{"id":16667,"date":"2021-12-08T08:57:12","date_gmt":"2021-12-08T05:57:12","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=16667"},"modified":"2021-12-08T09:59:53","modified_gmt":"2021-12-08T06:59:53","slug":"spatii-culturale-nr-79-9","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=16667","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 79 (10)"},"content":{"rendered":"

\u0218tefan VIDA MARINESCU<\/strong>
\n\"\"

\u201eOrgiile\u201d politichiei<\/strong><\/p>\n

Penultima carte a scriitorului Gheorghe Filip, \u201eOrgiile de la Glimboca\u201d este un roman satiric, de atitudine, reconfirm\u00e2nd virtu\u021bile prozatorului: viziune, dar al observa\u021biei umane \u0219i satiric al comportamentului \u0219i al moravurilor grele ale politicianismului, constructor de fresc\u0103 \u0219i de atmosfer\u0103, caracterolog al sfor\u0103riilor \u0219i al corup\u021biei. Fauna sa: primari, candida\u021bi, parlamentari, \u0219efi de partid.
\nPe valul \u201eelectoralilor\u201d plutesc \u0219i ziari\u0219ti de investiga\u021bie sau de simpl\u0103 informa\u021bie. Unul, Mugurel, alter-ego, e raisonneur. Moralizator al poncifelor provinciale. Al\u0103turi: so\u021bia sa, Vera, u\u0219or frivol\u0103, un patron (inginer veleitar \u0219i candidat de tip caragialian – Ariton Sotirescu, un deputat, Dodel G\u0103v\u0103nici, ins cu o biografie ca din Caragiale, apoi Marina\u0219, alt politruc glimbocan.
\nAlte \u201eloca\u021bii\u201d de la Glimboca: \u201eLa D\u0103r\u00e2m\u0103turi\u201d, loc r\u0103u-famat, paravan orgiastic, lacul Bulboana. Trama epic\u0103, onomastica, portretistica confer\u0103 \u0219i culoare dar \u0219i latura persiflant-derizorie din realitatea imediat\u0103.
\n\u00cen ac\u021biune: jurnalista (cam incoruptibil\u0103…!) Vio, Tudy, ini\u021bial ziarist onest, silit la compromis ulterior (din cauza unor fotografii), travers\u00e2nd un intempestiv episod erotic. De\u0219i ea are (\u00eenc\u0103) nostalgia jurnalistului Vicen\u021biu, plecat la Londra, mai demult.
\nGh. Filip recurge, ingenios, la un artificiu epic: Planul romanului, un fel de cronic\u0103 a lui Mugurel, ca o digresiune c\u0103tre ideal, omenie, iubire. Un preambul la o epistol\u0103 c\u0103tre fratele-politruc, de clamare a corectitudinii, \u00een regim electoral, public. Demers cu reflexe de salvgardare spiritual\u0103. F\u0103r\u0103 de concesii, f\u0103r\u0103 lucr\u0103turi.
\nVica, soa\u021ba lui Tudy, l-a p\u0103r\u0103sit pe so\u021b dar se va \u00eentoarce \u00eempreun\u0103 cu copiii, iar \u201eteatrul\u201d orgiilor (\u201eLa D\u0103r\u00e2m\u0103turi\u201d) va fi demolat pentru a nu compromite definitiv pe \u201efric\u021bionarii\u201d politichiei locale. Ar fi fost afecta\u021bi: un colonel r\u0103zboinic, un chibi\u021b, coleg, chiar Codi\u021b\u0103 (preluat \u00een romanul recent, de alt succes real, \u201eTr\u00e2mbi\u021ba primului \u00eenger\u201d). Manipularea, promisiunile, apuc\u0103turile (utopice!?) sunt demolate de autor, alert, expresiv.
\nTevatura este expresiv\u0103 \u0219i gra\u021bie limbajului plastic: bo\u021boga\u0219, machit, price, tolomac, neica-nimeni, h\u0103sm\u0103nd\u0103u – mostre ludice, caracterizatoare, \u201edon\u201d fiind uzitat \u00een exces, iar o armur\u0103 are pere\u021bi(?).
\nUn control financiar e comandat cu skepsis, metod\u0103 patentat\u0103 la ace\u0219ti coruptibili. Ariton ar vrea s\u0103 cumpere ziarul (alt\u0103 meteahn\u0103), intr\u0103 \u0219i ele \u00een universul acestei faune \u201ecostelive\u201d. Dar Mugurel ajunge ca Petrini, predistul, \u0219arja satiric\u0103 \u0219i moralismul textual, deloc explicit \u0219i didacticist, rotunjind o substan\u021b\u0103 epic\u0103 revelatorie.
\nDe corectat, la nota editorului: romanul lui Gh. Filip are titlul \u201e\u00centre dou\u0103 lumi\u201d \u0219i nu ca la pagina 263.<\/p>\n


\nFapte culturale<\/strong><\/p>\n

C\u00c2\u0218TIG\u0102TORII
\nConcursului Na\u021bional de Poezie de Dragoste
\n\u201eLeoaic\u0103 t\u00e2n\u0103r\u0103, iubirea…\u201d, edi\u021bia a XXI-a,
\n6 septembrie \u2013 29 octombrie 2021<\/strong><\/p>\n

Pentru edi\u021bia a XXI-a a Concursului Na\u021bional de Poezie de Dragoste \u201eLeoaic\u0103 t\u00e2n\u0103r\u0103, iubirea…\u201d, organizat de c\u0103tre revista de cultur\u0103 Cafeneaua literar\u0103, prin Centrul Cultural Pite\u0219ti, \u00een perioada 6 septembrie \u2013 29 octombrie 2021, au trimis manuscrise 25 de poe\u021bi tineri din toat\u0103 \u021bara.
\nJuriul, format din scriitorii Virgil Diaconu, Liliana Rus \u0219i Lucian Costache, primii doi membrii ai U.S.R., a acordat urm\u0103toarele premii:
\nPremiul I: Ana PASANCIUC, din Suceava, Casa de poezie Light of ink Suceava, elev\u0103 la Colegiul Na\u021bional \u201ePetru Rare\u0219\u201d Suceava, clasa a X-a D, v\u00e2rsta 16 ani. Casa de poezie este condus\u0103 de c\u0103tre profesorul Gheorghe C\u00eerstian.
\nPremiul al II-lea: Dana \u0218tefania BRA\u0218OAV\u0102, profesoar\u0103 de limba englez\u0103, \u0218coala Gimnazial\u0103 nr 13, sector 1, Bucure\u0219ti.
\nPremiul al III-lea: Andreea DUDUMAN, din Suceava, elev\u0103 la Colegiul Na\u021bional Petru Rare\u0219 Suceava, clasa a 10-a B, v\u00e2rsta 15 ani (\u00eempline\u0219te 16 ani pe 26 octombrie).
\nMen\u021biune I: C\u0103t\u0103lin R\u0102CIL\u0102, din Cluj, inginer \u00een Industria Aero-Spatial\u0103, 34 ani.
\nMen\u021biune II: Alexia PL\u0102CINT\u0102, din Suceava, Casa de poezie Light of ink Suceava, Colegiul Na\u021bional \u201ePetru Rare\u0219\u201d, clasa a X-a, v\u00e2rsta 16 ani.
\nFestivitatea de decernare a premiilor va avea loc \u00een data de vineri, 29 octombrie, la ora 13, la Centrul Cultural Pite\u0219ti. La festivitate vor participa numai c\u00e2\u0219tig\u0103torii care vor dovedi c\u0103 sunt vaccina\u021bi \u00eempotriva covid 19. C\u00e2\u0219tig\u0103torii nevaccina\u021bi vor primi premiul (diploma \u0219i banii) po\u0219tal.
\nCentrul Cultural Pite\u0219ti, revista \u201eCafeneaua literar\u0103\u201d Pre\u0219edinte juriu,
\nVirgil Diaconu
\nDirector,
\nCarmen Elena Salub<\/p>\n


\nTudor CICU<\/strong>
\n\"\"

\u201eOmul dintre dou\u0103 lumi\u201d, un roman din sfera realismului magic<\/strong><\/p>\n

Scriitoarea Diana Dobri\u021ba B\u00eelea, cu cartea sa \u201eOmul dintre dou\u0103 lumi\u201d (Ed. Ex Ponto, 2017), face s\u0103 tresalte de bucurie inima cititorului fiindc\u0103, iat\u0103, lumea basmului e la ea acas\u0103 \u00een acest roman. Aceast\u0103 carte prezint\u0103, \u00een complexitatea pl\u0103smuirilor sale, o explorare imaginar\u0103 \u00een spa\u021biul neb\u0103nuit al magiei, al convie\u021buirii dintre oamenii afla\u021bi la grani\u021ba dintre dou\u0103 lumi, \u00eentr-un s\u0103tuc situat la Dun\u0103re. Este un roman ce face parte din sfera realismului magic, cu toate minun\u0103\u021biile pe care le n\u0103scoce\u0219te autoarea dobrogean\u0103, este un poem basmic. Este o carte admirabil\u0103 pe care de fiecare dat\u0103 o vei citi cu pl\u0103cere \u0219i cu uimirea c\u0103 a putut \u00eenc\u0103pea \u00een ea at\u00e2tea istorii, profe\u021bii \u0219i via\u021b\u0103, tradi\u021bii, supersti\u021bii, credin\u021be \u0219i obiceiuri str\u0103vechi. Este \u0219i un roman al magiei unor tr\u0103iri, de la primii fiori ai dragostei \u00eentre doi tineri, de la na\u0219terea omului \u0219i p\u00e2n\u0103 la moartea sa, dar \u0219i al fascina\u021biei vie\u021bii a\u0219a cum este aceasta ast\u0103zi.
\nNara\u021biunea sintetizeaz\u0103 dou\u0103 perspective care, \u00een mod obi\u0219nuit, sunt antagonice: perspectiva ra\u021bional\u0103 asupra realit\u0103\u021bii \u0219i aceea a accept\u0103rii supranaturalului ca normalitate. \u00cen cadrul acestei orient\u0103ri literare, a realismului magic, descrierile cele mai realiste se \u00eempletesc cu elemente fantastice \u0219i onirice, cu motive din mituri \u0219i din basme, dar exploreaz\u0103, din prima clip\u0103 a \u00eent\u00e2lnirii dintre un el (perspectiv\u0103 ireal\u0103) \u0219i o ea (fiin\u021b\u0103 p\u0103m\u00e2ntean\u0103) p\u00e2n\u0103 la ultimul moment al reg\u0103sirii, spa\u021biul basmului popular de la noi, \u00eentr-o proz\u0103 care \u00eendepline\u0219te aproape exemplar condi\u021biile care definesc genul realismului magic, cum sunt, de exemplu, aceste personaje cu puteri magice ap\u0103rute \u00een lumea fireasc\u0103 a satului.
\nRomanul este o alegorie a dou\u0103 con\u0219tiin\u021be ce ajung s\u0103 convie\u021buiasc\u0103, ba chiar s\u0103 se \u00eempleteasc\u0103, f\u0103r\u0103 a da impresia c\u0103 cele dou\u0103 suflete b\u00e2ntuie prin lumi diferite, dar care nu \u00ee\u0219i pot dep\u0103\u0219i condi\u021bia de a ie\u0219i din t\u0103r\u00e2mul binelui \u0219i al r\u0103ului. Evenimentele ce i se vor derula cititorului sub ochi prezint\u0103 via\u021ba studentei Ileana, ac\u021biunile sale \u00eendr\u0103zne\u021be pe t\u0103r\u00e2mul mirific al Dun\u0103rii (\u201ecu pove\u0219tile ei cu tot \u0219i cu lumina, \u00eennebunitoare, a soarelui\u201d), temperate de pruden\u021ba prietenei Luana, \u00eentr-o aglomerare a detaliilor \u0219i a patimilor: iubire, ur\u0103, violen\u021b\u0103, delir, sete de cunoa\u0219tere. Ca o tr\u0103s\u0103tur\u0103 general\u0103: este \u0219i un \u201eroman basmic \u0219i poematic\u201d (defini\u021bie dat\u0103 de Ion Ro\u0219ioru) ce \u00eemplete\u0219te realul cu magicul, un roman psihologic, sociologic, filosofic, de medita\u021bie \u0219i comunicare \u00eentre semeni etc. Autoarea a reu\u0219it s\u0103 cuprind\u0103 \u00een acest roman toate aspectele complexe ale unui sat ce \u00eencorporeaz\u0103 elemente mitice sau fantastice \u00eentr-o fic\u021biune realist\u0103. Cu alte cuvinte, elementele magice (ale credin\u021bei populare, ori din supersti\u021bii \u0219i ritualuri p\u0103g\u00e2ne) sunt considerate \u00eent\u00e2mpl\u0103ri normale. Realitatea \u0219i fantasticul coexist\u0103 \u00eentr-o societate uman\u0103 cu credin\u021be obi\u0219nuite, dar autoarea conduce firesc firul epic al pove\u0219tii de dragoste \u00eentre Ileana (studenta de la medicin\u0103 venit\u0103 de la ora\u0219) \u0219i C\u0103lin, \u201eom doar pe jum\u0103tate\u201d, poveste petrecut\u0103 la grani\u021ba dintre cele dou\u0103 lumi intangibile. Este o fresc\u0103 a lumii basmului: speran\u021ba care nu moare niciodat\u0103, credin\u021ba oamenilor, apocalipsa calamit\u0103\u021bilor naturale (aici seceta), moartea care vine ca o continuare a vie\u021bii pe p\u0103m\u00e2nt, profe\u021bia omului etc. Firul epic (de\u0219i romanul nu se axeaz\u0103 pe nararea unor ac\u021biuni principale) este descrierea pove\u0219tii de dragoste dintre Ileana, sosit\u0103 \u00een G\u00e2rliciu taman \u00een preziua desf\u0103\u0219ur\u0103rii ritualului numit \u201eCaloianul\u201d (menit s\u0103 alunge seceta \u0219i s\u0103 aduc\u0103 ploaia \u00een zon\u0103) \u0219i podarul C\u0103lin, un t\u00e2n\u0103r care are puteri paranormale \u0219i care atrage aten\u021bia fetei prin ciud\u0103\u021benia sa de a vorbi cu \u0219acalii din p\u0103dure. De-a lungul ei, povestea de dragoste se \u00eemplete\u0219te cu evolu\u021bia satului, oamenilor din satul de la Dun\u0103re \u00eent\u00e2mpl\u00e2ndu-li-se multe: secet\u0103, invazii de suflete p\u0103g\u00e2ne \u00een insula Pastrama, b\u0103t\u0103i de clopote scufundate \u0219i prevestitoare de nenorociri (sau de bucurii!), apari\u021bia balaurului, iadul sufletelor celor \u00eeneca\u021bi \u00een Dun\u0103re \u0219i care men\u021bin \u00een zon\u0103 o atmosfer\u0103 ap\u0103s\u0103toare etc. Puterea de imagina\u021bie cu care autoarea a creat fresca unei lumi aflate \u00een chinga supersti\u021biilor, de la \u00eenceputurile ei \u0219i p\u00e2n\u0103 la ridicarea la cer, nu este altceva dec\u00e2t transpunerea \u00een literatura cult\u0103 a unui univers spiritual rural dominat de credin\u021ba \u00een duhuri suprafire\u0219ti ascunse \u00een elementele naturii \u0219i-n dezlegarea ploilor, ori \u00een mersul pe ap\u0103, \u00een vr\u0103jitoare ce \u0219tiu a fermeca \u0219i desc\u00e2nta, \u00een demonismul erotic din noaptea de s\u00e2nziene, \u00een scena re\u00eenvierii t\u00e2n\u0103rului \u00eenecat, \u00een vise cu semnifica\u021bie (\u201eS\u0103 fi visat totul? se \u00eentreb\u0103 ea\u201d), \u00een c\u0103l\u0103toriile \u0219i apari\u021biile eroului C\u0103lin dintr-o lume \u00een alta. Toate acestea culmineaz\u0103 cu \u00eent\u00e2lnirea \u201ede dincolo\u201d cu p\u0103rin\u021bii mor\u021bi \u0219i cu nunta neobi\u0219nuit\u0103 din finalul romanului. P\u00e2n\u0103 \u0219i eroina Ileana este descump\u0103nit\u0103: \u201eDoar c\u0103 ea avu norocul s\u0103 fie iubit\u0103 de un C\u0103lin despre care \u00eencepu s\u0103 se \u00eentrebe dac\u0103 era \u00eentr-adev\u0103r viu sau dac\u0103 nu cumva fusese ucis \u0219i sufletul lui se afla acum sub robia balaurului\u201d. Sub aripa ocrotitoare a iubitului care o vegheaz\u0103 de oriunde s-ar afla \u0219i tr\u0103ind sub imperiul acestei magii, Ileana nu are cum s\u0103 nu se \u00eentrebe totu\u0219i, pun\u00e2nd uneori totul pe seama min\u021bii sale r\u0103t\u0103cite: \u201eO fantom\u0103? se \u00eentreb\u0103 fata tremur\u00e2nd. O proiec\u021bie a min\u021bii mele? Sau un om care tr\u0103ie\u0219te \u00eentre dou\u0103 lumi dintr-un motiv care deocamdat\u0103 mie \u00eemi scap\u0103?\u201d E cert: Ileana tr\u0103ie\u0219te o magie scoas\u0103 \u00een eviden\u021b\u0103 prin t\u0103ria, credin\u021ba \u00een iubire \u0219i for\u021ba de a d\u0103r\u00e2ma ziduri ridicate \u00een calea ei, prin dorin\u021ba de a se \u00eentoarce la omul iubit \u0219i de a se reintegra \u00een supranaturalul unei lumi basmice.
\nDac\u0103 la \u00eenceputul romanului se \u00eent\u00e2mpl\u0103 doar minuni aflate la limita realit\u0103\u021bii: Ileana \u00eel scap\u0103 pe t\u00e2n\u0103rul Ifrim de furia unei pe\u0219toaice cu col\u021bi ascu\u021bi\u021bi, tot ea cu ajutorul unor plante vindec\u0103 r\u0103nile pescarului Floric\u0103, boteaz\u0103 copilul unei femei c\u0103reia \u00eei muriser\u0103 primii patru n\u0103scu\u021bi, se mai auzise c\u0103 vindecase ni\u0219te oameni ai satului doar st\u00e2nd de vorb\u0103 cu ei etc. Acestea cap\u0103t\u0103 aur\u0103 hiperbolizat\u0103, pentru ca \u00een decursul nara\u021biunii minunile s\u0103 se dezvolte, culmin\u00e2nd cu eliberarea sufletelor celor \u00eeneca\u021bi \u0219i captivi sub cupola din ad\u00e2ncul Dun\u0103rii. De aici \u00eencolo planurile se succed fulger\u0103tor \u00eentre cele dou\u0103 lumi (noaptea de dragoste \u201edintr-o alt\u0103 lume\u201d, moartea copilului nen\u0103scut \u00eentr-un accident \u0219i revenirea lui miraculoas\u0103 la via\u021b\u0103, na\u0219terea copilului Ilenei \u00een apa Dun\u0103rii), spre uimirea nu doar a prietenei Luana, dar \u0219i a preotului care \u201ese g\u00e2ndi c\u0103 oile sale o cam luaser\u0103 razna, iar el, p\u0103storul, nu fusese at\u00e2t de vigilent \u00eenc\u00e2t s\u0103 nu le lase s\u0103 se \u00eendep\u0103rteze a\u0219a de tare\u201d. Axul \u00een jurul c\u0103ruia se rotesc personajele este C\u0103lin, care devenise balaur \u201eca s\u0103-i apere pe oameni de rele\u201d, iar satele din jur tr\u0103iesc povestea balaurului ridicat dintre ei. Este personajul prin ochii c\u0103ruia vedem felul \u00een care se transform\u0103 oamenii acestui sat de la Dun\u0103re dup\u0103 ce trec prin nenum\u0103rate \u00eent\u00e2mpl\u0103ri. Dup\u0103 cineva din sat, dintre b\u0103tr\u00e2nii cu darul profe\u021biei, C\u0103lin se \u00eentoarce dup\u0103 \u0219apte ani sub \u00eenf\u0103\u021bi\u0219area unui cerb care o va purta pe Ileana \u00eentr-o c\u0103l\u0103torie prin lumea \u201ede dincolo\u201d la \u00eent\u00e2lnirea cu cei dragi du\u0219i de mult timp. Via\u021ba satului se schimb\u0103 \u00een urma re\u00eentoarcerii lui C\u0103lin, prefigur\u00e2nd destinul unei viitoare lumi conduse de iubirea \u00eentre oameni, sentimentul care poate \u00eenvinge \u0219i moartea.
\nPovestea acestui sat mirific de la Dun\u0103re, G\u00e2rliciu, a iubirii necondi\u021bionate \u00eentre o p\u0103m\u00e2ntean\u0103 \u0219i un om tr\u0103itor \u00eentre dou\u0103 lumi, constituie o saga \u0219i o alegorie basmic\u0103. Av\u00e2nd exemple ilustre \u00een lumea realismului magic (Gabriel Garcia Marquez, Mircea Eliade \u0219.a.), Diana Dobri\u021ba B\u00eelea e magicianul care \u0219tie s\u0103 fac\u0103 realitatea \u0219i fantasticul s\u0103 fuzioneze, iar inserturi de acest tip \u00eentr-o nara\u021biune \u00ee\u0219i trage seva din mitologia satului rom\u00e2nesc din zona mirific\u0103 a Dun\u0103rii, din fabulosul de inspira\u021bie folcloric\u0103 local\u0103. Din perspectiva teoriei realismului magic, putem asemui povestea c\u0103r\u021bii cu cele ale autorilor sud-americani, dat fiind c\u0103 \u0219i \u00een realismul magic sud-american fabulosul este tot o explorare a pove\u0219tilor tradi\u021bionale locale. Iar cititorul, dup\u0103 lectura c\u0103r\u021bii, n-are dec\u00e2t s\u0103 se \u00eentrebe: ce a fost real \u0219i ce s-a \u00eent\u00e2mplat doar la nivelul visului, al imagina\u021biei autoarei? Va fi cititorul prins \u00eentr-un labirint al elementelor reale \u0219i fantastice, la grani\u021ba dintre a crede \u0219i a nu crede? Noi credem, la modul fericit, c\u0103 da!<\/p>\n


\nGheorghe MOCANU <\/strong>
\n\"\"

MOIRELE \u0218I ALTE POVESTIRI <\/strong><\/p>\n

\u201eUneori, Leria \u0219i Yonah se furi\u0219au de l\u00e2ng\u0103 cei mul\u021bi \u0219i r\u0103m\u00e2neau \u00een c\u0103r\u0103mid\u0103rie. Vegheau jarul din gura cuptorului. Leria \u00ee\u0219i \u00eenchidea ochiul paniu \u0219i limbile de foc se modelau, f\u0103r\u0103 s\u0103 se opun\u0103 \u00een vreun fel, a\u0219a cum le cerea femeia: \u0219erpi, \u021bapi, broa\u0219te, porci \u0219i p\u0103uni dresa\u021bi de ar\u0103t\u0103ri cu chip de om, cu picioare \u0219i coad\u0103 de animal, \u00eenchipuiau lumea de dincolo. Cei doi priveau \u0219i r\u00e2deau de viet\u0103\u021bile puse s\u0103 joace dup\u0103 cum le era c\u00e2ntat. Yonah nu se mai temea de fantasmagoriile Lerei. \u0218tia c\u0103 poate s\u0103 le \u021bin\u0103 \u00een fr\u00e2u \u0219i nu i-ar fi f\u0103cut niciun r\u0103u, mai ales acum, c\u00e2nd \u00eentre ei se \u00eenfiripase ceva mai mult dec\u00e2t o dragoste copil\u0103reasc\u0103.\u201d
\nIat\u0103 un prozator st\u0103p\u00e2n pe condei, care \u0219tie s\u0103 introduc\u0103 \u00een atmosfer\u0103, s\u0103 conduc\u0103 firul narativ spre momente sublime de proz\u0103, a\u0219a cum g\u0103sim \u00een fiecare din povestirile semnate de Nina Elena Plopeanu \u00een volumul s\u0103u \u201eMoirele\u201d. Am fost pl\u0103cut surprins s\u0103 descop\u0103r un truditor al condeiului care scrie curat, limpede \u0219i complicat, \u00een aceea\u0219i m\u0103sur\u0103, un scriitor care nu face risip\u0103 de descrieri \u0219i tr\u0103iri profunde, aleg\u00e2nd mereu cuvintele cele mai potrivite \u00een economia unei fraze. \u0218tim cu to\u021bii, sim\u021bim un autor care \u201ebate c\u00e2mpii\u201d, cum spunem deseori, dar aici nu este cazul, avem de-a face cu o proz\u0103 bine condus\u0103, pres\u0103rat\u0103 cu idei frumoase, clare \u0219i a\u0219ezate \u00eentr-o ram\u0103 bine conturat\u0103. Proza doamnei Nina Elena Plopeanu poate fi a\u0219ezat\u0103 \u00eentr-o ram\u0103 \u0219i expus\u0103 \u00een peretele camerei de zi. Iat\u0103, \u00een prima povestire \u2013 \u201eChioampa\u201d descrie at\u00e2t de frumos c\u0103tunul de \u021bigani de la poalele p\u0103durii, \u00eenc\u00e2t \u00ee\u0219i po\u021bi \u00eenchipui un tablou viu colorat, dar plin de nuan\u021be de suflet pe care personajele le \u00eempr\u0103\u0219tie pe fundal, \u021bintind direct spre sufletul cititorului c\u0103ruia \u00eei vine automat \u00een minte \u0219atra de \u021bigani pe care o \u0219tim cu to\u021bii din filmul lui Emil Loteanu.
\nAbsolvent\u0103 a facult\u0103\u021bii de istorie-filozofie din cadrul Universit\u0103\u021bii Bucure\u0219ti, dedicat\u0103 instruirii tinerei genera\u021bii prin profesia aleas\u0103, aceea de profesor de istorie la Colegiul tehnic \u201eGheorghe Asachi\u201e din Foc\u0219ani \u0219i-a accesat, cu succes am spune, latura crea\u021biei, public\u00e2nd mai \u00eent\u00e2i unele reportaje literare prin revistele locale, pentru ca mai t\u00e2rziu s\u0103-\u0219i extind\u0103 aria de colaborare spre publica\u021bii na\u021bionale de cultur\u0103. Beneficiind, suntem convin\u0219i, de zestrea bine p\u0103strat\u0103 \u00een familie, a dragostei de literatur\u0103, dar, mai ales a profesionalismului \u00een domeniu, \u00eentruchipat de so\u021bul autoarei, cunoscutul om de cultur\u0103, poet \u0219i critic literar Petrache Plopeanu, a p\u0103\u0219it cu \u00eencredere pe drumul crea\u021biei literare. O face cu pa\u0219i bine ale\u0219i, pe u\u0219a din fa\u021b\u0103, c\u0103r\u021bile sale editate p\u00e2n\u0103 \u00een prezent st\u00e2nd m\u0103rturie faptului c\u0103 avem de-a face cu un scriitor matur, nu doar prin v\u00e2rst\u0103, ci mai ales prin exprimarea literar\u0103 autentic\u0103.
\nNina Elena Plopeanu are ceva acolo \u00een felul s\u0103u de a scrie proz\u0103, un acel ceva care o deosebe\u0219te de ceilal\u021bi. \u0218i acest lucru mi se pare pic\u0103tura pe care ar trebui s\u0103 o aib\u0103 orice autor, fie de proz\u0103 sau de poezie. Acea pic\u0103tur\u0103 care s\u0103 te face s\u0103 spui, dup\u0103 ce cite\u0219ti o pagin\u0103, c\u0103 este crea\u021bia lui Popescu sau Ionescu. Ori, Nina Plopeanu are din plin aceast\u0103 pic\u0103tur\u0103 prelins\u0103 peste tot, \u00een fiecare pagin\u0103. Dup\u0103 ce am citit cartea domniei sale, \u201eMoirele\u201d- unele povestiri chiar de dou\u0103 ori, a\u0219 putea recunoa\u0219te \u00een viitor orice carte scris\u0103 de ea. Este de maxim\u0103 importan\u021b\u0103 acest lucru.
\nAm g\u0103sit pe undeva reac\u021bii despre proza Ninei Elena Plopeanu, unde se f\u0103cea o remarc\u0103 privind caracterul clasic al stilului pe care \u00eel abordeaz\u0103. Am dou\u0103 observa\u021bii de f\u0103cut \u00een aceast\u0103 privin\u021b\u0103. Prima este aceea c\u0103 nu este deloc r\u0103u s\u0103 fie a\u0219a. Florentin Popescu, poetul \u0219i criticul literar care conduce revista de cultur\u0103 \u201eBucure\u0219tiul literar \u0219i artistic\u201d spunea: \u201e Proza tradi\u021bional\u0103, stilul clasic, de ad\u00e2nc filon \u00een literatura rom\u00e2n\u0103, este foarte bine c\u0103 se abordeaz\u0103, pentru c\u0103 la ora actual\u0103 se \u00eencearc\u0103 fel de fel de experimente, apar fel de fel de c\u0103r\u021bi \u00een care se contempl\u0103 sexul, lucr\u0103ri care n-au valoare \u0219i pe care, pe bun\u0103 dreptate, anumite reviste literare le pun la st\u00e2lpul infamiei…\u201d \u00cen al doilea r\u00e2nd, eu nu v\u0103d stilul preponderent clasic \u00een acest volum pe care \u00eel analiz\u0103m. Ba, din contr\u0103, descoperim destule elemente care prefigureaz\u0103 un stil modern, bine conturat, o proz\u0103 ancorat\u0103 suficient de bine \u00een actualitatea literar\u0103. G\u0103sim \u00een povestirea \u201eParcul cu orhidee\u201d un narator subiectiv, iar psihologismul r\u0103zbate de peste tot, o tr\u0103s\u0103tur\u0103 relevant\u0103 a prozei de tip modern. Tr\u0103irile \u0219i conflictele interioare: m\u0103cinarea l\u0103untric\u0103, rememorarea permit \u00eencadrarea volumului \u00een paradigma romanesc\u0103 de sorginte modern\u0103.
\nFragmentele descriptive sunt sparte la momentul oportun de dialogurile bine conduse, a\u0219a cum am g\u0103sit momentul discu\u021biei pe care b\u0103tr\u00e2nul aflat la odihn\u0103 la doi metri sub p\u0103m\u00e2nt, \u00een cimitir, cu \u201ePuricosul\u201d venit cu b\u0103tr\u00e2na la biseric\u0103. Cine putea s\u0103-i dea cele mai fidele ve\u0219ti despre ce s-a mai \u00eent\u00e2mplat \u00eentre timp \u00een familie, dec\u00e2t c\u0103\u021belu\u0219ul puricos, l\u0103sat de Dumnezeu s\u0103 fie \u00eentruchiparea credin\u021bei fa\u021b\u0103 de st\u0103p\u00e2n, chiar \u0219i dup\u0103 trecerea acestuia din urm\u0103 \u00een nefiin\u021b\u0103. P\u0103cat c\u0103 povestirea are un final bine angrenat \u00een realitatea neagr\u0103 a zilelor noastre. B\u0103tr\u00e2na este atacat\u0103 de doi t\u00e2lhari, \u00een pragul nop\u021bii, dup\u0103 rug\u0103ciunea de sear\u0103, lovit\u0103 \u0219i deposedat\u0103 de b\u0103nu\u021bii de pensie. Cum va fi salvat\u0103 \u0219i cine o va face, r\u0103m\u00e2ne s\u0103 descoperi\u021bi voi, cititorii, \u00eendemn\u00e2ndu-v\u0103 s\u0103 citi\u021bi acest volum de proz\u0103.
\nPovestirea care d\u0103 titlul volumului \u2013 \u201eMoirele\u201d este dovada clar\u0103 a talentului autorului de a scrie \u0219i literatur\u0103 pentru copii, un domeniu extrem de dificil, pentru c\u0103 pe micul cititor nu-l po\u021bi \u00een\u0219ela cu nimic, fiind unul dintre cei mai aspri critici. El spune lucrurilor pe nume, dac\u0103 \u00eei place sau nu, f\u0103r\u0103 nuan\u021be sau ocoli\u0219uri.
\nCele \u0219aisprezece povestiri ale volumului se lectureaz\u0103 cu interes, fiecare dintre acestea av\u00e2nd specificul ei, dar ceea ce le uniformizeaz\u0103 este stilul autorului, un stil pl\u0103cut, care captiveaz\u0103 din primele r\u00e2nduri. Avem de-a face cu un autor despre care, cu siguran\u021b\u0103, se va mai vorbi \u0219i care merit\u0103 mai mult\u0103 vizibilitate. Dar acest lucru \u021bine foarte mult \u0219i de eforturile proprii, at\u00e2t \u00een ce prive\u0219te perfec\u021bionarea sa ca prozator, c\u00e2t \u0219i \u00een eforturile pe care le va \u00eentreprinde pentru a se face mai vizibil \u00een r\u00e2ndul cititorilor \u0219i criticii literare.<\/p>\n


\nSorin C\u0102LIN<\/strong>
\n\"\"

Argos<\/strong><\/p>\n

Nu-mi plac tonurile stridente, violente,
\n\u021aie \u00eens\u0103 \u021bi-a\u0219 sparge timpanele c-un s\u0103rut,
\nM-a\u0219 \u00eenfige \u00een \u021beasta ta ca un cui ruginit
\n\u0218i-a\u0219 c\u00e2nta descreierat riff-uri draconice.
\nCa s\u0103 facem dragoste ar fi de-ajuns s\u0103 te las lat\u0103
\nDin dou\u0103 cuvinte, trei silabe, la p\u0103m\u00e2nt
\nCu cea mai vestit\u0103 schem\u0103 haiku.
\nDin cinci \u00een cinci minute, din \u0219apte arte
\n\u00centinse pe p\u00e2nze, inepte, incerte.
\nNu m\u0103 omor dup\u0103 arome fi\u021boase, gre\u021boase,
\n\u021aie \u00eens\u0103 \u021bi-a\u0219 preg\u0103ti, din amor, o cin\u0103 sc\u00e2rboas\u0103:
\nLa felul \u00eent\u00e2i must\u0103\u021bi de pisic, sclifosit,
\nLa al doilea aspic din picior de broasc\u0103,
\nLa desert jeleu verde, \u00eemb\u00e2csit de miros de iasc\u0103.
\nCafeaua de dup\u0103, ca un picolo gr\u0103bit
\nA\u0219 v\u0103rsa-o pe mas\u0103, \u00een poala ta,
\nApoi te-a\u0219 t\u0103v\u0103li dup\u0103 cas\u0103, nebun,
\nPrintre mu\u0219chi \u0219i ciuperci otr\u0103vite.
\nNu m\u0103 las am\u0103git de priviri, gale\u0219e, secretoase,
\n\u021aie \u00eens\u0103 \u021bi-a\u0219 face ochi vine\u021bi, ca apusul de soare,
\nIri\u0219i alba\u0219tri, dintr-o lovitur\u0103 de pumn buzele groase,
\nS\u00e2nger\u00e2nd pe c\u0103ma\u0219a de in, peste s\u00e2n, p\u00e2n’ la coapse.
\nDe-acolo, de mai sus, din prima coast\u0103
\nF\u0103-m\u0103 Adamul t\u0103u, b\u0103rbatul porcos,
\nDumnezeul amant, Don Juanul perfect.
\nUite! Ia-m\u0103 de m\u00e2n\u0103, rupe-mi un os,
\nDac\u0103 asta se cheam\u0103 iubire!<\/p>\n


\nMihai VINTIL\u0102<\/strong>
\n\"\"

Olya \u2013 via\u021ba \u00een Ucraina <\/strong>
\n\"\"

Vassilis Papadopoulos este un scriitor grec contemporan atipic. N\u0103scut la Atena \u00een 1960 \u0219i av\u00e2nd studii juridice \u0219i dou\u0103 masterate tot \u00een domeniu, reu\u0219e\u0219te s\u0103 surprind\u0103 prin scrisul s\u0103u. Lucreaz\u0103 de mai mul\u021bi ani \u00een ambasadele Greciei din diverse p\u0103r\u021bi ale lumii ( SUA, Thailanda, Ucraina, Rom\u00e2nia) \u0219i se folose\u0219te de aceste experien\u021be pentru a integra \u00een c\u0103r\u021bile sale o parte din culoarea local\u0103 pe care o \u00eent\u00e2lne\u0219te pe aceste meridiane ale lumii.
\nRomanul Olya \u2013 dou\u0103 ierni \u0219i o prim\u0103var\u0103 a ap\u0103rut ini\u021bial la Atena la editura Dionysis Vitsos \u00een colec\u021bia Periplous \u00een 2008 iar aceast\u0103 versiune rom\u00e2neasc\u0103 se datoreaz\u0103 doamnei Elena Laz\u0103r ap\u0103r\u00e2nd la editura Omonia, specializat\u0103 \u00een autori greci. Datorit\u0103 succesului s\u0103u alte dou\u0103 traduceri sunt disponibile pe pia\u021b\u0103 \u00een limbile ucrainian\u0103 \u0219i rus\u0103. Este \u00een fapt un pas firesc, romanul fiind o radiografie a unei Ucraine contemporane.
\nStructurat pe dou\u0103 planuri, cartea urm\u0103re\u0219te \u00een primul r\u00e2nd activitatea unui membru al corpului diplomatic elen la Kiev \u0219i aici nu este greu a deduce cine este acest membru, iar al doilea plan urm\u0103re\u0219te o familie tipic\u0103 de ucrainieni. Alc\u0103tuit\u0103 dintr-o mam\u0103 (Tania) care \u00ee\u0219i cre\u0219te singur\u0103 cei doi copii, un b\u0103iat de cinci ani Sa\u0219a \u0219i o fat\u0103 de o frumuse\u021be r\u0103pitoare de 18 ani \u2013 Olya. Familia mai este completat\u0103 cu un bunic veteran de r\u0103zboi, un pic dus din aceast\u0103 lume cu min\u021bile \u0219i care are ca preocupare zilnic\u0103 uitatul la \u0219tirile de la televizor \u0219i aducerea aminte a evenimentelor sale din tinere\u021be c\u00e2nd a reu\u0219it, ca soldat, unele fapte de vitejie pentru care are \u00een c\u00e2teva cutiu\u021be medalii. Doamna Tania este o doamn\u0103 \u00een jurul v\u00e2rstei de patruzeci de ani, cu studii superioare, specialist\u0103 la universitatea local\u0103 \u00een istoria \u0219i limba greac\u0103. Peste tot \u00een lume o astfel de familie ar fi avut un trai decent \u0219i aparent monoton dar nu \u00een Ucraina. Aici tot greul financiar este dus de Olya, devenit\u0103 iubita unui traficant de arme, ce asigur\u0103 greul din bugetul familiei.
\nCele dou\u0103 planuri ale c\u0103r\u021bii merg aparent paralel p\u00e2n\u0103 la ultimul capitol c\u00e2nd se \u00eempletesc \u0219i dezv\u0103luie de fapt \u00eentreaga conexiune dintre ele. A fost \u00eentr-un fel o abilitatea a scriitorului de a face acest lucru a\u0219a cum \u0219i modul \u00een care \u00eencepe \u0219i sf\u00e2r\u0219e\u0219te romanul, cu doamna Tania, \u00eei d\u0103 o anumit\u0103 rotunjime.
\nPe l\u00e2ng\u0103 construc\u021bia celor dou\u0103 planuri, autorul pune \u00een gura personajelor realit\u0103\u021bile locale cu puncte de vedere diferite. Diplomatul grec vede \u00een tot ceea ce i se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ineditul, are o bucurie a descoperirii lucrurilor ascunse ajung\u00e2nd chiar s\u0103 \u00ee\u0219i cumpere o ma\u0219in\u0103 local\u0103 Lada Niva renumit\u0103 pentru calitatea sa \u00eendoielnic\u0103 dar de folosirea c\u0103reia se bucur\u0103 ca un copil. Tania este tipul de pragmatic, adaptat noii societ\u0103\u021bi, cu regrete \u0219i medita\u021bii asupra comunismului \u0219i societ\u0103\u021bii egalitariste. Ucraina \u00een care tr\u0103im \u00een ultimii ani parc\u0103 n-ar mai fi cea real\u0103. \u0218tiu c\u0103 nu este cea real\u0103. V\u0103d aceea\u0219i oameni \u00een fiecare zi, cum \u00ee\u0219i tr\u0103iesc noua lor via\u021b\u0103, care \u00eens\u0103 nu li se potrive\u0219te defel\u2026 Comunismul a \u00eencercat s\u0103 ne fac\u0103 s\u0103 credem \u00een alte valori, dar n-a reu\u0219it, iar acum nu ne r\u0103m\u00e2ne nimic. Dincolo de to\u021bi este \u00eens\u0103 Olya care ia via\u021ba a\u0219a cum este. Faptul c\u0103 are o aventur\u0103 cu mafiotul Kiril nu este pentru ea dec\u00e2t o form\u0103 de a acumula bani, experien\u021be \u0219i de a\u0219i preg\u0103ti o eventual\u0103 evadare din aceast\u0103 realitate.
\nRomanul este scris f\u0103r\u0103 mari \u00eentors\u0103turi stilistice, direct \u0219i t\u0103ios ca via\u021ba din est. Trece prin el un v\u00e2nt de Cernob\u00eel \u0219i un frig din est, \u00eenc\u00e2t cei care au tr\u0103it astfel de vremuri se recunosc sau recunosc momente.
\nPentru cititorul rom\u00e2n este o binevenit\u0103 deschidere spre lumea de l\u00e2ng\u0103 noi, o lume par\u021bial necunoscut\u0103 nou\u0103 dar \u00een care totu\u0219i ne reg\u0103sim prin sim\u021b\u0103minte, prin speran\u021be \u0219i prin cenu\u0219iul zilnic. Nu putem spune c\u0103 am cunoscut \u00een Rom\u00e2nia dec\u0103derea la care a ajuns Ucraina, unde salariul unei soprane ajunsese s\u0103 fie de 15 dolari pe lun\u0103 \u0219i pe care s\u0103 \u00eel primeasc\u0103 cu o \u00eent\u00e2rziere de trei luni. Recunoa\u0219tem \u00eens\u0103 \u00eembog\u0103\u021bi\u021bii, sfidarea, disolu\u021bia p\u00e2n\u0103 la un moment dat a statului.
\nMeritul lui Vassilis Papadopoulos este de a ne readuce aminte de toate acestea, pe care noi le-am dep\u0103\u0219it de mult \u00een Rom\u00e2nia, pentru a putea \u00een\u021belege unde sunt acum vecinii no\u0219tri.<\/p>\n

Vassilis Papadopoulos<\/strong>, Olya \u2013 dou\u0103 ierni \u0219i o prim\u0103var\u0103<\/em>, Bucure\u0219ti, editura Omonia, 2018, 252 pagini<\/p>\n


\nVasile GHICA<\/strong>
\n\"\"

\u0218apte proze ciudate <\/strong>
\n\"\"

G\u0103l\u0103\u021beanul Dan Pl\u0103e\u0219u este un scriitor total. A scris \u00een ultimele \u0219ase decenii poezii, fabule, proz\u0103 (schi\u021be, nuvele, romane, memorialistic\u0103), multe piese de teatru, cronici literare \u0219i dramatice, reportaje etc. Toate volumele publicate s-au bucurat de pre\u021buirea cititorilor, dar \u0219i a criticii literare, iar lucr\u0103rile dramatice au fost jucate, multe dintre ele, pe scene profesioniste \u0219i de amatori, din Gala\u021bi \u0219i Br\u0103ila. C\u00e2teva texte dramatice au fost transmise la posturile de Radio Bucure\u0219ti \u0219i Ia\u0219i. Autorul a primit importante premii literare pentru lucr\u0103ri din toate genurile abordate. Este recunoscut \u0219i ca umorist de elit\u0103, cenaclul Verva, pe care l-a \u00eenfiin\u021bat \u0219i l-a condus multe decenii dob\u00e2ndind notorietate na\u021bional\u0103.
\nPrin 2017, autorul se hot\u0103r\u00e2se s\u0103 sp\u00e2nzure lira-n cui, vorba Poetului Na\u021bional. \u0218i-a dat seama, ca \u0219i ceilal\u021bi confra\u021bi, c\u0103 nimeni \u0219i nic\u0103ieri, \u00een \u021b\u0103ri\u0219oara noastr\u0103, nu mai este interesat de zicerile condeierilor. Situa\u021bia, evident, nu s-a schimbat nici acum. Recente evalu\u0103ri profesioniste \u0219i universale ne situeaz\u0103, \u00een privin\u021ba consumului de carte, pe un n\u0103ucitor loc 278 \u00een lume, \u00een vecin\u0103tatea celor din Trinidad Tobago. O familie rom\u00e2neasc\u0103 cheltuie\u0219te, spun statisticile, cinci lei pe an, pentru necesit\u0103\u021bi culturale. Dac\u0103 ne uit\u0103m prin jurul nostru, cred c\u0103 pentru unii, cifra este gonflat\u0103, deoarece mai r\u0103m\u00e2n cu ceva firfirici prin buzunare. \u00cen privin\u021ba cititorilor (care cititori?) de literatur\u0103, lucrurile stau \u0219i mai r\u0103u. Se estimeaz\u0103 c\u0103 nu au mai r\u0103mas, \u00een \u021bar\u0103, mai mult de 6000 de indivizi din aceast\u0103 specie. Unde sunt vremurile c\u00e2nd c\u0103r\u021bile se cump\u0103rau pe sub m\u00e2n\u0103, iar cele valoroase se citeau pe baz\u0103 de grafic, de foarte mul\u021bi \u00eemp\u0103timi\u021bi. \u0218ocul \u00eendep\u0103rt\u0103rii de lectur\u0103 a fost, acum vreo dou\u0103 decenii, cvasi general, dar ceilal\u021bi, aproape to\u021bi, s-au trezit imediat din somnul cel de moarte al inculturii. Noi, nu \u0219i nu. Nu mai citesc nimic loazele, dar tare m\u0103 tem c\u0103 \u00eei imit\u0103 \u0219i mul\u021bi dintre dasc\u0103li. Nu este locul s\u0103 vorbim aici despre succesele uluitoare, \u00een aceast\u0103 direc\u021bie, ale unor \u021b\u0103ri\u0219oare din preajma noastr\u0103.
\nS\u0103 ne \u00eentoarcem, dup\u0103 scuzele de rigoare, la ale noastre. Cum spuneam, o vreme, scriitorul nostru nu \u0219i-a mai f\u0103cut proiecte editoriale. Citea cu frenezie \u0219i cu nespus\u0103 relaxare c\u0103r\u021bile, care totu\u0219i mai ap\u0103reau. Din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, mai scria c\u00e2te o cronicu\u021b\u0103 \u0219i participa la via\u021ba cultural\u0103 a urbei. \u0218i totu\u0219i, recent, a ie\u0219it pe pia\u021ba c\u0103r\u021bii (sic!) locale cu un volum incitant: Garsoniera lu’ \u0102l B\u0103tr\u00e2n. Ca s\u0103 ne zg\u00e2nd\u0103re curiozitatea, autorul ne avertizeaz\u0103 \u00een subtitlu: \u0219apte proze ciudate. M\u0103i, s\u0103 fie! S\u0103 vedem \u00een ce const\u0103 ciud\u0103\u021benia acestor texte. \u00cen Re\u00eent\u00e2lnirea cu actorul Mi\u0219u ,autorul vorbe\u0219te despre un carismatic om al scenei, pe care \u00eel cuno\u0219tea \u00eendeaproape, \u00eei pre\u021buia talentul \u0219i non\u0219alan\u021ba \u00een exprimarea p\u0103rerilor inclusiv \u00een public, prin restaurantele frecventate asiduu, \u00eempreun\u0103 cu prietenii. Acum se gr\u0103bea spre un cabinet medical, unde \u00ee\u0219i trata o afec\u021biune extrem de dificil\u0103. Peste ani, autorul se \u00eent\u00e2lne\u0219te cu o coleg\u0103, scriitoare, care \u00eel roag\u0103 s\u0103 o ajute la preg\u0103tirea unei c\u0103r\u021bi pentru tipar. Se g\u00e2ndea s\u0103-l consulte \u0219i pe Mi\u0219u. Dar afl\u0103 acum, cu stupefac\u021bie c\u0103 actorul e mort de ani buni. Cum s\u0103 fie mort, c\u00e2nd ea l-a \u00eent\u00e2lnit cu dou\u0103 zile \u00een urm\u0103 ?Era acela\u0219i om haios a\u0219a cum \u00eel \u0219tia de mult. Dup\u0103 o vreme, misteriosul actor \u00ee\u0219i viziteaz\u0103 prietenul acas\u0103, \u00eei recit\u0103 cu voce foarte puternic\u0103, vreo jum\u0103tate de volum, spre disperarea vecinilor de apartament. Numai c\u0103 prietenul adoarme, iar recitatorul dispare. Alt\u0103dat\u0103, pe o banc\u0103 \u00een parc, \u00eei \u021bine amicului o nesf\u00e2r\u0219it\u0103 dizerta\u021bie despre moarte \u0219i suflet, despre fiin\u021be energetice. Interlocutorul aude un gl\u0103scior de copil, se treze\u0219te \u0219i Mi\u0219u\u2026 nic\u0103ieri. Parc\u0103 \u00eei auzea un hohot de r\u00e2s. Nu e ciudat? Ba da. \u00cen Aritmetica simpl\u0103 se vorbe\u0219te despre un b\u0103rbat, Ionel, care \u00ee\u0219i pierde nevasta \u0219i slujba, \u00ee\u0219i vinde casa \u0219i locuie\u0219te cu mama lui. Dup\u0103 o vreme \u00ee\u0219i g\u0103se\u0219te o v\u0103duv\u0103 cu trei copii, tot f\u0103r\u0103 slujb\u0103 \u0219i ea. Din ce vor tr\u0103i? P\u0103i, ea are ni\u0219te terenuri arendate pe… Marte. Poftim?
\nAlt\u0103 proz\u0103 \u0219i mai \u0219i. Un t\u00e2n\u0103r o cunoa\u0219te pe frumoasa Magda, dar nu discut\u0103 cu ea. \u00ce\u0219i servesc reciproc doar c\u00e2te un tandru Ciao! El afl\u0103 mai t\u00e2rziu c\u0103 ea, Magda, a plecat cu un echipaj de cosmonau\u021bi pe aceea\u0219i planet\u0103 Marte \u0219i c\u0103 to\u021bi coechipierii au pierit \u00een urma unei explozii. \u0218i totu\u0219i, el aude \u00een creier vocea Magdei. Anun\u021b\u0103 presa c\u0103 iubita lui tr\u0103ie\u0219te. Chiar se \u00eent\u00e2lne\u0219te cu ea pe malul m\u0103rii. Oare chiar cu ea? Probabil numai cu sufletul ei, pentru c\u0103… se spiritualizase.
\nCe s\u0103 mai vorbim despre Garsoniera lu’ \u0102l B\u0103tr\u00e2n, despre spumoasa disput\u0103 dintre Creator (\u00eemp\u0103nat cu tot soiul de sinonime: Mister Good, Boss, Atoate\u0219tiitorul, Atoatef\u0103c\u0103torul etc., iar \u00een final, abia, denumit Dumnezeu), Eva, Adam \u0219i S\u00e2s\u00e2itul. Tot felul de controverse pe teme biblice, dar cu terminologie \u0219i concepte din zilele noastre, care nu pot fi citite dec\u00e2t \u00een hohote de r\u00e2s. Tot felul de \u00eencurc\u0103turi despre depopularea planetei, proiectul unui potop, despre generalizarea binelui. Mai intr\u0103 \u00een scen\u0103 Doamna de Ghea\u021b\u0103 (Moarte) care vine cu lansarea R\u0103ului, a Crizei. Se fac planuri de fezabilitate, Dumnezeu caut\u0103 pe net solu\u021bii pentru introducerea frunzei de vie \u00een vestimenta\u021bie.
\nVeni\u021bi \u00een exil pe P\u0103m\u00e2nt, Adam \u0219i Eva \u00ee\u0219i amintesc, \u00eentr-un t\u00e2rziu, de Dumnezeu. \u00ce\u0219i imagineaz\u0103 c\u0103 locuie\u0219te \u00eentr-o garsonier\u0103 (e singur, nu are dreptul la dou\u0103 camere) \u0219i munce\u0219te din greu \u00een gr\u0103dina de suflete. N-ar r\u0103u s\u0103-i mai batem la u\u0219\u0103, din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, poate are nevoie de vreun medicament compensat. Dar brusc, Eva se treze\u0219te la sfor\u0103itul fluier\u0103tor al lui Adam. S-a rupt deci filmul.
\nPovestiri captivante, imagina\u021bie debordant\u0103, haz c\u00e2t \u00eencape. Dialogul este sc\u0103p\u0103r\u0103tor, personajele prind consisten\u021b\u0103 din c\u00e2teva linii. M\u00e2n\u0103 de maestru.
\nSingurul text care nu este deloc ciudat, f\u0103c\u00e2nd not\u0103 discordant\u0103 printre spumoasele \u021bes\u0103turi umoristice, f\u0103c\u00e2nd chiar o u\u0219oar\u0103 not\u0103 discordant\u0103, este Bulevardul cu amintiri. O lucrare autobiografic\u0103 cuminte, a\u0219ezat\u0103, care ilustreaz\u0103 o via\u021b\u0103 de om, de la anii din gr\u0103dini\u021b\u0103, p\u00e2n\u0103 la cei de la terminarea studiilor gimnaziale. Emo\u021bionantele \u0219i variatele \u00eensemn\u0103ri au fost redactate cu un deceniu \u00een urm\u0103, dar autorul s-a g\u00e2ndit s\u0103 se mul\u021bumeasc\u0103 doar cu at\u00e2t. P\u0103cat! Succesiunea cvasicinematografic\u0103 a episoadelor las\u0103 impresii de ne\u0219ters \u00een inima cititorului. Avem \u00een fa\u021b\u0103 o felie de via\u021b\u0103 particularizat\u0103. Un bob de gr\u00e2u \u00een malaxorul epocii. Din \u00eenfr\u0103\u021birea \u00eent\u00e2mpl\u0103rilor simple \u0219i aparent banale ,tr\u0103ite de un suflet curat de copil, se \u00eemplete\u0219te filmul adev\u0103rat al unei epoci ap\u0103s\u0103toare. Film discordant fa\u021b\u0103 de m\u00e2zg\u0103lelile gre\u021boase ale apostolilor lui Stalin (str\u0103ini ori colabora\u021bioni\u0219ti autohtoni), care ne-au b\u0103gat pe g\u00e2t o istorie mincinoas\u0103, mizerabil\u0103. P\u0103cat c\u0103 autorul nu a de\u0219irat mosorul amintirilor p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre. Ar fi ie\u0219it, din pana acestui scriitor onest \u0219i profesionist de excep\u021bie, un expozeu zguduitor despre cum democra\u021bia \u0219i libertatea pot na\u0219te mon\u0219tri, mai oribili dec\u00e2t cei marxi\u0219ti, dac\u0103 nu sunt dublate de responsabilitate, competen\u021b\u0103 \u0219i de un acut sim\u021b\u0103m\u00e2nt patriotic.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u0218tefan VIDA MARINESCU \u201eOrgiile\u201d politichiei Penultima carte a scriitorului Gheorghe Filip, \u201eOrgiile de la Glimboca\u201d este un roman satiric, de<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16667"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=16667"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16667\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":16682,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16667\/revisions\/16682"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=16667"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=16667"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=16667"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}