u0103 \u00eempreun\u0103 \u0219i \u00eel rezervaser\u0103 unui proiect comun de volum consemn\u00e2nd experien\u021ba acelei vizite cruciale prin \u021bara \u00een care se cl\u0103dea mult visata societate comunist\u0103), dar sup\u0103rarea cea mare venea din faptul c\u0103 scriitorul rom\u00e2n d\u0103duse \u00een vileag, \u00een Confession pour vaincus (Spovedanie pentru \u00eenvin\u0219i) – volumul din trilogie care \u00eei apar\u021binea, de fapt – atrocit\u0103\u021bile comise de autorit\u0103\u021bile bol\u0219evice \u00een numele idealurilor comunismului. Cum e posibil \u201es\u0103 uite Panait toate lucrurile bune pe care le-a v\u0103zut \u00een Uniunea Sovietic\u0103?\u201d
\n\tRomanul Toda-Raba, afl\u0103m din aceea\u0219i introducere, a fost terminat \u00een anul 1929, dar a v\u0103zut lumina tiparului abia \u00een 1931, \u00een publica\u021bia \u201eRevue de vivants\u201d, \u00een dou\u0103 numere consecutive, sub semn\u0103tura lui Nikolai Kazan \u0219i abia \u00een 1934, sub form\u0103 de volum – la editura \u201eLe Cahier bleu\u201d (sub aceea\u0219i semn\u0103tur\u0103).
\n\tMai afl\u0103m din introducere c\u0103, \u00een proiectul ini\u021bial, romanul lui Kazantzakis trebuia s\u0103 fie un scenariu de film intitulat Lenin, apoi autorul s-a reorientat, l-a restructurat \u0219i i-a dat forma unei confesiuni sub form\u0103 de roman. Mai afl\u0103m apoi c\u0103, spre deosebire de Confesiunea pentru \u00eenvin\u0219i a celuilalt martor din spectrul literelor europene, \u201ecartea lui Nikos Kazantzakis a trecut aproape neobservat\u0103\u201d (Zamfir B\u0103lan, Introducere laToda-Raba, p. 52).
\n\tCaracterul de scenariu pentru un film s-a p\u0103strat, \u00een linii mari, \u00een aceast\u0103 carte a lui Kazantzakis, unde cadre de o vizualitate specific cinematografic\u0103 se deruleaz\u0103 prin fa\u021ba privirilor min\u021bii la timpul prezent, \u00eenso\u021bite oarecum de indica\u021bii de regie. Tehnica aceasta confer\u0103 nara\u021biunii un dinamism impresionant care oblig\u0103 lectorul la un efort de adaptare. Iat\u0103 un fragment: \u201eTopitorii de fier. Prese \u00eengrozitoare se mi\u0219c\u0103 lent, ca ni\u0219te maxilare. Gurile cuptoarelor se deschid \u0219i se \u00eenchid \u0219i \u00eenghit sfere \u00eencinse ca ni\u0219te sori. Aerul curge peste tot, trosne\u0219te \u0219i unge cuptoare, muncitori, ma\u0219ini.\u201d (p. 59)
\n\tPretextul nara\u021biunii \u00eel constituie jubileul de zece ani de la victoria revolu\u021biei bol\u0219evice \u0219i descrie comportamentul celor \u0219apte personaje care pornesc spre Moscova din mai multe puncte ale lumii, pentru a vizita mausoleul lui Lenin. \u00cen drumul lor c\u0103tre capitala imperiului bol\u0219evic, eroii ace\u0219tia au parte de experien\u021be diverse, unele din ele cutremur\u0103toare. Dar accept\u0103 r\u0103ul prezent peste tot de-a lungul traseelor pelerinajului, absolvindu-l, din prea mult\u0103 dragoste fa\u021b\u0103 de ideea comunist\u0103.
\n\tA\u0219a cum m\u0103rturise\u0219te autorul \u00eentr-un preambul la romanul lui, toate cele \u0219apte personajele imaginate (un armean, un grec, un japonez, un chinez, o evreic\u0103 etc.) \u201enu sunt dec\u00e2t fa\u021bete diferite ale unei singure con\u0219tiin\u021be, care a tr\u0103it \u0219i a oglindit realitatea (\u2026) Uniunii Sovietice\u2026\u201d Se sub\u00een\u021belege de aici c\u0103 toate descrierile, toate istorisirile se refer\u0103 la aspecte \u0219i \u00eent\u00e2mpl\u0103ri reale din timpul periplului s\u0103u prin imperiul ro\u0219u; astfel justific\u00e2ndu-se termenul folosit de autor c\u00e2nd \u00ee\u0219i nume\u0219te scrierea \u201econfesiune sub form\u0103 de roman\u201d. \u00cen acest context, devine neclar\u0103 op\u021biunea autorului de a propune ca titlu numele personajului Toda-Raba, un negru din Africa, ispitit \u0219i el de dorin\u021ba de a ajunge la mausoleul noului zeu. \u0218i este neclar\u0103, deoarece este singurul personaj aflat \u201e\u00een afara \u0219i deasupra eroului\u201d, neadmis deci ca parte a alter-ego-ului s\u0103u. Pe tot parcursul lectur\u0103rii romanului, cititorul simte nevoia fireasc\u0103 s\u0103 identifice justificarea acestui titlu. Autorul fixeaz\u0103 lentila de percepere a realit\u0103\u021bilor sovietice consecutiv \u0219i de mai multe ori pe ochii celorlalte personaje. Abia la sf\u00e2r\u0219it \u00eel introduce \u00een scen\u0103 \u0219i pe Toda Raba, din experien\u021ba c\u0103ruia nu afl\u0103m mai nimic din ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een universul sovietic. Paginile consacrate reprezentantului continentului african sunt poate cele mai frumoase din \u00eentreaga carte, autorul descriind cu mijloacele expresivit\u0103\u021bii poetice o viziune fantastic\u0103 a acestui negru aflat pe treptele care conduceau c\u0103tre sarcofagul lui Lenin, a\u0219tept\u00e2ndu-\u0219i r\u00e2ndul.
\n\tPersonajul care ni se pare cel mai bine realizat \u00een aceast\u0103 carte este Azad, un armean, c\u00e2ndva, \u00een anii r\u0103zboiului civil, membru al noii poli\u021bii politice, CEKA, autor al multor acte de cruzime \u00eempotriva adversarilor noii puteri instalate \u00een Rusia \u00een urma revolu\u021biei. El este expresia radicalismului revolu\u021bionar, este exponentul celor care ar fi dorit ca acest radicalism s\u0103 nu se opreasc\u0103 niciodat\u0103, al celor care depl\u00e2ng revenirea la normalitate, la manifestarea aspira\u021biilor spre via\u021b\u0103 tihnit\u0103 \u0219i confort. Teama lui cea mare este perspectiva apari\u021biei \u00een societate a unei burghezii ro\u0219ii, favorizate de reformele economice con\u021binute \u00een faimoasa orientare NEP (Novaya ekonomicheskaya politika), impus\u0103 de Lenin pentru ie\u0219irea din marasmul economic generat de revolu\u021bie. Semnificativ\u0103 este scena \u00een care Azad \u00eent\u00e2lne\u0219te o fost\u0103 camarad\u0103 de lupt\u0103, la fel de dur\u0103 ca \u0219i el, \u0219i sper\u0103 s\u0103 afle \u00een ea pe vechea lupt\u0103toare. Prime\u0219te \u00eens\u0103 urm\u0103toarea replic\u0103: \u201e- Nu-n\u021belegi, Azad? Rolul nostru s-a sf\u00e2r\u0219it. Suntem ni\u0219te v\u00e2rcolaci. Am avut de f\u0103cut o oper\u0103, am \u00eencheiat-o. Misiunea noastr\u0103 s-a \u00eencheiat. Nu-\u021bi dai seama, Azad? S\u0103 ne d\u0103m la o parte, iat\u0103 un lucru de mai mare demnitate. S\u0103 ne d\u0103m la o parte f\u0103r\u0103 s\u0103 ne v\u0103ic\u0103rim.\u201d (p. 136)
\n\tKazantzakis consemneaz\u0103 multe astfel de atitudini, diferite de cele st\u00e2ngiste care par s\u0103-i domine convingerile proprii. Pesonajul Gheranos, \u00een care se proiecteaz\u0103 \u00een mod vizibil (este un scriitor grec invitat \u00een mod oficial la evenimentul jubiliar), \u00eentr-o discu\u021bie cu un lider georgian, Levan Men\u0219vili, reac\u021bioneaz\u0103 ostil la opinia acestuia, care-i \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219ea credin\u021ba c\u0103 dac\u0103 Marx s-ar fi n\u0103scut \u00een Georgia, la Tibilisi, cu locuri at\u00e2t de senine, de lene\u0219e, de voluptoase, \u201econcep\u021bia lui despre via\u021b\u0103 ar fi fost diferit\u0103, mai uman\u0103\u201d \u0219i soarta omenirii ar fi luat alt drum. Noi \u201enu suntem nici comuni\u0219ti, nici reac\u021bionari. Suntem georgieni!\u201d a completat el (p. 158). M\u00e2hnit, Gheranos \u00eei atrage aten\u021bia c\u0103 \u201etragedia \u00eens\u00e2ngerat\u0103\u201d trebuie acceptat\u0103, dac\u0103 po\u021bi face abstrac\u021bie de prezent \u0219i ai \u00een vedere viitorul. Preopinentul lui luptase \u00eempotriva \u021barismului \u0219i fusese condamnat la dou\u0103zeci de ani de ocn\u0103, apoi a luptat \u00eempotriva bol\u0219evicilor, fiindc\u0103 foloseau violen\u021ba, \u0219i a fost din nou arestat, anchetat \u0219i torturat. Gheranos ra\u021bion\u0103 \u00een stilul lui Kazantzachis din Adev\u0103rata tragedie: \u201eOamenii \u0103\u0219tia de-aici alc\u0103tuiesc o mas\u0103 grea care \u00eempiedic\u0103 via\u021ba s\u0103 \u00eenainteze.\u201d Apoi, cu glas tare: \u201e- CEKA ar fi trebuit \u00eenc\u0103 s\u0103 ucid\u0103.\u201d (p. 63)
\n\tCele dou\u0103 personaje ce compun alter-egoul autorului (Gheranos \u0219i Azad) se \u00eent\u00e2lnesc \u00eentr-o ceain\u0103rie din Tibilisi \u0219i \u00eentre ei se \u00eenfirip\u0103 spontan o prietenie cam de genul celei \u00eentre Kazantzakis \u0219i Panit Istrati, cu observa\u021bia c\u0103 Azad, dac\u0103 a fost realizat dup\u0103 modelul scriitorului rom\u00e2n \u2013 cum se afirm\u0103 \u00een anumite surse (vezi Introducere) \u2013, aceast\u0103 apropiere se potrive\u0219te doar la nivel de fizic, temperament \u0219i pasiune, nu \u0219i \u00een privin\u021ba radicalismului de atitudine (vezi m\u0103rturia autoarei romanului memorialistic Adev\u0103rata tragedie\u2026 la care ne-am referit \u00een prima parte a acestui articol), unde apropierea se poate face mai de grab\u0103 cu Kazantzakis \u00eensu\u0219i.
\n\tScriitorul grec se str\u0103duie\u0219te s\u0103 propun\u0103 cititorului o fresc\u0103 pe c\u00e2t posibil complet\u0103 a revolu\u021biei bol\u0219evice, \u0219i a noii societ\u0103\u021bi ruse, a\u0219a cum se ar\u0103ta ea dup\u0103 zece ani de la preluarea puterii de c\u0103tre comuni\u0219ti. Nu omite s\u0103 relateze \u0219i c\u00e2teva din cele mai cumplite m\u0103rturii ale mizeriei materiale \u0219i morale la care ajunseser\u0103 ru\u0219ii \u00een primii ani dup\u0103 preluarea puterii c\u00e2nd, \u00een multe locuri, s-au \u00eenregistrat scene cumplite de canibalism. Mormane de copii mor\u021bi, a\u0219ezate pe strad\u0103 \u0219i adul\u021bi care se aprovizionau de acolo pentru a nu fi nevoi\u021bi s\u0103-\u0219i m\u0103n\u00e2nce proprii copii; drume\u021bi care se fereau s\u0103 mearg\u0103 pe l\u00e2ng\u0103 garduri pentru a nu fi prin\u0219i cu arcanul \u0219i sacrifica\u021bi; o c\u0103ru\u021b\u0103 plin\u0103 cu ciolane de membre umane, confundate noaptea cu lemnele de foc (pp. 239-241). Disputa cu Istrati din Adev\u0103rata tragedie se declan\u0219ase dup\u0103 ce acesta a cump\u0103rat de la un fotograf negativele ce con\u021bineau scene de canibalism. \u00cen acest context, s-a pus \u00eentrebarea dac\u0103 chiar totul este permis, dac\u0103 acesta este pre\u021bul pl\u0103tit pentru victoria unui ideal. De altfel, aceasta este tema central\u0103 a c\u0103r\u021bii: \u00cen ce m\u0103sur\u0103 un ideal, oric\u00e2t ar fi el de \u00eenalt, poate justifica atrocit\u0103\u021bi de genul celor relatate de Kazantzakis. Mai mult ca sigur, realismul, cruzimea privirii celui care a zugr\u0103vit aceste scene apocaliptice explic\u0103 t\u0103cerea cu care presa sovietic\u0103 a taxat acest text la publicarea lui. Nu servea cu nimic propagandei sovietice, \u00een ciuda faptului c\u0103 autorul era atunci unul dintre cei mai \u00eenfoca\u021bi sus\u021bin\u0103tori ai proiectului comunist pus \u00een aplicare \u00een imensa Rusie.
\n\tRomanul lui Kazantzakis nu e cu nimic mai prejos dec\u00e2t Spovedania pentru \u00eenvin\u0219i a lui Panait Istrati, dar diferen\u021bele de receptare s-au dovedit imense. Cartea lui Istrati a f\u0103cut imediat ocol lumii, a generat aprob\u0103ri \u0219i dezacorduri pasionante, a generat simpatii \u0219i du\u0219m\u0103nii, a fost interpretat\u0103 ca un strig\u0103t de avertisment adresat omenirii. La \u00eentreb\u0103rile de mai sus, scriitorul rom\u00e2n a propus un r\u0103spuns negativ. Nimic nu poate fi mai presus de valorile omeniei \u0219i ale umanit\u0103\u021bii. Omenire, treze\u0219te-te! se ar\u0103ta a fi strig\u0103tul lui Istrati. Nu \u00eens\u0103 \u0219i al lui Kazantzakis care s-a dovedit, \u00een acei ani, a fi adeptul cinismului politic de tipul \u201escopul scuz\u0103 mijloacele\u201d.<\/p>\n


\nStan BREBENEL <\/strong>
\n\"\"

RELIGIA NEMURIRII<\/strong><\/p>\n

Nu to\u0163i istoricii no\u015ftri sunt de acord cu teoria latinit\u0103\u0163ii poporului rom\u00e2n. Teza conform c\u0103reia \u201enoi nu suntem urma\u015fii Romei\u201d este \u00eembr\u0103\u0163i\u015fat\u0103 de tot mai mul\u0163i cercet\u0103tori rom\u00e2ni care, \u00een diferite col\u0163uri ale lumii unde au avut \u015fi au acces la documente istorice, la dovezi arheologice \u015fi studii \u015ftiin\u0163ifice de antropologie, mai vechi sau de dat\u0103 mai recent\u0103, contribuie la aflarea adev\u0103rului \u00een ceea ce prive\u015fte istoria form\u0103rii poporului nostru. Promotorul acestei teze este Napoleon S\u0103vescu, personaj controversat, medic de origine rom\u00e2n\u0103, ce s-a stabilit \u00een Statele Unite \u00een anul 1977. Tot el este organizatorul \u015fi sufletul Congresului Interna\u0163ional de Dacologie, ajuns la a XV-a edi\u0163ie, un congres intrat \u00een circuitul manifest\u0103rilor istorice de anvergur\u0103. \u00centre aderen\u0163ii acestei teze \u015fi cei care sus\u0163in ideea latinit\u0103\u0163ii poporului rom\u00e2n exist\u0103 o falie, \u00eentruc\u00e2t ultimii nu vor \u00een ruptul capului s\u0103 renun\u0163e la teoria lor, pentru c\u0103 \u015fi-ar anula toat\u0103 opera istoric\u0103, toate titlurile \u015ftiin\u0163ifice, adic\u0103 \u00eentreaga via\u0163\u0103. Eu, unul, consider c\u0103 primii au un mare avantaj, deoarece au acces la documente la care ultimii nu au avut acces, documente care se afl\u0103 \u00een bibliotecile unor prestigioase institu\u0163ii din Occident, la rezultatele unor descoperiri antropologice etc.
\n\tUnul dintre cei care au aderat la teza c\u0103 \u201enoi nu suntem urma\u015fii Romei\u201d este \u015fi medicul Eugen Costel Popescu, cel care a adunat o parte munca sa de autodidact \u00een volumul Religia nemuririi, ap\u0103rut la Editura MJM din Craiova, \u00een anul 2014. Eugen Costel Popescu nu este la prima lucrare de acest fel. Anterior a publicat, la aceea\u015fi editur\u0103, volumul De la Atlantida la calendarul geto-dac. Snt de salutat str\u0103daniile sale de a demonstra, cu mijloacele la care are acces, teoriile pe care le lanseaz\u0103. \u00cen munca sa titanic\u0103 porne\u015fte de la izvoare antice coroborate cu scrierile unor cercet\u0103tori rom\u00e2ni \u015fi str\u0103ini mai aproape de contemporaneitate. Sunt citate pasaje din lucr\u0103rile anticilor Platon, Diodor din Sicilia, Pitagora, Plutarh, Homer, Paracelsus \u015f.a., dar \u015fi ale lui Nicolae Densu\u015fianu, Mircea Eliade, Lucian Blaga, Dan Romalo, Franz Hartmann, Hans Biederman, Paul Faure etc. Nu sunt ignorate Biblia, Cronica pictat\u0103 de la Viena, Chronica Hungarrorum din 1486, Analele lui Jan Dlugosz (1445 \u2013 1480) \u015fi alte documente maghiare, poloneze \u015fi germane din sec. X. \u00cen volumul Religia nemuririi, Eugen Costel Popescu include opt lucr\u0103ri, toate foarte interesante.
\n\t\u00cen Dacia cre\u015ftin\u0103, autorul afirm\u0103 c\u0103 \u201eDacia \u00eenaintea r\u0103zboiului cu Traian era cre\u015ftin\u0103\u201d. \u00cen spiritul acestei afirma\u0163ii vine cu dovezi din operele a patru scriitori antici care au tr\u0103it \u00een acela\u015fi secol cu r\u0103zboaiele daco-romane. Ace\u015ftia sunt Plinius cel T\u00e2n\u0103r, Tertulian, Meliton din Sardes (zis profetul) \u015fi Celsus. \u00cen anul 180 d.H., \u00een \u201eDiscursul Adev\u0103rat\u201d, Celsus afirma: \u201eReligia lui Zalmoxe pe care o practic\u0103 neamul ge\u0163ilor este religia cre\u015ftin\u0103\u201d. Se cunoa\u015fte faptul c\u0103 Pitagora (560 \u2013 500 \u00ee.H.) \u015ftia cine erau Zalmoxe \u015fi geto-dacii, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 religia zalmoxian\u0103, ce este asemenea cu religia cre\u015ftin\u0103, exista de mai bine de 600 de ani. R\u0103zboaiele lui Traian cu Decebal erau \u00eempotriva cre\u015ftin\u0103t\u0103\u0163ii \u015fi acest lucru s-a v\u0103zut prin Edictul din anul 112 d.H., numit \u201eInterzicerea religiei crucii\u201d. Simbolul crucii la deto-daci era vechi \u015fi venea de la str\u0103mo\u015fii lor, Titanii \u015fi Atlan\u0163ii. Prin acest edict s-a blocat pentru 200 de ani r\u0103sp\u00e2ndirea cre\u015ftinismului, p\u00e2n\u0103 la 313 d.H., c\u00e2nd prin Edictul de la Milano se interzicea persecu\u0163ia cre\u015ftinilor. Despre prigoana cre\u015ftinilor din Imperiul Roman exist\u0103 foarte multe m\u0103rturii, iar scriitorul polonez Henrik Synkiewicz, \u00een romanul \u201eQuo vadis\u201d a redat c\u00e2t se poate de autentic aceste fapte. O concluzie se poate desprinde din aceast\u0103 lucrare. Autorul demonstreaz\u0103, cu mijloacele avute la \u00eendem\u00e2n\u0103, c\u0103 religia cre\u015ftin\u0103 a ap\u0103rut pe aceste meleaguri \u00eenainte de apari\u0163ia lui Iisus.
\n\t\u00cen Decebalus per Scorilo autorul demonstreaz\u0103 c\u0103 Decebal \u015fi Scorilo nu sunt nume proprii \u015fi c\u0103 traducerea corect\u0103 \u00eenseamn\u0103: \u201eDecebal era ca \u015fi Scorilo\u201d. Scorilo sau Corilo \u00eenseamn\u0103 de fapt \u201e\u00eemp\u0103rat, domn, principe, comandant general \u00een r\u0103zboi, c\u0103petenia oastei\u201d. Pentru Decebal, autorul afirm\u0103 la pag. 70 urm\u0103toarele: \u201e\u00cen concluzie, pentru numele scris de latini Decebal sunt trei variante: ori se numea Daciban, regele Daciei \u015fi al dacilor, ori Deceban, rege a zece b\u0103nii sau, probabil, cum \u00eei spunea poporul Dacheval, dar mai sigur este cuv\u00e2ntul Dachibal \u015fi asta pentru taxa ce a fost pus\u0103 de el pentru \u00eent\u0103rirea armatei\u201d.
\n\t\u00cen Columna dacilor din Roma, zis\u0103 a lui Traian, Eugen Costel Popescu este la fel de tran\u015fant. El afirm\u0103 c\u0103 monumentul cu pricina nu este \u201eColumna lui Traian\u201d, ci \u201eColoana Cerului a Dacilor\u201d. Coloana Cerului \u00een spiral\u0103 reprezint\u0103, \u00een mitologia ancestral\u0103 a dacilor p\u0103strat\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre, \u201edrumul de la p\u0103m\u00e2nt la cer \u015fi \u00eenapoi, sunt sufletele mor\u0163ilor ce urc\u0103 la cer \u015fi coboar\u0103 pe p\u0103m\u00e2nt pentru re\u00eencarnare\u2026 Coloana Cerului avea aceea\u015fi semnifica\u0163ie ca \u015fi Arborele Cerului (Cosmic), unde, din toate timpurile pe teritoriul Rom\u00e2niei, bradul semnific\u0103 via\u0163a lung\u0103, m\u0103rul cunoa\u015fterea, iar stejarul era exclusiv al lupt\u0103torilor\u201d. Autorul interpreteaz\u0103 elementele ce se g\u0103sesc reprezentate \u00een spiral\u0103 pe coloan\u0103 \u015fi unde dacii sunt persoane demne, ajung\u00e2nd la concluzia c\u0103 acest monument este un altar ce glorific\u0103 lupta dacilor cu romanii \u015fi un omagiu adus celor care s-au jertfit \u00een lupte. C\u0103 este a\u015fa vedem \u015fi motivul din \u201eColoana f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u015fit\u201d realizat\u0103 de genialul Constantin Br\u00e2ncu\u015fi.
\n\t\u015ei \u00een celelalte lucr\u0103ri, care de care mai interesante (Religia nemuririi, Pitagora, Masage\u0163ii, B\u0103t\u0103lia din 1330, zis\u0103 de la Posada \u015fi O alt\u0103 interpretare a pl\u0103cii de plumb nr. 42), autorul aduce argumente, folosind citate ale multor autori, referitoare la faptul c\u0103 daco-ge\u0163ii, ca urma\u015fi ai Titanilor \u015fi Atlan\u0163ilor, constituie cea mai veche civiliza\u0163ie din lume. Dovezile arheologice descoperite recent pe teritoriul Rom\u00e2niei, dar prezentate cu zg\u00e2rcenie publicului larg, par s\u0103-i dea dreptate lui \u015fi celor care sunt adep\u0163ii teoriei c\u0103 \u201enoi nu suntem urma\u015fii Romei\u201d. A se vedea \u015fi celebrele t\u0103bli\u0163e de la T\u0103rt\u0103ria. Pentru str\u0103daniile sale Eugen Costel Popescu merit\u0103 apreciat \u015fi \u00eencurajat pentru a scoate la lumin\u0103 dovezi ale etnogenezei poporului rom\u00e2n \u015fi continuitatea sa \u00een acest spa\u0163iu extraordinar, pentru c\u0103 acele enigme ale trecutului abia a\u015fteapt\u0103 s\u0103 fie descoperite. Succes pe mai departe.<\/p>\n


\nValeria MANTA T\u0102ICU\u021aU<\/strong>
\n\"\"

Diana Dobri\u021ba B\u00eelea<\/strong>: Iubirea urc\u0103 muntele<\/em> (Ed. Ex Ponto, Constan\u021ba, 2015)<\/p>\n

T\u00e2n\u0103ra scriitoare din Constan\u021ba propune cu acest volum (edi\u021bia a doua, revizuit\u0103) o metafor\u0103 a spa\u021biului \u00eenchis, \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 distrug\u0103 resorturile intime ale fiin\u021bei. Infirm\u0103, cu sim\u021burile alterate, incapabil\u0103 uneori s\u0103 deosebeasc\u0103 visul de realitate, Rita, eroina acestui adev\u0103rat poem \u00een proz\u0103, \u00eentrevede posibilitatea ie\u0219irii la lumin\u0103, pe munte, \u00een libertate. Preponderen\u021ba mai sus numitelor teme (lumina, muntele, libertatea), subsumate unei teme majore \u2013 iubirea \u2013 face din microromanul \u201eIubirea urc\u0103 muntele\u201d un manifest pentru speran\u021b\u0103, pentru dep\u0103\u0219irea limitelor.
\nPersonajul, \u00eenchis \u00eentr-o camer\u0103 de spital, deprivat de libertatea mi\u0219c\u0103rii \u0219i de comunicarea cu semenii, se \u00eentoarce spre sine, c\u0103ut\u00e2nd acolo, \u00een\u0103untru, un mod de eliberare. Sentimentele \u0219i g\u00e2ndurile sunt notate minu\u021bios, analizate poate cu prea mult\u0103 exaltare, explicabil\u0103 prin nevoia de a iubi, de a fi iubit\u0103, de a (se) d\u0103rui. Statutul de prizonier\u0103 \u00eentr-un univers absurd, unde nimic nu pare s\u0103 fie la locul s\u0103u (spitalul este labirintic, \u00eentunecos, misterios, populat doar de un medic-pitic \u0219i de o infirmier\u0103 bizar\u0103) duce la complexul Stockholm, la dependen\u021ba de \u201etemniceri\u201d, la dragostea maladiv\u0103 pentru ei. Desigur, spitalul-temni\u021b\u0103 poate fi decodat ca spa\u021biu l\u0103untric, de unde necesara eliberare se poate face numai prin autocunoa\u0219tere, ceea ce se va \u0219i \u00eent\u00e2mpla \u00een final.
\nPersonajul seam\u0103n\u0103 cu Iona, a\u0219a cum \u0219i l-a imaginat Marin Sorescu: \u00eenchis \u00een burta pe\u0219telui (a chitului), se ceart\u0103 \u0219i se \u00eempac\u0103 singur, se \u00eentreab\u0103 \u0219i-\u0219i r\u0103spunde, caut\u0103 modalit\u0103\u021bi de evadare \u0219i \u00een\u021belege c\u0103 lumea este construit\u0103 pe principiul p\u0103pu\u0219ilor Matrio\u0219ka: spa\u021biu \u00eenchis, \u00een spa\u021biu \u00eenchis, \u00een spa\u021biu \u00eenchis\u2026 Evadarea\/ eliberarea este metaforic\u0103 \u0219i se poate ob\u021bine prin moarte (ceea ce Iona accept\u0103) sau prin iubire (varianta aleas\u0103 de Rita).
\nFoarte t\u00e2n\u0103r, cu iubirile adolescentine proaspete \u00een memorie, personajul Dianei B\u00eelea se autoexamineaz\u0103 din perspectiv\u0103 temporal\u0103: \u201eAici, am \u00eenv\u0103\u021bat s\u0103 m\u0103sor trecerea timpului dup\u0103 succesiunea puseurilor de triste\u021be. \u00cen clepsidr\u0103 nu curge nisip fin, ci speran\u021be sf\u0103r\u00e2mate, cioburi ale \u00eenceputurilor de vise \u0219i c\u00e2te o amintire sufocat\u0103 prompt de teama prezentului. Fac un mare efort pentru a-mi p\u0103stra dorin\u021ba de a spera c\u0103 sunt afar\u0103. Nefericit\u0103, dar afar\u0103. A\u0219tept\u00e2nd, dar afar\u0103\u201d (pag. 17). Astfel de nota\u021bii sunt \u00eenso\u021bite de poeme \u2013 cum ar fi cel intitulat \u201eA\u0219teptare\u201d \u0219i trebuie spus c\u0103 avem de-a face cu un lirism autentic; n-ar fi exclus ca Diana-poeta s-o \u00eenving\u0103 pe Diana-prozatoarea \u0219i ca volumele urm\u0103toare s\u0103 fie de poezie \u0219i numai de poezie: \u201e\u00een a\u0219teptare se nemi\u0219c\u0103 plopii\/ \u0219i p\u0103s\u0103rile \u00eempietresc bol\u021bi de c\u00e2ntece\/ sub care adast\u0103 nelini\u0219ti\/\/ florile cer permisiunea s\u0103 viseze\/ cu petale \u00eendelungi \u0219i \u00eendemaisus dec\u00e2t norii\/ p\u00e2n\u0103 la\/ genunchii t\u0103i lua\u021bi prin surprindere\/\/ mi s-a f\u0103cut dor de-o boare de frunze\/ de-un mistral \u00een golful pieptului t\u0103u albastru\/\/ trece luna\/\/ trece luna rostogole\u0219te\/ t\u0103cerea plopilor\/ arcuirea c\u00e2ntecelor \u00een sus\/ sub form\u0103 de mine pe dala str\u00e2mt\u0103\/ a z\u0103pezii\u201d.
\nSingur\u0103tatea duce la alienare, favorizeaz\u0103 halucina\u021biile, apari\u021bia mon\u0219trilor, victoria \u00eentunericului. Obsesia urc\u0103rii muntelui \u00eenseamn\u0103, de fapt, obsesia ie\u0219irii din zona abisal\u0103, din subcon\u0219tient, cu asumarea erorilor de percep\u021bie, a erorilor de g\u00e2ndire \u0219i de tr\u0103ire; \u201eomul bun\u201d adesea invocat este cititorul luat ca martor la ceea ce experimenteaz\u0103 liric personajul: \u201eR\u00e2zi, omule bun? Crezi c\u0103 sunt o naiv\u0103, c\u0103 am r\u0103mas un copil, a\u0219a e? C\u0103 sunt un Don Quijote feminin, prins \u00een caracati\u021ba propriilor vise \u0219i a propriilor neputin\u021be?\u201d (pag. 75)
\nTitlul fiec\u0103rui capitol este c\u00e2te un citat (din Antoine de Saint Exup\u00e9ry, ori Octavian Paler, ori din Psalmii lui David, ori din Andr\u00e9 Malraux, ori din \u201eHamlet\u201d de Shakespeare) \u0219i niciunul nu pare ales \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, at\u00e2ta vreme c\u00e2t concentreaz\u0103 starea de spirit, nevoile \u0219i aspira\u021biile personajului. Capitolul al patrulea porne\u0219te, de exemplu, de la cuvintele lui Malraux: \u201eCeea ce m\u0103 fascineaz\u0103\u2026 este mersul pe zidul dintre via\u021b\u0103 \u0219i marile genuni care vestesc moartea\u201d (pag. 72) \u0219i reprezint\u0103 partea din roman \u00een care eroina chiar experimenteaz\u0103 iminen\u021ba mor\u021bii: \u201eSimt, deodat\u0103, c\u0103 scap din m\u00e2inile Mariei \u0219i alunec vertiginos, cu un v\u00e2nt aspru biciuindu-mi fa\u021ba \u0219i bra\u021bele. M\u0103 izbesc puternic de st\u00e2nc\u0103, dar, din fericire, c\u0103ruciorul nu se r\u0103stoarn\u0103. Am r\u0103mas \u00eentreag\u0103.(\u2026) Doar pu\u021bin a lipsit s\u0103 nu cad \u00een vreo pr\u0103pastie. N-a\u0219 vrea s\u0103 am un asemenea sf\u00e2r\u0219it, \u0219i nu pentru c\u0103 visez o moarte glorioas\u0103, \u0219i nici pentru c\u0103 n-am realizat nimic \u00een via\u021b\u0103, ci fiindc\u0103 g\u0103sesc jignitor din partea lui Dumnezeu s\u0103-mi pun\u0103 cap\u0103t \u00een felul acesta\u201d (pag. 7).
\nFiecare pagin\u0103 este un poem, fiecare pagin\u0103 cuprinde o \u201efoaie clinic\u0103\u201d a bolii suflete\u0219ti de care sufer\u0103 personajul. Ecourile livre\u0219ti au rolul de a limpezi autoanaliza, de a fixa repere sigure \u00een labirint, iar textul curge f\u0103r\u0103 sincope, salvat de inteligen\u021ba naratorului\/ personaj
\nDiana Dobri\u021ba B\u00eelea se afl\u0103 la \u00eenceputul carierei sale literare; ea urc\u0103 muntele cu r\u0103bdare\/ perseveren\u021b\u0103 \u0219i talent, prin urmare, putem fi siguri c\u0103, \u00eentr-o bun\u0103 zi, o vom vedea \u00een v\u00e2rf. <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

C\u0103r\u021bi prezentate de: Octavian MIHALCEA \u201eLUMIN\u0102 \u00ceN SINGUR\u0102TATE\u201d Cartea de versuri a Ioanei Tric\u0103, O insul\u0103 \u00een nord (Editura Limes,<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16927"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=16927"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16927\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":16930,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16927\/revisions\/16930"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=16927"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=16927"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=16927"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}