{"id":16885,"date":"2021-12-31T20:32:51","date_gmt":"2021-12-31T17:32:51","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=16885"},"modified":"2022-01-01T22:06:53","modified_gmt":"2022-01-01T19:06:53","slug":"spatii-culturale-nr-45-5","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=16885","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 45 (5)"},"content":{"rendered":"

Alexandru Vlahu\u021b\u0103<\/strong>
\n (T\u00e2rgovi\u0219te, 1881, iunie)<\/em>
\n\"\"

C\u00c2RMACII<\/strong><\/p>\n

Vai, nenorocit\u0103 \u0163ar\u0103, rele zile-ai mai ajuns!
\nA lor gheare-nfipte-n pieptu-\u0163i f\u0103r\u0103 mil\u0103 l-au str\u0103puns
\n\u015ei-n buc\u0103\u0163i \u00eempart, infamii, carnea ta, avutul t\u0103u!
\nTot ce s-a g\u0103sit pe lume mai stricat, mai crud, mai r\u0103u,<\/p>\n

\u0102\u015fti nemernici f\u0103r\u0103 suflet, f\u0103r\u0103 nici un c\u0103p\u0103t\u00e2i,
\n\u0162in a tale zile-n m\u00e2n\u0103, \u015f-a ta cinste sub c\u0103lc\u00e2i.
\n \u015ei c\u0103l\u0103ri pe tine, \u0163ar\u0103, se cred zei aceste bestii,
\nCum se cred ades copiii \u00eemp\u0103ra\u0163i c\u0103l\u0103ri pe trestii.<\/p>\n

Ei sunt mari \u015fi tari, \u015fi nu au nici ru\u015fine, nici sfial\u0103
\nC\u0103-ntr-o zi, poate, urma\u015fii le vor cere socoteal\u0103
\nDe-a lor fapte. Ce le pas\u0103? Lop\u0103tari, la c\u00e2rma \u0163\u0103rii
\nSunt st\u0103p\u00e2ni pe vas, pe v\u00e2nturi, \u015fi pe valurile m\u0103rii!<\/p>\n

\u015ei c\u00e2nd cuge\u0163i c-ace\u015fti tr\u00e2ntori, ast\u0103 hait\u0103 de samsari
\nPrin tertipuri \u015fi prin intrigi au ajuns puternici, mari,
\n\u015ei c\u00e2nd vezi pe-a vie\u0163ii scar\u0103 unde-au fost \u015fi unde sunt,
\nC\u00e2nd \u00eei vezi cu ce m\u00e2ndrie, cu ce ochi seme\u0163 \u015fi crunt<\/p>\n

Privesc azi din \u00een\u0103l\u0163ime spre norodul t\u0103v\u0103lit
\n\u00cen mizeriile-n care ei, c\u0103l\u0103ii, l-au tr\u00e2ntit,
\nC\u00e2nd te ui\u0163i cum se r\u0103sfa\u0163\u0103, cum \u00ee\u015fi fac de cap mi\u015feii,
\nVai, \u00eencepi s\u0103 crezi c\u0103-n ceruri adormit-au de mult zeii!<\/p>\n

\u015e-apoi, dup\u0103 ce-au dat palme, \u015fi-au scuipat \u00een fa\u0163a \u0163\u0103rii,
\nDup\u0103 ce-a-mbr\u00e2ncit poporul \u00een pr\u0103pastia pierz\u0103rii,
\nDup\u0103 ce n-a r\u0103mas lucru nebatjocorit de ei,
\nAu curajul ace\u015fti oameni de nimic, ace\u015fti mi\u015fei<\/p>\n

Au curaju-n fa\u0163a lumii ca s\u0103 strige-n gura mare:
\nNe vrea \u0163ara! \u00cei vrea \u0163ara? Auzi\u0163i neru\u015finare!
\nVai, de-ar fi pe voia \u0163\u0103rii, \u015fti\u0163i voi unde v-a\u0163i trezi!
\n\u00centr-o ocn\u0103, da! Acolo oasele v-ar putrezi!<\/p>\n


\nAdrian BOTEZ<\/strong>
\n\"\"


\nSONETUL ADEV\u0102RULUI<\/strong><\/p>\n

s\u0103 ui\u0163i de tot \u2013 s\u0103 intri \u00een laten\u0163\u0103
\ns\u0103 ui\u0163i c\u0103 e\u015fti \u2013 ba chiar de verbu-a fi
\nnu e nimic de \u00een\u0163eles \u2013 clemen\u0163\u0103
\ndoar pentru orbi \u015fi surzi: cavoul lui a \u015fti<\/p>\n

s\u0103 fie vid \u2013 sau bestii \u00eent\u0103r’tate
\n\u015fi moarte-a firii \u2013 pe nemestecate
\nsemeni nu sunt \u2013 nici limb\u0103 \u015fi nici frate
\nurli-n pustiu \u2013 c\u00e2nd ceri pe ar\u0103tate<\/p>\n

cine \u015fi ce s\u0103-articuleze-un nume
\nc\u00e2nd sterpe-s toate ale lumii Mume?
\nmor regii-n ceasuri \u2013 \u015fi-i at\u00e2t de bine<\/p>\n

s\u0103 nu-nsemnezi vreun azi \u2013 s\u0103 strigi vreun m\u00e2ine…
\n… tr\u0103ie\u015fte \u2013 sp\u00e2nzuratule de oase
\ndesfat\u0103-te cu vremurile roase…<\/p>\n


\nSONETUL V\u00c2RSTEI DE AUR<\/strong><\/p>\n

…oameni erau – pe-atunci \u2013 lumini \u00een v\u0103zduh
\nplutiri de vis \u2013 gr\u0103ind cu Sf\u00e2ntul Duh…
\n\u015fi nebunia nu urla-n pustie
\ndureri n-aflaser\u0103 c\u0103 tre’ s\u0103 fie…<\/p>\n

frun\u0163i \u00eenfloreau cu merii deodat\u0103
\n\u015fi via\u0163a \u00eens\u0103\u015fi \u00ee\u015fi era r\u0103splat\u0103
\n\u00een ieslea cerului to\u0163i toate se-nfr\u0103\u0163eau
\npietrele-n templul z\u0103rii c\u00e2ntau de te sl\u0103veau…<\/p>\n

veghe\u00e0 Hristos cu oamenii-n ospe\u0163e
\nstele din miri\u015fti le d\u0103deau bine\u0163e
\niar greieri lumii \u2013 craii \u015fi cr\u0103iese<\/p>\n

sporeau \u00een sfin\u0163ii holdelor alese…
\n… unde-i povestea lumii \u2013 ghirland\u0103 a minunii?
\nau scris-o \u00een\u0163elep\u0163ii \u2013 de azi le zici \u201enebunii\u201d… <\/p>\n


\nDiana VRABIE<\/strong>
\n\"\"

IA\u0218UL \u0218I IE\u0218ENII:(AUTO)IMAGOLOGIE LITERAR\u0102<\/strong><\/p>\n

Semnalat de cronicari \u0219i \u00eenv\u0103luit \u00een magia filelor de demult, absorbit febril \u00een proza pa\u0219opti\u0219tilor, de unde va fi perpetuat de marii clasici \u0219i apoi de interbelici, Ia\u0219ul a devenit \u00een timp un veritabil spa\u021biu al contrariilor, al hibridit\u0103\u021bii inedite, al tranzi\u021biei inerente, denun\u021bate de fizionomia oriental\u0103 \u0219i de cea european\u0103. Aceste \u00eensemne ale spa\u021biului ie\u0219ean vor fi surprinse cu mult\u0103 acuitate de prozatorii pa\u0219opti\u0219ti, pentru care Ia\u0219ul devine acel axis mundi, acea oglind\u0103 retrovizoare, prin prisma c\u0103reia sunt interpretate vremurile, locurile, personajele. Dac\u0103 pentru pa\u0219opti\u0219ti, ie\u0219eanul este purt\u0103torul \u201eamestecului de inova\u021bii altoite pe vechile datini, care alc\u0103tuiesc un fel de mijlocie pitoreasc\u0103 \u00eentre moravurile asiatice \u0219i moravurile Occidentului\u201d , pentru intelectualii ie\u0219eni interbelici, ie\u015fenismul conoteaz\u0103 o \u201eras\u0103 cultural\u0103\u201d (ie\u015feanul e un om superior, de calitate); e un construct asumat ca stil de via\u021b\u0103 \u015fi identitate cultural\u0103, o \u201ememoria colectiv\u0103\u201d, \u201ememorie social\u0103\u201d, care are nevoie de imagini spa\u021biale \u0219i de iner\u021bia imaginilor, zidurilor \u0219i vestigiilor, a bisericilor, a Universit\u0103\u021bii, a str\u0103zilor, a caselor boiere\u0219ti, a statuilor etc., elemente care garanteaz\u0103 grupului c\u0103 nimic nu s-a schimbat \u0219i sus\u021bin for\u021ba tradi\u021biei locale. Prin urmare, important este s\u0103 se impun\u0103 prin repetare (\u015fi nu neap\u0103rat prin veridicitate) imaginile \u0219i simbolurile care conoteaz\u0103 puterea, crea\u021bia, dinamismul, a\u0219adar chipul unui altfel de Ia\u0219i, \u201emai t\u00e2n\u0103r, mai frumos, mai viu\u201d, \u00een opozi\u021bie flagrant\u0103 cu imaginea stereotip\u0103 a efemin\u0103rii lirice, a lipsei de voin\u021b\u0103 \u0219i energie, a \u201el\u00e2ncezelii b\u0103tr\u00e2nicioase\u201d \u015fi a \u201e\u00eenghe\u021bului\u201d, a \u201erefuzului de a trece la act\u201d al Ia\u0219ului, \u201ecetate a mor\u0163ii, a somnului, a plictiselii\u201d, a pasivit\u0103\u021bii elegiace, a rat\u0103rii, coordonate \u00een care l-au situat reverberant chiar unii scriitori. Cezar Petrescu, de pild\u0103, aseam\u0103n\u0103 Ia\u0219ul \u201ecu o amant\u0103 b\u0103tr\u00e2n\u0103 \u0219i n\u0103r\u0103vit\u0103 de care nu te po\u021bi desp\u0103r\u021bi. Te \u00een\u0219eal\u0103, o ba\u021bi \u0219i o alungi, pe urm\u0103 tot tu o cau\u021bi \u0219i te rogi s\u0103 te ierte. Te iart\u0103, a doua azi fugi tu s\u0103 scapi de d\u00e2nsa, ca s\u0103 te \u00eentorci seara \u0219i s\u0103 te miloge\u0219ti la fereastr\u0103. Ie\u0219enii sunt f\u0103cu\u021bi pentru Ia\u0219i \u0219i Ia\u0219ul pentru ie\u0219eni. Se completeaz\u0103, tr\u0103iesc \u00een simbioz\u0103. Nu se pot desp\u0103r\u021bi\u2026\u201d , re\u021bin\u00e2nd totodat\u0103 magnetismul ora\u0219ului asupra locuitorilor lui. Ie\u0219enizat \u00een mod voluntar, G. Top\u00e2rceanu explic\u0103 acest magnetism \u00een felul s\u0103u inconfundabil: \u201eMi-a pl\u0103cut de la \u00eenceput Ia\u015ful, cu gr\u0103dinile lui \u00eenflorite, cu gardurile lui d\u0103r\u0103p\u0103nate \u2026 c\u0103ci oric\u00e2te straturi de glod s-ar depune acolo, tot nu vor putea s\u0103 astupe vreodat\u0103 urmele pa\u0219ilor lui Eminescu, urma ciubotelor de iuft ale diaconului Creang\u0103, urmele at\u00e2tor oameni iubi\u0163i de alt\u0103dat\u0103\u2026 cum s\u0103 nu-mi plac\u0103?\u201d. Atmosfera Ia\u0219ului e de o compozi\u021bie special\u0103, observa Cezar Petrescu \u2013 \u201eCon\u021bine o emana\u021bie, un efluviu, o radia\u021bie, \u2013 nume\u0219te-o cum vrei! \u2013 care mole\u0219e\u0219te individul ca un narcotic. Nu-l las\u0103 s\u0103 se aventureze \u00een accese de energie, \u00eei reteaz\u0103 aripile cu care s\u0103 se av\u00e2nte \u00een sboruri riscate, dar \u00een schimb, \u00eei d\u0103 aci, unde \u00eel \u021bine prizonier, o fericire dulce ca orice narcotic. O fericire a lui, special\u0103, un fel de Nirvana ie\u0219ean\u0103, care te cuprinde cu \u00eencetul \u0219i din care te superi dac\u0103 ar \u00eencerca cineva s\u0103 te smulg\u0103\u201d .
\n\u201eG\u0103zduit\u201d de scrieri fic\u021bionale \u0219i memorialistice, Ia\u0219ul va deveni subiect de evocare pentru A.D. Xenopol \u0219i Nicolae Iorga, pentru Dimitrie Anghel \u0219i G. Top\u00eerceanu, pentru G. Ibr\u0103ileanu \u0219i G. C\u0103linescu, pentru Gala Galaction \u0219i Octav Dessila \u0219i lista poate continua \u00een mod generos. \u00cen tentativa de a-i decripta (\u00een)semnele, scriitorii realizeaz\u0103 veritabile studii ale mentalului colectiv ie\u0219ean. Spre exemplu, G. C\u0103linescu deghizat sub pseudonimul Aristarc, \u00een \u201eJurnalul literar\u201d, ne decodific\u0103 unele m\u0103rci ale psihologiei ie\u0219ene, \u00een tu\u0219e necru\u021b\u0103toare: \u201eIe\u0219eanul e un cet\u0103\u021bean care viseaz\u0103 cu arden\u021b\u0103 desfiin\u021barea total\u0103 a ora\u0219ului lui \u0219i mutarea popula\u021biei, \u00een mas\u0103 la Bucure\u0219ti. Dec\u0103derea Ia\u0219ului vine din sentimentul nem\u0103rturisit al ie\u0219eanului c\u0103 Ia\u0219ul nu face dou\u0103 parale, c\u0103 soarele r\u0103sare la Bucure\u0219ti. C\u00e2nd un ie\u0219ean declam\u0103: \u201eIa\u0219ul nostru cultural, nu-l crede\u021bi. E un fel de a se scuza c\u0103 nu e \u00eenc\u0103 \u00een Bucure\u0219ti\u2026\u201d . \u00cen acela\u0219i sens se pronun\u021ba \u0219i Ion Minulescu, \u00een Ie\u015fenii to\u0163i se nasc cu geamantanele \u00een m\u00e2n\u0103, asem\u0103n\u00e2nd Ia\u015fiul cu Marsilia: \u201eIa\u015fiul fa\u0163\u0103 de Bucure\u0219ti \u2013 \u00een Rom\u00e2nia \u2013 e ca \u0219i Marsilia fa\u021b\u0103 de Paris \u2013 \u00een Fran\u021ba. \u015ei unii \u015fi al\u0163ii sunt interesa\u0163i numai c\u0103 se cred victime reciproce\u201d.
\nAncorarea \u00een culturalitate se produce uneori \u00een virtutea unor reflexe derivate din complexele marginii cu centru: \u201eIa\u0219ul se aga\u021b\u0103 de culturalitate ca naufragiatul de firul de pai. \u00cen zadar ar c\u0103uta scepticul s\u0103 conving\u0103 pe ie\u0219eanul de pe strad\u0103 de inutilitatea unui asemenea procedeu. Oric\u00e2t ar c\u0103uta s\u0103 demonstreze c\u0103 Ia\u0219ul nu mai are nici o revist\u0103 de cultur\u0103, nici o bibliotec\u0103 demn\u0103 de acest nume, acea central\u0103 nemaiservind nici la preg\u0103tirea celei mai modeste lucr\u0103ri de seminar, c\u0103 aripa cea nou\u0103 a Universit\u0103\u021bii a\u0219teapt\u0103 de ani de zile s\u0103 fie ispr\u0103vit\u0103, cu pomana centrului; c\u0103 universitarii no\u015ftri, fiind din specia voiajorilor, fac numai arari vizite Ia\u015fului; c\u0103 o pinacotec\u0103 de valoare fabuloas\u0103 este subven\u021bionat\u0103 cu 637 lei anual; c\u0103 palatul \u201eVie\u0163ii Rom\u00e2ne\u015fti\u201d este ocupat de chestura poli\u021biei \u0219i c\u0103 locul faimoasei libr\u0103rii Barasch este umplut cu succes de o c\u00e2rn\u0103\u021b\u0103rie cern\u0103u\u0163ean\u0103. De prisos!\u2026\u201d
\nAv\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 mentalitatea colectiv\u0103 presupune \u201eun ansamblu al modurilor de a percepe, judeca, ac\u021biona, caracteristic \u201espiritului\u201d unui grup, unei epoci\u201d , \u201eansamblu de obiceiuri intelectuale, de credin\u021be, de convingeri, de comportamente caracteristice unui grup\u201d , \u201efel particular de a g\u00e2ndi al unei colectivit\u0103\u021bi\u201d , \u201eansamblu de opinii, prejudec\u0103\u021bi \u0219i credin\u021be care influen\u021beaz\u0103 g\u00e2ndirea indivizilor, a grupurilor umane, a popoarelor\u201d , valen\u021bele acesteia pot fi identificate, plec\u00e2nd de la textele memorialistice pe care ni le furnizeaz\u0103 filantropic genera\u021biile de scriitori, care au intrat \u00een st\u0103p\u00e2nirea unui trecut ilustru, de o mare densitate cultural\u0103: George Panu, Amintiri de la \u201eJunimea\u201d din Ia\u0219i, Nicolae Gane, Amintiri (1848 \u2013 1891), Radu Rosetti, Amintiri, Rudolf \u0218u\u021bu, Ia\u0219ii de odinioar\u0103, G. Top\u00e2rceanu, Cum am devenit ie\u0219ean, Ionel Teodoreanu, Masa umbrelor \u0219.a.
\nPlec\u00e2nd de la ideea c\u0103 \u201eorice se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00eentr-o societate omeneasc\u0103 vine din starea ei de spirit, din felul cum este alc\u0103tuirea ei sufleteasc\u0103 \u00een acel moment\u201d , Ia\u0219ul \u00ee\u0219i modeleaz\u0103 locuitorii dup\u0103 propriul chip: molcomi, spirituali, indolen\u021bi, refractari la \u00eennoiri, fanario\u021bi, profund ancora\u021bi \u00een trecut \u0219i purt\u0103tori ai unei pasivit\u0103\u021bi orientale. Autocomp\u0103timirea se relev\u0103 frecvent \u00een discursurile ie\u0219enilor. Exist\u0103 \u0219i tendin\u021ba de autopersiflare a unei comunit\u0103\u021bi, care face haz de necaz, \u00een loc s\u0103 se revolte, pe fundalul unei lumi fluide unde lucrurile nu se iau \u00een serios.
\nGala Galaction \u00een Ia\u0219ii precum erau re\u021bine dimensiunile spirituale ale ie\u0219enilor: intelectualitatea, religiozitatea, profunzimea, moralitatea, \u00eentr-un cuv\u00e2nt, specificul spiritualit\u0103\u021bii ie\u0219enilor: \u201eEra \u00een acest ora\u0219 domnesc, cuprins de melancolia amintirilor prea mari, purtate de un prezent prea mic\u0219orat, mai mult suflet, mai mult\u0103 inteligen\u021b\u0103 \u015fi mai mult cult pentru cele intelectuale, dec\u00e2t \u00een oricare alt centru rom\u00e2nesc. \u00cen\u021belegeai din ochii celor cu care te \u00eent\u00e2lneai, \u00een uli\u0163ele lor \u00eentortocheate (dac\u0103 erau altceva dec\u00e2t bie\u0163i muncitori cu palmele), c\u0103 \u00een od\u0103i\u0163a de unde coboar\u0103, au l\u0103sat, pe mas\u0103, cu foile deschise, un poet, un filosof, un sociolog, Biblia sau Talmudul\u2026 Seara, c\u00e2nd m\u0103 rezemam \u00een fereastra mea \u015fi priveam, din deal la vale, miile de lumini\u0163e care se aprindeau \u00een Ia\u015fi, m\u0103 \u00eentrebam \u2013 cum nu-mi venea niciodat\u0103 s\u0103 m\u0103 \u00eentreb la Bucure\u015fti: la c\u00e2te din aceste lumini\u021be, studiul celor sfinte sau al celor profane, \u00eencovoaie trupul \u015fi \u00eenal\u0163\u0103 sufletul? Firea molcom\u0103 a moldovenilor, idiomul lor bemolizat \u015fi muzical sporeau impresiile mele de spiritualitate \u015fi m\u00e2ng\u00e2iau v\u0103zul \u015fi auzul meu, celui sosit din Bucure\u015fti\u201d.
\nMai pu\u021bin elogios, Nicolae I. Popa realizeaz\u0103 o adev\u0103rat\u0103 \u201efiziologie a ie\u0219eanului\u201d, pl\u0103m\u0103dit\u0103 dintr-o oarecare lips\u0103 de ini\u021biativ\u0103 \u0219i resemnare, flexibilitate \u0219i timiditate, orgoliu \u0219i reverie, condimentate cu nota unui fatalism congenital (\u201ePrea evoluat pentru a accepta lupta \u00een orice condi\u021bii, s-a l\u0103sat dep\u0103\u0219it de via\u021b\u0103, prea diletant pentru a se disciplina, el tr\u0103ie\u0219te \u00een \u201emarginea vie\u021bii\u201d, mul\u021bumindu-se cu icoana pe care singur \u0219i trudnic \u0219i-o f\u0103ure\u0219te. Tr\u0103ie\u0219te \u00een \u201especula\u021bie spectacular\u0103\u201d, convins c\u0103 \u00een\u0219eal\u0103 via\u021ba, – deci \u0219tie c\u0103 b\u0103tr\u00e2ne\u021bea \u00eel va desv\u0103lui brutal, ar\u0103t\u00e2ndu-i ce a \u00eensemnat \u00een realitate\u2026\u201d ). Apel\u00e2nd la psihologia filosofic\u0103, autorul \u00eencearc\u0103 s\u0103 proiecteze portretul psihologic \u0219i s\u0103 demonstreze predispozi\u021bia spre arte a ie\u0219eanului: \u201e\u2026Ie\u0219eanul este un psihastenic, condamnat s\u0103-\u0219i \u00eempu\u021bineze fiin\u021ba, elanul \u0219i func\u021bia, din lips\u0103 de \u00eencredere \u0219i vitalitate. De aici probabil compensa\u021bia prin art\u0103 \u0219i literatur\u0103, care absorb forme de n\u0103dejdi \u0219i de vis nerealizate\u201d . Tr\u0103ind cel mai adesea \u00een \u201eevaziuni succesive: refugii literare \u00een trecut, \u00een vis, \u00een exotism, \u00een fantastic, \u00een \u201eparadise artificiale\u201d sau \u00een deprinderea cu ideea de moarte\u201d, ie\u0219eanul r\u0103m\u00e2ne un romantic dup\u0103 formula lui Novalis, un mistic \u00eenchis \u00een micul univers artificial, pe care \u0219i l-a construit laborios, \u201etorturat de \u00eendemnuri sterile \u0219i de speran\u021be ce abia mijesc\u201d, un om de gust fin, \u0219tiind s\u0103 \u00eentre\u021bin\u0103 \u201eo conversa\u021bie vie \u0219i cu miez\u201d.
\nRe\u021bin\u00e2nd r\u00e2nd pe r\u00e2nd \u201elegea efortului minim\u201d, complexul de inferioritate, vecin cu cel de superioritate, m\u00e2ndria trecutului, lipsa voin\u021bei de a tr\u0103i, spiritul critic, voca\u021bia prieteniei, autorul conchide c\u0103 \u201e Ie\u0219eanul este o realitate psihologic\u0103, bine conturat\u0103. Iar Ie\u0219enismul este un stil de via\u021b\u0103\u201d.
\nPortretul ie\u0219eanului lui Ionel Teodoreanu rezult\u0103 din vorba pu\u021bin molatec\u0103, \u201ecu \u201em\u0103i\u201d, \u201ebre omule\u201d, \u201eoleac\u0103\u201d, \u201et\u0103ti cele\u201d, \u201eiaca bre\u201d, \u201eista\u201d, \u201eceia\u201d \u0219i \u201eiracan de mini\u201d, merg\u00e2nd tare domol (c\u0103 doar nu dau turcii), \u0219i cam str\u00e2mb pe c\u0103lc\u00e2ie (sc\u00e2lciate mai la to\u021bi); cu pantalonii r\u0103suci\u021bi s\u0103 nu-i fe\u0219teleasc\u0103 ba glodul, ba colb\u0103raia, ba toanele dezghe\u021bului, ba-te-miri-ce (rar ie\u0219ean f\u0103r\u0103 pantaloni sufleca\u021bi), cu p\u0103l\u0103rii romantic vaste, cu p\u0103rul lung-prelung, aduc\u00e2nd mai mult a chic\u0103, rev\u0103rsat pe ceaf\u0103 \u0219i pe t\u00e2mple, cu mare av\u00e2nt al obrajilor nera\u0219i pentru barb\u0103 (musc\u0103, \u021b\u0103c\u0103lie, barbi\u0219on, barbete, barb\u0103 \u0219i cascad\u0103 popeasc\u0103), cu mult\u0103 tragere de inim\u0103 spre pahar (nu cu ap\u0103); cu galo\u0219i care dep\u0103\u0219eau mereu anotimpul lor firesc, cu cortel \u0219i c\u00e2nd plou\u0103, \u0219i c\u00e2nd este soare (parc\u0103 ce, stric\u0103?) \u0219i cu vorba (plin\u0103 de ifos \u0219i de rou\u0103): \u201eNoi i\u0219tia de la Ie\u0219i\u201d.
\nDimitrie Ralet, autorul unui singur volum, ca \u015fi Ion Codru-Dr\u0103gu\u0219anu, ne las\u0103, \u00een descenden\u021ba schi\u021belor provincialului, lansate de Mihail Kog\u0103lniceanu sau de Costache Negruzzi o adev\u0103rat\u0103 fi\u0219\u0103 de temperatur\u0103 a ie\u0219eanului. El re\u021bine c\u00eeteva \u00eensemne comportamentale ale acestuia, cum ar fi: orizontul provincial, pesimismul impregnat de nostalgia v\u00e2ltorii \u201ecapitaliei\u201d, pe care \u015fi-l cultiv\u0103 deliberat: \u201eCu toate ceremoniile \u015fi buna primire, ie\u015feanul presimte c-o s\u0103 moar\u0103 de ur\u00e2t, ca \u00eentr-o surghiunie. T\u00e2rgul \u00eei pare pustiu, lipse\u0219te vuietul capitaliei care poate-l ajuta de nu i se mai alege vorba. Nu-i desime de pe uli\u0163a mare, care ne opre\u015fte a r\u0103zbate p\u00e2n-la d\u00e2nsul \u015f-al privi \u00een ticn\u0103; nu-s dro\u015fcele care-l \u00eenlesnesc la cr\u0103ii. Orizontul provincial \u00eel apas\u0103 cu \u00eentinderea \u015fi monotonia sa\u201d .Simandicos \u0219i plin de fi\u021be, \u201eie\u0219anul de vra s\u0103 mearg\u0103 piste drum, \u00eei trebuie tr\u0103sur\u0103, pe jos nu se mic\u0219oreaz\u0103 a umbla; poate se \u0219i teme c\u0103 nu-l vor alege din norod. Singur nu se poate sluji, ca provincialul; altul \u00eel \u00eembrac\u0103, \u00eel dezbrac\u0103, \u00eel \u00eencal\u021b\u0103, \u00eel scutur\u0103, \u00eel piapt\u0103n\u0103, numai nu-l hr\u0103ne\u0219te \u0219i nu-l \u021besal\u0103\u201d. Autorul distinge \u00eentre ie\u0219eanul b\u0103\u0219tina\u0219 \u0219i \u201eprovincialul a\u0219ezat c\u00e2te zece luni pe an la Ia\u0219i\u201d, cel din urm\u0103 fiind doar \u201ep\u0103rechea ie\u0219anului crai de frunte \u0219i numai pl\u0103m\u0103deala adev\u0103ratului ie\u0219an\u201d, \u00eentruc\u00e2t \u201eprin intrigi se face casnic, prin lingu\u0219iri prinde la nas, prin cr\u0103ii place, \u00eendatore\u0219te cu bancuri \u0219.a. A\u0219a i se deschid toate u\u0219ile, toate mesele, ba \u00eel vezi r\u0103s\u0103rind politice\u0219te, ca o ciuperc\u0103 din gunoi\u201d .
\nI. Fr. Botez, \u00een Ia\u0219ul tuturor iluziilor, re\u021bine contradic\u021biile spiritului ie\u0219ean \u2013 discre\u021bi \u0219i plini de vitalitate \u00een acela\u0219i timp: \u201eNu sunt oare ie\u0219enii de totdeauna, t\u0103cu\u021bi \u0219i blajini, n\u0103v\u0103litorii de azi ai str\u0103zilor? Nu sunt singuratecii, ascun\u0219i \u00een case mici \u0219i pl\u0103cute, veselii consumatori de la mese? Chiar ei, chiar ei! Dori\u021bi \u00eens\u0103 de aer, de via\u021b\u0103 \u0219i de haz zgomotos. Starea aceasta, savantul dr. Leon ar putea-o boteza \u00een limbaj zoologic \u201eie\u0219irea din hiberna\u021bie \u0219i somnolen\u021b\u0103\u201d, iar d. Adrian Pascu ar putea-o denumi \u201edor aprig de Teatru Vesel…\u201d\u201d
\nSocietatea ie\u0219ean\u0103 constituie un univers eterogen, plin de contradic\u021bii, este universul \u00een care coabiteaz\u0103 vectori divergen\u021bi. Dac\u0103 consider\u0103m masculin\u0103, \u00een accep\u021biunea lui Hofstede, o societate care tinde s\u0103 \u00eenlocuiasc\u0103 valorile morale cu acumularea de bani, func\u021bii sociale \u015fi bunuri materiale, tipul societ\u0103\u021bii ie\u0219ene se \u00eenscrie pe coordonatele masculin feminin, unul din cei patru coeficien\u021bi avansa\u021bi de Hofstede pentru a evalua diferen\u021bele dintre dimensiunile culturale.
\nUniversul ie\u0219ean este impresionant prin culorile, formele, sunetele \u015fi mirosurile sale, el g\u0103zduie\u0219te o popula\u021bie cosmopolit\u0103 care mi\u0219un\u0103 caleidoscopic, convergent\u0103 \u015fi divergent\u0103, cu speran\u021bele, iluziile, temerile, dezam\u0103girile \u015fi erorile ei. Pe ie\u0219eni \u00eei une\u0219te disponibilitatea pentru art\u0103, pre\u021buirea trecutului, ancorarea \u00een cultur\u0103 \u0219i art\u0103, men\u021binerea tradi\u021biilor etc.Or cum sugestiv observ\u0103 Nicolae Iorga, \u201esocietatea reprezint\u0103 un popor sau o tov\u0103r\u0103\u0219ie de popoare. Astfel, ea are ceva suflete\u0219te permanent, care-i d\u0103 caracterul, care-i stabile\u0219te valoarea, care-i face m\u00e2ndria sau o \u00eendreapt\u0103 c\u0103tre pieire. Afar\u0103 de extraordinare sfor\u021b\u0103ri ori de cele mai mari \u015fi mai rare m\u0103suri, acest fond nu poate fi biruit. El e zestrea, el e darul, el e nenorocirea \u015fi el e os\u00e2nda. Acoperit un moment, \u00een\u015felat sau \u00eensp\u0103im\u00e2ntat, el \u00ee\u015fi revine \u015fi domin\u0103 \u015fi mai departe, fiindc\u0103 el vine din tot ce a suferit \u015fi a c\u00e2\u0219tigat, din tot ce prime\u0219te din mediul ei, din tot ce \u015fi-a agonisit societatea\u201d.
\nFiecare comunitate este legat\u0103 de un spa\u021biu cu limite aproape stabile; de unde, pentru fiecare din ele, o geografie particular\u0103, a ei \u00eens\u0103\u0219i, care implic\u0103 o serie de posibilit\u0103\u021bi, de constr\u00e2ngeri date, unele cvasipermanen\u0163e, niciodat\u0103 acelea\u0219i de la o comunitate la alta. \u00centre om \u0219i spa\u021biul pe care \u00eel populeaz\u0103 se instituie o rela\u021bie indisolubil\u0103, cu efecte bilaterale. Cum bine observ\u0103 Fernard Braudel, \u00een Gramatica civiliza\u0163iilor, \u201ereac\u0163iile omului nu \u00eenceteaz\u0103 s\u0103-l elibereze de mediul care \u00eel \u00eenconjoar\u0103 \u015fi s\u0103-l supun\u0103 \u00een acela\u0219i timp solu\u021biilor pe care \u015fi le imagineaz\u0103. El scap\u0103 de un determinism pentru a c\u0103dea \u00een altul\u201d. Ie\u0219eanul \u00ee\u0219i modeleaz\u0103 identitatea \u00een conformitate cu locul din sevele c\u0103ruia se nutre\u0219te, dar \u00eel \u0219i modeleaz\u0103 pe acesta la r\u00e2ndu-i. Tradi\u021bionali\u0219ti \u0219i moderni \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103, provinciali \u0219i emancipa\u021bi, formali\u0219ti cu spirit (auto)critic, solitari \u0219i ospitalieri, trufa\u0219i \u0219i toleran\u021bi, ie\u0219enii sunt modela\u021bi de factorii istorici \u0219i culturali. Imaginea ie\u0219enilor se constituie empiric, multireferen\u0163ial, \u00eentr-un dialog permanent dintre impresiile, imagina\u021bia \u015fi proiec\u021biile cristalizate \u00een memoria cultural\u0103. Cercetarea conota\u021biilor intelectuale, comportamentale, etice, culturale, cutumale ale mentalit\u0103\u021bii colective contribuie la descinderea pe o necesar\u0103 vertical\u0103 \u00een esen\u021ba acestui ora\u0219.
\nImaginea unui ora\u015f se proiecteaz\u0103 \u015fi ca o comunicare intelectual\u0103, \u00een raporturile cu cel\u0103lalt, \u00een cunoa\u0219terea \u015fi definirea alterit\u0103\u021bii. Important este modelul de umanitate care exprim\u0103 cele mai ad\u00e2nci aspira\u021bii ale unui grup sau ale unei societ\u0103\u021bi. Cum ne privim noi \u00eentre noi \u015fi cum \u00eel privim pe cel de l\u00e2ng\u0103 noi sunt probleme pe care comparatistica francez\u0103 \u00eencearc\u0103 s\u0103 le rezolve de decenii bune. Contestat\u0103 la \u00eenceput de teoreticieni, printre care \u015fi R. Weleek (\u201ecercetarea imaginii unei alte \u0163\u0103ri \u00een literatur\u0103 nu este o chestiune specific\u0103 \u015ftiin\u0163ei literare\u201d, ci mai degrab\u0103 altor domenii, cum ar fi sociologia, psihologia comparat\u0103 etc), ast\u0103zi imagologia este atribuit\u0103 \u015ftiin\u0163ei literare pentru c\u0103 exist\u0103 aspecte care se dovedesc de la sine a fi literare, dac\u0103 lu\u0103m \u201eliterarul\u201d \u00een sens imanent. Ceea ce ar interesa, prin urmare imagologia, ca domeniu de cercetare comparatist\u0103, nu vizeaz\u0103 at\u00e2t particularit\u0103\u021bile sau \u201efirea\u201d ie\u0219eanului, spre exemplu, sau psihologia ie\u0219eanului, ci care sunt calit\u0103\u021bile care \u00eei sunt atribuite din afara culturii sale. Aceasta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 imagologia comparat\u0103 \u00eencearc\u0103 s\u0103 surprind\u0103 formele de apari\u021bie ale imaginilor, precum \u015fi \u00eenchegarea lor cu ac\u021biunea. \u00cen afar\u0103 de aceasta, ea \u00ee\u0219i propune s\u0103 contribuie la clarificarea rolului pe care asemenea imagini literare \u00eel joac\u0103 la stabilirea rela\u021biilor dintre societ\u0103\u021bile culturale luate separat. \u201e\u00cen realitate, \u00een cazul imaginilor \u0219i al mirajelor nu ne limit\u0103m niciodat\u0103 la rela\u021bia cu str\u0103inul \u0219i cu literatura \u0219i cultura lui \u201eastfel pl\u0103m\u0103dit\u0103\u201d, ci \u00eensu\u0219i propriul nostru teritoriu poate deveni \u2013 bine\u00een\u0163eles, mai ales pe un drum de \u00eentoarcere de la o imagine deja existent\u0103, ap\u0103rut\u0103 \u00eentr-un mediu exterior, \u00een sensul curent al cuv\u00e2ntului (a\u015fadar, o \u201ehetero-imagine\u201d) \u2013 o tem\u0103 de reprezent\u0103ri mentale\u201d. Investigarea dimensiunii extra-literare a acestor \u201eauto-imagini\u201d ar putea duce spre o contribu\u021bie la ceea ce reprezint\u0103 autentica \u0219tiin\u021b\u0103 a \u00eensu\u015firilor colective, numit\u0103 \u015fi \u201eetnopsihologie\u201d sau psihism colectiv.
\nIndiferent de realitatea lingvistic\u0103 pe care i-o atribuim, psihism colectiv, mentalitate sau instrument metal, cert este faptul c\u0103 \u00een fiecare epoc\u0103, o anumit\u0103 reprezentare a lumii \u015fi a lucrurilor, o mentalitate colectiv\u0103 dominant\u0103 \u00eensufle\u021be\u0219te \u00eentreaga mas\u0103 a societ\u0103\u021bii. \u201eAceast\u0103 mentalitate care dicteaz\u0103 atitudinile, orienteaz\u0103 op\u021biunile, \u00eenr\u0103d\u0103cineaz\u0103 prejudec\u0103\u021bile, \u00eenclin\u0103 \u00eentr-o parte sau alta mi\u0219c\u0103rile unei societ\u0103\u021bi este eminamente un fapt de civiliza\u021bie. \u00centr-o m\u0103sur\u0103 mult mai mare dec\u00e2t accidentele sau circumstan\u021bele istorice \u015fi sociale ale unei epoci, ea este rodul mo\u0219tenirii \u00eendep\u0103rtate, al temerilor, credin\u021belor, al unor nelini\u0219ti str\u0103vechi aproape incon\u0219tiente adesea, este adev\u0103ratul rezultat al unei imense contamin\u0103ri ai c\u0103rei germeni sunt pierdu\u021bi \u00een trecut \u015fi transmi\u0219i de-a lungul unor \u00eentregi genera\u021bii de oameni\u201d.
\nIe\u0219enii sunt foarte ata\u0219a\u021bi de locurile lor, fiind domina\u021bi de o stare general\u0103 de intelectualitate \u015fi spirit critic. \u201eCred c\u0103 sim\u021bul valorii ac\u021bioneaz\u0103 aici cu o acuitate deosebit\u0103, observ\u0103 acela\u0219i Mircea Radu Iacoban. Generozitatea face cas\u0103 bun\u0103 cu exigen\u021ba \u00een virtutea unei tradi\u021bionale atitudini deschise fa\u021b\u0103 de actul artistic autentic, certificat prin voca\u021bie \u0219i adecvare\u201d. Elita intelectual\u0103 are un rafinament de civiliza\u021bie \u015fi cultur\u0103 de nivel european. Societatea ie\u0219ean\u0103 \u00eentreprinde eforturi vizibile pentru a se ridica la nivelul culturii europene.
\nOra\u015ful este un punct cheie, ce \u00eengem\u0103neaz\u0103 economia urban\u0103, principalele perspective politice \u015fi administrative. El conserv\u0103 cel mai bine identitatea unei regiuni prin muzee; el este cel ce d\u0103 orient\u0103ri majore \u00een educa\u021bie, cultur\u0103 \u015fi \u00een alte domenii ale vie\u0163ii sociale. \u201eIa\u015ful de azi ofer\u0103 vizitatorului o diversitate dintre cele mai interesante \u015fi mai atr\u0103g\u0103toare, p\u0103str\u00e2nd ca \u00eentr-o besactea comori de art\u0103 veche l\u00e2ng\u0103 edificii moderne. Aici arhitectura av\u00e2ntat\u0103 spre cer e vecin\u0103 cu patriarhalele str\u0103du\u0163e cople\u0219ite de o vegeta\u021bie debordant\u0103, r\u0103mas\u0103 ca \u00een amintirile bunicilor; metocul cu arcade rotunjite, copiate parc\u0103 de un basorelief asirochaldean este vecin cu orga gigantic\u0103 a tinerei industrii ie\u0219ene\u201d. Ia\u0219ul are ast\u0103zi o modernitate asumat\u0103, dar trecutul, tradi\u021bia reverbereaz\u0103 \u00een toate aluviunile sale. \u201eSunt a\u0219ez\u0103ri, remarc\u0103 Aurel Leon, \u00een care secolele se stratific\u0103 asemenea hrisoavelor \u015fi incunabulelor din arhive, cu c\u00e2t mai decolorate de patina anilor, cu at\u00e2t mai pre\u021bioase. Via\u0163a merge \u00eenainte, dar oric\u00e2t de impetuos ar fi ritmul ei \u015fi oric\u00e2te \u00eennoiri ar p\u0103timi b\u0103tr\u00e2na cetate, ea va r\u0103m\u00e2ne \u00eenv\u0103luit\u0103 \u00een acea aur\u0103 proprie bijuteriilor vechi cu metalul \u00eennobilat de rezisten\u021ba lui la nimicnicie \u015fi cu monturi filigranate pentru ve\u0219nicie. Un asemenea ora\u015f este \u015fi Ia\u015fiul\u201d.
\nRelieful ora\u0219ului se dovede\u0219te relevant pentru profilul s\u0103u identitar, recognoscibil \u0219i \u00een felul de a fi al ie\u0219enilor. Situat cu fa\u0163a spre Soare, ap\u0103rat de p\u0103durea Codrilor, de Cetatea Mun\u0163ilor, Ia\u0219ul se \u00eentinde p\u00e2n\u0103 \u00een nordul Podi\u0219ului Central moldovenesc, \u201epodi\u0219 alc\u0103tuit dintr-un \u201eansamblu de platouri\u201d, ce apar dispuse \u00een semicerc spre \u201eperiferia nordic\u0103\u201d a podi\u0219ului \u2013 ca un scut de ap\u0103rare a Ia\u0219ilor, dinspre sud; platouri constituite din \u201eansambluri deluroase\u201d\u2026\u201d Astfel, Ia\u0219ul pare cuib\u0103rit \u00eentre coline unduitoare, \u00een tipsia \u0219esului, situat pe o calm\u0103 orizontal\u0103 de unde se ofer\u0103 privirii. Venind c\u0103tre Ia\u0219i fie de sus, dinspre Pa\u0219cani, fie din jos, de la Ungheni, adic\u0103 urm\u00e2nd larga depresiune a Bahluiului, ora\u015ful \u00ee\u0163i apare \u00eenc\u0103 de departe \u201easemenea a\u0219ez\u0103rilor de c\u00e2mpie \u015fi ai impresia c\u0103 e cuib\u0103rit \u00een palma unui uria\u0219\u201d. Priveli\u0219tile ie\u0219ene sunt ca ie\u0219enii: cu unele te \u00eenrude\u0219ti din copil\u0103rie, pe altele le alegi cu afinitatea trainic\u0103 ce decide destine. Cum sugestiv remarc\u0103 Constantin Ciopraga, Ia\u0219ul ascunde \u201ezidiri prin care \u0163i se adreseaz\u0103 istoria, case implantate \u00een peisaje ondulate, parcuri \u015fi orizonturi, toate cu efecte notabile \u00een modul de a fi al oamenilor de aici, relev\u0103 un topos specific, un genius loci concretizat \u00een voca\u021bii creative. Psihologia Cet\u0103\u021bii e o realitate constituent\u0103, caracteristic\u0103 operelor elaborate la Ia\u015fi de c\u0103tre scriitori \u015fi savan\u0163i, de creatori de odinioar\u0103 \u015fi de ast\u0103zi; athnos \u015fi psyche vibreaz\u0103 complementar \u00een tot ce implic\u0103 profunzime \u015fi adeziune la istorie\u201d.
\nFiin\u021be creative, impregnate de o melancolie dens\u0103, ie\u0219enii sunt dispu\u0219i spre reverie \u0219i reflexivitate. Mircea Radu Iacoban \u00een volumul Martor, \u00eentr-o \u00eencercare de a re\u021bine c\u00e2teva dominante ale intelectualismului ie\u0219ean care \u201ee mai reflexiv\u201d, \u00eencheie prin a sublinia faptul c\u0103 \u201eIa\u0219ul tolereaz\u0103 mai greu improviza\u021bia \u0219i veleitarismul\u201d . Relieful ondulat, f\u0103r\u0103 zv\u00e2cniri temerare, explic\u0103 \u00eentr-un fel \u015fi anacronismul ie\u0219enilor. De asta scrisul ie\u0219enilor interbelici pare \u00een afara actualit\u0103\u021bii, de asta neglijeaz\u0103 ei elementul social. Un Sadoveanu s-a retras \u00een istorie; un Codreanu a evadat \u00een r\u0103ceala sonetului parnassian; un Ionel Teodoreanu – \u00een necazurile rafinate ale celor ce n-au cunoscut niciodat\u0103 lupta pentru p\u00eeine; un Top\u00e2rceanu \u00ee\u015fi scrie amintirile la v\u00e2rsta energiilor plenare.
\nDincolo de accep\u021biile cu care a fost investit de-a lungul vie\u021bii sale, Ia\u015ful r\u0103m\u00e2ne ceea ce este: unic \u00een fiin\u021ba lui spiritual\u0103 \u0219i material\u0103, un important centru al vie\u021bii noi, care a avut perspicacitatea s\u0103 men\u021bin\u0103 viu contactul cu trecutul. \u201eIa\u015ful amintirilor \u015fi legendelor, Ia\u015fiul fantomelor romantice\u201d (M. Sadoveanu), men\u021bine pulsul prezentului, conectat la tradi\u021bie. Pendul\u00e2nd permanent \u00eentre adev\u0103r \u0219i legend\u0103, \u00eentre negura \u00eembietoare a trecutului \u0219i bulvers\u0103rile unui prezent confuz, Ia\u0219ul perpetueaz\u0103 mitul eternei re\u00eentoarceri.<\/p>\n

________________
\n[1] a nu se confunda, cum am constatat c\u0103 se face adesea, \u015fi nu numai pe meleagul nostru, cu, \u201erealismo magico\u201d (1925), orientarea ce l-a precedat \u015fi din care s-a nutrit, cumva\u2026 \/ Realismo magico: termenul a ap\u0103rut \u00een deceniu al treilea al secolului al dou\u0103zecilea. Expresia a fost folosit\u0103 prima dat\u0103 \u00een 1925, de criticul Franz Roh, referitor la un curent \u00een pictur\u0103 \u015fi apoi de scriitorul Massimo Bontempelli (il padre lombardo del realismo magico), care se referea la una dintre prozele sale (probabil, O siren\u0103 la Paragi). Realism magic este o curent literar ale c\u0103rui caracteristici principale sunt ruperea realit\u0103\u0163ii pentru o ac\u0163iune fantastic\u0103 descris\u0103 \u00een mod realist \u00een cadrul narativ. Lo real maravilloso este un concept cheie \u00een\u0163eles ca unica resurs\u0103 a unei literaturi autentice. Miraculosul, adoptat de suprarealism, este folosit de cubanezul Alejo Carpentier (v. prologul la povestirea El reino de este mundo) de o manier\u0103 opus\u0103 europenilor. Realismul miraculos [sud]american presupune o atitudine fa\u0163\u0103 de realitatea bazat\u0103 pe credin\u0163\u0103, ceea ce presupune dou\u0103 aspecte: 1) o calitate estetic\u0103 extraordinar\u0103 a realit\u0103\u0163ii [sud]americane; 2) capacitatea scriitorului de a percepe aceast\u0103 realitate \u015fi de a o transforma \u00een literatur\u0103. Nu abilit\u0103\u0163ile creatoare ale scriitorului, ci credin\u0163a sa este aceea care-l face s\u0103 produc\u0103 realul miraculos. \u00cen opinia lui Garc\u00eda M\u00e1rquez, realismul miraculos reclam\u0103 voin\u0163a scriitorului de a reprezenta realul ca magic, fiind \u00een acord cu Alejo Carpentier \u00een ceea ce prive\u015fte extraordinarul din realitatea [sud]american\u0103. Pentru a percepe cum se cuvine aceast\u0103 realitate scriitorul trebuie s\u0103 se elibereze de prejudec\u0103\u0163ile ra\u0163ionaliste. Diferen\u0163ele dintre realismo magico \u015fi real maravilloso: \u00cen realismo magico avem o lume cu totul realist\u0103, \u00een care se \u00eent\u00e2mpl\u0103 dintr-o dat\u0103 ceva pu\u0163in probabil, ceva ce nu apar\u0163ine lumii obi\u015fnuite. \u00cen schimb, real maravilloso nu este o tendin\u0163\u0103 interna\u0163ional\u0103 \u015fi au limite de timp. Ea provine din r\u0103d\u0103cinile culturale ale anumitor zone din America Latin\u0103, cu r\u0103d\u0103cini indigene \u015fi africane, care pot ap\u0103rea at\u00e2t \u00een literatura colonial\u0103 \u015fi romanele lui Alejo Carpentier \u015fi Miguel Angel Asturias. \u00cen timp ce realismul magic se distinge printr-o proz\u0103 clar\u0103, precis\u0103 \u015fi, uneori, stereoscopic\u0103, realismul miraculos str\u0103luce\u015fte printr-un barochism al unei proze \u00eenc\u0103rcat\u0103 decorativ. Pentru autorul de realismo magico, lumea este un labirint \u00een care cele mai nea\u015fteptate, lucrurile cele mai pu\u0163in probabile (f\u0103r\u0103 s\u0103 fie imposibile) pot ap\u0103rea \u00een modul cel mai pu\u0163in dramatic. Pentru cei care practic\u0103 real maravilloso, personajele lor, indigeni sau negri din Guatemala, Cuba sau Brazilia, cred \u00een aspectele mitologice sau spirituale ale culturii lor. Astfel c\u0103, \u00een timp ce realismul magic suspend\u0103 judecata sau, \u00een orice caz, se ab\u0163ine s\u0103 evalueze \u015fi s\u0103 interpreteze realitatea, realismul magic ridic\u0103 discursul narativ la \u201ereflexivitate\u201d, logic\u0103 \u015fi argumentare explicativ\u0103. (Chaparro Valdez Teresa de Jesus)
\n[2] Ultimele \u201erevolu\u0163ii\u201d \u00een roman s-au produs \u00een deceniile 3 \u015fi 4 ale secolului al XX-lea. \u201eNoii romancieri\u201d pun \u00een practic\u0103 solu\u0163iile literare deja testate de predecesorii lor: J.- K. Huysmans probeaz\u0103, \u00een \u00c0 rebours, c\u0103 intriga nu e necesar\u0103 \u00een roman; Franz Kafka demonstreaz\u0103 c\u0103 metoda clasic\u0103 de a caracteriza personajele este accesorie, James Joyce s-a debarasat de un fir conduc\u0103tor al povestirii, cee ace autorii teatrului absurd aveau s\u0103 fac\u0103 cu realismul. Jocul, sau \u201eaventura scriiturii\u201d, consist\u0103 \u00een sparge codurile, inclusiv prin impunerea unor constr\u00e2ngeri motivate (dar \u00een nici un caz gratuite).
\n [3] Andr\u00e9 Malraux, Omul precar \u015fi literatura, Ed. Univers, Bucure\u015fti, 1980, p. 75
\n[4] Citatul exact a\u015fa cum apare pe ultima pagin\u0103 din \u00abLa litt\u00e9rature comme critique\u00bb (Pour une th\u00e9orie du nouveau roman, 1971), este amestecat c prezentarea planului lucr\u0103rii: \u00abEnfin, la fiction, nous l’avons vu, est soumise \u00e0 deux mobiles contraires: l’un, illusionniste, tend \u00e0 r\u00e9duire la pr\u00e9sence du texte en fascinant le lecteur avec des \u00e9v\u00e9nements. Ainsi arrive-t-il \u00e0 Hom\u00e8re (cf. chapitre II) de dissimuler la n\u00e9cessaire succession descriptive sous une contingente suite de gestes. Pour cette diversion, le r\u00e9cit se veut surtout, selon la formule, l’\u00e9criture d’une aventure. Inversement, s’il choisit de d\u00e9crire une simultan\u00e9it\u00e9 (cf. chapitre II), Flaubert fait para\u00eetre, pur de toute succession anecdotique, le mouvement descriptif lui-m\u00eame. Pour cet index, le r\u00e9cit s’offre plut\u00f4t comme l’aventure d’une \u00e9criture.\u00bb
\n[5] Figuri, Ed. Univers, Bucure\u015fti, 1978, p. 119
\n[6] cf. Renato Barilli, De Sartre a Robbe-Grillet, \u00een Revue des lettres modernes, No 94-99, Un nouveau roman? Recherches et tradition, La critique \u00e9trang\u00e8re, sous la direction de J. H. Matthews, 1964, p. 109
\n[7] Un comentator al textului anterior din \u201eEpidemie postmodern\u0103: scriitur\u0103 \u015fi haos\u201d repro\u015feaz\u0103 absen\u0163a din reflec\u0163ia mea a lui Dostoievski, p\u0103rintele existen\u0163ialismului; urmele Marelui Rus sunt at\u00e2t de profunde \u00eenc\u00e2t aproape c\u0103 nu se mai observ\u0103 la o privire superficial\u0103, cum este a noastr\u0103, aici; promit s\u0103 \u201erepar\u201d cumva cu o revizitare a \u00censemn\u0103rilor din subteran\u0103, dintr-o perspectiv\u0103 de cititor foarte contemporan.
\n[8] Rom\u00e2nia literar\u0103, nr. 8 \/ 26 februarie 2016, p. 10
\n[9] L\u2019\u00catre et le N\u00e9ant (Paris, 1943), p. 591 (\u201eNu suntem separa\u0163i de lucruri prin nimic, dac\u0103 nu prin libertatea noastr\u0103, pentru ea face s\u0103 existe lucrurile cu indiferen\u0163a lor, cu imprevizibilitatea lor \u015fi adversitatea lor \u015fi pentru c\u0103 suntem ineluctabil separa\u0163i de ele.\u201d)
\n[10] \u201e\u00abToate numele\u00bb, probabil cel mai kafkian dintre romanele sale\u201d; \u201eI can’t imagine Saramago writing \u00abMetamorphosis\u00bb any more than I can imagine Kafka writing a love story. And All the Names, with its unforgettable Registry that leads back into impenetrable darkness, its protagonist the clerk Senhor Jose, driven to seek the person behind one of the innumerable names in the files of the Registry, if not exactly a love story, is a story about love.\u201d – Ursula K. Le Guin, Introduction, \u00een The Collected Novelsof Jos\u00e9 Saramago, Houghton Mifflin Harcourt, Boston, New York, 2010;
\n\u201eSaramago\u2019s novel is not merely a pastiche of Kafka. It is the allegorical tale of a man crazy with loneliness, a metaphor for the desperate quest for love and identity in contemporary society. The result is a highly intelligent, complex novel, both exasperating and impressive, like a complicated work of art. (The Denver Post)\u201d.
\n[11] \u00een The New York Times, 21 oct. 2011
\n[12] \u00abIn even his bleakest works, however, there is a note of dark laughter – the same note that sounds through Kafka, C\u00e9line and Beckett, who are Saramago’s direct literary ancestors. He has Kafka’s petrified detachment, C\u00e9line’s merry ferocity and the headlong, unstoppable style of the Beckett of \u201eMalone Dies\u201d and \u201eThe Unnamable\u201d\u00bb – The New York Times, 10 oct. 2004
\n[13] Mioara Caragea, Eseu despre deriv\u0103, prefa\u0163\u0103 la vol. Jos\u00e9 Saramago, Pluta de piatr\u0103, Polirom, 2002
\n[14] Frank Wagner, D\u2019un retour de flamme pour la fiction romanesque, revue Itin\u00e9raire, 1, 2013, p. 29-49<\/p>\n


\n Nicolai T\u0102ICU\u021aU<\/strong>
\n\"\"

alteritate<\/strong><\/p>\n

1. m\u0103 c\u0103utam
\n de\u015fi-mi spuneam
\n c\u0103 n-are rost
\npe sub frunze uscate
\n\t\tscormoneam
\nprintre frunze intrate \u00een putrefac\u0163ie
\n\t\t\tunde doar
\nnervurile lor tremurau
\nprecum venele pe sub pielea uscat\u0103<\/p>\n

frunza c\u0103zut\u0103 \u00een humusul prim\u0103verii
\n\u00eemi \u00eempodobea m\u00e2inile, picioarele
\n\u015fi, mai ales, ochii cu r\u0103spuns la bine\u0163e
\ncu reverbera\u0163ie-n clipiri<\/p>\n

2. cu rost ne\u00eentemeiat
\npu\u0163ine sunt frunzele uscate
\n\t\tpurtate de v\u00e2nt
\n\tastfel c\u0103 pe frunz\u0103
\n\tm\u0103 \u0163ine Dumnezeu \u00een palm\u0103
\n\t\u015fi-mi desc\u00e2nt\u0103: nicolai, nicolai
\n\t\t\t face-te-ai ov\u0103z la cai
\npentru iarn\u0103, pentru toamn\u0103
\npentru-a ta venire, doamn\u0103!<\/p>\n

3. strivitor de frunze e\u015fti nicolai
\n\u00eend\u0103r\u0103tnic le afunzi cu c\u0103lc\u00e2iul
\n\t\u00een aleea parcului
\n\tca \u015fi c\u00e2nd ai vrea s\u0103 st\u00e2rpe\u015fti
\ntoate ou\u0103le omizilor
\n\u00een ciud\u0103 \u00eenv\u00e2r\u0163i c\u0103lc\u00e2iul
\njum\u0103tate de cerc
\nc\u00e2nd la st\u00e2nga, c\u00e2nd la dreapta
\nalerg\u00e2nd \u00een \u00eent\u00e2mpinarea aerului rotitor
\ndin spatele c\u0103lc\u00e2iului
\nc\u00e2nd la dreapta, c\u00e2nd la st\u00e2nga,
\n\u015fi pentru a c\u00e2ta oar\u0103, hai-hui
\nui\u0163i de fluturi…<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Alexandru Vlahu\u021b\u0103 (T\u00e2rgovi\u0219te, 1881, iunie) C\u00c2RMACII Vai, nenorocit\u0103 \u0163ar\u0103, rele zile-ai mai ajuns! A lor gheare-nfipte-n pieptu-\u0163i f\u0103r\u0103 mil\u0103 l-au<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16885"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=16885"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16885\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":16893,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16885\/revisions\/16893"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=16885"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=16885"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=16885"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}