{"id":16621,"date":"2021-12-05T22:06:04","date_gmt":"2021-12-05T19:06:04","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=16621"},"modified":"2021-12-05T22:20:00","modified_gmt":"2021-12-05T19:20:00","slug":"literadura-nr-22-7","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=16621","title":{"rendered":"Literadura nr. 22 (7)"},"content":{"rendered":"

Teo CABEL<\/strong>
\n\"\"

Prezen\u021be Literare
\nRedescoperirea pove\u0219tilor<\/strong><\/p>\n

Valeriu Barbu a scris doina rom\u00e2nului plecat departe, \u00een alte \u021b\u0103ri, apucat de dorul locurilor natale. Elementele din literatura popular\u0103 basmul, legenda, sunt combinate cu fic\u021bionalul contemporan \u00eentr-o formul\u0103 reu\u0219it\u0103 \u0219i captivant\u0103 \u00een volumul \u201eB\u0103 \u021b\u0103rane\u201d, ap\u0103rut la editura Minela \u00een 2020.
\nOrbit de m\u00e2ndria modernit\u0103\u021bii lui, omul nu mai sesizeaz\u0103 derapajele. Natura este cea care intervine. Motivul unui animal care \u00eei vorbe\u0219te pentru dojan\u0103 \u0219i \u00eendrumare omului, aici pas\u0103rea, vr\u0103biu\u021ba este \u00eent\u00e2lnit foarte des \u00een basm sau \u00een legend\u0103.
\nVirgil Banu omul care p\u0103r\u0103se\u0219te civiliza\u021bia din leag\u0103nul ei european Roma se \u00eentoarce \u00een locurile natale unde nu \u00eel recunoa\u0219te nimeni.
\nSatul copil\u0103riei p\u0103r\u0103sit, casele d\u0103r\u0103p\u0103nate, cur\u021bile invadate de b\u0103l\u0103rii, copaci crescu\u021bi \u00een dev\u0103lm\u0103\u0219ie \u00eei produc acestuia triste\u021be. El este urmele unui personaj misterios care pe unde a trecut a scris. Unul dintre jurnale i-a c\u0103zut lui \u00een m\u00e2n\u0103. \u00censemn\u0103rile acestuia l-au impresionat \u0219i a pornit \u00een c\u0103utarea lui.
\nRe\u00eentoarcerea \u00een natur\u0103 are asupra sa un efect de reg\u0103sire paradisiac\u0103. Abandon\u00e2nd toate concep\u021biile lumii moderne un suflu nou existen\u021bial \u00eei str\u0103bate fiin\u021ba. Trebuie doar s\u0103 se opreasc\u0103 din goana falsei existen\u021be aglomerate \u0219i s\u0103 fie atent la natur\u0103. Omul intr\u0103 \u00een armonie cu ea, nu mai este agresat de viet\u0103\u021bile ei, de intemperii.
\nPriorit\u0103\u021bile sunt altele pentru ra\u021biunea existen\u021bial\u0103. Nu binele personal primeaz\u0103, ci acela pentru comunitate. Dar comunitatea r\u0103m\u00e2ne \u00een cazul de fa\u021b\u0103 incapabil\u0103 s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 ce dar i s-a f\u0103cut prin reconstruc\u021bia satului vechi de c\u0103tre \u201eNebunul din p\u0103dure\u201d. Oamenii au p\u0103r\u0103sit satul, l-au l\u0103sat \u00een paragin\u0103, au construit altul l\u00e2ng\u0103 el. Virgil a vrut o restaurare a vremurilor apuse, a copil\u0103riei. S\u0103tenii, autorit\u0103\u021bile nu au \u00een\u021beles. Nu se face a\u0219a ceva \u00een concep\u021bia lor. Pe cheltuiala lui, cu munca lui a ref\u0103cut cas\u0103 cu cas\u0103, curte cu curte, chiar \u0219i biserica, dar s\u0103tenii \u0219i-au adus aminte c\u0103 sunt ale lor, de\u0219i pentru el nu a f\u0103cut nimic.
\nO poveste despre fiin\u021ba uman\u0103 care r\u0103m\u00e2ne sub vremi, de pu\u021bine ori le dep\u0103\u0219e\u0219te.<\/p>\n


\nCorneliu VASILE<\/strong>
\n\"\"

Alexandru Marghiloman, contemporanii \u0219i posteritatea:
\nViorel FR\u00ceNCU, \u201eAdev\u0103rul\u201d despre… Moartea lui Alexandru Marghiloman – Studiu de caz – (Editura UZP, 2020)<\/strong><\/p>\n

Publicist cu o bogat\u0103 activitate de pres\u0103, inclusiv ca redactor-\u0219ef (Asocia\u021bia Cultural\u0103 \u201eRena\u0219terea buzoian\u0103\u201d, \u201eVia\u021ba Buz\u0103ului\u201d, cenaclul \u0219i publica\u021bia \u201eAmprenta\u201d, \u201eMuntenia\u201d, \u201eCarambol\u201d, \u201eOglinda literar\u0103\u201d, \u201eEpigrama\u201d, \u201eLiteratura \u0219i arta\u201d) \u0219i editorial\u0103 (\u201eIstoria presei buzoiene \u0219i r\u00e2mnicene \u00een date (1839-2008)\u201d, \u201eBuz\u0103u. Gr\u0103dina cu bulgari\u201d, \u201eEditorial buzoian\u201d, \u201eConsemn\u0103ri publicistice\u201d, \u201eIstoria jurnalismului din jude\u021bul Buz\u0103u\u201d, \u201eIstorii aviatice\u201d: articole, comunic\u0103ri, studii\u201d, \u201ePresa \u0219colar\u0103 din jude\u021bul Buz\u0103u. Dic\u021bionar bibliografic\u201d, \u201eDr\u0103gaica, t\u00e2rgul dintre \u021b\u0103ri\u201d), autorul, care este \u0219i epigramist, a m\u0103rturisit c\u0103 este pasionat de cercetarea istoriei presei \u0219i a cercetat numeroase colec\u021bii de publica\u021bii periodice la Biblioteca Jude\u021bean\u0103 \u201eVasile Voiculescu\u201d Buz\u0103u, unde a lucrat mult\u0103 vreme. \u00cen cazul Marghiloman a analizat articolele din ziarul \u201eAdev\u0103rul\u201d (1918-1927) \u0219i lucr\u0103ri memorialistice, \u00eencep\u00e2nd cu desemnarea personajului ca prim-ministru de c\u0103tre regele Ferdinand I p\u00e2n\u0103 la moartea sa, inclusiv consecin\u021bele public\u0103rii \u201eNotelor politice\u201d.
\nCartea are un consultant \u0219tiin\u021bific universitar de la Universitatea \u201eDun\u0103rea de Jos\u201d din Gala\u021bi, Constantin I. Stan, a beneficiat de fotografiile oferite de scriitorul Nicolae Pene\u0219, el \u00eensu\u0219i autor al monografiei \u201eLordul valah\u201d, \u0219i este prefa\u021bat\u0103 de dr. Marian Nencescu, care aminte\u0219te c\u0103 Alexandru Marghiloman era conservator, filogerman, c\u0103 a fost implicat \u00een reunirea Basarabiei cu \u021aara, dar \u0219i \u00een pacea de la Buftea, c\u0103 era foarte bogat \u0219i c\u0103 avea darul vorbirii, fiind un om generos \u0219i omenos.
\nViorel Fr\u00eencu prezint\u0103, mai \u00eent\u00e2i, date \u0219i evenimente legate de Marghilomani, apoi comenteaz\u0103 motivele \u0219i \u00eemprejur\u0103rile numirii ca prim-ministru, \u00eentr-o perioad\u0103 istoric\u0103 de mari transform\u0103ri foarte bine surprins\u0103. Alexandru Marghiloman este chemat de rege pentru a ob\u021bine c\u00e2t mai mult din tratatul cu Puterile Centrale, \u00een condi\u021biile retragerii Coroanei, administra\u021biei \u0219i armatei rom\u00e2ne \u00een Moldova, fiind apreciat ulterior at\u00e2t de Ferdinand, c\u00e2t \u0219i de al\u021bi oameni politici, inclusiv de c\u0103tre rivalii liberali. La data c\u00e2nd Sfatul \u021a\u0103rii din Basarabia voteaz\u0103 unirea cu Rom\u00e2nia, Marghiloman este prezent la Chi\u0219in\u0103u, al\u0103turi de Ion Incule\u021b \u0219i Daniel Ciugureanu, unde i se \u00eenm\u00e2neaz\u0103 actul unirii, la 27 martie\/ 9 aprilie 1918.
\nUltimul Parlament al vechiului regat a adoptat mai multe hot\u0103r\u00e2ri, cu voturi pro \u0219i contra, \u00een privin\u021ba reformei agrare (\u00eempropriet\u0103rirea ruralilor), introducerea votului universal, acordarea drepturilor politice \u0219i pentru femei Este men\u021bionat faptul c\u0103, mare mo\u0219ier fiind, Alexandru Marghiloman se declar\u0103 contra Constitu\u021biei din anul 1923, apreciind c\u0103 nesocote\u0219te dreptul sau principiul propriet\u0103\u021bii. \u00cen schimb, sus\u021bine legea sindicatului, adoptat\u0103 de Parlament, care dorea s\u0103 elimine sindicatele ilegale, aflate sub influen\u021be socialiste.
\nCorpurile Legiuitoare, pe l\u00e2ng\u0103 actele privind arendarea obligatorie, legea jandarmeriei, permanentizarea st\u0103rii de asediu \u0219i a cenzurii, reorganizarea \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului, prin crearea de Eforii \u0218colare la nivel de comune \u0219i jude\u021b, \u00eenfiin\u021barea Direc\u021biei generale economice, au hot\u0103r\u00e2t, la presiunea Puterilor Centrale, \u00eenfiin\u021barea unei \u201ecomisii de instruc\u021biune\u201d, care s\u0103 ancheteze \u0219i s\u0103 instrumenteze procesul contra frunta\u0219ilor liberali Ion I.C. Br\u0103tianu, Take Ionescu, Prin\u021bul \u0218tirbei, considera\u021bi vinova\u021bi pentru dezastrul \u021b\u0103rii, pentru nepreg\u0103tirea armatei pentru a intra \u00een r\u0103zboi. Desemnat s\u0103 \u00eendeplineasc\u0103 aceast\u0103 delicat\u0103 misiune, Marghiloman propune alternativa unui tren cu care \u0219efii guvernului liberalilor s\u0103 fie expulza\u021bi, ceea ce ace\u0219tia refuz\u0103. Dup\u0103 demisia guvernului Marghiloman, \u00een octombrie 1918, sunt dizolvare, \u00een noiembrie, Corpurile Legiuitoare \u0219i toate actele emise de acestea anulate.
\nUn capitol al c\u0103r\u021bii se ocup\u0103 de activitatea de finan\u021bare a unor jurnali\u0219ti rom\u00e2ni, \u00een num\u0103r de dou\u0103 sute, de c\u0103tre Alfred Gunther, directorul societ\u0103\u021bii \u201eSteaua Rom\u00e2n\u0103\u201d, pentru a influen\u021ba opinia public\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 \u00een favoarea Puterilor Centrale, \u00een timpul neutralit\u0103\u021bii. Aici, cu alt scris, abreviat, figureaz\u0103 \u0219i Marghiloman, acuza\u021bie care, de\u0219i justific\u00e2ndu-se \u0219i contest\u00e2nd faptul, a provocat marginalizarea fostului prim-ministru.
\nAlt capitol se ocup\u0103 de declinul Partidului Conservator-Progresist \u0219i al liderului s\u0103u, Alexandru Marghiloman, care repro\u0219eaz\u0103 regelui demiterea guvernului s\u0103u, c\u00e2nd regele \u00eei anun\u021base demisia.
\nBolnav de cancer la pancreas, omul politic a fost internat la Viena, apoi a revenit la Buz\u0103u, \u00een vila \u201eAlbatros\u201d, unde a \u0219i decedat, l\u0103s\u00e2nd un testament \u00een care cerea s\u0103 aib\u0103 o \u00eenmorm\u00e2ntare simpl\u0103, f\u0103r\u0103 autopsie, discursuri sau postav negru \u00een camera mortuar\u0103. Cu trenul, trupul lui a fost transportat la domiciliul s\u0103u din Bucure\u0219ti, unde va fi \u00eenmorm\u00e2ntat la cimitirul Bellu. Foarte mul\u021bi mini\u0219tri, generali, diploma\u021bi \u0219i o uria\u0219\u0103 mul\u021bime de oameni l-au condus pe ultimul drum, ca semn al respectului de care se bucura \u00een opinia public\u0103.
\nTot \u00een ziarul \u201eAdev\u0103rul\u201d, imediat dup\u0103 moartea lui Marghiloman, sunt publicate amintirile lui Constantin Bacalba\u0219a, G.G. Costa-Foru apoi evoc\u0103ri, scrisori \u0219i documente care au apar\u021binut disp\u0103rutului, \u00eentre care testamentele l\u0103sate.
\n\u201eVirtuos al elocven\u021bei parlamentare \u0219i umorist\u201d este titlul urm\u0103torului capitol, unde este subliniat talentul de mare orator, cu replica prompt\u0103 \u0219i spiritual\u0103.
\nO adev\u0103rat\u0103 furtun\u0103 declan\u0219eaz\u0103 publicarea memoriilor, a Notelor politice, \u00een care sunt vizate personalit\u0103\u021bi importante: Regele Ferdinand I, Regina Maria, Ion I.C. Br\u0103tianu, Iuliu Maniu, astfel c\u0103 guvernul Alexandru Averescu, prin primul-ministru \u0219i prin ministrul de interne, scriitorul Octavian Goga, \u00een scurt timp confisc\u0103 tirajul care nu apucase s\u0103 fie v\u00e2ndut. Ceea ce a m\u0103rit curiozitatea publicului pentru cuprinsul acestor memorii, scrise de un om din interiorul vie\u021bii politice rom\u00e2ne\u0219ti de la \u00eenceputul secolului al XX-lea.
\n\u00cen capitolul \u201eUn om pentru istorie\u201d, Viorel Fr\u00eencu citeaz\u0103 un articol din publica\u021bia \u201eS\u0103pt\u0103m\u00e2na\u201d \u0219i \u00eencheie cu citatul \u00een care se prevede ridicarea, la Chi\u0219in\u0103u, a unei statui lui Alexandru Marghiloman, care, ca prim-ministru al Guvernului Rom\u00e2niei, a primit Actul unirii Basarabiei cu \u021aara.
\nAnexele se ocup\u0103 de istoria ziarului \u201eAdev\u0103rul\u201d, de tratativele regelui Ferdinand I pentru \u00eencheierea p\u0103cii cu Puterile Centrale, care \u00eel preferau pe Marghiloman \u00een fruntea guvernului, de articolele publicate la moartea omului politic \u0219i de con\u021binutul testamentelor l\u0103sate.
\nBibliografia selectiv\u0103 cuprinde titluri de periodice \u0219i c\u0103r\u021bi ap\u0103rute timp de un secol, din anul 1918 p\u00e2n\u0103 \u00een anul 2019, iar Notele \u00eenregistreaz\u0103 170 de titluri de c\u0103r\u021bi, ziare \u0219i articole. \u00centre Bibliografie \u0219i Note se afl\u0103 prezentarea activit\u0103\u021bii \u0219i contribu\u021biilor culturale \u0219i \u0219tiin\u021bifice ale autorului Viorel Fr\u00eencu, cu 21 volume de autor \u0219i 13 \u00een colaborare \u0219i \u00een volume colective. Aici afl\u0103m despre participarea sa la congresele na\u021bionale de istorie a presei, de faptul c\u0103 este membru al UZPR \u0219i al Uniunii Epigrami\u0219tilor din Rom\u00e2nia \u0219i c\u0103 este cet\u0103\u021bean de onoare al municipiului Buz\u0103u.
\nCartea se \u00eencheie cu o bogat\u0103 iconografie, de dou\u0103sprezece pagini (I-XII), care include portrete, imagini de la evenimente istorice, facsimile, caricaturi, \u00een centrul c\u0103rora se afl\u0103 omul politic Alexandru Marghiloman.
\nAceast\u0103 lucrare este conceput\u0103 \u0219i alc\u0103tuit\u0103 dup\u0103 canoanele unei lucr\u0103ri de cercetare \u0219tiin\u021bific\u0103 de \u00eenalt nivel \u0219i a cerut ani de cercetare \u00een biblioteci \u0219i arhive, aduc\u00e2nd date noi, dup\u0103 ce au mai fost publicate \u0219i alte c\u0103r\u021bi dedicate lui Marghiloman. Este remarcabil\u0103 capacitatea autorului de a selecta \u0219i insera elemente semnificative, care contureaz\u0103 o uria\u0219\u0103 personalitate istoric\u0103, asupra c\u0103reia mai planeaz\u0103 controverse, dar care r\u0103m\u00e2ne \u00een istorie cu mari merite.<\/p>\n


\nDaniel LUCA<\/strong>
\n\"\"

Homo amans<\/strong><\/p>\n

Sebastian Burnaz semneaz\u0103 un al doilea roman, Poveste pentru nepo\u021bi (Editura Virtual\u0103, Berca, 2019), \u00een acela\u0219i registru fantasy spre science-fiction \u0219i cu aceea\u0219i tem\u0103 (iubirea) cu care am fost obi\u0219nui\u021bi \u00een prima sa scriere, Congresul iubirii.
\n\u00cen prefa\u021b\u0103, Lavinia Betea folose\u0219te sintagma \u201ehomo amans\u201d pentru a descrie pe scurt aceast\u0103 carte. Nimic mai potrivit, \u00eentruc\u00e2t autorul transmite, peste genera\u021bii, un extrem de puternic mesaj de dragoste a omului pentru oameni, pentru tot ceea ce \u00eel \u00eenconjoar\u0103.
\nAflat \u00een deten\u021bie \u00eentr-o \u00eenchisoare din Berlin, cu singura sa vin\u0103 de a se \u00eempotrivi r\u0103zboiului, naratorul \u00ee\u0219i a\u0219terne pe h\u00e2rtie experien\u021ba de via\u021b\u0103, ce se dovede\u0219te a fi o adev\u0103rat\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103 pentru nepo\u021bii s\u0103i, presim\u021bind c\u0103 nu se vor mai revedea pe p\u0103m\u00e2nt niciodat\u0103.
\n\u00cenv\u0103\u021b\u0103tura ia forma unui pseudo-jurnal de c\u0103l\u0103torie prin infinitul univers, o c\u0103l\u0103torie intergalactic\u0103, descoperind noi \u0219i noi planete, fiecare cu propria poveste, cu frumuse\u021bea ei. C\u0103l\u0103torie care este impulsionat\u0103 de o nest\u0103vilit\u0103 sete de cunoa\u0219tere (\u201eIubit de-ai mei de mic copil, crescusem \u00een pace \u0219i m\u0103 obi\u0219nuisem cu bun\u0103tatea precum pe\u0219tele cu apa. \u0218i setea mea de necuprins era mai mare, \u0219i mai mare …\u201d.
\nDrumul s\u0103u este pres\u0103rat cu … iubire, \u00een mai multe forme, \u00eencep\u00e2nd cu dragostea de copii \u0219i culmin\u00e2nd cu cea dintre b\u0103rbat \u0219i femeie, \u0219i aceasta pentru c\u0103 iubirea lui Dumnezeu se afl\u0103 la originea universului (\u201eF\u0103r\u0103 iubirea lui Dumnezeu, nimic nu ar exista. Nimic, s\u0103 \u0219tii asta! El ne iube\u0219te f\u0103r\u0103 discriminare\u201d \u2013 p. 63). Dar nu numai cu iubire, ci \u0219i cu lumin\u0103, cele dou\u0103 complet\u00e2ndu-se reciproc \u00eentru armonia totului (\u201eC\u0103ci, s\u0103 \u0219tii, Lumina este \u00een tot \u0219i peste tot, iar f\u0103r\u0103 ea noi nu putem exista nici ca idei, dar\u0103mite ca fiin\u021be \u2013 p. 44).
\nBun\u0103tatea \u0219i bl\u00e2nde\u021bea reprezint\u0103, de asemenea, o form\u0103 a iubirii \u0219i este necesar ca fiecare fiin\u021b\u0103 s\u0103 le \u00eembr\u0103\u021bi\u0219eze, spre a ajuta cu vorba ori cu fapta pe cei afla\u021bi \u00een nevoie (\u201eCine are \u00een el bl\u00e2nde\u021be, are \u0219i iubire\u201d \u2013 p. 81; \u201eDac\u0103 nu faci fapte bune, sufletul t\u0103u uit\u0103 s\u0103 se dezvolte\u201d \u2013 p. 170).
\nDe o importan\u021b\u0103 cov\u00e2r\u0219itoare, at\u00e2t pentru individ, c\u00e2t \u0219i pentru societate, este visul, pe care adeseori \u00eel trecem cu vederea, \u00eens\u0103 \u00een el s\u0103l\u0103\u0219luiesc, in nuce, marile descoperiri, marile inven\u021bii (\u201eAstfel se regenereaz\u0103 imagina\u021bia planetei noastre, astfel apar lucruri noi, fapte noi de via\u021b\u0103, comportamente noi, g\u00e2nduri noi, pe care membrii societ\u0103\u021bii noastre le v\u0103d \u0219i le tr\u0103iesc \u00een vis \u0219i, dac\u0103 ei consider\u0103 c\u0103 ne sunt de folos, ni le povestesc \u0219i nou\u0103 \u0219i lu\u0103m decizia s\u0103 le cre\u0103m \u0219i noi \u00een societatea noastr\u0103 …\u201d \u2013 p. 130).
\no \u00een\u0103l\u021bare luminoas\u0103 c\u0103tre stadiul de \u00eenger (\u201eAcestea toate trebuie s\u0103 creasc\u0103 \u00een sufletul oamenilor \u0219i astfel se vor ridica ei spre lumin\u0103. C\u0103ci urm\u0103torul nivel este al \u00eengerilor, dragul meu, nu al oamenilor. \u0218i, \u00een timp, ei to\u021bi asta vor deveni, ei vor fi \u00eengeri pentru sufletele care vor veni \u00een existen\u021b\u0103 dup\u0103 ei …\u201d \u2013 p. 47). Totodat\u0103, este surprins\u0103 \u0219i evolu\u021bia oamenilor, o evolu\u021bie spiritual\u0103 (\u201e\u00cenainte de a ajunge la urm\u0103torul nivel, ei trebuie s\u0103 \u00eenve\u021be codurile de func\u021bionare \u0219i s\u0103 g\u0103seasc\u0103 modalitatea de acces. \u0218i numai c\u00e2nd au cheile de lumin\u0103 \u0219i st\u0103p\u00e2nesc bine jocul pot trece la urm\u0103torul nivel de lumin\u0103, mai \u00eenalt. Iar cheile, dragul meu, s\u0103 \u0219tii c\u0103 sunt: bun\u0103tatea, iubirea pentru oameni \u0219i pentru orice fiin\u021b\u0103 vie, capacitatea de a \u00eendura greul, acceptarea a tot \u0219i toate ce apar \u00een via\u021b\u0103, bl\u00e2nde\u021bea, pacea, dorin\u021ba profund\u0103 de a-i ajuta pe ceilal\u021bi f\u0103r\u0103 a-i judeca pe ei sau situa\u021bia \u00een care se afl\u0103\u201d \u2013 p. 47),
\nO men\u021biune surprinz\u0103toare \u0219i demn\u0103 de a fi re\u021binut\u0103 este cea a dubl\u0103rii P\u0103m\u00e2ntului la momentele de r\u0103scruce, o dublare c\u00e2t o rena\u0219tere, ajung\u00e2ndu-se la o mul\u021bime de planete P\u0103m\u00e2nt, cu posibilitatea chiar de a intra \u00een contact \u00eentre ele \u201e (…) c\u00e2nd P\u0103m\u00e2ntul se afl\u0103 la o r\u0103scruce de destine, acesta se dubleaz\u0103, a\u0219a cum dintr-o celul\u0103 ini\u021bial\u0103 se fac dou\u0103 celule identice\u201d – p. 164. Cuvintele au o putere deosebit\u0103 \u0219i pot st\u00e2rni team\u0103 \u00een inimile celor care vor s\u0103 \u00ee\u0219i impun\u0103 voin\u021ba prin for\u021b\u0103 brut\u0103.
\nAceast\u0103 putere vine din sufletul care le locuie\u0219te.<\/p>\n


\nMuzica zilelor noastre<\/strong><\/p>\n

Petrea G\u00ceSC\u0102<\/strong><\/p>\n

Paul Staicu<\/strong>
\n\"\"

S-a n\u0103scut la 7 iunie 1937, \u00een Bucure\u0219ti. A fost elev la dou\u0103 \u0219coli preuniversitare de muzic\u0103 din Capital\u0103, \u0219i student al academiilor de profil din Praga \u0219i Viena, la clasele unor profesori de renume \u00een epoc\u0103, precum Vladimir Kubat \u0219i Hans Swarowsky. A fost cornist la Filarmonica ,,George Enescu\u201d, concert\u00e2nd ca solist \u0219i cu alte orchestre din \u021bar\u0103 \u0219i din str\u0103in\u0103tate. Cronicarii vremii \u00eel socoteau ,,un ilustru solist, unul dintre cei mai buni corni\u0219ti din lume\u201d. Glier, Alfred Mendelsohn, Swarowsky, Sawallisch, Hindemith, \u0218ostakovici, Alfred Mendelsohn, George Georgescu, c\u00e2\u021biva dintre cei cu care a conlucrat \u0219i l-au apreciat corespunz\u0103tor. Se spune chiar c\u0103 elve\u021bianu` Willi Aebi, milionar, cornist amator, entuziasmat peste m\u0103sur\u0103 de presta\u021bia lui Staicu, a declarat c\u0103-i ofer\u0103 acestuia o mare sum\u0103 de bani ca premiu.
\nA fost totodat\u0103 \u0219i un prodigios dirijor ce a stat cu folos la pupitrul mai multor orchestre rom\u00e2ne\u0219ti ori str\u0103ine. A efectuat turnee \u0219i a participat la festivaluri \u00een SUA, Canada, Fran\u021ba, Germania, Austria, URSS. A jurizat deseori \u00een str\u0103in\u0103tate al\u0103turi de instrumenti\u0219ti renumi\u021bi \u00een domeniu. Remarc\u00e2ndu-se, deopotriv\u0103, \u0219i ca profesor. Activitate \u00een care a ad\u0103ugat adecvat \u0219colii clasice elemente moderne valoroase. Aduc\u00e2nd la zi, util, tehnica instrumental\u0103 \u00een materie \u0219i pun\u00e2nd \u00een valoare tineri studen\u021bi (Ra\u021biu, Dosa, Ungureanu, Apostol \u0219. a.) pasiona\u021bi de acest nobil instrument, ,,suflet al orchestrei\u201d. Ajun\u0219i, \u00een ani, componen\u021bi ai unor redutabile ansambluri simfonice de pretutindeni.
\nNu trebuie uitate, fire\u0219te, nici preocup\u0103rile de crea\u021bie \u0219i publicistic\u0103. Sau de creare a unor colective orchestrale durabile, precum, de pild\u0103, cel const\u0103n\u021bean de profil. De care s-a ocupat p\u00e2n\u0103 la stabilirea \u00een Fran\u021ba, unde-\u0219i duce via\u021ba \u0219i \u00een momentul de fa\u021b\u0103.
\nDesigur, ce-am ar\u0103tat p\u00e2n\u0103 aici e doar un portret sumar al unui muzician remarcabil de net\u0103g\u0103duit.
\nCona\u021bional neobosit \u00een arta sunetelor, demn de respect \u0219i apreciat \u00een bran\u0219\u0103 f\u0103r\u0103 rezerv\u0103.<\/p>\n


\nAdrian SIMEANU<\/strong>
\n\"\"

Iar\u0103 despre Wolters<\/strong>
\n\"\"

\u201eUn sexagenar \u00een plin\u0103 form\u0103.\u201d Chiar dac\u0103 se mai vait\u0103 c\u0103 \u00eel dor genunchii. \u201e\u00cenalt, viguros \u0219i impetuos. Cu simfoniile-n s\u00e2nge constant. Lor f\u0103\u021bi\u0219 d\u0103ruit pe de-a-ntregu`. St\u0103p\u00e2nind dezinvolt portativele pe care sunt scrise. Acapar\u00e2nd orchestra total c\u00e2nd le are sub ochi. Energie \u0219i for\u021b\u0103 transmi\u021b\u00e2ndu-i din plin, folositor, pentru ele…\u201d
\nM-am convins \u00eenc-o dat\u0103, recent, la filarmonica pite\u0219tean\u0103. Unde Theo-l t\u0103lm\u0103ci din nou, cert binevenit, pe Antonin Dvo\u0159\u00e1k, pasiunea lui. D\u00e2nd via\u021b\u0103, mai mult dec\u00e2t inspirat, demn de semnalat, simfoniei a opta, \u00een sol major. L\u0103sat\u0103 lumii, \u0219i ea, de cehu` boemian, deplin\u0103 splendoare, \u00eentru delectare, sigur neuitare. Semn al talentului s\u0103u creator nedezmin\u021bit \u00een domeniu. \u201dChipe\u0219\u0103, semea\u021b\u0103, trainic\u0103, m\u0103rea\u021b\u0103. Rostuit\u0103, \u00eens\u0103, nu chiar pentru oricine…
\nEi bine, olandezu` nostru` de azi, cu poten\u021bial adecvat, o t\u0103lm\u0103ci pe m\u0103sur\u0103. Onorant categoric. Precis, expresiv, nuan\u021bat, caden\u021bat. Pun\u00e2nd orchestran\u021bii la lucru cu m\u00e2n\u0103 de fier. Atent \u0219i fluent conduc\u00e2ndu-i de la un cap\u0103t la altul. Imprim\u00e2nd rigoare, entuziasm, tenacitate. Tumult ori bl\u00e2nde\u021be, dup\u0103 nevoi. Pregnan\u021b\u0103, impact \u0219i aplauze lungi ob\u021bin\u00e2nd drept urmare. \u00cent\u0103rind convingerea c\u0103-i un simfonist tot mai ap\u0103sat. Chiar de nu creeaz\u0103, ci doar recreeaz\u0103 giuvaiere dintr-alea perene. Este experimentat \u00een astfel de cazuri, se implic\u0103 maxim, se d\u0103ruie\u0219te la fel. Parcursu` sonor ie\u0219ind firesc izbutit, \u00een mod fericit…\u201d
\n\u00cemi doresc, nu cred c\u0103 gre\u0219esc, iar s\u0103-l \u00eent\u00e2lnesc \u0219i pe la alte filarmonici din \u021bar\u0103. Apte mai dihai s\u0103
\npun\u0103-n valoare sporit, diferit a` sale resurse-n domeniu. Stimul\u00e2ndu-l mai abitir, favoriz\u00e2ndu-l \u0219i mai bogat. Pe mine tent\u00e2ndu-m\u0103 cert a umbla dup\u0103 d\u00e2nsu`, s\u00e2rguincios, curios. Cu real folos pentru hrana-mi spiritual\u0103 trebuincioas\u0103 cotidian…<\/p>\n


\nPremiile revistei Literadura<\/strong><\/p>\n

– Premiul \u201eMarin Ifrim\u201d<\/strong>, \u00een valoare de 500 de lei,
\noferit de copiii scriitorului Marin Ifrim a fost
\natribuit anul acesta poetului Alexandru Higyed<\/strong>.
\n– Premiul \u201eIon Caraion\u201d<\/strong>, \u00een valoare de 500 de lei
\na fost oferit de Asocia\u021bia Cultural\u0103 \u201eRena\u0219terea
\nBuzoian\u0103\u201d prin pre\u0219edintele acesteia domnul
\nOvidiu Cameliu Petrescu \u0219i atribuit poetei Gela
\nEnea<\/strong>.
\nS-au mai acordat dou\u0103 Premii speciale de c\u0103tre un
\nbinevoitor care a vrut s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 anonim.
\n– Un premiu special de 150 de lei pentru \u0218tefan
\n\u0218andru<\/strong>.
\n– Un premiu special de 100 de lei, pentru Ramona
\nBoldizsar<\/strong>.
\nFelicit\u0103ri tuturor participan\u021bilor!<\/p>\n


\nPremiul Special la categoria Debut<\/strong>
\n\u0218tefan \u0218andru<\/strong> cu volumul
\nF\u0103t frumos din Patim\u0103<\/em>,
\nEditura Creator<\/p>\n

\u0218tefan-Cristian \u0218andru<\/strong>
\n\"\"

N\u0103scut la Ploie\u0219ti, \u00een data de 12.02.2000 –
\nLocuiesc \u00een Bucure\u0219ti
\nStudent la Universitatea \u201eTitu Maiorescu\u201d –
\nBucure\u0219ti, Facultatea de Drept
\nOcupa\u021bie actual\u0103: secretar notarial<\/p>\n

Premiul Special la categoria Debut<\/strong>
\nRamona Boldizsar<\/strong> cu volumul
\nNimic nu e \u00een neregul\u0103 cu mine<\/em>,
\nEditura Casa de Pariuri Literare<\/p>\n

Ramona Boldizsar
\n\"\"

Teo CABEL Prezen\u021be Literare Redescoperirea pove\u0219tilor Valeriu Barbu a scris doina rom\u00e2nului plecat departe, \u00een alte \u021b\u0103ri, apucat de dorul<\/p>\n","protected":false},"author":17,"featured_media":16554,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,329],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16621"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/17"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=16621"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16621\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":16636,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16621\/revisions\/16636"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/16554"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=16621"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=16621"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=16621"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}