{"id":16788,"date":"2021-12-21T10:53:07","date_gmt":"2021-12-21T07:53:07","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=16788"},"modified":"2021-12-21T10:53:07","modified_gmt":"2021-12-21T07:53:07","slug":"spatii-culturale-nr-46-9","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=16788","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 46 (9)"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>C\u0103r\u021bi prezentate de:<\/strong><\/em><\/p>\n<p><strong>Diana VRABIE<\/strong><br \/>\n<a href=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/05\/diana_vrabie-e1622187400908.jpg\" data-rel=\"lightbox-image-0\" data-rl_title=\"\" data-rl_caption=\"\" title=\"\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" data-src=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/05\/diana_vrabie-233x300.jpg\" alt=\"\" width=\"233\" height=\"300\" class=\"alignnone size-medium wp-image-14752 lazyload\" src=\"data:image\/gif;base64,R0lGODlhAQABAAAAACH5BAEKAAEALAAAAAABAAEAAAICTAEAOw==\" style=\"--smush-placeholder-width: 233px; --smush-placeholder-aspect-ratio: 233\/300;\" \/><noscript><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" src=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/05\/diana_vrabie-233x300.jpg\" alt=\"\" width=\"233\" height=\"300\" class=\"alignnone size-medium wp-image-14752\" \/><\/noscript><\/a><\/p>\n<p><strong>Nicolae Busuioc: Amintiri din Bibliopolis: o noua cronic\u0103 cultural\u0103 a Ia\u0219ului.<\/strong><\/p>\n<p>Convertit deja de ani buni \u00eentr-un veritabil cronicar al metropolei ie\u0219ene, prin contribu\u021biile sale anterioare (Oglinzile ie\u0219ene, Scriitori ie\u0219eni contemporani, Ia\u0219ii dintre milenii, Scriitori \u0219i publici\u0219ti ie\u0219eni contemporani \u0219.a.), Nicolae Busuioc ne relev\u0103 \u0219i \u00een actualul volum Amintiri din Bibliopolis, fascina\u021biile Ia\u0219ului cultural, a\u0219a cum se proiecteaz\u0103 acestea din mileniul nostru.<br \/>\nAp\u0103rut la editura Junimea, \u00een cadrul sugestivei colec\u021bii Memoria clepsidrei, volumul se \u00eenscrie \u00een acea bibliografie necesar\u0103 a Ia\u0219ului, care se edific\u0103 de secole, prin contribu\u021biile cronicarilor s\u0103i, ale scriitorilor pa\u0219opti\u0219ti (Costache Negruzzi, Alecu Russo, M. Kog\u0103lniceanu, Vasile Alecsandri, Dimitrie Ralet, care ne ofer\u0103 \u00een Suvenire \u0219i impresii de c\u0103l\u0103torie o adev\u0103rat\u0103 fi\u0219\u0103 de temperatur\u0103 a Ia\u0219ului), imagine completat\u0103 de N.A. Bogdan, continuat\u0103 de memoriali\u0219tii Junimii \u0219i ai Vie\u021bii Rom\u00e2ne\u0219ti, George Panu, Mihail Sevastos (care dincolo de Amintirile de la Via\u021ba Rom\u00e2neasc\u0103, ne relev\u0103 o imagine inedit\u0103 a Ia\u0219ului \u0219i \u00een romanul Aventurile din strada Gr\u0103dinilor), Iacob Negruzzi, dar \u0219i de Nicolae Gane \u0219i Radu Rosetti, Alexandru Xenopol, Nicolae Iorga, care ne propune o splendid\u0103 conferin\u021b\u0103 dedicat\u0103 Ia\u0219ului, Ce a fost, ce este, ce poate fi Ia\u0219ul.<br \/>\nSedu\u0219i irecuperabil de mitologia Ia\u0219ului se dovedesc \u015fi oamenii de teatru (Agatha B\u00e2rsescu, Memorii din Germania, Austria, Ungaria, America \u0219i Rom\u00e2nia, Anny Braesky, Cu grimonul pe oglind\u0103), arhitec\u021bii (George Matei Cantacuziono), generalii (Scarlat Panaitescu), primarii (Nicolae Gane, Eugen Herovanu, Osvald Racovi\u021b\u0103), publici\u0219tii (C. S\u0103teanu, Artur Gorovei), scriitorii (Ion Luca Caragiale, D. Anghel, Em. G\u00e2rleanu, Mihail Sadoveanu, Lucia Mantu, Cezar Petrescu, Demostene Botez, Otilia Cazimir, Ionel Teodoreanu, Sandu Teleajen. P\u00e2n\u0103 \u0219i G. C\u0103linescu, ne va oferi reflec\u021biile sale fa\u021b\u0103 de Ia\u0219i, mai \u00eent\u00e2i \u00eentr-un studiu, Ia\u0219ul de alt\u0103dat\u0103, apoi deghizat sub pseudonimul Aristarc, Cronica mizantropului. Ia\u0219ul. To\u0163i ace\u015fti autori contribuie la edificarea unei imagini complexe \u015fi nuan\u0163ate a Ia\u015fului, care se relev\u0103 ca un spa\u021biu generator de mituri \u0219i legende, ascuz\u00e2nd \u00een pliurile ontologiei sale neb\u0103nuite seve literare.<br \/>\n Lista oamenilor de cultur\u0103 care au dedicat pagini memorabile Ia\u015fului e dens\u0103 \u0219i continu\u0103 s\u0103 fie completat\u0103 \u00een chip firesc \u0219i, un fericit studiu de caz, ne este oferit prin prezentul volum,  Amintiri din Bibliopolis de N. Busuioc. Cum procedeaz\u0103 autorul? \u00ce\u0219i adun\u0103 reflec\u021biile \u00een trei capitole substan\u021biale, focalizate \u00een jurul Ia\u015fului literar, suger\u00e2nd o comunitate afectiv\u0103, \u201eorganic\u0103\u201d, aflat\u0103 sub imperiul unui blazon cultural \u0219i al unei atmosfere suflete\u0219ti.<br \/>\n Primul capitol, Fascina\u021bia cet\u0103\u021bii, care are ca miz\u0103 relevarea acestui cochet suprapersonaj care este Ia\u0219ul, prin descrierea monumentelor sale arhitecturale, a muzeelor \u0219i saloanelor literare, a scriitorilor, care au contribuit la gloria Ia\u0219ului, Gh. Asachi, M. Eminescu, Dimitrie Anghel.<br \/>\nAl doilea capitol,  \u00centre lecturi, idei \u0219i g\u00e2nduri e un jurnal de reflec\u021bii, un jurnal de lectur\u0103, un dialog cu sine \u00eensu\u0219i, \u00een care autorul se lanseaz\u0103 \u00een interoga\u021bii asupra problemelor existen\u021biale, reflec\u021biuni edificatoare, \u00een care, printre altele, am g\u0103sit r\u0103spuns \u0219i la \u00eentrebarea ritmului sus\u021binut de care dovad\u0103 N. Busuioc \u00een privin\u021ba apari\u021biei volumelor sale. Prolificitatea domniei sale se explic\u0103 \u015fi prin apelul la necesitatea neuit\u0103rii, la activarea memoriei, care devine ea \u00eens\u0103\u0219i, \u00een virtutea unei experien\u021be de via\u021b\u0103, o carte deschis\u0103:<br \/>\n\u201eOri de c\u00e2te ori este nevoie, omul apeleaz\u0103 la memorie. Memoria este mecanismul care asigur\u0103 func\u021bionarea orientat\u0103 a individului \u00een timp \u0219i \u00een spa\u021biu, este esen\u021bialmente un fenomen biologic, put\u00e2ndu-se vorbi aici de o \u00eentreag\u0103 problematic\u0103, de la formele, tipurile \u0219i opera\u021biile ei la calit\u0103\u021bile ei, uitarea, mnemotehnica, leg\u0103turile de performan\u021b\u0103, inteligen\u021ba, \u00eenv\u0103\u021barea, educa\u021bia etc.\u201d<br \/>\nCapitolul al treilea, Addenda, dialoguri esen\u021biale, \u00eentrune\u0219te c\u00e2teva dialoguri cu personalit\u0103\u021bi distinse ale Ia\u0219ului, poe\u021bii Mihai Ursachi \u0219i Ioanid Romanescu, provoca\u0163i la un dialog despre spiritualitate.<br \/>\nVolumul se \u00eencheie cu o serie de concluzii, adunate sub genericul Tainele Bibliopolisului, o necesar\u0103 list\u0103 bibliografic\u0103 despre Ia\u0219i \u0219i, cum, era aproape inevitabil, av\u00e2nd \u00een vedere experien\u021ba de o via\u021b\u0103 a lui N. Busuioc \u00een bibliotecile ie\u0219ene, c\u00e2teva secven\u021be iconografice inspirate din aceste spa\u021bii.<br \/>\nR\u0103zbate o profund\u0103 sensibilitate din pliurile acestui volum, conceput cu acribie \u0219i pasiune \u00een acela\u0219i timp, \u00een care Ia\u0219ul e proiectat ca spa\u021biu al memoriei \u0219i un \u021binut de istorie, ca o revan\u0219\u0103 melancolic\u0103 \u00eempotriva asperit\u0103\u021bilor vie\u021bii \u0219i datorie prompt\u0103 fa\u021b\u0103 de propriul trecut, ca un eden estetic \u0219i intimist, devenind finalmente acel axis mundi, acea oglind\u0103 retrovizoare, prin prisma c\u0103reia sunt interpretate vremurile, locurile, personajele.<br \/>\n\u00cenarmat cu r\u0103bdarea cercet\u0103torului de curs\u0103 lung\u0103, N. Busuioc ne ofer\u0103 un impun\u0103tor suport informa\u0163ional, \u00eembr\u0103cat \u00een mantia unei lecturi agreabile, care ne descoper\u0103 urbea iubit\u0103 \u0219i blamat\u0103, \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103, venerat\u0103 \u0219i huiduit\u0103, r\u00eevnit\u0103 \u0219i p\u0103r\u0103sit\u0103, deopotriv\u0103, tocmai pentru c\u0103, a\u0219a cum observ\u0103 un alt cronicar pasionat al Ia\u0219ului, poetul Lucian Vasiliu, \u201eoric\u00eet am cleveti, c\u00eer\u00eei, c\u00eercoti, Ia\u0219ul este un personaj inepuizabil, fertil. Indicibil. Ieri \u0219i ast\u0103zi\u201d.<br \/>\nIstoric \u0219i critic atent, \u00een egal ritm, la text \u0219i la context, analitic de cele mai multe ori, echilibrat prin natur\u0103, dar \u0219i prin forma\u021bie, tolerant \u00een numele unor cauze nobile, Nicolae Busuioc \u0219i-a construit cu migal\u0103 \u0219i responsabilitate o rela\u021bie special\u0103 cu Ia\u0219ul \u0219i locuitorii lui. Voca\u021bia sa constructiv\u0103 a sus\u021binut via\u021ba literar\u0103 nelipsit\u0103 de asperit\u0103\u021bi din Ia\u0219i, a promovat cultura \u00een cadrul saloanelor literare \u0219i a irigat apeten\u021ba de conectare la valorile estetice superioare. Este, \u00een fapt, chiar menirea unui critic autentic. <\/p>\n<p><strong><br \/>\nValeria MANTA T\u0102ICU\u021aU<\/strong><br \/>\n<a href=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/10\/image-e1635791601522.jpeg\" data-rel=\"lightbox-image-1\" data-rl_title=\"\" data-rl_caption=\"\" title=\"\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" data-src=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/10\/image-300x300.jpeg\" alt=\"\" width=\"300\" height=\"300\" class=\"alignnone size-medium wp-image-7286 lazyload\" src=\"data:image\/gif;base64,R0lGODlhAQABAAAAACH5BAEKAAEALAAAAAABAAEAAAICTAEAOw==\" style=\"--smush-placeholder-width: 300px; --smush-placeholder-aspect-ratio: 300\/300;\" \/><noscript><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" src=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/10\/image-300x300.jpeg\" alt=\"\" width=\"300\" height=\"300\" class=\"alignnone size-medium wp-image-7286\" \/><\/noscript><\/a><\/p>\n<p><strong>Mihaela Malea Stroe: Clipa de gra\u021bie, Ed. Eikon, 2016 <\/strong><\/p>\n<p>\u00cen \u201ePoemul ra\u021biunii de a fi\u201d, care deschide volumul, Mihaela Malea Stroe aduce argumente poetice \u00een sprijinul tr\u0103irii intense, sub semnul iubirii, a fiec\u0103rei clipe (de gra\u021bie) care ni s-a dat. Tain\u0103, reper, cetate, pecete ori \u201egardian l\u0103untric\u201d, p\u0103zind intrarea g\u00e2ndului \u0219i a sufletului \u00een \u201efort\u0103re\u021bele cosmice\u201d, \u201eSingura noastr\u0103 sublim\u0103 \u0219i sacr\u0103 menire\/ Este \u00eenve\u0219nicirea clipei, prin iubire\u201d. Substratul filosofic al fiec\u0103rui discurs poetic inserat \u00een volum transpare subtil, ca \u00een modelul oferit de Lucian Blaga; apa, aerul, focul, p\u0103m\u00e2ntul, adic\u0103 elementele stihiale care stau, dup\u0103 credin\u021ba anticilor, la baza fenomenelor din natur\u0103, intr\u0103 cu u\u0219urin\u021b\u0103 \u00een c\u00e2mpul semantic al iubirii, demonstr\u00e2ndu-se, astfel, c\u0103 poezia intelectual\u0103 nu reprezint\u0103 neap\u0103rat \u201eo contradic\u021bie \u00een termeni\u201d, cum credea Tagore, c\u0103ci, oglind\u0103 a vie\u021bii, ca \u0219i filosofia, de altfel, ea nu reflect\u0103 suprafa\u021ba realit\u0103\u021bii, ci ad\u00e2ncul ei: \u201e\u00ceng\u0103duie-mi, iubite,\/ S\u0103 trec. Ap\u0103,\/ Pe sub copita iernii,\/ C\u00e2nd iarna din umbre-ntristate se-adap\u0103.\/\/ \u00ceng\u0103duie-mi, iubite,\/ S\u0103 trec. Foc,\/ Prin bezna lumii str\u00e2ns\u0103 la un loc.\/\/ \u00ceng\u0103duie-mi, iubite,\/ S\u0103 trec. Aer,\/ Din borangicul lunii\/ S\u0103 str\u00e2ng fuior \u0219i caier.\/\/ \u00ceng\u0103duie-mi, iubite,\/ S\u0103 trec. Lut\/ Al \u00eenser\u0103rii-n care ne-am pierdut\u201d (\u201ePoemul unei rugi de sear\u0103\u201d).<br \/>\n\u00cen \u201eclipita vremii\u201d sau \u201e\u00een clipa de marmur\u0103-\u00eenm\u0103rmurit\u0103\u201d, adic\u0103 \u00een ceea ce este efemer ori sortit s\u0103 dureze ve\u0219nic, poezia este c\u00e2nd  juc\u0103u\u0219\u0103, \u201ePrecum Buna-Vestire de minunat\u0103 \u0219i de u\u0219oar\u0103\u201d, c\u00e2nd \u201ePrecum crucea m\u00e2ntuirii de grea\u201d. Aceast\u0103 trecere lin\u0103 \u0219i totu\u0219i imprevizibil\u0103 de la \u201eaparen\u021ba sprin\u021bar\u0103\u201d la profunzimile neb\u0103nuite \u00eei este specific\u0103 poetei din Bra\u0219ov, a c\u0103rei complicat\u0103 simplitate reprezint\u0103 o capcan\u0103 pentru cititorul gr\u0103bit. Scrierea poate s\u0103 \u00eensemne scrijelire, crestare\/ t\u0103iere a suprafe\u021bei lucioase a cuv\u00e2ntului, pentru ca, din ran\u0103, s\u0103 str\u0103luceasc\u0103 stropul de s\u00e2nge necesar vis\u0103rii, dar poemul, \u201escrijelit, \u00een visul de asear\u0103, pe trezie,\/ Ca \u00een osemintele r\u0103mase dup\u0103 ce\/ Se usuc\u0103 \u0219i piere \u00een carnea vie\u201d, tr\u0103ie\u0219te \u0219i moare la fel ca mestecenii: \u201eCe frumos asfin\u021besc-\u00eenviaz\u0103 mestecenii\/ pe vertical\u0103!\u201d (\u201ePoem cu mesteceni \u00eendr\u0103gosti\u021bi\u201d).<br \/>\nPoemele Mihaelei Malea Stroe pot fi citite at\u00e2t \u00een cheie filosofic\u0103, c\u00e2t \u0219i \u00eentr-una religioas\u0103, fiindc\u0103 \u0219i poezia, \u0219i iubirea sunt forme de rug\u0103ciune. Am\u00e2ndou\u0103 cer sensibilitate, credin\u021b\u0103 \u0219i imagina\u021bie, am\u00e2ndou\u0103 presupun transcenden\u021ba, trecerea dincolo de limitele realit\u0103\u021bii perceptibile. Poeta devine, din adoratoare singuratic\u0103, o colec\u021bionar\u0103 de miracole care trebuie f\u0103cute cunoscute, \u00eemp\u0103r\u021bite cu cel\u0103lalt, cu aproapele de inim\u0103, cu aproapele de g\u00e2nd: \u201eS\u0103 nu te miri\/ De aceast\u0103 \u00eent\u00e2rziat\u0103 m\u0103rturisire!\/ Din clipa aceea, tot ce am adunat\/ \u00cen colec\u021bie\u2026 sunt frumuse\u021bi-unicat,\/ Frumuse\u021bi-genuine:\/ Curcubeul dublu ce mi s-a ar\u0103tat\/ \u00cen Duminica \u00cenvierii\u201d (\u201ePoemul dimine\u021bii de peruzea\u201d).<br \/>\nConotat\u0103 ca \u00eenviere, iubirea se cere sl\u0103vit\u0103 \u00een psalmi de tain\u0103, fiindc\u0103 ea reprezint\u0103 darul oferit de Izb\u0103vitor celui care tr\u0103ie\u0219te \u00eentru Cuv\u00e2nt: \u201enumai tu ai deslu\u0219it taina mea \u0219i mi-ai poruncit\/ Cu puterea privirii tale\/ S\u0103 lep\u0103d lespedea \u00eentrist\u0103rii care m\u0103 ucidea.\/\/ Era zi de duminic\u0103, zi de \u00eenviere, \u0219i mai era\/ Puterea cuv\u00e2ntului nerostit\u2026\/ \u0218i\u2026 nu \u0219tiu cum, f\u0103r\u0103 p\u0103m\u00e2ntene atingeri,\/ Sub catapeteasma acelei sfin\u021bite duminici\/ Cu des\u0103v\u00e2r\u0219ire ne-am contopit\u201d (\u201ePoemul petrecutei \u00eenvieri\u201d). Intrat\u0103 \u00een c\u00e2mpul semantic al sfin\u021beniei, iubirea este \u201eIerusalimul de aur\u201d, cetatea mereu d\u0103r\u00e2mat\u0103 \u0219i mereu reconstruit\u0103 din lacrimi, din cenu\u0219\u0103, din mituri, purpur\u0103 \u0219i aur, dar \u0219i din \u201efloarea-v\u00e2ntului\u201d ori din magnolii \u201ecu petale de \u00eenmiresmat por\u021belan\u201d (\u201ePoem cu Ierusalimul de aur\u201d); ea apare \u201eluminoas\u0103 ca un v\u00e2rtej de stele,\/ Dar, ca s\u0103-i po\u021bi contempla str\u0103lucirea,\/ Trebuie mai \u00eent\u00e2i s\u0103 se lase \u00eentunericul nop\u021bii\u201d (\u201ePoemul r\u0103spunsurilor ocolitoare\u201d), ea zide\u0219te universul poetic, precum Cuv\u00e2ntul de la \u00eenceput: \u201eDezghioac\u0103-m\u0103, iubite, din bumbii \u00eenser\u0103rii,\/ Mie red\u0103-m\u0103 astfel precum sunt,\/ Ad\u0103poste\u0219te-m\u0103 \u00een patima uit\u0103rii\/ \u0219i \u00een c\u0103u\u0219ul primului cuv\u00e2nt.\/\/ Lucreaz\u0103-m\u0103 \u00eentru des\u0103v\u00e2r\u0219ire\/ Tu, cel ce nu \u0219tii c\u0103 te chem mereu,\/ C\u0103 te a\u0219tept ca pe un dumnezeu\/ S\u0103-mpaci zv\u00e2cnirea trupului cu-a firii\/ C\u00e2nd eu, f\u0103r\u0103 de tine, nu sunt eu.\/\/ Cuv\u00e2ntul t\u0103u m\u0103-nvie discret, plin de mister\/ Precum umbra luminii, de-ar fi s\u0103 aib\u0103 umbr\u0103\/ Lumina cea din cer\u201d (\u201ePoem simplu\u201d).<br \/>\nDesigur, religia poate na\u0219te poezie, dar \u0219i reciproca este valabil\u0103, iar aceasta nu este o dovad\u0103 de impietate, ci o ad\u00e2ncire a caracterului poetic al lumii.<\/p>\n<p><strong><br \/>\nVirgil DIACONU<\/strong><br \/>\n<a href=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/11\/diaconu-v-e1604445376781.jpg\" data-rel=\"lightbox-image-2\" data-rl_title=\"\" data-rl_caption=\"\" title=\"\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" data-src=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/11\/diaconu-v-300x189.jpg\" alt=\"\" width=\"300\" height=\"189\" class=\"alignnone size-medium wp-image-11800 lazyload\" src=\"data:image\/gif;base64,R0lGODlhAQABAAAAACH5BAEKAAEALAAAAAABAAEAAAICTAEAOw==\" style=\"--smush-placeholder-width: 300px; --smush-placeholder-aspect-ratio: 300\/189;\" \/><noscript><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" src=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/11\/diaconu-v-300x189.jpg\" alt=\"\" width=\"300\" height=\"189\" class=\"alignnone size-medium wp-image-11800\" \/><\/noscript><\/a><\/p>\n<p><strong>\u201eIon Mure\u015fan e poet; restul e arti\u015fti\u201d<\/strong><\/p>\n<p><strong>I. Crochiu Ion Mure\u015fan <\/strong><\/p>\n<p>Ion Mure\u015fan a \u00eentreprins recent un turneu de popularizare a crea\u0163iei sale prin mai multe ora\u015fe. A fost \u00eenso\u0163it de Gavril \u0162\u0103rmure, patronul Editurii Charmides, care i-a publicat \u015fi republicat \u00een ultima vreme c\u00e2teva dintre pu\u0163inele lui c\u0103r\u0163i. Unul dintre ora\u015fele vizitate a fost \u015fi Pite\u015fti, unde poetul a sus\u0163inut un discurs care a constat, de fapt, \u00een r\u0103spunsurile pe care le-a dat la \u00eentreb\u0103rile puse de c\u00e2\u0163iva colegi scriitori prezen\u0163i la eveniment.<\/p>\n<p><strong>(1). \u201eIon Mure\u015fan, unul dintre cei mai mari poe\u0163i de limba rom\u00e2n\u0103\u201d (Ana Blandiana) <\/strong><br \/>\nIon Mure\u015fan este, al\u0103turi de Mircea C\u0103rt\u0103rescu, unul dintre cei mai cunoscu\u0163i \u015fi premia\u0163i poe\u0163i. El este totodat\u0103 foarte bine primit de critica literar\u0103, profesionist\u0103 \u015fi neprofesionist\u0103, de diver\u015fi recenzen\u0163i, care se \u00eentrec \u00een interpretarea poeziei sale \u015fi \u00een complimentele pe care i le aduc. Rar vei g\u0103si azi o revist\u0103 \u00een care versurile lui s\u0103 nu fie comentate elogios. A scrie o cronic\u0103 mai elaborat\u0103 sau o recenzie fugar\u0103 la poezia sa a devenit un fel de mod\u0103 \u015fi se pare c\u0103, dac\u0103 \u00eel treci cu vederea, ai ratat marea poezie.<br \/>\n Uneori nici nu trebuie s\u0103 scrii o \u00eentreag\u0103 cronic\u0103 la una dintre cele trei c\u0103r\u0163i de versuri scrise p\u00e2n\u0103 acum de poet, ci este de ajuns s\u0103 faci doar o scurt\u0103 declara\u0163ie, precum aceea a Anei Blandiana: \u201eIon Mure\u015fan, unul dintre cei mai mari poe\u0163i de limba rom\u00e2n\u0103\u201d; sau aceea a lui Mircea C\u0103rt\u0103rescu, la Facultatea de Litere din Cluj: \u201e(\u2026) \u00eel v\u0103d aici pe Ion Mure\u015fan, cel mai bun poet \u00een via\u0163\u0103\u201d (cf. Gheorghe P\u00e2rja, O scar\u0103 rezemat\u0103 de cer, articol \u00een Nord literar, nr.1 (140), ianuarie 2015).  <\/p>\n<p><strong>(2). Ion Mure\u015fan, un scriitor bine v\u00e2ndut<\/strong><br \/>\nIon Mure\u015fan nu este doar un scriitor editat, ci \u015fi reeditat. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, directorul Editurii Charmides,  Gavril \u0162\u0103rmure, i-a cump\u0103rat drepturile de editare pe via\u0163\u0103. La fel a procedat \u015fi Editura Humanitas, care l-a cump\u0103rat, editorial, pe Mircea C\u0103rt\u0103rescu. \u00cen\u0163elegem astfel c\u0103 toate c\u0103r\u0163ile pe care cei doi le vor scrie de aici \u00eenainte vor fi c\u0103r\u0163i de top, c\u0103 ele vor fi publicate numai de cele dou\u0103 edituri \u015fi c\u0103 autorii lor reprezint\u0103 investi\u0163ii financiare sigure.<br \/>\nDe altfel, din cea de a treia carte de versuri a lui Mure\u015fan, numit\u0103 cartea Alcool (2010), deja s-au v\u00e2ndut 4000 de exemplare, ne anun\u0163\u0103 editorul s\u0103u. Un tiraj foarte mare, dac\u0103 \u0163inem cont c\u0103 o carte de poezie se editeaz\u0103 azi \u00een 300-400 de exemplare sau nici at\u00e2t. Dar tirajele mici sunt cauzate \u015fi de faptul c\u0103 90% dintre titlurile de poezie, fiind publicate \u00een regie proprie, nici nu pot ajunge \u00een libr\u0103rii, ele fiind date cadou la prieteni. \u00cen plus, nu fiecare autor \u0163ine at\u00e2t de mult la gloria lui \u00eenc\u00e2t s\u0103 \u00eentreprind\u0103 turnee prin \u0163ar\u0103 pentru a-\u015fi vinde c\u0103r\u0163ile.<br \/>\n4000 de c\u0103r\u0163i de poezie v\u00e2ndute! Care poate fi explica\u0163ia \u201esuccesului de public\u201d pe care \u00eel are Ion Mure\u015fan? Explica\u0163ia trebuie s\u0103 fie buna pres\u0103 literar\u0103 pe care au avut-o c\u0103r\u0163ile sale \u015fi, pesemne, premiile ob\u0163inute. De altfel, c\u0103r\u0163ile lui Mure\u015fan au fost bine primite de critici \u00eenc\u0103 de la debut. \u201eNum\u0103rul cronicilor la Cartea de iarn\u0103 a dep\u0103\u015fit cu mult num\u0103rul poemelor din carte\u201d (21), ne spune autorul \u00een Cuv\u00e2nt \u00eenapoi sau Dup\u0103 32 de ani, postfa\u0163a plachetei sale de debut, reeditat\u0103 \u00een anul 2013 de Editura Charmides. Dar explica\u0163ia succesului poeziei lui Mure\u015fan trebuie s\u0103 fie, mai cu seam\u0103, calitatea poeziei pe care acesta o scrie. \u00cen fond, \u201eIon Mure\u015fan [este] unul dintre cei mai mari poe\u0163i de limba rom\u00e2n\u0103\u201d, ne spune Ana Blandiana. <\/p>\n<p><strong>(3). \u201eCartea de iarn\u0103 a ap\u0103rut prin efrac\u0163ie\u201d<\/strong><br \/>\nCum \u015fi-a editat Ion Mure\u015fan prima carte? Ne-o spune chiar poetul \u00een Cuv\u00e2nt \u00eenapoi sau Dup\u0103 32 de ani, din finalul plachetei Cartea de iarn\u0103, republicat\u0103 de Editura Charmides \u00een anul 2013. Iat\u0103 povestea.<br \/>\nCitindu-\u015fi poeziile \u00een Cenaclul de luni, t\u00e2n\u0103rul Ion Mure\u015fan l-a impresionat at\u00e2t de puternic pe Nicolae Manolescu, \u00eenc\u00e2t acesta i-a inclus imediat, prin Mircea Ciobanu, prezent \u015fi el la \u015fedin\u0163a de cenaclu, poeziile \u00een concursul de debut al Editurii Cartea Rom\u00e2neasc\u0103 din anul 1981. Un gest de apreciat, am spune, \u00eens\u0103 includerea lui Mure\u015fan \u00een concurs s-a f\u0103cut dup\u0103 terminarea concursului, a juriz\u0103rii \u015fi a \u00eencheierii Procesului-Verbal\u2026, ne spune chiar Mure\u015fan \u00een postfa\u0163a Cuv\u00e2nt \u00eenapoi\u2026<br \/>\nReplica pe care criticul Nicolae Manolescu i-a dat-o lui Mircea Ciobanu, redactor la Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, ce r\u0103spundea de debutul prin concurs, la nedumerirea acestuia fa\u021b\u0103 de introducerea \u00een competi\u021bie dup\u0103 terminarea \u00eenscrierilor \u0219i a stabilirii c\u00e2\u0219tig\u0103torilor, merit\u0103 s\u0103 fie re\u0163inut\u0103 de istoria literar\u0103:<br \/>\n\u201eEi, \u015fi tu, de parc\u0103 Procesul-Verbal nu poate fi ref\u0103cut!\u201d<br \/>\n\u015ei Procesul-Verbal a fost ref\u0103cut! Fapt pentru care \u201ePeste dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, pe lista cu c\u00e2\u015ftig\u0103torii concursului editurii, publicat\u0103 \u00een Rom\u00e2nia literar\u0103, figuram \u015fi eu cu Cartea de iarn\u0103. C\u00e2\u015ftigasem primul un concurs la care nu participasem\u201d, ne l\u0103mure\u015fte laureatul Ion Mure\u015fan. A\u015fadar, \u201eCartea de iarn\u0103 a ap\u0103rut prin efrac\u0163ie\u201d, ne spune chiar autorul ei \u00een postfa\u0163a citat\u0103.<br \/>\nEste posibil? Se vede c\u0103 da\u2026 Dac\u0103 lui Mircea C\u0103rt\u0103rescu i s-a acordat premiul de debut al aceleia\u015fi edituri, Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, cu un volum (Faruri, vitrine, fotografii, 1980) \u00een care poemul C\u0103derea plagia pagina 194 a c\u0103r\u0163ii Via\u0163a \u015fi opiniile lui Tristram Shandy, autor Lawrence Sterne (ELU, 1969), de ce nu ar fi posibil ca \u015fi lui Ion Mure\u015fan s\u0103 i se acorde premiul aceleia\u015fi Edituri Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, dup\u0103 ce c\u00e2\u015ftig\u0103torii concursului acestei edituri fuseser\u0103 deja stabili\u0163i?<br \/>\nC\u00e2te destine literare ale tinerei genera\u0163ii optzeciste vor fi fost fabricate \u00een acest fel?<br \/>\nLegat de modul \u00een care se debuta \u00een anii \u201980, cei ai \u201esocialismului multilateral dezvoltat\u201d, ai cenzurii \u015fi ai planurilor de carte anuale aprobate de Consiliul Culturii, ar fi de amintit c\u0103 acesta \u2013 debutul \u2013 era un adev\u0103rat chin pentru tinerii scriitori, pentru c\u0103 marea lor majoritate era nevoit\u0103 s\u0103 a\u015ftepte ani \u00eentregi p\u00e2n\u0103 ce \u00ee\u015fi vedea tip\u0103rit volumul. Dar asta se \u00eent\u00e2mpla doar cu marea majoritate, a\u015fadar cu tinerii care nu aveau intrare la criticii din Bucure\u015fti care erau \u00een comisiile de debut sau le puteau influen\u0163a, pentru c\u0103 ceilal\u0163i tineri, foarte pu\u0163ini, noroco\u015fii studen\u0163i optzeci\u015fti care citeau \u00een Cenaclul de luni, erau sprijini\u0163i de profesorii lor \u015fi debutau chiar f\u0103r\u0103 s\u0103 participe la concurs. Dup\u0103 cum deja am v\u0103zut.  <\/p>\n<p><strong>(4). \u201eNu exist\u0103 poe\u0163i mai mari sau mai mici\u201d<\/strong><br \/>\nO idee care mi-a re\u0163inut aten\u0163ia \u00een discursul lui Ion Mure\u015fan este aceea privitoare la valoarea poe\u0163ilor \u0219i, fire\u0219te, a crea\u021biei lor. Astfel, pentru Mure\u015fan \u201enu exist\u0103 poe\u0163i mai mari sau mai mici\u201d. Poe\u021bii sunt egali, ei sunt \u00een aceea\u015fi m\u0103sur\u0103 poe\u0163i. Adic\u0103 miile de poe\u0163i minori ai spa\u021biului cultural rom\u00e2nesc sunt \u00een aceea\u015fi m\u0103sur\u0103 poe\u0163i ca Arghezi, Eminescu, Bacovia, Rimbaud, Trakl, Esenin, Baudelaire, Rilke\u2026<br \/>\nPentru Ion Mure\u015fan nu exist\u0103 a\u015fadar ierarhii. C\u00e2nd, de fapt, literatura \u015fi arta \u00een genere nu sunt (\u015fi nu pot fi) dec\u00e2t ierarhie, de vreme ce creatorii \u00een\u015fi\u015fi sunt mai mult sau mai pu\u0163in talenta\u0163i, mai mult sau mai pu\u0163in inspira\u0163i, competen\u0163i artistic, h\u0103rui\u0163i, iar operele produse de ei le poart\u0103 amprenta.<br \/>\nIon Mure\u015fan mai crede c\u0103 \u201epoezia este o stare a tuturor. Tot omul e gravid cu un poet\u201d. Ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 noi suntem, cu mic \u015fi mare, poe\u0163i; c\u0103 suntem o na\u0163iune de poe\u0163i. A fi poet a ajuns ceva derizoriu. Nu spunea, mai ieri, un scriitor la fel de generos ca Mure\u0219an c\u0103 \u201erom\u00e2nul s-a n\u0103scut poet\u201d? <\/p>\n<p><strong>(5). \u00cen \u201ec\u00e2rciuma cu vad bun\u201d sau<br \/>\nCum scrie poezie Ion Mure\u015fan <\/strong><br \/>\nDespre poezia pe care o scrie na\u0163iunea rom\u00e2n\u0103, a\u015fadar \u201etot omul [care] este gravid cu un poet\u201d, ne vom ocupa alt\u0103dat\u0103. P\u00e2n\u0103 atunci putem \u00eens\u0103 vedea cum scrie poezie chiar Ion Mure\u015fan.<br \/>\nCitind cartea Alcool (2010), publicat\u0103 de autor la 55 de ani, constat c\u0103 poezia sa nu este nici liric\u0103, nici meditativ\u0103, nici metaforic\u0103, poetul av\u00e2nd grij\u0103 s\u0103 scurteze de cap aproape toate metaforele care \u00eei ies \u00een cale. Ea nu este nici o poezie revoltat\u0103, care se ceart\u0103 cu politichia \u015fi via\u0163a social\u0103 \u00een zdren\u0163e pe care o ducem.<br \/>\nIon Mure\u015fan scrie o poezie prozaic\u0103, ce urm\u0103re\u015fte producerea unei atmosfere destinse, relaxante, cu accente umoristice, \u00een cea mai mare parte a ei. De altfel, \u00een versurile pe care le semneaz\u0103, umorul pare s\u0103 fie chiar nota c\u0103utat\u0103, cultivat\u0103 \u015fi dezvoltat\u0103 de autor. Acest aspect este confirmat \u015fi de modul \u00een care Mure\u015fan \u00ee\u015fi recit\u0103 versurile, pentru c\u0103 el puncteaz\u0103 \u00eentotdeauna, prin intona\u0163ie, pasajele umoristice. Teatralitatea recit\u0103rii este cerut\u0103 a\u015fadar chiar de dimensiunea umoristic-teatral\u0103 a compozi\u0163iilor.<br \/>\nVersurile lui I.M. sunt, \u00een majoritatea lor, un fel de viziuni de c\u00e2rcium\u0103 mustind de alcool.<br \/>\n\u201eTotul a fost b\u0103ut.<br \/>\nNici o b\u0103utur\u0103 nou\u0103 nu a ap\u0103rut sub Soare \u00een timpul vie\u0163ii mele\u201d,<br \/>\nspune, cu umor, autorul \u00een poezia \u00centoarcerea fiului risipitor.<br \/>\nTema central\u0103 a c\u0103r\u0163ii Alcool este via\u0163a de c\u00e2rcium\u0103, iar personajul acesteia este eul \u00eemb\u0103tat de esen\u0163e tari, deci eul alcoolic. \u00centreg Universul, lumea de aici \u015fi de dincolo, ar fi s\u0103 fie pentru Ion Mure\u015fan o c\u00e2rcium\u0103:<br \/>\n\u201eC\u00e2rciumile de aici, de pe p\u0103m\u00e2nt,<br \/>\nnu-s dec\u00e2t ni\u015fte umbre palide ale c\u00e2rciumii unice din ceruri\u201d,<br \/>\nst\u0103 scris, cu acela\u015fi haz, \u00een poezia numit\u0103 mai sus, care acoper\u0103 nu mai pu\u0163in de 15 pagini de confesiuni cl\u0103tinate. \u00cen mare, cartea Alcool este un fel de jurnal de c\u00e2rcium\u0103 dedicat explor\u0103rii derizoriului, cu accente teatrale, umoristice, suprarealiste&#8230; Limbajul este prozaic, direct, f\u0103r\u0103 subtilit\u0103\u0163i stilistice, adecvat \u00een fond boemei \u015fi teatralit\u0103\u0163ii la care autorul se \u00eenham\u0103. Dar \u00een cartea Alcool afl\u0103m \u015fi dou\u0103 poezii care \u00eentrerup firul poeziei lejere, puse pe joac\u0103 \u015fi comic\u0103rii: Din vorb\u0103 \u00een vorb\u0103 \u015fi \u00cenvierea.<br \/>\nDesigur, observa\u0163iile mele nu se pot constitui ca argumente pentru statuia pe care c\u00e2\u0163iva critici, poe\u0163i, recenzen\u0163i \u015fi liber vorbitori-cuget\u0103tori, i-au ridicat-o lui Mure\u015fan. Argumentele str\u0103lucirii sale poetice trebuie s\u0103 fie f\u0103r\u0103 nicio \u00eendoial\u0103 altele, dup\u0103 imagina\u0163ia, uneori surprinz\u0103toare, a criticilor care \u00eei analizeaz\u0103 \u015fi interpreteaz\u0103 versurile. Pentru c\u0103 exist\u0103 \u015fi o astfel de critic\u0103 literar\u0103 \u2013 critica fic\u0163ional\u0103 \u2013, creatoare de holograme poetice.<br \/>\nDespre cartea Alcool s-a vorbit \u00een cea mai mare parte la superlativ. Ce putem vedea noi intr\u00e2nd \u00een \u201ec\u00e2rciuma cu vad bun\u201d a lui Mure\u015fan?<br \/>\n\u201eNimic altceva dec\u00eet cel mai bun volum de poezie rom\u00e2neasc\u0103 din ultimii ani; \u015fi unul care, \u00een opinia mea, \u00eel consacr\u0103 definitiv pe Ion Mure\u015fan ca mare poet\u201d, declar\u0103 Daniel Cristea Enache \u00een Ziarul Financiar, din 16 martie 2011.<\/p>\n<p>A spune c\u0103 Mure\u015fan a scris \u201ecel mai bun volum de poezie rom\u00e2neasc\u0103 din ultimii ani\u201d \u00eenseamn\u0103 \u00eens\u0103 a citi toate volumele de poezie din ultimii ani\u2026 Dar poate exista cineva s\u0103 citeasc\u0103 toate, a\u0219adar miile de volume de poezie scrise \u00een ultimii ani? \u0218i chiar dac\u0103 ar exista un critic care s\u0103 citeasc\u0103 toate aceste volume, el tot nu ar avea cum s\u0103 ajung\u0103, dac\u0103 ar fi un critic onest, la concluzia de mai sus.  <\/p>\n<p><strong>(6). \u201eIon Mure\u015fan e poet; restul e arti\u015fti\u201c<\/strong><br \/>\nCritica de azi ne propune c\u00e2teva nume de poe\u0163i pe care le consider\u0103 de prim\u0103 m\u0103rime. \u00centre acestea, Mircea C\u0103rt\u0103rescu \u015fi Ion Mure\u015fan se afl\u0103 \u00een capul listei. Am\u00e2ndoi sunt poe\u0163i optzeci\u015fti, am\u00e2ndoi sunt aplauda\u0163i de aproximativ aceia\u015fi critici literari, am\u00e2ndoi au fost debuta\u0163i \u015fi premia\u0163i pentru c\u0103r\u0163ile de debut \u015fi pentru c\u0103r\u0163ile ce au urmat debutului. Pe l\u00e2ng\u0103 ei, ceilal\u0163i poe\u0163i sunt considera\u0163i mode\u0219ti sau de-a dreptul nesemnificativi. O spune, mai plastic, un cunoscut critic:<br \/>\n\u201eIon Mure\u015fan este poet; restul e arti\u015fti\u201d. <\/p>\n<p>Dar s\u0103 urm\u0103rim \u015fi contextul acestei duble evalu\u0103ri:<br \/>\n\u201eCel mai mare poet al Rom\u00e2niei de azi e ca \u015fi necunoscut \u00een afara unui cerc de tain\u0103 format din litera\u0163i cu oarecare ini\u0163iere. Manualele \u015fcolare, indiferent de realizatorii lor \u015fi de perspectiva adoptat\u0103, au reu\u015fit, cu toatele, s\u0103-l lase pe dinafar\u0103. Nu-i vorba, fire\u015fte, de vreun sabotaj premeditat, ci doar de o performan\u0163\u0103 \u00een sine. (&#8230;) Ion Mure\u015fan e poet; restul e arti\u015fti\u201c. <\/p>\n<p>Criticul \u00eemparte, dup\u0103 cum se vede, lumea poetic\u0103 \u00een dou\u0103: de o parte este Ion Mure\u015fan, despre care ni se spune c\u0103 este \u201ecel mai mare poet al Rom\u00e2niei de azi\u201d, iar de cealalt\u0103 parte sunt ceilal\u0163i, \u201erestul\u201d, \u201earti\u015ftii\u201d, poe\u0163ii neglijabili. Probabil c\u0103 exegetul i-a citit pe to\u0163i poe\u0163ii de azi \u015fi, citindu-i pe to\u0163i, socote\u015fte c\u0103 are temei s\u0103 afirme c\u0103 \u201ecel mai mare poet al Rom\u00e2niei de azi\u201d este Mure\u015fan.<br \/>\nIon Mure\u015fan este \u00een mod vizibil supradimensionat de critica literar\u0103, pentru c\u0103 el nu confirm\u0103 prin c\u0103r\u0163ile sale nicidecum categoria excep\u0163iei \u00een care a fost plasat. Creat mai mult de imagina\u0163ia criticilor, Mure\u015fan apare ca fiind un poet holografic. Curios fapt: chiar s\u0103 existe \u00een poezia rom\u00e2neasc\u0103 de azi un poet mai mare dec\u00e2t plagiatorul Mircea C\u0103rt\u0103rescu? <\/p>\n<p><strong>(7). S\u0103 urm\u0103rim, pe viu, cum scrie poezie Ion Mure\u015fan. Iat\u0103 spre pild\u0103 acest poem dedicat alcoolicilor, care deschide cartea Alcool, numit desigur Poemul alcoolicilor\u2026<\/strong><\/p>\n<p><strong>Poemul alcoolicilor<\/strong><\/p>\n<p>Vai, s\u0103racii, vai, s\u0103racii alcoolici,<br \/>\ncum nu le spune lor nimeni o vorb\u0103 bun\u0103!<br \/>\nDar mai ales, mai ales diminea\u0163a c\u00e2nd merg cl\u0103tin\u00e2ndu-se<br \/>\n\tpe l\u00e2ng\u0103 ziduri<br \/>\n\u015fi uneori cad \u00een genunchi \u015fi-s ca ni\u015fte litere<br \/>\nscrise de un \u015fcolar st\u00e2ngaci.<\/p>\n<p>Numai Dumnezeu, \u00een marea Lui bun\u0103tate<br \/>\n\tapropie de ei o c\u00e2rcium\u0103,<br \/>\nc\u0103ci pentru El e u\u015for, ca pentru un copil<br \/>\nce \u00eempinge cu degetul o cutie cu chibrituri. \u015ei<br \/>\nnumai ce ajung la cap\u0103tul str\u0103zii \u015fi de dup\u0103 col\u0163,<br \/>\nde unde \u00eenainte nimic nu era, zdup, ca un iepure<br \/>\nle sare c\u00e2rciuma \u00een fa\u0163\u0103 \u015fi se opre\u015fte pe loc.<br \/>\nAtunci o lumin\u0103 feciorelnic\u0103 le sclipe\u015fte \u00een ochi<br \/>\n\u015fi transpir\u0103 cumplit de at\u00e2ta fericire.<\/p>\n<p>\u015ei p\u00e2n\u0103 la amiaz\u0103 ora\u015fu-i ca purpura.<br \/>\nP\u00e2n\u0103 la amiaz\u0103 de trei ori se face toamn\u0103,<br \/>\n\tde trei ori se face prim\u0103var\u0103,<br \/>\nde trei ori pleac\u0103 \u015fi vin p\u0103s\u0103rile din \u0163\u0103rile calde.<br \/>\nIar ei vorbesc \u015fi vorbesc, despre via\u0163\u0103. Despre<br \/>\n                                                                  via\u0163\u0103,<br \/>\na\u015fa, \u00een general, chiar \u015fi alcoolicii tineri se<br \/>\n                                                            exprim\u0103<br \/>\n\tcu o cald\u0103 responsabilitate.<br \/>\n\u015ei chiar dac\u0103 se mai b\u00e2lb\u00e2ie \u015fi se mai poticnesc,<br \/>\nnu-i din cauz\u0103 c\u0103 ar expune idei teribil de<br \/>\n                                                            profunde,<br \/>\nci pentru c\u0103 inspira\u0163i de tinere\u0163e<br \/>\nei reu\u015fesc s\u0103 spun\u0103 lucruri cu adev\u0103rat<br \/>\n                                                      emo\u0163ionante.<\/p>\n<p>Dar, Dumnezeu, \u00een marea Lui bun\u0103tate, nu se<br \/>\n                                                      opre\u015fte aici!<br \/>\nImediat face cu degetul o gaur\u0103 \u00een peretele<br \/>\n                                                             Raiului<br \/>\n\u015fi \u00eei invit\u0103 pe alcoolici s\u0103 priveasc\u0103.<br \/>\n(O, unde s-a mai pomenit at\u00e2ta fericire pe capul<br \/>\n                                                  unui singur om!)<br \/>\n\u015ei dac\u0103 din cauza tremuratului nu reu\u015fesc s\u0103<br \/>\n                                                                   vad\u0103<br \/>\n\tdec\u00e2t un petec de iarb\u0103,<br \/>\ntot e ceva peste fire.<br \/>\nP\u00e2n\u0103 c\u00e2nd se scoal\u0103 unul \u015fi stric\u0103 totul. \u015ei zice:<br \/>\n\u201e\u00cen cur\u00e2nd, \u00een cur\u00e2nd va veni seara,<br \/>\natunci ne vom odihni \u015fi vom afla \u00eemp\u0103care<br \/>\n                                                               mult\u0103!\u201d<br \/>\nAtunci unul dup\u0103 altul se ridic\u0103 de la mese,<br \/>\n\u00ee\u015fi \u015fterg buzele umede cu batista,<br \/>\n\u015fi le este foarte, foarte ru\u015fine.<\/p>\n<p>Poemul alcoolicilor, primul poem al c\u0103r\u0163ii Alcool, pe care Daniel Cristea Enache \u00eel g\u0103se\u015fte \u00een cronica sa ca fiind, \u00eempreun\u0103 cu alte c\u00e2teva, unul dintre \u201ecele mai puternice texte din volum\u201d, ar putea fi inclus \u00een manualele \u015fcolare, al\u0103turi de poezia Poema chiuvetei, a lui Mircea C\u0103rt\u0103rescu. Cei doi poe\u0163i optzeci\u015fti ar sta astfel al\u0103turi de poezia predecesorilor \u2013 Eminescu, Arghezi, Bacovia, Blaga \u2013 \u0219i, \u00een acest chip, se va \u00een\u021belege \u00een fine c\u0103 floricica poeziei contemporane nu este cu nimic mai prejos dec\u00e2t poezia marilor no\u015ftri poe\u0163i; \u015fi nu va mai c\u00e2rti nimeni c\u0103 plasarea celor doi \u00een fruntea topului poetic contemporan nu are niciun temei valoric. <\/p>\n<p><strong>II. Ion Mure\u015fan despre poezie \u015fi folosul ei,<br \/>\ndespre Eminescu \u015fi c\u00e2rciumi, critica literar\u0103 \u015fi c\u00e2te altele\u2026<\/strong><\/p>\n<p># Am scris \u00eenainte de a m\u0103 na\u015fte, dar medicii au aruncat placenta.<br \/>\n# Tot omul e gravid cu un poet.<br \/>\n# Poezia e mai folositoare ca un ciocan.<br \/>\n# Poe\u0163ii sunt anticorpii sociali \u2013 ei neutralizeaz\u0103 infec\u0163ia corpului social.<br \/>\n# Paradigma poeziei lui Eminescu s-a terminat.<br \/>\n# Eu scriu \u00een c\u00e2rciumile mici.<br \/>\n# Critica a avut o privire \u00eeng\u0103duitoare asupra poeziei mele.<br \/>\n# Poezia nu poate fi \u00een\u0163eleas\u0103 niciodat\u0103.<br \/>\n# Dac\u0103 scrii un poem prost produci catastrofe.<br \/>\n# Nu exist\u0103 poe\u0163i mai mari sau mai mici. <\/p>\n<p><strong>Poe\u0163ii sunt anticorpii sociali \u2013<br \/>\nei neutralizeaz\u0103 infec\u0163ia corpului social<\/strong><\/p>\n<p>&#8211; Ce este poezia, Ion Mure\u015fan? De c\u00e2nd ai \u00eenceput s\u0103 scrii?<br \/>\n&#8211; Am scris \u00eenainte de a m\u0103 na\u015fte, dar medicii nu au p\u0103strat placenta. Eu  cred c\u0103 poezia este o stare a tuturor. Tot omul e gravid cu un poet, iar omul acesta \u00eencepe la un moment dat s\u0103 se manifeste ca poet\u2026 Eu mi-am dat seama c\u0103 sunt poet pentru c\u0103 nu m\u0103 pricepeam la nimic. Visul meu, c\u00e2nd eram mic, era s\u0103 m\u0103 fac \u015fofer. Atunci mergeam cu ma\u015fina \u00een vitez\u0103, f\u0103ceam viraje, dep\u0103\u015feam \u015fi chiar s\u0103ream cu ma\u015fina peste alte ma\u015fini&#8230; \u00cen mintea mea le f\u0103ceam pe toate perfect&#8230; Dar c\u00e2nd m-am f\u0103cut mare, medicul mi-a spus c\u0103 am probleme cu ochii \u015fi c\u0103 nu pot s\u0103 fiu \u015foferul visat&#8230; \u015ei atunci i-am spus doctorului, care \u00eemi era prieten, c\u0103 o s\u0103-mi arunc de pe bloc toate poeziile \u015fi pe mine \u00eempreun\u0103 cu ele. A\u015fa am ob\u0163inut carnetul de \u015fofer. Prin \u015fantaj&#8230;<br \/>\nLa ce e bun\u0103 poezia? Poezia e mai folositoare ca un ciocan. \u00cen copil\u0103rie nu am avut c\u0103r\u0163i. Singura noastr\u0103 carte era o Biblie. Dar Biblia era la mine \u00een cas\u0103 un obiect nefolositor. \u015ei totu\u015fi mai era o carte \u00een lada de zestre a mamei, \u00een care ea ascundea banii. Autorul era Descartes, iar cartea se numea Discurs asupra metodei&#8230;<br \/>\nLa ce e bun\u0103 poezia? T.S. Eliot spunea \u00eentr-un eseu al s\u0103u c\u0103 poezia stabile\u015fte (exprim\u0103) sensibilitatea unui popor. Altcineva credea c\u0103 dac\u0103 un popor ar pieri, poporul acela s-ar putea na\u015fte din nou prin c\u00e2\u0163iva dintre poe\u0163ii lui, p\u0103stra\u0163i de s\u0103m\u00e2n\u0163\u0103.<br \/>\nS-a spus c\u0103 sunt foarte mul\u0163i poe\u0163i. Dar e foarte bine c\u0103 sunt mul\u0163i poe\u0163i, pentru c\u0103 ei aduc binele \u00een lume. Poe\u0163ii sunt anticorpii sociali \u2013 ei neutralizeaz\u0103 infec\u0163ia corpului social. <\/p>\n<p><strong>Paradigma poeziei lui Eminescu s-a terminat <\/strong><\/p>\n<p>&#8211; Ce rela\u0163ie are Mure\u015fan cu Mihai Eminescu?<br \/>\n&#8211; Am o rela\u0163ie foarte bun\u0103. El conduce cenaclul din ceruri. Dar paradigma poeziei lui Eminescu s-a terminat, pentru c\u0103 tinerii de azi nu se mai \u00eent\u00e2lnesc \u201e\u00een codrul cu verdea\u0163\u0103\u201d, ci \u00een bar sau pe capota unei ma\u015fini. Elevii \u00eei studiaz\u0103 ast\u0103zi la \u015fcoal\u0103 pe clasici. Dar universul clasicilor nu ne mai corespunde. \u201eVine, vine prim\u0103vara\u201d&#8230; \u201e\u00cenfloresc gr\u0103dinile, ceru-i ca oglinda\u201d&#8230; La \u015fcoal\u0103 \u015fi \u00een facultate, poezia trebuie s\u0103 \u00eenceap\u0103 cu Nichita St\u0103nescu. Clasicii trebuie studia\u0163i la sf\u00e2r\u015fit. \u00cen \u015fcoal\u0103 se pun \u00eentreb\u0103ri de acest fel: Ce a vrut s\u0103 spun\u0103 poetul \u00een poezia\u2026? Cu aceste \u00eentreb\u0103ri se ucide poezia.<\/p>\n<p><strong>Imaginea unui om care scrie \u00eentr-o c\u00e2rcium\u0103 este splendid\u0103<\/strong><\/p>\n<p>&#8211; C\u00e2nd trebuie s\u0103 scrie un poet? Unde scrii?<br \/>\n&#8211; Eu scriu poemul \u00een cap. \u00cemi place s\u0103 scriu \u00een ora\u015fele mici, \u00een c\u00e2rciumile mici. \u00cen c\u00e2rciumile din S\u00e2ngeorz B\u0103i, \u00een Lugoj, Gherla. Imaginea unui om care scrie \u00eentr-o c\u00e2rcium\u0103 este splendid\u0103. Ce face omul \u0103la? Scrie! Eu m\u0103 v\u0103d cum scriu la o mas\u0103 \u00een c\u00e2rcium\u0103. Dar am scris \u015fi \u00een vis. \u00cen vis scriam genial. Dar diminea\u0163a versul era prost. Am scris \u015fi la be\u0163ie. Dar la trezie reluam totul. Al\u0163ii, ca s\u0103 scrie, \u0163in post. Poezia folose\u015fte pentru c\u0103 ea ne apropie de noi \u00een\u015fine. Altfel iube\u015fti dac\u0103 \u015ftii poezii. Dac\u0103 nu ai acces la metafor\u0103, nu ai acces nici la iubita ta, la iubire.<\/p>\n<p><strong>Critica a avut o privire \u00eeng\u0103duitoare asupra poeziei mele<\/strong><\/p>\n<p>&#8211; Care este rela\u0163ia ta cu critica literar\u0103? Titlul celui de-al doilea volum al t\u0103u \u2013 \u201ePoemul care nu poate fi \u00een\u0163eles\u201d (1993) \u2013 vrea s\u0103 fie un mesaj pentru critic\u0103?<br \/>\n&#8211; Rela\u0163ia mea cu critica este extrem de bun\u0103. Critica a avut o privire \u00eeng\u0103duitoare asupra poeziei mele. Poezia nu are o interpretare STAS. Orice critic spune ceva despre poezie. Poezia e infinit\u0103 \u00een semnifica\u0163ii \u015fi posibilit\u0103\u0163ile \u00een care poate s\u0103 fie citit\u0103. Poezia nu poate fi \u00een\u0163eleas\u0103 niciodat\u0103. Cu ea te \u00eent\u00e2lne\u015fti. Proorocii auzeau vocea lui Dumnezeu ca un tunet. Pentru c\u0103 Domnul vorbea amestecat. \u00cen toate limbile. Iisus a vorbit la mai multe popoare \u015fi toate l-au \u00een\u0163eles.<br \/>\nMi-au pl\u0103cut dou\u0103 defini\u0163ii ale poeziei: \u201ePoezia e mult mai grea\u201d, a lui Ion Mircea, \u015fi \u201ePoezia e o sfoar\u0103 \u00eentins\u0103 \u00eentre far \u015fi cire\u015f\u201d, a unui alt poet. Ce leg\u0103tur\u0103 este \u00eens\u0103 \u00eentre un far din c\u0103r\u0103mid\u0103 \u015fi un cire\u015f? \u00cen China a c\u0103zut o dinastie, pentru c\u0103 la o mare s\u0103rb\u0103toare clopo\u0163eii au sunat fals. Dac\u0103 scrii un poem prost produci catastrofe.<br \/>\nEu am o concep\u0163ie geografic\u0103 asupra poeziei. Nu exist\u0103 poe\u0163i mai mari sau mai mici. Poe\u0163ii sunt ca ni\u015fte \u0163\u0103ri. Unul are o \u0163ar\u0103 ml\u0103\u015ftinoas\u0103, altul una nisipoas\u0103, altul are o insul\u0103, altul are ie\u015fire la mare. To\u0163i poe\u0163ii merit\u0103 \u015fi trebuie s\u0103 fie vizita\u0163i. Orice \u0163ar\u0103 vizitat\u0103 de un cititor este pentru el o via\u0163\u0103 \u00een plus. Mai multe c\u0103r\u0163i citite \u00eenseamn\u0103 mai multe vie\u0163i tr\u0103ite.<\/p>\n<p><strong>Poezia \u00eenseamn\u0103 spirit liber<\/strong><\/p>\n<p>&#8211; Are poezia grani\u0163e? Are ea geamanduri morale, religioase, sociale?<br \/>\n&#8211; Poezia are doar grani\u0163ele spiritului poetului. Poezia \u00eenseamn\u0103 spirit liber. Ea este deasupra limit\u0103rilor.<\/p>\n<p>xxx<br \/>\nAcesta este, \u00een mare, Ion Mure\u015fan, \u00een discursul liber. Un om care vorbe\u015fte aprins despre poezie \u015fi \u201efolosul\u201d ei, despre Eminescu \u015fi c\u00e2rciumi, critica literar\u0103 \u00eeng\u0103duitoare \u015fi c\u00e2te altele. Un om eliberat de conven\u0163ii, care la 61 de ani nu pare s\u0103 aib\u0103 morg\u0103 de mare scriitor, un personaj care \u00een discursul liber nu \u0163ine neap\u0103rat s\u0103 emit\u0103 idei adecvate problematicii tratate, ci mai degrab\u0103 idei spectaculoase, unele dintre ele metaforice, precum acestea: Am scris \u00eenainte de a m\u0103 na\u015fte, dar medicii au aruncat placenta; Tot omul e gravid cu un poet; Poezia e mai folositoare ca un ciocan; Poe\u0163ii sunt anticorpii sociali \u2013 ei neutralizeaz\u0103 infec\u0163ia corpului social; Dac\u0103 scrii un poem prost produci catastrofe etc.<br \/>\nMure\u015fan nu ocole\u015fte nici contradic\u0163iile, de vreme ce, pe de o parte, afirm\u0103 c\u0103 poezia e infinit\u0103 \u00een semnifica\u0163ii, iar pe de alt\u0103 parte, c\u0103 poezia nu poate fi \u00een\u0163eleas\u0103 niciodat\u0103. Dar dac\u0103 poezia nu poate fi \u00een\u0163eleas\u0103 niciodat\u0103, de unde \u015ftim noi c\u0103 ea este totu\u015fi infinit\u0103 \u00een semnifica\u0163ii? Sau, dac\u0103 socotim adev\u0103rat\u0103 afirma\u0163ia c\u0103 poezia e infinit\u0103 \u00een semnifica\u0163iile pe care le degaj\u0103, cum mai putem sus\u0163ine c\u0103 ea nu poate fi \u00een\u0163eleas\u0103 niciodat\u0103? Chiar s\u0103 nu prindem noi nimic din infinitatea de semnifica\u0163ii pe care o are poezia? <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>C\u0103r\u021bi prezentate de: Diana VRABIE Nicolae Busuioc: Amintiri din Bibliopolis: o noua cronic\u0103 cultural\u0103 a Ia\u0219ului. Convertit deja de ani<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16788"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=16788"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16788\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":16789,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16788\/revisions\/16789"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=16788"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=16788"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=16788"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}