{"id":16799,"date":"2021-12-23T16:15:12","date_gmt":"2021-12-23T13:15:12","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=16799"},"modified":"2021-12-23T16:15:12","modified_gmt":"2021-12-23T13:15:12","slug":"spatii-culturale-nr-46-11","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=16799","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 46 (11)"},"content":{"rendered":"

Ionel POPA<\/strong>
\n\"\"

EMIL RA\u0162IU: DUMNEZEU S-A N\u0102SCUT \u00ceN DACIA<\/strong><\/p>\n

Dumnezeu s-a n\u0103scut \u00een Dacia, Ed. Ideea European\u0103, 2015, rotunje\u015fte bine universul romanelor lui Emil Ra\u0163iu. R\u0103m\u00e2n\u00e2nd \u00een universul drag scriitorului \u2013 istoria \u015fi etnosul poporului s\u0103u – prin structura \u015fi limbajul metaforic-parabolic, romanul propune spre medita\u0163ie teme \u015fi motive grave, care fr\u0103m\u00e2nt\u0103 pe omul dintotdeauna: destinul, timpul (prieten sau du\u015fman?), credin\u0163a, raportul individ-istorie, individualitate\/globalizare. Tot acest complex problematic este pus sub semnul confrunt\u0103rii dintre metafizica nemuririi \u015fi mitul tehnologiz\u0103rii. Dac\u0103 Leviatanul biblic \u00ee\u0163i \u0163inea treze credin\u0163a \u015fi speran\u0163a, cel de azi distruge omul \u015fi omenia. Acestei problematici, printr-o elegant\u0103 cro\u015fetare a realismului clasic cu parabola, a evenimentului istoric-politic concret (Revolu\u0163ia) cu oniricul (c\u0103l\u0103toria \u00een Dacia lui Burebista), scriitorul \u00eei croie\u015fte o poveste interesant\u0103, chiar captivant\u0103. Fabula ei urmeaz\u0103 urm\u0103torul desf\u0103\u015fur\u0103tor: Prolog, Capitolul I, Capitolul II, Capitolul III – Revolu\u0163ia, Capitolul IV – \u0162ara dacilor. Autorul \u00ee\u015fi prefa\u0163eaz\u0103 romanul cu un Cuv\u00e2nt \u00eenainte din care citez: ,,Romanul de fa\u0163\u0103 \u00eembin\u0103 realismul cu basmul \u015fi utopia, realitatea concret\u0103 a faptelor cu realitatea impalpabil\u0103 a cuget\u0103rii \u015fi a imagina\u0163iei.\u201d Spunem de la \u00eenceput c\u0103 acest \u201ccuv\u00e2nt \u00eenainte\u201d este de prisos deoarece \u00eembrac\u0103 subiectul – oricum interesant, \u00eentr-o hain\u0103 c\u0103reia i se cam v\u0103d cus\u0103turile teziste. Din fericire, acestea nu se mai v\u0103d \u00een textul romanului. Prin divaga\u0163iile sale autorul urm\u0103re\u015fte s\u0103 dea romanului \u015fi un sens esoteric. E drept c\u0103 divaga\u0163iile scriitorice\u015fti ale lui Emil Ra\u0163iu pornesc de la ni\u015fte ipoteze lansate de-a lungul vremii de anumi\u0163i istorici. Dintre acestea redau una:
\n,,A fost Zamolxe mai aproape de Hristos dec\u00e2t Vechiul Testament, iar Sarmisegetusa Regia mult mai aproape de viziunea neotestamentar\u0103 a Noului Ierusalim al viitorului, dec\u00e2t Roma sau Bizan\u0163ul?
\nCiviliza\u0163ia vechilor daci este o civiliza\u0163ie tulbur\u0103toare, ale c\u0103rei documente au fost distruse sau ascunse la sf\u00e2r\u015fitul imperiului roman devenit cre\u015ftin spre a schimba mersul istoriei. De ce?
\nR\u0103m\u00e2ne o \u00eentrebare deschis\u0103.\u201d
\nUltimele dou\u0103 pasaje din ,,cuv\u00e2nt \u00eenainte\u201d sunt curat teziste. Noroc c\u0103 pe drum romancierul uit\u0103 \u201ccuv\u00e2ntul \u00eenainte\u201d, altfel tezismul ar fi d\u0103unat grav s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii romanului. Dar, s\u0103 ne \u00eentoarcem la roman, care merit\u0103 toat\u0103 aten\u0163ia noastr\u0103.
\nRomanul se deschide cu un Prolog, care este povestea na\u015fterii unui prunc care va fi unul din eroii dramaticei istorii a Rom\u00e2niei de la 1940 p\u00e2n\u0103 \u00een contemporaneitate. Printr-o consemnare aproape cronic\u0103reasc\u0103, autorul relateaz\u0103 tragedia cotropirii sovietice \u015fi ac\u0163iunea de derom\u00e2nizare a Basarabiei \u015fi Bucovinei. Pruncul care se na\u015fte va fi protagonistul celor povestite \u00een Dumnezeu s-a n\u0103scut \u00een Dacia.
\nSuntem \u00een anul 1940 c\u00e2nd prin invazia sovietic\u0103 se pune cap\u0103t existen\u0163ei Rom\u00e2nei \u00een vechile \u015fi legitimele ei hotare istorice. Dup\u0103 cotropire \u015fi jaf, rom\u00e2nii sunt deporta\u0163i \u00een Siberia ori pur \u015fi simplu \u00eempu\u015fca\u0163i. Unii \u00eencearc\u0103 s\u0103 treac\u0103 Prutul \u00een \u0162ar\u0103. Pu\u0163ini scap\u0103 de gloan\u0163ele sovietice. Printre ei se afl\u0103 Ani\u0163a, mama pruncului abia n\u0103scut, \u015fi Mo\u015f Nechifor.
\nNa\u015fterea pruncului este ca cea din legend\u0103: ,,\u00cen acel an, \u00eentr-un sat din Nordul \u0162\u0103rii, \u00een timp ce oamenii fugeau din calea \u00eent\u00e2iului balaur [\u2026] o femeie era \u0163intuit\u0103 locului, \u00een durerile facerii. Nu era chip s\u0103 nasc\u0103, fe\u0163i\u015forul sau fe\u0163i\u015foara nu venea la lumin\u0103. Era a doua zi de munci, spre sear\u0103, c\u00e2nd o pas\u0103re nemaiv\u0103zut\u0103 prin locurile acelea se a\u015fez\u0103 pe poart\u0103 \u015fi \u00eencepu s\u0103 c\u00e2nte cu viers ciudat, \u00een timp ce pe cer \u00een amurg se ridica la orizont luceaf\u0103rul.\u201d \u00cen atmosfer\u0103 de ritual p\u0103g\u00e2no-cre\u015ftin copilul vine pe lume pl\u00e2ng\u00e2nd. Mo\u015f Nechifor, \u00een rol de ursitoare, \u00ee\u015fi ia nepotul \u00een bra\u0163e , \u00eel leag\u0103n\u0103 ursindu-l:
\n,Ei, feciorule, te-ai n\u0103scut? spuse atunci Mo\u015f Nechifor, dar feciorul \u00eencepu s\u0103 pl\u00e2ng\u0103. Pesemne nu voiai s\u0103 te na\u015fti, adaug\u0103 mo\u015fu. Dar acum c\u0103 te-ai n\u0103scut, fii voios, c\u0103 o via\u0163\u0103 \u015fi o moarte numai ne sunt date.
\n-Hai, hai, \u015fi \u00eencepu s\u0103 se legene ca \u00eentr-o hor\u0103 \u00een fa\u0163a pruncului. Hora vie\u0163ii dac\u0103-ai intrat, te-ai desp\u0103r\u0163it de mum\u0103, s\u0103 fii tare \u015fi s\u0103n\u0103tos, s\u0103 cre\u015fti mare, s\u0103 ai copii, hora vie\u0163ii\u2026 Apoi Mo\u015fu \u00ee\u015fi f\u0103cu semnul crucii \u015fi ie\u015fi afar\u0103.\u201d
\nAici se afl\u0103 cheia romanului. Imaginea are o dubl\u0103 deschidere simbolic\u0103: spre etnosul dacilor \u015fi spre viitoarea tragedie a \u0163\u0103rii. Coordonatele legendare ale na\u015fterii celui ce va primi numele Mielu (numele rezoneaz\u0103 cu lumea NT) vor fi \u00eenlocuite de cele tragice ale istoriei.
\nCapitolul I \u015fi Capitolul II relateaz\u0103 biografia dramatic\u0103 a lui Mielu \u00een epoca comunist\u0103 p\u00e2n\u0103 la evenimentele din Timi\u015foara lui decembrie `89.
\n\u00cen stil de veche cronic\u0103, \u00een c\u00e2teva fraze sunt consemnate evenimentele de la momentul1940 p\u00e2n\u0103 la momentul prezent al nara\u0163iunii din roman. ,,Anii au trecut\u201d. Mama \u015fi bunicul au murit \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 treac\u0103 Prutul, tat\u0103l moare \u00een 1941 \u00een luptele de eliberare a Basarabiei \u015fi Bucovinei de sub ocupa\u0163ia sovietic\u0103. \u00cen 1944 c\u00e2nd hoardele cotropitoare au revenit, copilul ajunge \u00een partea liber\u0103 a \u0163\u0103rii \u015fi crescut la un orfelinat al osta\u015filor rom\u00e2ni. Aici, copilul e crescut \u00een credin\u0163a str\u0103mo\u015feasc\u0103, apoi, deodat\u0103, locul s\u0103rb\u0103torilor l-au luat adun\u0103rile pionere\u015fti, 7 noiembrie, 23 august, Biserica \u015fi evanghelia au fost \u00eenlocuite de circularele de partid. Cre\u015ftea \u00eentr-o lume str\u0103in\u0103\u2026\u201d
\nDe toate acestea \u00ee\u015fi aminte\u015fte Mielu, ,,omul matur\u201d, privind la borcanele cu fetu\u015fi din laboratorul unde cerceteaz\u0103 problema timpului. Pe eticheta unui borcan e notat anul anul 1940: \u201cPuteam fi eu, g\u00e2nde\u015fte \u00eenfiorat Mielu. \u00cen fond, ce diferen\u0163\u0103 este? Mielu st\u0103 acum pe scaun la un birou \u015fi \u00eemb\u0103tr\u00e2ne\u015fte, fetusul, \u00een afar\u0103 de timp, \u00eentr-un borcan, deci nemuritor. Ce destin ar fi avut, dac\u0103 s-ar fi n\u0103scut? A r\u0103mas un destin ne\u00eemplinit.\u201d
\n\u00cen aceste dou\u0103 capitole nara\u0163iunea penduleaz\u0103 \u00eentre momentul izbucnirii revolu\u0163iei de la Timi\u015foara \u015fi analepse prin care Mielu \u00ee\u015fi rememoreaz\u0103 secven\u0163e biografice, care, \u00een structura narativ\u0103 au menirea de a reconstitui realitatea din timpul dictaturii dejiste \u015fi ceau\u015fiste.
\nPentru atitudinea sa neconform\u0103 ordinii comuniste, student fiind, este anchetat \u015fi \u00eenchis la penitenciarul din Balta Br\u0103ilei. Aici cunoa\u015fte pe ,,b\u0103tr\u00e2nul profesor\u201d, de la care \u00eenva\u0163\u0103 ce \u00eenseamn\u0103 curajul, demnitatea, omenia, speran\u0163a. Eliberat \u00een 1964 \u00een urma amnistiei fizice a de\u0163inu\u0163ilor politici, Mielu \u00ee\u015fi reia studiile \u015fi termin\u0103 \u015etiin\u0163ele Naturii. Va lucra ca cercet\u0103tor. \u00cen 1968 dup\u0103 \u00een\u0103bu\u015firea Prim\u0103verii de la Praga de sovietici, Mielu reu\u0219e\u015fte s\u0103 treac\u0103 grani\u0163a \u00een Iugoslavia. Poli\u0163ia de acolo \u00eel las\u0103 s\u0103 aleag\u0103: merge mai departe spre Apus sau se re\u00eentoarce \u00een \u0163ar\u0103; alege s\u0103 se re\u00eentoarc\u0103. Scriitorul nu prea motiveaz\u0103 gestul personajului l\u0103s\u00e2nd s\u0103 se \u00een\u0163eleag\u0103 c\u0103 acesta \u00eei e destinul. Nu este condamnat fizic cu \u00eenchisoare, dar e trimis la munca de jos ca simplu biolog \u00eentr-un laborator din obscura localitate Pui, undeva pe meleagurile dacice. Aici va tr\u0103i idila cu Elena (toate personajele din roman au nume cu rezonan\u0163e simbolico-mitice), primul moment luminos al vie\u0163ii sale. Dar nici acum destinul nu-i este favorabil. Iubirea r\u0103m\u00e2ne ne\u00eemplinit\u0103, o misterioas\u0103 inhibi\u0163ie \u00eel opre\u015fte s-o cear\u0103 \u00een c\u0103s\u0103torie. Destinul s\u0103u nu este al fericirii, ci al probelor. Prin interven\u0163ia fostei colege de facultate (prima sa iubire nem\u0103rturisit\u0103), Eloisa, \u015fefa Institutului Cantacuzin, Mielu este \u00eencadrat ca cercet\u0103tor la laboratorul de la Otopeni, unde se fac cercet\u0103ri secrete asupra unor fetu\u015fi \u00een vederea opririi timpului \u015fi manipul\u0103rii lui. \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103, nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor Mielu frecventeaz\u0103 Mi\u015fcarea transcendental\u0103. Toate acestea le afl\u0103m din rememorarea personajului \u00een drumul s\u0103u spre Gara de Nord de unde urmeaz\u0103 s\u0103 ia trenul spre Pui pentru a se re\u00eent\u00e2lni cu iubita, hot\u0103r\u00e2t de data aceasta s-o cear\u0103 \u00een c\u0103s\u0103torie. Ajuns aici afl\u0103 c\u0103 Elena este la Timi\u015foara. Iar intervine destinul. Autobuzul care trebuie s\u0103-l duc\u0103 la Timi\u015foara, tocmai c\u00e2nd comuni\u015ftii s\u0103rb\u0103toresc 23 august, este deturnat spre Roma \u00een numele \u201cOrganiza\u0163iei libere a poporului\u201d de c\u0103tre trei tineri \u201cfurio\u015fi\u201d. Totul se termin\u0103 dramatic. Autobuzul este ,,recuperat\u201d de organele puterii, iar tinerii sunt aresta\u0163i \u015fi pasagerii pu\u015fi s\u0103 dea declara\u0163ii. Mielu nu este arestat, dar, din nou, este degradat profesional \u015fi trimis s\u0103 lucreze la laboratorul veterinar de la Casimcea care r\u0103spundea de herghelia de acolo. De fapt, Mielu e condamnat la domiciliu obligatoriu. Aici trece printr-o alt\u0103 \u00eent\u00e2mplare cu t\u00e2lc: povestea b\u0103tr\u00e2nului cal de curse, Lord, \u015fi a rela\u0163iei cu t\u00e2n\u0103ra t\u0103t\u0103roaic\u0103, veterinara care salveaz\u0103 pe Lord de la c\u0103s\u0103pirea ordonat\u0103 de un \u00eenalt personaj de partid. \u00centr-o noapte, calul \u015fi fata dispar pentru totdeauna. Paginile care relateaz\u0103 rela\u0163ia sufleteasc\u0103 dintre cal \u015fi fat\u0103 sunt de o delicat\u0103 poezie \u015fi \u00eenc\u0103rcate de \u00een\u0163elesuri ascunse. \u00cen sil indirect liber ne sunt f\u0103cute cunoscute g\u00e2ndurile protagonistului: ,,\u00eei p\u0103rea atunci fata, ca alc\u0103tuind \u00eempreun\u0103 cu calul, o singur\u0103 fiin\u0163\u0103, animal-om\u201d, ,,cei doi i se p\u0103rea a alc\u0103tui o singur\u0103 fiin\u0163\u0103, Enkidu \u015fi Ghilgame\u015f, porni\u0163i s\u0103 asalteze cerurile \u015fi ve\u015fnicia.\u201d
\nSprijinit din nou de Eloisa, Mielu este mutat la fabrica de medicamente din Timi\u015foara. Aici se dedic\u0103 cu pasiune cvasifaustic\u0103 cercet\u0103rilor secrete pentru \u00eenvingerea timpului. Au loc dou\u0103 \u00eent\u00e2lniri \u015ftiin\u0163ifice, una la Timi\u015foara, cealalt\u0103 la Milano sub genericul Ghilgame\u015f – numele de cod al factorului XZ descoperit de Mielu. Participan\u0163ii \u015fi presa aduc \u00een dezbatere posibilul impact social, sociologic, politic, filosofic, teologic, al acestui elixir. Printre cei care se perind\u0103 la microfon se remarc\u0103 figura c\u0103lug\u0103rului daco-ortodox, parc\u0103 acela\u015fi din autobuzul deturnat. Acesta supune lumea \u015fi pe cei care o conduc unui tir necru\u0163\u0103tor f\u0103c\u00e2ndu-i vinova\u0163i pentru idolatrizarea \u015ftiin\u0163ei \u015fi a tehnologiei, vinova\u0163i de reificarea omului \u015fi a viului (naturii), \u015fi transformarea valorilor umane \u00een marf\u0103, sunt acuza\u0163i pentru la\u015fitate \u015fi compromisuri oneroase.
\n\u00centors acas\u0103, Mielu \u00ee\u015fi continu\u0103 cercet\u0103rile, dar f\u0103r\u0103 pasiunea de dinainte. Dac\u0103 cite\u015fti cu mare aten\u0163ie textul (con\u0163inut \u015fi frazare) sim\u0163i vibra\u0163iile unui timp care nu mai are r\u0103bdare. La institut au loc dou\u0103 evenimente care pun \u00een alert\u0103 organele: se sustrag pagini din \u201cprotocolul\u201d factorului XZ \u015fi dispare un borcan cu un fetus. C\u00e2nd p\u0103rea c\u0103 totul s-a rezolvat \u015fi apele s-au lini\u015ftit, la Timi\u015foara izbucne\u015fte revolu\u0163ia. Evenimentul este relatat \u00een Capitolul IV \u2013 Revolu\u0163ia.
\nSunt pu\u0163ine pagini \u00een romanul actual despre revolu\u0163ia din Timi\u015foara \u015fi \u00een general despre evenimentele din decembrie 1989, care s\u0103 fie descrise faptic, la cald, \u00een care protagonist s\u0103 fie \u00eens\u0103\u015fi Revolu\u0163ia sub chipul mul\u0163imii ie\u015fit\u0103 \u00een strad\u0103 (personajul colectiv). Asemenea pagini g\u0103sim \u00een Dumnezeu s-a n\u0103scut \u00een Dacia.
\nDecembrie 1989. S\u00e2mb\u0103t\u0103 dup\u0103-amiaz\u0103. Mielu \u00eeng\u00e2ndurat se \u00eendreapt\u0103 spre cas\u0103 venind de la institut. Amestec\u00e2nd fraza sa auctorial\u0103 cu g\u00e2ndurile personajului, naratorul rezum\u0103 faptele p\u00e2n\u0103 la acest prezent: ,,Acestea au fost \u00eent\u00e2mpl\u0103rile mai importante din acea perioad\u0103 de la sf\u00e2r\u015fitul anilor 1980 c\u00e2nd se p\u0103rea c\u0103 acel factor XZ care ar fi trebuit s\u0103 creeze o etern\u0103 tinere\u0163e, ar fi ajuns pe c\u0103i necunoscute, misterioase, s\u0103 blocheze \u00een b\u0103tr\u00e2ne\u0163e o \u0163ar\u0103 \u00eentreag\u0103, sclerozat\u0103 \u00eentr-o fa\u0163ad\u0103 exterioar\u0103 oficial\u0103, ce nu corespundea cu nimic realit\u0103\u0163ii interioare a \u0163\u0103rii, a c\u0103rei popula\u0163ie era blocat\u0103 \u00een frig \u015fi mizerie, \u00een dezn\u0103dejde.\u201d Aceast\u0103 fr\u0103m\u00e2ntare interioar\u0103 vine pe fondul unor \u00eentreb\u0103ri anterioare: ,,Ar fi reu\u015fit oare acest secret care s\u0103 elibereze omenirea de moarte? Nu i-ar fi fixat pe vecie toate tarele? \u201c \u015fi \u201cLa ce foloseau cercet\u0103rile de prelungire a vie\u0163ii, a opririi timpului, \u00eentr-o lume de tirani?\u201d
\nDintr-o dat\u0103 personajul aude din mai multe direc\u0163ii intonarea c\u00e2ntecului interzis, De\u015fteapt\u0103-te, Rom\u00e2ne! Mielu nu mai ajunge acas\u0103. Intr\u0103 \u00een mul\u0163imea venit\u0103 \u00een pia\u0163\u0103 de pe toate arterele ora\u015fului. \u00cen aceste momente se treze\u015fte \u00een el \u201ctoat\u0103 revolta contra vie\u0163ii sale irosite, spulberate \u00een fond de c\u0103tre regimul comunist\u2026\u201d av\u00e2nd convingerea c\u0103 ,,Acum eu m-am n\u0103scut cu de-adev\u0103rat!\u201d \u015ei \u00een zilele urm\u0103toare particip\u0103 la evenimente. Este r\u0103nit \u015fi \u00een mod miraculos salvat sc\u0103p\u00e2nd de cei care urm\u0103reau revolu\u0163ionarii r\u0103ni\u0163i pentru a-i \u00eempu\u015fca. Ne oprim aici cu rezumatul. Lectura acestor pagini nu poate fi \u00eenlocuit\u0103 de un rezumat \u015fi de nici un fel de comentariu. Semnal\u0103m doar c\u00e2teva momente cruciale din filmul evenimentelor de la Timi\u015foara: crima BOR de a z\u0103vor\u00ee u\u015file Catedralei \u00een care s-ar fi putut baricda revolu\u0163ionarii, care astfel au fost \u00eempu\u015fca\u0163i pe treptele Catedralei; confruntarea ideologic\u0103 de la jude\u0163eana de partid dintre delega\u0163ia revolu\u0163ionarilor \u00een frunte cu Ion Sava \u015fi tovul D\u0103sc\u0103lescu, prim-ministru, venit de la Bucure\u015fti \u00eenso\u0163it de purt\u0103tori pe umeri de stele v\u0103zute \u015fi nev\u0103zute; momentul ,,Balconul Operei\u201d c\u00e2nd se d\u0103 citire \u201cPlatformei program contra dictaturii comuniste.\u201d Un preot din popor aflat \u00een balconul Operei g\u00e2ndi: \u201cdin martiriu \u015fi s\u00e2nge, Dumnezeu se na\u015fte acolo \u00een Rom\u00e2nia\u2026\u201d Cititorul romanului poate continua g\u00e2ndul
\n\u00cen Prolog, Capitolul I \u015fi Capitolul II sunt c\u00e2teva aluzii la \u0162ara dacilor: figura \u015fi gestica ritualic\u0103 a misteriosului c\u0103lug\u0103r prezent \u00een trei momente cruciale din via\u0163a lui Mielu (autobuzul deturnat, congresul de la Milano, Timi\u015foara revolu\u0163ionar\u0103); multe elemente de peisaj.
\nDin cauza febrei provocat\u0103 de ran\u0103, Mielu viseaz\u0103 c\u0103 se \u00eentoarce \u00een timp \u00een Dacia lui Burebista – Capitolul IV \u2013 \u00cen \u0162ara dacilor): ,,Mielu str\u0103b\u0103tu un drum lung de tot, care parc\u0103 nu se mai sf\u00e2r\u015fea. \u00cen jur erau to\u0163i fetu\u015fii s\u0103i de la Institut, elibera\u0163i de Revolu\u0163ie, care se \u00eentorceau \u015fi pe m\u0103sur\u0103 ce se \u00eentorceau, mergeau \u00eenapoi \u00een timp, \u00ee\u015fi rec\u0103p\u0103tau destinele adev\u0103rate pe care \u015fi le pierduser\u0103 prin na\u015ftere. Era \u00eens\u0103 \u00eenfrigurat \u015fi rana de la um\u0103r \u00eencepuse s\u0103-l doar\u0103, dar mergea mai departe, \u00eencrez\u0103tor \u00een Revolu\u0163ie.\u201d Visul lui Mielu este o alegorie a istoriei. C\u0103l\u0103toria sa are dou\u0103 etape .Prima este dup\u0103 modelul dantesc. Mielu str\u0103bate bolgiile Infernului \u015fi dureaz\u0103 p\u00e2n\u0103 la ,,ziua a \u015faptea \u00een care Dumnezeu ap\u0103sat de regretul de a-l fi f\u0103cut pe om, \u00ee\u015fi \u00eentoarce fa\u0163a de la lume\u201d (imagine blagian\u0103). Etapa a doua este asemeni c\u0103l\u0103toriei din basmul rom\u00e2nesc. De data aceasta \u201cc\u0103l\u0103torul\u201d are drept c\u0103l\u0103uz\u0103 pe Aliodor. Dup\u0103 ce trece probele (,,p\u0103durea primejdioas\u0103\u201d; ,,lacul cu ap\u0103 ad\u00e2nc\u0103\u201d) Mielu ajunge la ,,c\u00e2mpia minunat\u0103 pe care cre\u015fte Pomul Vie\u0163ii.\u201d Ajuns \u00een raiul Daciei, locul lui Aliodor este luat de preotul cu ,,barb\u0103 neagr\u0103\u201d \u015fi ,,ochii negri cu privire p\u0103trunz\u0103toare\u201d:
\n,,- Bine ai venit! \u00cei zise acesta.
\n– Dar unde sunt?
\n– \u00cen \u0163ara dacilor, \u00eei r\u0103spunse acesta, iar eu sunt preot al Zeului Mo\u015f, adic\u0103 al lui Zamolxe [\u2026] c\u00e2nd \u015fi c\u00e2nd cobor [\u2026] \u00een lumea celor muritori \u015fi te-am ocrotit de c\u00e2nd te-am \u00eent\u00e2lnit \u00eent\u00e2ia oar\u0103, c\u0103ci a\u015fa mi-a fost sarcina.\u201d
\nPreotul \u00eei mai spune:
\n,,- Ai z\u0103cut o lun\u0103 \u00eentr-un spital departe de Timi\u015foara, unde te-au dus cei care te-au \u00eengrijit, de fric\u0103 s\u0103 nu fii ucis, \u015fi acum e\u015fti vindecat. Fii pe pace, \u00eei zise, a\u015fezarea de la Pui, pe care o cuno\u015fti, este dincolo de acele m\u0103guri [\u2026].\u201d
\n\u00cen poian\u0103 erau doi arbori: ,,Acesta este pomul adev\u0103rat al vie\u0163ii, i-l arat\u0103 c\u0103lug\u0103rul. Cel\u0103lalt mai frumos, mai bogat este al de\u015fert\u0103ciunii, chemat tot al vie\u0163ii, p\u0103zit de \u015farpe.\u201d
\nE g\u0103zduit \u00eentr-o ,,colib\u0103\u201d de c\u0103tre o femeie care \u00eei pare cunoscut\u0103, dar nu-\u015fi amintea de unde. Femeia frumoas\u0103 ca o z\u00e2n\u0103 \u00eel \u00eent\u00e2mpin\u0103: ,,Bine ai venit \u00een \u0162ara Vie\u0163ii.\u201d Sub \u00eendrumarea preotului, Mielu, numit Nimeni, este (re)ini\u0163iat \u00een via\u0163a \u015fi credin\u0163ele dacilor. Multe din paginile \u00een care este prezentat\u0103 via\u0163a spiritual\u0103 a dacilor au ritm \u015fi sonorit\u0103\u0163i de od\u0103 \u015fi poezie ce amintesc de Eminescu, Blaga, Sadoveanu, Vintil\u0103 Horia. \u00centregul capitol st\u0103 sub semnul medita\u0163iei moral-religioase \u015fi filosofice. Tulbur\u00e2nd cronologia, folosindu-se de tehnica premoni\u0163iei autorul atribuie protagonistului viziuni ale viitorului p\u00e2n\u0103 la actualitatea postdecembrist\u0103 {vezi p. 158-159; 161-162; 165; 167-169; 173-175; 179; 185-186].
\n\u00cen una din viziuni, cea de la p.175, Nimeni devine Mielu. Rec\u0103p\u0103t\u00e2ndu-\u015fi memoria \u201crev\u0103zu clipa \u00een care fusese r\u0103nit de un alt sicar, ca acela, la Timi\u015foara.\u201d Ie\u015fi din codru, urc\u0103 pe valea Streiului \u015fi ajunge la casa din Pui unde o cunoscuse pe Elena. \u00cen prag \u00eel \u00eent\u00e2mpin\u0103 ,,Elena de necunoscut, numai ochii ei alba\u015ftri erau tot aceia\u015fi. \u00cen ochii ei v\u0103zu atunci o viziune, cuprins de un imens fior, care-l zgudui tot, \u0162ara vie\u0163ii f\u0103r\u0103 moarte [\u2026] Intr\u0103 \u00een cas\u0103 [\u2026] Pe acel prag Timpul nu mai era, intra \u00een Dacia etern\u0103, f\u0103r\u0103 moarte. Spiritul ei \u00eei veghea, nev\u0103zut pe vechii ei locuitori, era epifania Noii Sarmisegetuze a Noului, adev\u0103ratului Ierusalim, a lui Iisus-Zamolxe! Dumnezeu se n\u0103scuse \u00een Dacia! Strig\u0103 atunci fericit.
\n– Da\u0163i slav\u0103 Zeului! D\u0103du voce inimii sale \u0163i lumii.\u201d
\n\u00cen ziua \u00een care Mielu a fost r\u0103nit, preotul din balconul Operei g\u00e2ndea: ,,din martiriu \u015fi s\u00e2nge, Dumnezeu se na\u015fte acolo \u00een Rom\u00e2nia.\u201d
\nC\u00e2teva observa\u0163ii finale. Textul romanului e \u00eencrustat cu iconuri \u015fi situa\u0163ii simbolice purt\u0103toare ale mesajului scriitorului c\u0103tre cititor. Iat\u0103 c\u00e2teva dintre ele: numele personajelor, borcanele cu fetu\u015fi vii trecu\u0163i \u00een ,,hibernare\u201d, autobuzul deturnat, c\u0103lug\u0103rul misterios, femeia care a sustras un borcan cu fetus pe car \u00eel \u0163ine \u00eembr\u0103\u0163i\u015fat ca pe propriul ei copil, imaginile care ilustreaz\u0103 leg\u0103tura om-vie\u0163uitoarele naturii. Romanul con\u0163ine situa\u0163ii \u015fi \u00eent\u00e2mpl\u0103ri care dau textului sens de parabol\u0103. Amintim pe cea cu omul deasupra pr\u0103pastiei \u0163in\u00e2ndu-se de un arbust. Chiar capitolul IV – \u00cen \u0163ara dacilor – este o parabol\u0103 a istoriei de la Dacia lui Burebista p\u00e2n\u0103 la Rom\u00e2nia de azi (vezi, spre exemplu, prezen\u0163a negustorilor la curtea regelui pentru cump\u0103rarea\/ exploatarea aurului \u015fi a p\u0103durilor \u0163\u0103rii). \u015ei nu \u00een ultimul r\u00e2nd, nara\u0163iunea lui Emil Ra\u0163iu e bogat\u0103 \u00een cuget\u0103ri, \u00eentreb\u0103ri, toate atribuite protagonistului. Amintim: ,,\u015earpele nu era afar\u0103, el era \u00een\u0103untru\u201d; ,,Ce era mai r\u0103u, un pom al cunoa\u015fterii Binelui necules, sau fructul oprit al r\u0103ului, de\u015fert, cules la \u00eendemnul \u015farpelui\u201d; ,,\u00cen prezent, numai \u00een prezent era rezolvarea trecutului \u015fi a viitorului\u201d.
\nNe \u00eentreb\u0103m (retoric!) de ce \u00een jurul romanului Dumnezeu s-a n\u0103scut \u00een Dacia nu s-a vocalizat ca \u00een cazul altor romane cu nimic mai bune, dar prezente pe fel \u015fi fel de liste.<\/p>\n


\nStan BREBENEL<\/strong>
\n\"\"

CARTEA POEMELOR MELE NESCRISE<\/strong><\/p>\n

\tPentru mul\u0163i cet\u0103\u0163eni rom\u00e2ni, Varujan Vosganian este asociat cu omul politic \u015fi mai pu\u0163in cu scriitorul, ceea ce este o mare eroare. Recunosc faptul c\u0103 nu am citit prea multe lucr\u0103ri de-ale domniei-sale adunate \u00eentr-un volum, am citit ceea ce a publicat \u00een unele reviste literare. Am fost extrem de bucuros atunci c\u00e2nd am constatat c\u0103 omul de cultur\u0103 \u00eel dep\u0103\u015fe\u015fte pe politician. De aceea, am fost surprins atunci c\u00e2nd a acceptat o func\u0163ie tehnocrat\u0103, ca ministru, \u00een defavoarea celei de la cultur\u0103. Dup\u0103 fiecare scrutin electoral pentru Parlamentul Rom\u00e2niei, am nutrit mari speran\u0163e \u00een ceea ce prive\u015fte cultura rom\u00e2n\u0103, c\u00e2nd au fost ale\u015fi creatori precum Ioan Alexandru, Mihai Ungheanu, Adrian P\u0103unescu, Dumitru B\u0103l\u0103e\u0163, Leonida Lari \u015fi mul\u0163i al\u0163ii. Din p\u0103cate, ei s-au risipit prin diferite partide \u015fi nu au putut ac\u0163iona \u00eempreun\u0103, deoarece directivele de partid erau mai importante dec\u00e2t obiectivele na\u0163ionale. Azi, \u00een forul legislativ, ba chiar \u015fi \u00een Ministerul Culturii, scriitorii sunt o rara avis. \u015ei e p\u0103cat. Ceea ce vreau neap\u0103rat s\u0103 mai spun este faptul c\u0103 am\u00e2ndou\u0103 ocupa\u0163iile, de scriitor \u015fi politician, sunt cu un grad mare de risc.
\n\tSpuneam c\u0103 l-am descoperit pe scriitor dup\u0103 politician \u015fi am avut o revela\u0163ie. Acest lucru s-a \u00eent\u00e2mplat \u015fi atunci c\u00e2nd am citit volumul de versuri Cartea poemelor mele nescrise, ce a ap\u0103rut la Cartea Rom\u00e2neasc\u0103 \u00een anul 2015, volum despre care vreau s\u0103 v\u0103 spun c\u00e2teva cuvinte. Volumul este o incursiune, nu neap\u0103rat tulbur\u0103toare \u00een sensul cel mai ad\u00e2nc, a\u015fa cum s-a exprimat, dac\u0103 nu m\u0103 \u00een\u015fel, R\u0103zvan Voncu, ci mai degrab\u0103 una emo\u0163ional\u0103 \u015fi spiritual\u0103. Lui Varujan Vosganian nu numai c\u0103 \u00eei plac marile teme ancestrale ale poe\u0163ilor, dar le \u015fi abordeaz\u0103 cu o lejeritate \u015fi un sim\u0163 al percep\u0163iei deosebite. Nihil sine Deo pare s\u0103 fie lait-motivul \u00eentregului volum, unde autorul este \u00eenso\u0163it permanent de bunul Dumnezeu \u015fi crede cu t\u0103rie c\u0103 f\u0103r\u0103 acesta nu am fi ceea ce suntem. Nu exist\u0103 poem \u00een volum \u00een care s\u0103 nu \u00eent\u00e2lnim permanenta leg\u0103tur\u0103 cu divinitatea, prin referiri la elemente din Biblie. Pe mine m-a interesat mai mult faptul dac\u0103 poetul se las\u0103 descoperit u\u015for \u00een ceea ce prive\u015fte biografia sa. \u015ei astfel, \u00een poemul de deschidere, cel care d\u0103 titlul volumului, autorul ne d\u0103 primele informa\u0163ii: m-am n\u0103scut odat\u0103 cu cartea poemelor mele nescrise\/ nu eu am ales-o, a\u015fa cum nu am ales\/ limba \u00een care m-am n\u0103scut, ca apoi s\u0103 continue: m-am n\u0103scut \u00eentr-un aluat cald,\/ am primit cartea poemelor nescrise ca pe a opta tain\u0103. Dup\u0103 cum se \u015ftie c\u0103 este \u00een tradi\u0163ia popular\u0103, la botez copiii primesc, prin ursitoare, diferite haruri, cu alte cuvinte fiec\u0103ruia i se stabile\u015fte destinul. \u00cen cazul s\u0103u a primit cu mult mai mult: a opta tain\u0103. Sunt deosebit de emo\u0163ionante detaliile referitoare la ziua \u00een care a venit pe lume, \u00een poemul \u201eLa na\u015fterea mea\u201d: \u00eemi vine s\u0103 deschid ferestrele larg \u015fi s\u0103 strig\/ s-a n\u0103scut un poem!\/ A\u015fa cum a f\u0103cut, \u00een dou\u0103zeci \u015fi cinci iulie, doctori\u0163a,\/ pe vreme de ploaie,\/ \u00een anul o mie nou\u0103 sute cinci zeci \u015fi opt,\/ la orele dou\u0103 dup\u0103-amiaz\u0103, fix c\u00e2nd pleca\/ ultimul escadron al Armatei Ro\u015fii din \u0163ar\u0103. Tot autorul continu\u0103 cu un sim\u0163 ironic funest, spun\u00e2ndu-ne c\u0103 \u00een acel moment trecea un cortegiu mortuar, moment \u00een care cineva: tocmai se hot\u0103r\u00e2se s\u0103 moar\u0103, ca s\u0103-mi lase locul lui pe p\u0103m\u00e2nt. Ca \u00eentreaga descriere s\u0103 se \u00eencheie cu o concluzie fabuloas\u0103 a doctori\u0163ei care a ajutat la venirea pruncului pe lume: e norocos Varujan, b\u0103iatul acesta al nostru,\/ care a murit \u015fi s-a n\u0103scut \u00een aceea\u015fi zi! Amintirile copil\u0103riei, frumoase \u015fi \u00eenc\u0103rcate cu nostalgii dulceag-am\u0103rui, nu-i dau lini\u015fte autorului, a\u015fa cum nu ne las\u0103 pe nici unul dintre noi s\u0103 le uit\u0103m. \u00cen acest sens, sunt \u00eenduio\u015f\u0103toare \u015fi edificatoare poeme precum: \u201ePsalm pentru mama\u201d, \u201eBunicul meu\u201d, \u201e\u00cen casa noastr\u0103\u201d sau \u201eBunicul meu, gr\u0103dinarul\u201d.
\nFiecare poem e \u015fi o lec\u0163ie de filozofie \u00een care medita\u0163ia \u015fi metafizica \u00ee\u015fi dau m\u00e2na pentru ca fiorul liric s\u0103 fie deplin, a\u015fa cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u015fi \u00een poemul \u201eBeniamin\u201d: m\u0103 g\u00e2ndesc la mine ca la un frate mai mic\/ Beniamin, fratele meu \u2013 tu fratele meu, Beniamin\/ \u015fi \u00eentorc obrazul, s\u0103 pl\u00e2ng\/ a\u015f putea umple un cimitir cu mine\/ care am tr\u0103it mai pu\u0163in dec\u00e2t mine\/ umblu prin brazde cu crizanteme \u00een m\u00e2n\u0103\/ flori potrivite pentru orice anotimp\/ unde m\u0103 uit, numele meu peste tot\/ pe lemn geluit, pe sc\u00e2ndura scorojit\u0103 de ploi\/ pe lemn \u00eennegrit precum carnea uscat\u0103\/ peste tot numele meu \u015fi numele numelui meu\/ mai pu\u0163in \u00een col\u0163ul de \u0163intirim acoperit cu otrav\u0103\/ unde numele \u015fi trupul meu nu s-au \u00eent\u00e2lnit cu lemnul. Amintirile sale nu sunt numai amintirile perioadelor fericite, ci \u015fi amintirile dureroase ale unei \u00eentregi genera\u0163ii, ale celor care au tr\u0103it \u00een Rom\u00e2nia \u00een perioada 1948 \u2013 1989. Este un \u00eendemn la neuitare \u015fi la ac\u0163iune ca acele vremuri s\u0103 nu mai revin\u0103 niciodat\u0103. Citez din poemul \u201ePovestea genera\u0163iei mele\u201d: Tr\u0103iam \u00eentr-o lume a feluritelor frontiere,\/ o grani\u0163\u0103 nou\u0103, fiecare pas,\/ \u015fi de netrecut\/ Noi am primit bucuria propriei neputin\u0163e.\/ Am fost mai ales ceea ce nu aveam voie s\u0103 fim.\/ Am \u015foptit rug\u0103ciunile interzise.\/ Ne-am dat unul altuia\/ p\u00e2n\u0103 le-am ferfeni\u0163it, c\u0103r\u0163ile interzise.\/ Am adulmecat orizonturile interzise.\/ Frontieri\u015ftii au traversat fluviile interzise.\/ Am ascultat, cu urechea lipit\u0103, ca liliecii\/ vibra\u0163iile frecven\u0163elor interzise.\/ Am \u00eenmul\u0163it patimile evangheli\u015ftilor no\u015ftri\/ cu ma\u015finile de scris interzise.\/ Am c\u00e2ntat despre nebunul cu ochii \u00eenchi\u015fi\/ \u015fi despre alte profe\u0163ii interzise.\/ Am rostit \u00een tain\u0103 numele mor\u0163ilor interzi\u015fi.\/ Am n\u0103d\u0103jduit \u015fi am dezn\u0103d\u0103jduit, pe r\u00e2nd,\/ ceea ce era interzis.\/ \u015ei atunci c\u00e2nd toate celelalte erau cu str\u0103\u015fnicie p\u0103zite,\/ ne r\u0103m\u00e2nea ultima frontier\u0103,\/ dincolo de care eram liberi s\u0103 trecem: mor\u0163ile noastre, pe veci nep\u0103zite.
\nPrin aceste versuri, dar mai sunt \u015fi altele, putem spune c\u0103 este \u015fi o carte trist\u0103. Mai este \u015fi o carte dureroas\u0103 pentru c\u0103 autorului nu putea s\u0103-i scape ocazia de a face \u015fi c\u00e2teva referiri despre tragediile istorico-religioase ale armenilor, \u00een poeme precum \u201eAr\u015fag, clopotarul\u201d \u015fi \u201ePoporul meu pe drumul Damascului\u201d, din care citez: Astfel s-a \u00eenjum\u0103t\u0103\u0163it poporul meu, f\u0103r\u0103 noim\u0103\/ s-a t\u00e2r\u00e2t pe drumul Damascului, prin de\u015fert,\/ cu rana la picior nevindecat\u0103. Pe trepte\/ sunt demoni totu\u015fi\/ la cap\u0103tul sc\u0103rii el vede chipul lui Dumnezeu.
\nAr mai fi multe de spus. \u015ei dintre acestea a\u015f dori s\u0103 remarc faptul c\u0103 volumul Cartea poemelor mele nescrise poate fi inclus \u00een categoria celor mai bune c\u0103r\u0163i de poezie scrise \u00een ultima perioad\u0103. Poetul este \u00een acela\u015fi timp cuprins de mai st\u0103ri: meditativ, elegiac, sfios, pios \u015fi recunosc\u0103tor. \u015ei mai este con\u015ftient de dimensiunea omului \u00een raport cu Universul despre care emite o concluzie f\u0103r\u0103 loc de interpret\u0103ri: Furnica se \u00eendep\u0103rteaz\u0103 tr\u0103g\u00e2nd umbra mea,\/ ca pe-o f\u0103r\u00e2m\u0103 de p\u00e2ine.
\nNu putem dec\u00e2t s\u0103-l felicit\u0103m pe autor, eu o fac din toat\u0103 inima, \u015fi s\u0103-l mai a\u015ftept\u0103m \u00een libr\u0103rii cu alte lucr\u0103ri. \u00cen compara\u0163ie cu al\u0163ii, chiar are ce ne oferi.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ionel POPA EMIL RA\u0162IU: DUMNEZEU S-A N\u0102SCUT \u00ceN DACIA Dumnezeu s-a n\u0103scut \u00een Dacia, Ed. Ideea European\u0103, 2015, rotunje\u015fte bine<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16799"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=16799"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16799\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":16800,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16799\/revisions\/16800"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=16799"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=16799"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=16799"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}