{"id":16747,"date":"2021-12-15T10:16:08","date_gmt":"2021-12-15T07:16:08","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=16747"},"modified":"2021-12-15T10:16:08","modified_gmt":"2021-12-15T07:16:08","slug":"spatii-culturale-nr-46-3","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=16747","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 46 (3)"},"content":{"rendered":"

Florin DOCHIA<\/strong>
\n\"\"

Marginalii la o epidemie postmodern\u0103. Scriitur\u0103 \u015fi haos
\n3. Iluzie \u015fi real (1)<\/strong><\/p>\n

Literatura a devenit un produs de consum ca oricare altul, f\u0103r\u0103 ideal, f\u0103r\u0103 gra\u0163ie, f\u0103r\u0103 stil. Este o constatare lucid\u0103 a lui Philippe Vilain, un scriitor care se a\u015feaz\u0103 \u00een pozi\u0163ia unei oglinzi a literaturii de azi (din Fran\u0163a, y compris, dar nu este lipsit\u0103 de interes o lectur\u0103 care s\u0103 ignore franco-centrismul), autorul unui eseu de 162 de pagini, la Grasset: La litt\u00e9rature sans id\u00e9al. Ar fi util de urm\u0103rit ideile sale, pornite din considerente estetice, poate chiar ca un fel de pandant la opiniile mai vechi, oarecum pamfletare, ale universitarului Pierre Jourde, din La litt\u00e9rature sans estomac (L’Esprit des p\u00e9ninsules, 2002). A\u015f porni, \u00eens\u0103, de la ceva \u015fi mai vechi, de la Philippe Forest, care ne reaminte\u015fte (\u00eentr-un interviu pentru fabula.org\/atelier, acordat lui Laurent Zimmermann) o reflec\u0163ie a sa despre roman, mai cu seam\u0103 acela pe care el \u00eel scrie: \u201eRomanul r\u0103spunde chem\u0103rii imposibilului real\u201d (\u201eLe roman r\u00e9pond \u00e0 l’appel de l’impossible r\u00e9el.\u201d), \u00eentr-o conferin\u0163\u0103 din 1999, publicat\u0103 \u00een placheta Le roman, le r\u00e9el et autres essais. Allaphbed 3 (Editions C\u00e9cile Defaut, Nantes, 2007). Este mai relevant\u0103, cel mai adesea, opinia romancierului, este arta sa po(i)etic\u0103, \u00een ceea ce prive\u015fte definirea genului, dec\u00e2t cele ale criticilor, care caut\u0103 s\u0103 dezv\u0103luie, detectivistic, din exterior, resorturile secrete ale crea\u0163iei, ca lectori aplica\u0163i, fiecare dup\u0103 propriile grile de lectur\u0103, \u00eentotdeauna par\u0163iale, subiective, pre-judicative, bune oferte de fragmente de adev\u0103r, foarte utile pentru o psihosociologie a recept\u0103rii, \u00eens\u0103 mai pu\u0163in pentru o viziune totalizatoare \u015fi exhaustiv\u0103 asupra temei crea\u0163iei. Nu c\u0103 artele poetice ale autorilor ar fi generatoare de solu\u0163ii general valabile! Autorul crimei este cele mai conving\u0103tor mincinos! Dar ele sunt mult mai relevante pentru o p\u0103trundere a voin\u0163ei autorului \u015fi a modului \u00een care el reu\u015fe\u015fte s\u0103 se fac\u0103 \u00een\u0163eles \u015fi pl\u0103cut (ca s\u0103 nu zic iubit!). Arareori marii scriitori (sau scriitorii de succes, ca s\u0103 nu ne dep\u0103rt\u0103m de m\u00f2dele \u015fi modelele contemporane) au arte poetice coerente. Uneori sunt de-a dreptul derutan\u0163i, pentru c\u0103 una teoretizeaz\u0103 \u015fi alta\u2026 fumeaz\u0103 ori se dovedesc mae\u015ftri ai ambiguit\u0103\u0163ii \u015fi inconsecven\u0163ei! Cei care \u00ee\u015fi \u00eencearc\u0103 for\u0163ele \u015fi \u00een eseistic\u0103 sunt, de multe ori, vizionari \u015fi impun concepte\/concep\u0163ii de lectur\u0103 axiologic\u0103 \u2013 vezi Milan Kundera, un exemplu foarte la-ndem\u00e2n\u0103. Philippe Forest insist\u0103 pe leg\u0103tura esen\u0163ial\u0103 ce une\u015fte \u201etextul\u201d de \u201ereal\u201d, \u00een sensul c\u0103 dimensiunea \u201etextual\u0103\u201d nu \u00eenseamn\u0103 nicidecum priza la o \u201erealitate\u201d, \u00een sensul dat acestei no\u0163iuni de neo-naturalism, ci \u00een sensul \u00een care ofer\u0103 reprezentarea a ceea ce trebuie s\u0103 numim \u201erealul\u201d, ori, dup\u0103 Bataille, \u201eimposibilul\u201d, sau, urm\u00e2nd calea deschis\u0103 de Forest, vizualizarea unei opozi\u0163ii \u00eentre \u201er\u00e9alisme\u201d \u015fi \u201er\u00e9elisme\u201d(v. teza lui Antoine Jurga). Conceptul din urm\u0103 nu se sprijin\u0103 pe o ideologie a realului, ci pe o confruntare cu realul, care nu se limiteaz\u0103 s\u0103 \u201espun\u0103\u201d lumea, ci caut\u0103 \u201eimposibilul\u201d existen\u0163ei dincolo de cuvinte. Literatura din a doua jum\u0103tate a secolului XX a \u00eenregistrat colapsul construc\u0163iilor simbolice ale raportului omului cu realul. Evident, semnele virajului se ar\u0103tar\u0103 dup\u0103 1910, dar, odat\u0103 cu existen\u0163ialismul manifest, lucrurile devin c\u00e2t de c\u00e2t evidente \u015fi \u00eenc\u0103 secolul actual le face suficient de vizibile ca s\u0103 ne sar\u0103-n ochi. \u00cen consecin\u0163\u0103, realul, azi, \u00een era postmodern\u0103, reduce, \u00een actul creator, capacitatea de rezonan\u0163\u0103 a operei \u015fi \u00eei \u00eengusteaz\u0103 domeniul de eficacitate. Cum s\u0103 r\u0103spunzi chem\u0103rii realului c\u00e2nd el e azi at\u00e2t de puternic \u015fi implicat difuz, dar categoric, \u00een construc\u0163ia operei \u00eense\u015fi, prin reflec\u0163ia intrinsec\u0103 asupra gener\u0103rii mesajului? A poza realul ca \u201eoglindire\u201d este deja un gest lipsit de efecte. Dispozitivele literare permit scrierea realului ca \u00eent\u00e2lnire cu lectorul pe terenul unei realit\u0103\u0163i \u201eimposibile\u201d, \u00eens\u0103 \u201eprobabile\u201d, dar nu neap\u0103rat \u015fi \u201everosimile\u201d, la nivelul substratului tensiunii poetice a prozei. Murakami ar fi exemplu \u00een numeroase texte ale sale. Vargas Llosa \u00een textele din urm\u0103. S-a putea cita \u015fi destui francezi \u015fi americani contemporani. \u201eR\u00e9elismul\u201d ar putea fi adoptat ca no\u0163iune care s\u0103 descrie o categorie de texte ce nu mai corespund nici unei rela\u0163ii autor-text-cititor deja stabilite (anchilozate?) \u015fi conceptualizate \u00een ultimele decenii ale secolului XX. O rela\u0163ie \u00een care cititorul este tot mai sensibil la dimensiunea ce \u0163ine de \u201eiluzie\u201d \u015fi \u201efantasm\u0103\u201d \u00een texte ce pornesc de la un \u201ereal\u201d discernabil direct, cu sim\u0163urile obi\u015fnuite. Autenticitatea simpl\u0103 nu mai are valoare de circula\u0163ie. Iluzia este chemat\u0103 s\u0103 dezv\u0103luie resursele ascunse ale personajului \u015fi ale \u00eent\u00e2mpl\u0103rii. \u00censeamn\u0103 a face s\u0103 coincid\u0103 iluzia cu realul \u015fi a reinstaura o lectur\u0103 axiologic\u0103 a lumii, \u00eentr-o adeziune la logica reveriei care nu caut\u0103 s\u0103-\u015fi ascund\u0103 improbabilitatea \u015fi pl\u0103te\u015fte tribut gustului pentru capriciul fantastic \u015fi pentru abunden\u0163a de evenimente. Cititorul are deja alt\u0103 competen\u0163\u0103 fic\u0163ional\u0103, \u00een s\u00e2nul unei diegeze speculare, instaurate de nara\u0163iuni subversive (Jean Ech\u00e9noz, Patrick Deville), ce uzeaz\u0103 de \u201eestetica degaj\u0103rii\u201d, \u201edereglementare\u201d \u015fi instaurarea unei dinamici jubilatorii a derealiz\u0103rii ca prospectare ontologic\u0103. Extrema \u201er\u00e9elismului\u201d conduce spre texte poli-lingve, \u00een care autorul respect\u0103 cu stricte\u0163e limba\/limbile \u00een care se exprim\u0103 personajele, cu traduceri eventuale \u00een subsolul paginii sau la finalul volumului (v. un roman socotit \u201einteresant\u201d al lui Jean-Simon DesRochers, La canicule des pauvres, ed. Les Herbes rouges, Qu\u00e9bec, Canada; dar ce ne facem cu experimentul joycean mult anterior din Finnegan\u2019s wake???).
\n\u201eR\u00e9elismul\u201d ar fi definit ca un act de scriitur\u0103 care vizeaz\u0103, dincolo de realitatea evocat\u0103, s\u0103 suscite realul pe care-l disimuleaz\u0103. Numirea lucrurilor face mai consistent\u0103 umbra lor, c\u0103reia i se acord\u0103 un loc primordial, astfel c\u0103 literatura, dac\u0103 \u00eenc\u0103 nu abandoneaz\u0103 dorin\u0163a de a spune ceva, constat\u0103 c\u0103, acel ceva fiind absent, trebuie s\u0103 vorbeasc\u0103 despre absen\u0163a lui pentru a-l suscita. \u201eR\u00e9elismul func\u0163ioneaz\u0103 ca doliu al realismului\u201d (Pierre Glaudes, Dominique Rabat\u00e9 – Deuil et litt\u00e9rature, Presses Universitaires de Bordeaux, 2005, p. 373) \u015fi trimiterile convoac\u0103 pe Sartre, Quignard sau Perec. A fost numit o \u201eeconomie a dorin\u0163ei\u201d, \u00een care scriitura obiectului cap\u0103t\u0103 o dimensiune economic\u0103 \u00een dublu sens al termenului: 1) dezinvestirea obiectului (cauz\u0103 de doliu, \u00een sens lacanian) \u015fi 2) reinvestirea lui \u00een obiect al limbajului. Feti\u015ful-limbaj ia locul obiectului \u015fi cap\u0103t\u0103 concrete\u0163ea lui. \u201e\u00centre melancolie \u015fi feti\u015fism, e aici convocarea realului. Devine, a\u015fadar, r\u00e9elist\u201d (p. 372). Cu vorbele lui Derrida, \u201ec\u00e2nd se taie ceva, se confirm\u0103 ceea ce r\u0103m\u00e2ne\u201d. A\u015fadar, absen\u0163a obiectului confirm\u0103 existen\u0163a sa ca fapt de limbaj \u2013 ceea ce este, \u00een fond, literatura. Ceea ce atrage, fascineaz\u0103 \u015fi, adesea, subjug\u0103 cititorul este persisten\u0163a obiectului, nu existen\u0163a lui. Poetul prive\u015fte un tablou de Van Gogh, care reprezint\u0103 \u00eentr-un anume fel lumea, e privirea pictorului asupra lumii; privirea poetului este asupra acestei priviri a pictorului, nu asupra lumii. Cititorul de literatur\u0103 nu prive\u015fte lumea, ci prive\u015fte privirea autorului asupra lumii, lumea \u00een sine fiind destituit\u0103 prin existen\u0163a textului, ea nu particip\u0103 la rela\u0163ie. Cartea e morm\u00e2ntul Obiectului sesizat \u015fi al avatarurilor sale, \u00eensu\u015fi gestul de scrie ini\u0163iaz\u0103 procesul de lichidare a realit\u0103\u0163ii. Cartea este cea care, astfel, d\u0103 sens realit\u0103\u0163ii, \u00een construc\u0163ia ei, efortul de a-i conferi o form\u0103 inteligibil\u0103, comunicabil\u0103, este efort de a conferi sens prin dezv\u0103luirea incoeren\u0163ei. \u201eCompozi\u0163ia romanesc\u0103 \u2013 aceea care, desigur, nu este deosebit\u0103 de compozi\u0163ia poetic\u0103 \u2013 are rol de a ar\u0103ta acel vid central, acel decalaj care exist\u0103 doar din pricina ansamblului de cuvinte \u015fi de imagini care o \u00eenconjoar\u0103. Pozi\u0163ia pe care ap\u0103r aici este de o banalitate \u00eengrozitoare \u015fi imediat se va observa de c\u0103tre oricine are pu\u0163in\u0103 cunoa\u015ftere \u00een ceea ce prive\u015fte literatura modern\u0103. [\u2026] Adev\u0103rul nu ca adecvare la \u00abrealitate\u00bb, ci ca dovad\u0103 a \u00abrealului\u00bb. Asta e cheia.\u201d (\u201ele vrai non pas comme ad\u00e9quation \u00e0 la \u00abr\u00e9alit\u00e9\u00bb mais comme \u00e9preuve du \u00abr\u00e9el\u00bb. C’est la cl\u00e9.\u201d – Philippe Forest) Oarecum la extrem\u0103, au spus destui autori de autoritate c\u0103 realitatea nu exist\u0103 dec\u00e2t ca form\u0103 a fic\u0163iunii \u015fi c\u0103 numai relatat\u0103 \u00een roman \/\u00een literatur\u0103\/ ea face o achizi\u0163ie a valorii. Fiecare poveste, chiar tr\u0103it\u0103, \u00eentr-un fel, este inventat\u0103, din momentul \u00een care este povestit\u0103. Ceea ce conteaz\u0103 este ca ea s\u0103 conduc\u0103 p\u00e2n\u0103 la locul ascuns \u00een care autorul \u015fi cititorul tr\u0103iesc \u00eempreun\u0103 experien\u0163a imposibilului. A se vedea Dostoievski, Faulkner ori Camus, pentru demonstrarea modului \u00een care un roman, \u00een sensul cel mai conven\u0163ional al termenului, poate r\u0103spunde, de asemenea, la \u201echemarea realului\u201d. Dac\u0103 simulacrul de fic\u0163iune e inevitabil \u015fi chiar, \u00eentr-un sens, esen\u0163ial pentru aceast\u0103 chemare, altfel r\u0103mas\u0103 necunoscut\u0103, realul ne cheam\u0103 din interiorul limbajului \u015fi se poate \u00eent\u00e2mpla ca acelea\u015fi simulacre, \u00een loc de a deschide o cale spre imposibil, s\u0103 constituie un fel de ecran, care s\u0103 \u00eempiedice accesul la acesta. Este cazul cu fic\u0163iunea care \u201ese-nc\u00e2nt\u0103 de sine\u201d, \u00eencepe s\u0103 produc\u0103 mici pove\u015fti stereotipe cu care vrea s\u0103 evite sanc\u0163iunea realului prin desprinderea de via\u0163\u0103 \u2013 ca \u015fi cum ar fi posibil! A se recurge la argumentul Artaud: \u201eEu nu pot concepe oper\u0103 deta\u015fat\u0103 de via\u0163\u0103.\u201d A\u015fa c\u0103 este obligatorie o con\u015ftiin\u0163\u0103 a jocului f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u015fit jucat, \u00een literatur\u0103, \u00eentre adev\u0103r \u015fi fic\u0163iune \u015fi schimbul perpetuu de locuri.
\nFic\u0163iunea asta \u00eenc\u00e2ntat\u0103 de sine este atacat\u0103 de Pierre Jourde, prin autorii de succes care sufoc\u0103 literatura \u015fi \u00eei zb\u00e2rcesc imaginea, precum \u015fi prin criticii lene\u015fi cu priviri \u00eenm\u0103rmurite care se transform\u0103 \u00een simpli propagandi\u015fti ai editorilor. El rezum\u0103 sistemul, \u00een stilul s\u0103u ludic: \u201ear fi gre\u015fit s\u0103 se dea vina pe ni\u015fte \u00abneica nimeni\u00bb c\u0103 se folosesc de obiecte \/fapte\/ minore, deoarece se pot face mari opere cu obiecte \/fapte\/ minore. Cu excep\u0163ia unui joc clandestin, exist\u0103 un fel de truc retoric \u00een aceste opere. Ei par s\u0103 spun\u0103 [f\u0103r\u0103 s-o recunoasc\u0103 deschis]: \u00abuite c\u0103 eu fac o carte cu ceva care nu are nici o valoare \u015fi creez astfel valoare ad\u0103ugat\u0103\u00bb, c\u00e2nd, \u00een realitate, acestea sunt obiecte care au avut totdeauna valoare. Valori ale burgheziei boeme: grinzi aparente, \u015femineu, cules de ciuperci etc. \u0102sta e rusticul contemporan.\u201d O parodie a valorii, o mimare ce poate \u00een\u015fela pentru c\u0103 pare a spori iluzia de real implicat\u0103 \u00een fic\u0163iune, dar sunetul este gol, este ecoul unui ecou. Universitarul are defini\u0163ii expresive pentru mul\u0163i, cu o argumenta\u0163ie deloc falacioas\u0103: Philippe Sollers e \u201eun \u00e9crivain de troisi\u00e8me ordre qui aura eu son importance dans la vie litt\u00e9raire\u201d(\u201eun scriitor de raftul trei care a avut importan\u0163a lui \u00een via\u0163a literar\u0103\u201d); Christine Angot \u201eest une sainte de la pauvret\u00e9 d’esprit [\u2026] Personne ne voit que, pour que l’\u00e9crivain accomplisse pleinement l’asc\u00e8se litt\u00e9raire, il faut qu’il consente \u00e0 sa propre nullit\u00e9. Ce que Angot a le courage. Il est vrai que cela exige, aussi, des dispositions.\u201d (\u201ee o sf\u00e2nt\u0103 a s\u0103r\u0103ciei spirituale [\u2026] Nimeni nu vede c\u0103, pentru ca scriitorul s\u0103 realizeze deplin asceza literar\u0103, trebuie s\u0103 consimt\u0103 la propria nulitate. Ceea ce Angot are curajul. Este adev\u0103rat c\u0103 a\u015fa ceva cere \u015fi o anume dispozi\u0163ie.\u201d); Marie Darrieussecq \u2013 \u201eles recettes d’un lyrisme n\u00e9o-romantique\u201d (\u201ere\u0163etele unui lirism neo-romantic\u201d). Pe Fr\u00e9d\u00e9ric Beigbeder \u00eel pune \u201ela naftalin\u0103\u201d. Personajul fiind mai degrab\u0103 o fiin\u0163\u0103 plin\u0103 de fumuri, la nimic nu serve\u015fte s\u0103 i se dea importan\u0163\u0103. E destul de viclean ca s\u0103 lase urme, dar e anodin. Tautologia \u00eentruchipat\u0103. De altfel, dup\u0103 Jourde, avem o scriitur\u0103 \u201ero\u015fie\u201d \u2013 \u201esintax\u0103 complex\u0103, metafore flamboaiante, enumer\u0103ri\u201d \u2013 \u015fi o scriitur\u0103 \u201ealb\u0103\u201d \u2013 \u201ejuxtapunere fastuoas\u0103, minimalism sintactic, lexical \u015fi retoric\u201d, care i-ar cuprinde pe fiecare dintre cei cita\u0163i mai sus, dar, ne avertizeaz\u0103, scriitura alb\u0103 \u015fi scriitura ro\u015fie se confund\u0103, pentru c\u0103 una \u00ee\u015fi caut\u0103 singularitatea \u00een afectarea deta\u015f\u0103rii \u015fi cealalt\u0103 \u00een cabotinaj. Ce e literatura pentru Pierre Jourde? \u201eA scrie \u00eenseamn\u0103 a visa cu o asemenea intensitate, \u00eenc\u00e2t s\u0103 reu\u015fe\u015fti s\u0103 smulgi lumii o bucat\u0103\u201d. Frumoas\u0103 imagine, cu definirea mijloacelor de realizare r\u0103m\u00e2nem \u00eenc\u0103 \u00eentr-o zon\u0103 ambigu\u0103\u2026
\nPhilippe Vilain, \u00een La litt\u00e9rature sans id\u00e9al, face constat\u0103ri deloc flatante pentru literatura actual\u0103 francez\u0103. Este o dezam\u0103gire. Care s\u0103 fie motivele existen\u0163ei acestor scrieri consensuale \u015fi docile, oric\u00e2t ar fi ele de sociologice sau narcisiste? Abandonul preocup\u0103rilor pentru stil este, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, primul. Cui \u00eei pas\u0103 de scriitur\u0103, de form\u0103? Printr-o recitire a unor scriitorii contemporani, Philippe Vilain dezv\u0103luie o \u00eentreag\u0103 mi\u015fcare delegitimare a conceptului de ideal estetic \u015fi se \u00eentreab\u0103 despre locul \u015fi func\u0163ia literaturii ast\u0103zi. \u201eSpiritul literaturii contemporane \u00eemi pare c\u0103 \u0163ine de raportul problematic pe care-l are cu propria lui istorie, manifestat \u00een dorin\u0163a de a se rupe de vechile modele.\u201d Anchetele \u00abFaut-il br\u00fbler Voltaire?\u00bb (Lire) \u015fi \u00abComment se d\u00e9barrasser de Proust?\u00bb (Les grands d\u00e9bats.fr), la care s-a ad\u0103ugat, \u00een unele variante, C\u00e9line, constituie punctul de pornire al analizei sale, \u00eenceput\u0103 \u00eenc\u0103 din 2013, odat\u0103 cu articolele din Service litt\u00e9raire. Cu toate c\u0103 autorul nu se prea intereseaz\u0103 de contextul psihosocial al \u00eenceputului de mileniu, cu explozia social-media \u015fi extinderea domeniului realit\u0103\u0163ii \u00een virtual, a\u015fez\u00e2ndu-se \u00een fotoliul comod al conceptelor tari, \u00een ignoran\u0163a faptului indubitabil c\u0103, dup\u0103 interven\u0163iile lui Nietzsche (& mul\u0163i al\u0163i urma\u015fi ai s\u0103i), conceptul de realitate a devenit tot mai mult o construc\u0163ie teoretic\u0103 eterogen\u0103 \u015fi ambigu\u0103, judec\u0103\u0163ile sale \u00ee\u015fi p\u0103streaz\u0103 valabilitatea \u00een mare m\u0103sur\u0103. \u201eLiteratura dominant\u0103 se situeaz\u0103 cu precizie la antipodul literaturii proustiene\u00bb, constat\u0103, privind \u00een jurul s\u0103u, \u015fi \u00abscriitura contemporan\u0103, adopt\u00e2nd \u00een mas\u0103 o literatur\u0103 mai oralizat\u0103, se proustieaz\u0103 mai pu\u0163in dec\u00e2t de c\u00e9lineaz\u0103 \u015fi scriitura ra\u0163ional\u0103 a fost \u00eenlocuit\u0103 de o scriitur\u0103 emo\u0163ional\u0103, iar scriitura intelectului printr-o scriitur\u0103 a expresiei\u201d. El vede aici un anti-modernism ca o dec\u0103dere, o golire de con\u0163inut a romanului, o pierdere a autonomiei estetice a obiectului literar, a polisemiei ambigue pe care o cultiv\u0103 deliberat orice capodoper\u0103. \u201eProust nu picteaz\u0103 o lume, el picteaz\u0103 lumea oamenilor, el nu picteaz\u0103 o microsocietate, ci societatea \u00eentreag\u0103, eviden\u0163iind, dincolo de secole \u015fi de sfere sociale, sl\u0103biciunile naturii umane, prostia, conservatorismul, vanitatea, ipocrizia, gelozia, \u00een fine, leg\u00e2nd \u00eentre ele lumile, leg\u00e2nd oamenii.\u201d Depl\u00e2ngerea lui Vilain nu este cu totul lipsit\u0103 de obiect, dar el, evit\u00e2nd declarat o pozi\u0163ie ideologic\u0103, se posteaz\u0103 \u00eentr-alta, contrar\u0103, dar tot ideologic\u0103, pentru c\u0103 respinge orient\u0103rile romanului contemporan de pe pozi\u0163ii exclusiviste, de parc\u0103 ar decreta: \u201enumai a\u015fa se poate\u201d. Evit\u0103 s\u0103 recunoasc\u0103 chiar c\u00e2\u015ftiguri stilistice contemporane lui Proust. Du c\u00f4t\u00e9 de chez Swann apare \u00een 1913, acela\u015fi an cu Das Urteil (Verdictul) de Franz Kafka. Tributar filosofiei intui\u0163ioniste bergsoniene, nu are acces la existen\u0163ialismul lui Nietzsche. Nu c\u0103 ar fi ceva repro\u015fabil lui Proust, dar poate fi repro\u015fabil comentatorilor care ignor\u0103 contextul istoriei literare. Vilain \u00eemparte literatura francez\u0103 \u00eentre proustieni \u015fi c\u00e9linieni \u015fi se posteaz\u0103 de partea primului. Rien va plus! Cu at\u00e2t mai mult sus\u0163inerile sale merit\u0103 o reflec\u0163ie mai aprofundat\u0103, cu c\u00e2t se pare c\u0103, dup\u0103 ace\u015fti titani – cel pu\u0163in din punctul de vedere al stilului, al esteticii \u2013 nu s-a mai \u00eent\u00e2mplat nimic! <\/p>\n

(Va urma)<\/em><\/p>\n


\n Sorin C\u0102LIN<\/strong>
\n\"\"

Natant<\/strong><\/p>\n

Mai bine m-a\u0219 \u00eentoarce-n nori de fluturi
\nS\u0103 c\u00e2nt t\u0103cutul, mutul, cazanul cu smoal\u0103,
\nAfrica meridional\u0103, zmeurul din vechea curte
\nRupt de m\u00e2na mea de copil…
\nMai bine m-a\u0219 \u00eentoarce \u00een s\u0103ruturi
\nS\u0103 dorm pe s\u00e2nul iubitei,
\nS\u0103-i ascult pove\u0219tile de lapte,
\nGeam\u0103tul de pl\u0103cere, sf\u00e2rcul de mam\u0103…
\nMai bine m-a\u0219 \u00eentoarce \u00een \u021b\u0103r\u00e2n\u0103
\n\u00cenainte de prima placent\u0103,
\nS\u0103 aud fream\u0103tul de vierme
\nVorbele de duc\u0103, \u0219oapta mortuar\u0103…
\nMai bine m-a\u0219 \u00eentoarce \u00een lacrim\u0103
\nS\u0103 mor de la primul ochi la prima vam\u0103,
\nS\u0103 cuget n\u0103t\u00e2ng de iubire
\nP\u00e2n\u0103 la noapte…<\/p>\n


\nVladimir KORKUNOV <\/strong>
\n (Federa\u0163ia Rus\u0103)<\/em>
\n\"\"

Poet, critic \u015fi istoric literar. S-a n\u0103scut \u00een anul 1984 \u00een ora\u015ful Kimr\u00ee, regiunea Tver. Absolvent al Universit\u0103\u0163ii de Stat din Moscova (construc\u0163ie de aparate\/ instrumente, informatic\u0103) \u015fi al Institutului de Literatur\u0103 \u201eM. Gorki\u201d. A sus\u0163inut diserta\u0163ia de doctor \u201eTextul local din Kimr\u00ee \u00een literatura rus\u0103\u201d sub \u00eendrumarea lui A. Sorocean.
\nA publicat \u015fi public\u0103 \u00een unele din cele mai importante reviste de literatur\u0103 \u015fi cultur\u0103 din Rusia. Anumite lucr\u0103rile ale sale au fost traduse \u00een SUA, Japonia, Germania, Bulgaria \u015fi, Belorusia.<\/p>\n

Traducere de <\/em>Leo BUTNARU<\/strong><\/p>\n

Dumnezeu<\/strong><\/p>\n

Este imposibil s\u0103 nu existe Dumnezeu
\npur \u015fi simplu el nu-\u015fi poate lua ochii de la trifoiul
\ncare a crescut \u00een umbra unui evlavios
\n\u015fi a r\u0103mas ni\u0163el \u00een urm\u0103<\/p>\n

***
\npentru a te citi iubito
\neu nu am nevoie de lumin\u0103<\/p>\n

***
\na\u015f vrea s\u0103 vorbim \u00eentr-o singur\u0103 limb\u0103
\ns\u0103 avem o limb\u0103 la doi<\/p>\n

***
\nfilologii-aman\u0163i
\nsear\u0103 de sear\u0103
\nsunt preocupa\u0163i de textualism<\/p>\n

***
\nc\u00e2nd gre\u015fe\u015fti faci umbr\u0103 p\u0103m\u00e2ntului
\nc\u00e2nd mori o pierzi<\/p>\n

***
\nacul se \u00eeneca \u00een pernu\u0163ele degetelor
\n\u015fi c\u00e2nd plesnea pielea
\nlui se p\u0103rea c\u0103 cineva strig\u0103
\n\u201eom peste bord\u201d<\/p>\n


\nCenton<\/strong><\/p>\n

eu stau la geam dincolo de el un plop tremur\u0103tor
\nde care s-a sp\u00e2nzurat iuda<\/p>\n

***
\ns\u0103 m\u0103 las la voia-nt\u00e2mpl\u0103rii
\nlu\u00e2nd-o orbe\u015fte pe urmele tale<\/p>\n

***
\nsesiz\u00e2nd ceva ne\u00een\u0163eles de fragil
\ntu<\/p>\n

***
\npielea ta
\nmi se memoreaz\u0103
\ndoar noaptea<\/p>\n

***
\n\u0163ine-m\u0103 minte pentru c\u0103
\nnu se \u015ftie ce se poate-nt\u00e2mpla<\/p>\n

***
\nsingur\u0103tate
\ne al timpului vagon de tren
\nderaiat<\/p>\n

***
\ninsomnie
\nd\u0103-m\u0103 pe mine mie \u00eensumi
\nde medicament<\/p>\n

***<\/p>\n

s\u0103 plec\u0103m la noi \u00een\u015fine
\nunde am putea s\u0103 ne \u00eent\u00e2lnim
\ntu cu tine
\nsau eu
\ncu mine<\/p>\n


\nInfidelitate<\/strong><\/p>\n

tu
\ndou\u0103 litere
\nt \u015fi u
\ndar iat\u0103 c\u0103 deja-s patru<\/p>\n

Dragoste
\n\u00een\u0163elegeai
\n\u015ftiai
\ncredeai
\niubeai
\niubito
\nadorato
\ndrag\u0103
\nscumpo
\niar acum pune semnele de interoga\u0163ie \u015fi cite\u015fte din nou<\/p>\n

***
\nArt no
\nstandard
\nart\u0103
\nte isca
\nfuturiza
\nfu ism
\ndiletant
\ndelete<\/p>\n

***<\/p>\n

Morala e metafizic\u0103,
\navalan\u015fa entropic\u0103 spore\u015fte bezna necunoscutului,
\niar tu \u2013 gnoseologia mea \u2013
\n\u015ftii c\u0103 eu nu \u015ftiu nimic:
\nca un mic animal orb, eu cred \u015fi convie\u0163uiesc cu tine,
\n\u00een speran\u0163a s\u0103 ating totu\u015fi aceste alunec\u0103toare buze disperate,
\nde a ne atinge piept la piept,
\npentru c\u0103 nu cuvintele, ci \u2013 inimile
\ns\u0103 ni se aud\u0103 tot mai distinct la unison,
\ncu c\u00e2t pentru trecut ar r\u0103m\u00e2nea tot mai pu\u0163in loc\u2026<\/p>\n

\u2026c\u00e2nd te apropii tu, mi se pare
\nc\u0103 L-a\u015f \u00eembr\u0103\u0163i\u015fa pe Dumnezeu, invit\u00e2ndu-L \u00een alcov\u2026<\/p>\n

Nu, nu, aceasta nu e blasfemie!
\nOdat\u0103 ce tu e\u015fti unica sfer\u0103 a cuno\u015ftin\u0163elor mele,
\n\u00eensemn\u0103 c\u0103 e\u015fti Dumnezeu meu.
\nIar lezarea sentimentelor mele de credincios
\nar \u00eensemna s\u0103 recunosc un alt Creator.<\/p>\n

\u2026c\u00e2nd te privesc, v\u0103d o inim\u0103 s\u00e2nger\u00e2nd\u0103
\npe care at\u00e2t de mult a\u015f vrea s\u0103 o ocrotesc, cuminec\u00e2ndu-m\u0103\u2026<\/p>\n

Fiece \u00eendr\u0103gostit e f\u0103r\u0103 ap\u0103rare,
\nca o creatur\u0103 \u00een fa\u0163a Creatorului;
\n\u015fi chiar uniformitatea existen\u0163ial\u0103 dup\u0103 Deleuse
\neu o voi exprima pe nou \u2013 prin tine,
\nsubstituind fragilitatea vie\u0163ii
\ncu fidelitatea \u015fi inevitabilul.<\/p>\n

\u2026voi \u00eempreuna sensibilitatea \u015fi ciud\u0103\u0163enia
\nsper\u00e2nd c\u0103 de aceast\u0103 dat\u0103 nu voi da \u00een falset\u2026<\/p>\n

M\u0103 fr\u0103m\u00e2nt \u00een fa\u0163a monitoarelor,
\nf\u0103r\u0103 a m\u0103 hot\u0103r\u00ee s\u0103-\u0163i scriu
\nc\u00e2t de tare \u2013 chiar \u00een aceste clipe \u2013
\nfluturele d\u0103rap\u0103n\u0103 inima s\u0103 ias\u0103 din ea\u2026<\/p>\n

\u201e\u2026asta e cum am deveni efemeride ce ar extinde fatal
\ntimpul \u015fi ar reduce distan\u0163ele\u2026\u201d <\/p>\n

De fiecare dat\u0103, la desp\u0103r\u0163ire, \u00eenchid ochii
\n(tu totdeauna te afli \u00een partea interioar\u0103 a pleoapelor!),
\n\u015foptind: \u201e***, de-ai \u015fti ce mult te iubesc\u201d.<\/p>\n

[Mesajul dvs. nu a fost transmis. Acest text este expediat de robot. Alte mesaje,
\ntrimise pe aceea\u015fi adres\u0103, nu vor fi luate \u00een considera\u0163ie de serviciul web.]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Florin DOCHIA Marginalii la o epidemie postmodern\u0103. Scriitur\u0103 \u015fi haos 3. Iluzie \u015fi real (1) Literatura a devenit un produs<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16747"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=16747"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16747\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":16749,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16747\/revisions\/16749"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=16747"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=16747"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=16747"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}