{"id":16612,"date":"2021-12-04T22:06:33","date_gmt":"2021-12-04T19:06:33","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=16612"},"modified":"2021-12-04T22:06:33","modified_gmt":"2021-12-04T19:06:33","slug":"spatii-culturale-nr-79-6","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=16612","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 79 (6)"},"content":{"rendered":"

Octavian MIHALCEA <\/strong>
\n\"\"

ACORDURI<\/strong><\/p>\n

amintiri estompate \u00een for\u021b\u0103
\ndespre o putere sau o durere
\nsau o infinit\u0103 sfial\u0103.
\ntotu\u0219i trist printre inimi
\nce ascult\u0103 doar acorduri secrete.
\nritmul enigmei devine foarte sonor.
\nanatema c\u00e2ndva indescifrabil\u0103
\n\u00eent\u00e2lne\u0219te voluptatea.
\ndorin\u021b\u0103 complice
\ncu artificiul nelini\u0219tirii.<\/p>\n


\nACORDES<\/strong><\/p>\n

memorias atenuadas en fuerza
\nsobre un poder o un dolor
\no una timidez infinita.
\ntriste sin embargo entre corazones
\nque escuchan s\u00f3lo acuerdos secretos.
\nel ritmo del enigma se convierte
\nen muy sonoro.
\nel anatema una vez indescifrable
\nencuentra la voluptuosidad.
\ndeseo que actua en complicidad
\ncon el artificio de la angustia.<\/p>\n


\nVIS ASEDIAT<\/strong><\/p>\n

credeam m\u00e2ng\u00e2ierile c\u0103zute.
\nprofil zbur\u0103tor pe l\u00e2ng\u0103 posteritatea
\nfluidelor palate crepusculare.
\nimitam cercuri violete
\nde care sp\u00e2nzurau diamante
\nvechi suli\u021be \u0219i multe flori captive.
\nera un tumultuos vis asediat.
\nmari buc\u0103\u021bi de aur p\u0103reau
\na veghea centrul unde ar vie\u021bui
\nnen\u0103scutele oglinzi ale veninului.<\/p>\n


\nSUE\u00d1O ASEDIADO<\/strong><\/p>\n

yo daba cr\u00e9dito a los consolaciones ca\u00eddas.
\nperfil volando cerca de la posteridad
\nde los fluidos palacios crepusculares.
\nimitaba c\u00edrculos violetes
\nde los que colgaban diamantes
\nviejos lanzas y muchas flores cautivas.
\nera un tumultuoso sue\u00f1o asediado.
\ngrandes piezas de oro parec\u00edan
\nestar vigilando el centro donde vivir\u00edan
\nlos no nacidas espejos del veneno.<\/p>\n


\nSEDUC\u021aIE<\/strong><\/p>\n

s\u0103 abandon\u0103m marile idei
\npentru c\u0103 multe ceruri
\nvor fi scufundate ast\u0103zi.
\nlocul salamandrelor
\ne luat de sirene.
\nsunt adorate doar
\nabsen\u021bele fantastice.
\nrafinamentul deschide
\ncei mai sclipitori ochi
\nasupra m\u0103rilor apropiate
\ndin dragoste dragoste brun\u0103
\ncinstind seduc\u021bia m\u0103\u0219tilor.<\/p>\n


\nSEDUCC\u00cdON<\/strong><\/p>\n

vamos a abandonar las grandes ideas
\nporque muchos cielos
\nser\u00e0n sumergidos hoy.
\nel lugar de las salamandras
\nes ocupado por las sirenas.
\nsolo las ausencias fant\u00e1sticas son adoradas.
\nel refinamento abre
\nlos ojos m\u00e1s brillantes
\nsobre los mares cercanos
\npor amor amor marr\u00f3n
\nhonorando la seduccion de las m\u00e1scaras.<\/p>\n


\nNE A\u0218TEAPT\u0102<\/strong><\/p>\n

elogiul se pierde \u00een mun\u021bi.
\neroi singulari compun
\n\u0219armul irezistibil.
\nputem avea dreptul triunghiului.
\nne a\u0219teapt\u0103 disperate drapele
\narome vertiginoase c\u0103tre acel peisaj
\nde multe ori intolerabil.
\nminunile se suprapun mai t\u00e2rziu.<\/p>\n


\nNOS EST\u00c0N ESPERANDO<\/strong><\/p>\n

el elogio se est\u00e1 perdiendo en las monta\u00f1as.
\nh\u00e9roes singulares componen
\nel encanto irresistible.
\npodemos tener el derecho de triunfar.
\nnos est\u00e1n esperando banderas
\ndesesperadas sabores vertiginosos
\nhacia ese paisaje
\na menudo intolerable.
\nlas maravillas se superponen m\u00e1s tarde.<\/p>\n


\nACOMPANIERI<\/strong><\/p>\n

tenta\u021biile ochiului sau
\nad\u00e2nci spa\u021bii triumf\u0103toare
\nsau nesigure m\u00e2ini \u00eentunecoase
\nmereu \u00een c\u0103utarea extazului.
\ng\u00e2nd care \u00eenconjoar\u0103 orgoliul
\nrec\u00e2\u0219tigat prin el \u00eensu\u0219i.
\nun caleidoscop incomplet
\nva domina apoi.
\nschi\u021bele au cunoscut c\u00e2ndva
\ngloria tremorului atroce.
\ninvoc\u0103m meandrele
\nacompanierilor deloc triste.
\nnoi z\u0103pezi succesive
\npietre str\u0103lucitoare deasupra
\ncelorlalte magii.<\/p>\n


\nACOMPA\u00d1AMENTOS<\/strong><\/p>\n

las tentaciones del ojo o
\nprofundos espacios triunfantes
\no inseguras manos oscuras
\nsiempre en busca del \u00e9xtasis.
\npensamiento que rodea el orgullo
\nrecuperado por \u00e9l mismo.
\nun caleidoscopio incompleto
\ndominar\u00e1 despu\u00e9s.
\nlos bocetos han conocido una vez
\nla gloria del temblor atroz.
\ninvocamos a los meandros
\nde los acompa\u00f1amentos para nada tristes.
\nnuevas nieves sucesivas
\npiedras brillantes sobre
\nlas otras magias.<\/p>\n


\nFLORI DE MARE<\/strong><\/p>\n

imediat reveria din p\u0103durea
\ncondamnatelor piane.
\nmelancolice floride mare
\nl\u00e2ng\u0103 o legend\u0103 glisant\u0103
\nla orizontul focului.
\nc\u00e2teodat\u0103 imnul devine
\ngreu exprimabil.
\ndificile parfumuri viitoare
\nnobile maladii ale p\u0103r\u0103sirii.
\npeisaje dureroase care nu mai pot
\nadora dec\u00e2t culoarea.<\/p>\n


\nFLORES DE MAR<\/strong><\/p>\n

inmediatamente el ensue\u00f1o del bosque
\nde los pianos condenados.
\nmelanc\u00f3licas flores de mar
\ncerca de una leyenda corredera
\nen el horizonte del fuego.
\na veces el himno resulta
\ndif\u00edcil de expresar
\npesados perfumes pr\u00f3ximos
\nnobles enfermedades del dejar.
\npaisajes dolorosos que ya no pueden
\nadorar nada m\u00e1s que color.<\/p>\n

Traducere \u00een limba spaniol\u0103 <\/em>
\nGeorge Nina Elian<\/strong><\/p>\n


\nTudor CICU<\/strong>
\n\"\"

uite, au trecut anii<\/strong><\/p>\n

mor\u021bi sau pleca\u021bi sunt to\u021bi prietenii de pe strada mea
\nnici nu mai \u0219tiu dac\u0103 ar fi \u00eenc\u0103put to\u021bi \u00een acest poem
\noare ce-om fi vorbit noi atunci, Doamne?
\nc\u00e2te amintiri s\u0103 ne fi dep\u0103nat
\nca s\u0103 nu mai fie o a\u0219a triste\u021be
\n\u0219i uite cum au trecut anii…
\nca s\u0103-\u021bi umple rafturile cu p\u0103pu\u0219i,
\n\u00een corcodu\u0219ul de la geam r\u0103va\u0219e celor dragi
\ns\u0103-\u021bi at\u00e2rne de crengi
\nuite, nu se mai poate, mai degrab\u0103-i t\u00e2rziu
\ncopil\u0103ria pleac\u0103, se-ntoarce…
\ncine s\u0103-\u021bi mai fure juc\u0103riile abandonate?
\nai grij\u0103, mare grij\u0103 de suflet mi-ai spus
\nba cred c\u0103 de o vreme \u00ee\u021bi aud pa\u0219ii
\ne un du-te-vino pe sc\u0103ri
\nde la parter p\u00e2n\u0103 la ultimul etaj
\naproape acum c\u00e2nd \u00ee\u021bi scriu \u0219i e noapte
\n\u0219i nici un poem n-am \u00eencheiat pe coala de scris
\nnici un c\u00e2ntec de-al t\u0103u nu mai ajunge aici
\nde ce s-o fi f\u0103cut a\u0219a t\u00e2rziu \u00een mine?
\na fi sau s\u0103 fi fost umbra ta trec\u00e2nd
\nnici asta nu mai \u0219tiu dac\u0103 e o \u00eentrebare
\nsau un r\u0103spuns.
\nde un timp mi s-a spus
\nc\u0103 \u0219i r\u00e2ndunicile de la strea\u0219ina casei au plecat
\nnu mai am cu cine \u00eencropi c\u00e2teva cuvinte
\n\u00een acest poem la care m\u00e2na \u00eenc\u0103 \u0219ov\u0103ie,
\nst\u00e2nd de vorb\u0103 cu Dumnezeu.<\/p>\n


\nGelu DRAGO\u0218 <\/strong>
\n\"\"

Nu \u0219tiu<\/strong><\/p>\n

Nu \u0219tiu dec\u00e2t o poart\u0103 prin care s\u0103 te apropii
\nNu \u0219tiu dec\u00e2t o poart\u0103 prin care mai po\u021bi trece
\nCa v\u00e2ntul care sufl\u0103 \u0219i tremur\u0103, doar plopii,
\nDincolo e poetul… nemuritor \u0219i rece.
\nNu \u0219tiu dec\u00e2t fereastra unde-a mi\u0219cat perdeaua
\nNu \u0219tiu dec\u00e2t fereastra pe care a trecut-o
\nCu ochiul treaz al min\u021bii c\u0103l\u0103torind \u201eLa steaua\u201d
\nCe n-o v\u0103d muritorii. El singur a v\u0103zut-o!
\nNu \u0219tiu dec\u00e2t o ap\u0103 ce ne prive\u0219te fix
\nNu \u0219tiu dec\u00e2t o ap\u0103 cu p\u00e2nze moi de cea\u021b\u0103
\nLuntra\u0219ii n-au simbrie, slujesc aici pe stix
\nDe mii de ani, cu to\u021bii, numai o zi din via\u021b\u0103.
\nNu \u0219tiu prin care poart\u0103, de-un veac, El a plecat
\n\u0218tiu c\u0103 se \u00eentoarce-n steaua ce numele i-a dat.<\/p>\n


\n\u0218i tu, femeia mea…<\/strong><\/p>\n

Un clopot ce vegheaz\u0103 schitul,
\nUn val t\u0103cut ce-mbr\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 Marea,
\nUn stol de pesc\u0103ru\u0219i ce \u00eentretaie zarea
\n\u0218i tu, femeia mea, cu ademeniri de\u0219arte.
\nUn baldachin ce ne invit\u0103-ntr-\u00eensul,
\nUn soare cald ce ne sur\u00e2de gale\u0219,
\nUn ropot scurt de ploaie ce ne \u00eenf\u0103\u0219oar\u0103
\n\u0218i tu, femeia mea, cu unduiri fecioare.
\nUn asfin\u021bit de mai ce ne cuprinde,
\nO lun\u0103 ce ne umple de iubire,
\nUn cer \u00eenfloritor de stele,
\n\u0218i tu femeie, p\u00e2ntec de dumnezeire.<\/p>\n


\nZ\u0103pezi de camuflaj<\/strong><\/p>\n

Sunt h\u0103ituit, un anotimp \u00eentreg,
\n\u00eemi trage lan\u021bul ploilor \u00een pleoape
\nstr\u0103in, \u00een Galaxia Gutemberg
\nvoi scufunda p\u0103duri \u00eentregi de ape.
\nFerestrele de ap\u0103 s-au prelins
\nv\u00e2ntul plezne\u0219te-n oase de z\u0103pad\u0103,
\npe frunze reci, rugina s-a \u00eentins
\n\u0219i iarna curge-n zdren\u021be de parad\u0103…<\/p>\n


\nCor\u0103bii de cuvinte<\/strong><\/p>\n

Motto: \u201eEu nu strivesc corola de minuni a lumii…\u201d (Lucian Blaga)<\/em><\/p>\n

Cor\u0103biile de cuvinte, \u00eenc\u0103run\u021bind, l\u00e2ng\u0103 o v\u00e2sl\u0103
\nmut, ca o leb\u0103d\u0103, poetul st\u0103 rezemat de umbra lunii
\npe mine m\u0103 tot latr\u0103 iarba \u0219i \u00eentunericul de p\u00e2sl\u0103
\niar, prin abecedarul limbii m\u0103-n\u021beap\u0103 viespea ra\u021biunii.<\/p>\n

C\u00e2nd zeii osp\u0103teaz\u0103 vifor, la-ncruci\u0219are de destine
\nflotilele de c\u0103r\u0103bu\u0219i, plecate s\u0103 se-ngroape-n verde
\nmai trag o brazd\u0103 prin cuvinte, \u00eennobil\u00e2nd cum se cuvine,
\nimperiile de cenu\u0219\u0103, limba r\u0103nit\u0103 peste verbe.<\/p>\n

C\u00e2nd poezia \u0219i poetul devin o osie de lemn
\n\u00een Lancr\u0103m scutur\u0103 cire\u0219ii, iar florile-\u0219i usuc\u0103 vlaga,
\nc\u00e2nd eu m\u0103 trag cu el pe roat\u0103 \u0219i bate clopotul, e semn
\nc\u0103-mi va seca din ochi cerneala, la curtea dorului de Blaga.<\/p>\n


\nPaul SPIRESCU<\/strong>
\n\"\"

Visul poetului nebun<\/strong><\/p>\n

Poet nebun, f\u0103r\u0103 de gard \u0219i poart\u0103
\npe tine nici chiar dracul nu te iart\u0103
\nnici stelele din ceruri nu-\u021bi mai c\u00e2nt\u0103
\nnici Dumnezeu nu te binecuv\u00e2nt\u0103<\/p>\n

nu-\u021bi preg\u0103te\u0219te nici destin nici cas\u0103
\nnici loc de rug\u0103ciune nici mireas\u0103
\nnu-\u021bi pl\u0103smuie\u0219te nici altar nici cruce
\nnici din v\u00e2ltoarea lumii nu te-aduce<\/p>\n

nu-\u021bi obloje\u0219te r\u0103nile sonore
\n\u0219i-asmute c\u00e2ini turba\u021bi s\u0103 le devore
\nnu vrea s\u0103 verse lacrimi pentru tine
\nci rumegu\u0219 \u00ee\u021bi vars\u0103 pe retine<\/p>\n

poet nebun, poet f\u0103r\u0103 ru\u0219ine…<\/p>\n


\nNote de c\u0103l\u0103torie literar\u0103<\/strong><\/em><\/p>\n

Rodica BRETIN <\/strong>
\n\"\"

MIRACOLUL ISLANDEZ<\/strong><\/p>\n

Privite din spa\u021biu, insulele Atlanticului de Nord seam\u0103n\u0103 cu ni\u0219te borne marc\u00e2nd ruta spre \u021b\u0103rmul Americii: Arhipelagul Faer\u00f8er, Islanda \u0219i Groenlanda. Primele cor\u0103bii vikinge au debarcat \u00een Faer\u00f8er prin anul 800, g\u0103sind doar c\u0103lug\u0103ri irlandezi, ajun\u0219i aici \u00een pelerinaje de peniten\u021b\u0103 \u2013 peregrinatio pro Christo \u2013 \u0219i care se ad\u0103posteau \u00een schiturile ridicate de predecesorii lor. Geograful irlandez Dicuil scria \u00een 825, reproduc\u00e2nd relat\u0103rile unuia dintre c\u0103lug\u0103rii-pelerini: \u201e\u00cen aceste locuri tr\u0103iau de o sut\u0103 de ani siha\u0219tri, sosi\u021bi cu b\u0103rcile din Irlanda. Dar spaima de r\u0103zboinicii Nordului i-a alungat \u0219i insulele au r\u0103mas iar\u0103\u0219i nelocuite, a\u0219a cum au fost de la \u00eenceputul lumii…\u201c. Vikingii care au tulburat pacea ascetic\u0103 a c\u0103lug\u0103rilor veneau fie dinspre sud-est (Hebride, Shetland, Orkney), fie chiar din Norvegia, unde domnia autoritar\u0103 a regelui Harald \u201eP\u0103r Frumos\u201c i-a f\u0103cut pe mul\u021bi dintre supu\u0219ii s\u0103i s\u0103 aleag\u0103 calea exilului.
\n\u00cenc\u0103 din Antichitate, Strabon, Pliniu \u0219i Tacit cuno\u0219teau existen\u021ba unui p\u0103m\u00e2nt situat dincolo de Coloanele lui Hercule (Gibraltar) \u0219i la sud de ghe\u021burile ve\u0219nice, pe care l-au numit Thule. Venerabilul Beda plasa acest teritoriu legendar la \u0219ase zile de naviga\u021bie spre nord-vest de Britania \u0219i \u00eel descria ca pe un \u021binut unde \u00een solsti\u021biul de var\u0103 nu este noapte, iar \u00een echinoc\u021biul de iarn\u0103 nu este zi. \u00cen \u201eDe Mensura Orbis Terrae\u201d (\u201eDespre m\u0103rimea suprafe\u021bei P\u0103m\u00e2ntului\u201d), Dicuil pomenea \u0219i el despre o insul\u0103 unde \u201estr\u0103luce\u0219te soarele \u0219i la miezul nop\u021bii\u201d, identific\u00e2nd aceast\u0103 Ultim\u0103 Thule a anticilor cu Islanda.
\n\u00cencep\u00e2nd din 775, omniprezen\u021bii c\u0103lug\u0103ri irlandezi petreceau \u201elunile luminoase\u201d ale anului arctic \u00een Islanda, dup\u0103 ce \u00eenfruntaser\u0103 oceanul \u00een luntrile lor c\u0103ptu\u0219ite cu piei. Vikingii au g\u0103sit insula \u00een 860, c\u00e2nd un drakkar ce naviga din Norvegia spre Insulele Faer\u00f8er a fost purtat de o furtun\u0103 sute de kilometri mai departe, naufragiind pe \u021b\u0103rmurile unui p\u0103m\u00e2nt necunoscut.
\nPeisajul arid \u0219i s\u0103lbatic al Islandei aminte\u0219te de \u00eenceputurile lumii: de\u0219erturi st\u00e2ncoase, r\u00e2uri de lav\u0103 \u00eempietrit\u0103, pr\u0103p\u0103stii ame\u021bitoare, mun\u021bi acoperi\u021bi de ghe\u021bari, lacuri, cascade \u0219i fiorduri, c\u00e2mpii de nisip negru, izvoare fierbin\u021bi, gigantice domuri de riolit, vulcani noroio\u0219i, z\u0103c\u0103minte de obsidian… Neobi\u0219nuita \u00eent\u00e2lnire dintre vulcani \u0219i ghe\u021buri a dat unul dintre numele insulei: \u201e\u021aara de ghea\u021b\u0103 \u0219i foc\u201d.
\nDac\u0103 vechile saga-uri p\u0103streaz\u0103 t\u0103cere asupra identit\u0103\u021bii descoperitorului viking, \u201eCartea a\u0219ez\u0103rilor\u201d, cronic\u0103 genealogic\u0103 a primilor locuitori ai Islandei, ofer\u0103 trei nume \u0219i versiuni diferite. Cronica a fost alc\u0103tuit\u0103 \u00een secolul al XII-lea de istoricul islandez Ari Thorgilsson (1067 \u2013 1148), cel care a scris \u0219i \u201eCartea islandezilor\u201d, \u00een care urm\u0103re\u0219te procesul coloniz\u0103rii scandinave. Din anul 870, mii de r\u0103zboinici, cu familiile, slujitorii \u0219i sclavii lor au sosit aici din Norvegia, Anglia sau Irlanda, \u00eentr-o migra\u021bie de propor\u021bii, ce avea s\u0103 dureze \u0219ase decenii. Dup\u0103 930, cor\u0103biile cu coloni\u0219ti au \u00eencetat s\u0103 mai vin\u0103, Islanda devenind singurul teritoriu viking independent de peste m\u0103ri.
\nParadoxal, nic\u0103ieri \u00een peregrin\u0103rile lor de explorare, jaf sau cucerire, scandinavii n-au \u00eent\u00e2lnit auspicii mai bune dec\u00e2t pe aceast\u0103 insul\u0103 neospitalier\u0103. N-a fost nevoie s\u0103 duc\u0103 lupte, fiindc\u0103 Islanda nu era a nim\u0103nui. N-a existat o popula\u021bie autohton\u0103 \u2013 de obicei superioar\u0103 numeric \u2013 pe care ar fi trebuit s\u0103 o supun\u0103 \u0219i care sf\u00e2r\u0219ea \u00eentotdeauna prin a-i asimila.
\nDar cu adev\u0103rat remarcabile sunt cultura \u0219i civiliza\u021bia n\u0103scute aici.
\n\u00cen Islanda, r\u0103zboinicii Nordului au ridicat biserici \u0219i m\u0103n\u0103stiri \u00een loc s\u0103 le distrug\u0103, iar convertirea lor la cre\u0219tinism (anul 999) nu a dus numai la construirea legendarelor stavkirker (bisericile \u00eenalte norvegiene), ci \u0219i la apari\u021bia unor altfel de monumente: scrierile islandeze.
\nAcest \u201emiracol\u201c se datoreaz\u0103 unei stranii \u0219i improbabile simbioze \u00eentre dou\u0103 lumi, rar\u0103 \u00een evolu\u021bia umanit\u0103\u021bii. Vikingii au adus sim\u021bul istoriei, al eroismului \u0219i aventurii, al\u0103turi de o percep\u021bie absolut particular\u0103 asupra destinului individual. \u00cen schimb, cre\u0219tinismul romanic a oferit garan\u021bia nemuririi, dat\u0103 de suportul material (aparent fragilul pergament) \u0219i de universalitatea limbii latine, pe atunci singurul liant \u00eentr-un Ev Mediu sf\u00e2\u0219iat de inepuizabile dispute politice, sociale sau teologice. \u00cen momentul coloniz\u0103rii Islandei, vikingii aveau deja dou\u0103 dintre ingredientele trecerii \u00een eternitate: un trecut demn de a fi consemnat \u0219i… geniu literar. \u00cens\u0103 f\u0103r\u0103 o limb\u0103 de circula\u021bie, \u00een care s\u0103 \u00ee\u0219i poat\u0103 transmite istoria, tradi\u021biile \u0219i valorile, o mare parte din spiritualitatea unei epoci \u0219i a unui \u00eentreg popor s-ar fi pierdut pentru totdeauna.
\nCum s-a putut decanta, din s\u00e2nge, sudoare \u0219i violen\u021b\u0103, o literatur\u0103 cult\u0103, esen\u021bializat\u0103, pe alocuri chiar \u00eencifrat\u0103? Cum au reu\u0219it ni\u0219te \u201es\u0103lbatici\u201d s\u0103 ating\u0103 un nivel de abstractizare la care arti\u0219tii Antichit\u0103\u021bii nu putuser\u0103 dec\u00e2t s\u0103 aspire? De unde intui\u021bia, subtilitatea \u0219i sofisticarea poe\u021bilor scandinavi, autorii unor procedee stilistice necunoscute p\u00e2n\u0103 la ei?
\nDincolo de \u00eentreb\u0103ri, r\u0103m\u00e2ne realitatea: \u00een Islanda s-a scris cea mai important\u0103 pagin\u0103 din epopeea vikingilor \u2013 nu \u00een fapte de arme, ci \u00een literatur\u0103. \u00centre 870 \u0219i 1350, aceast\u0103 insul\u0103 auster\u0103, cu vulcani dormit\u00e2nd sub z\u0103pezi, a dat Occidentului \u0219i lumii \u201emiracolul islandez\u201d: poezia scaldic\u0103, Edda \u0219i Saga.
\nPoezia scaldic\u0103 s-a n\u0103scut pe \u021b\u0103rmurile M\u0103rii Baltice \u00een secolul al VII-lea \u0219i a fost exersat\u0103 o perioad\u0103 de to\u021bi scandinavii, pentru a deveni apoi un monopol islandez. Scaldul era, \u00een acela\u0219i timp, poet de curte \u0219i istoriograf: prosl\u0103vea \u00eenf\u0103ptuirile m\u0103re\u021be ale regelui s\u0103u ori comemora evenimentele importante ale domniei acestuia, evocare \u00eembog\u0103\u021bit\u0103 cu judec\u0103\u021bile personale ale autorului.
\nEuropa medieval\u0103 nu a mai cunoscut un gen literar la fel de sofisticat ca poezia scaldic\u0103 islandez\u0103. Analiz\u00e2nd fenomenul \u00een patru lucr\u0103ri de referin\u021b\u0103 (\u201eL\u2019Edda po\u00e9tique\u201d, \u201eLa po\u00e9sie scaldique\u201d, \u201eSagas Islandaises\u201d \u0219i \u201eLes Sagas l\u00e9gendaires\u201d), R\u00e9gis Boyer observa c\u0103 \u201ede\u0219i de o complexitate surprinz\u0103toare, poemele respect\u0103 \u00eentotdeauna un set de reguli stricte\u201d. Cea mai important\u0103 interzicea numirea lucrurilor \u0219i fiin\u021belor prin termeni direc\u021bi. Ace\u0219tia trebuiau \u00eenlocui\u021bi cu sinonime, perifraze sau circumlocu\u021biuni: marea devenea astfel \u201e\u00eentinderea etern\u0103\u201d, r\u0103zboinicul \u201earborele de b\u0103t\u0103lie\u201d… O reminiscen\u021b\u0103 a str\u0103vechilor rituri \u0219amanice? Sau, mai degrab\u0103, un rafinament literar, menit s\u0103 pun\u0103 la \u00eencercare virtuozitatea creatorului? Prin asemenea procedee stilistice, scalzii izbuteau s\u0103 exprime mai multe idei simultan, s\u0103 insinueze mesaje implicite \u00een manifestul declarat al operei, s\u0103 introduc\u0103 teme conexe. A\u0219a a compus Egill Skallagrimsson poemul \u201eSonatorrek\u201d (\u201eIreparabila pierdere a fiilor\u201d), a\u0219a a scris Eysteinn Asgrimsson capodopera sa \u201eLilja\u201d (\u201eCrinul\u201c).
\nEdda reune\u0219te treizeci de poeme din secolele IX \u2013 XII, amplu mozaic epic ce evoc\u0103 \u00eentreaga mitologie scandinav\u0103, de la \u00eenceputurile \u0219i p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul lumii (Ragnarok). Cuprinde poeme mitologice (cum ar fi cel despre Thor \u0219i Marele \u0218arpe din Midgard), magice (\u00een care zeii ating cunoa\u0219terea suprem\u0103), eroice (asemenea celui al luptei dintre Sigurd \u0219i dragonul Fafnir) ori satirice (despre farsele lui Loki, printre muritori sau \u00een Valhalla). Niciun personaj nu r\u0103m\u00e2ne static ori meditativ: oameni \u0219i zei sunt fie \u00eentr-o perpetu\u0103 c\u0103utare a tainelor Universului, fie angrena\u021bi \u00een confruntarea cu for\u021bele negative ce \u00eencearc\u0103 s\u0103-l distrug\u0103. Iar eroii nu \u00eentruchipeaz\u0103 idealuri inaccesibile, ci modele de spirit combativ, integritate \u0219i valoare, care vor trece grani\u021ba poeziei spre proz\u0103, \u00een nemuritoarele sagas ale Nordului.
\nO saga (de la sagen, a istorisi), este jurnalul vie\u021bii unui personaj \u201ece merit\u0103 p\u0103strat \u00een memoria comunit\u0103\u021bii\u201d, \u00eencep\u00e2nd cu na\u0219terea \u0219i termin\u00e2ndu-se cu moartea sa, f\u0103r\u0103 a-i omite str\u0103mo\u0219ii sau descenden\u021bii demni de aten\u021bie. Nefiind legende, basme ori poeme epice, ci o prefigurare a romanelor istorice din epoca romantic\u0103 (secolul al XIX-lea), sagas au \u00eemprumutat multe elemente stilistice din lucr\u0103rile istoriografice latine, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd \u00eens\u0103 profund legate de civiliza\u021bia Nordului.
\nExist\u0103 diferite genuri de sagas, \u00een func\u021bie de tematica lor:
\nSagas \u201eregale\u201d consemneaz\u0103 via\u021ba marilor regi scandinavi \u0219i legendarele lor cuceriri. Astfel, \u00een \u201eHeimskringla\u201d (\u201eSaga regilor \u021b\u0103rii natale\u201d), Snorri Sturlusson red\u0103 \u00eentreaga istorie a suveranilor Norvegiei, de la originile mitice \u0219i p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul secolului al XII-lea.
\nSagas \u201epopulare\u201d (\u201eSaga Celor din Valea Somonului\u201c, \u201eSaga lui Grettir cel Puternic\u201c, \u201eSaga despre arderea lui Njall\u201d), ai c\u0103ror autori r\u0103m\u00e2n de obicei anonimi, urm\u0103resc destinele unor eroi renumi\u021bi pentru curajul \u00een lupt\u0103, for\u021ba fizic\u0103 deosebit\u0103, sim\u021bul drept\u0103\u021bii sau \u00een\u021belepciunea de care dau dovad\u0103.
\nSagas \u201econtemporane\u201d relateaz\u0103 evenimente din timpul vie\u021bii naratorilor. \u00cen \u201eIslendinga Saga\u201d (\u201eSaga islandezilor\u201c), Sturla Thordarsson izbute\u0219te s\u0103 \u00eembine o fresc\u0103 istoric\u0103 \u0219i un tratat de filosofie politic\u0103 privind evenimentele ce aveau s\u0103 duc\u0103 la pierderea independen\u021bei Islandei (secolele XII \u2013 XIII).
\n\u00cens\u0103 indiferent de tem\u0103, ceea ce define\u0219te o saga este stilul s\u0103u \u2013 \u00eentotdeauna narativ, cu accente dramatice, eroice \u0219i, uneori, satirice \u2013, ale c\u0103rui caracteristici esen\u021biale sunt realismul, dinamismul \u0219i concizia.
\nAutorii nu se exprim\u0103 niciodat\u0103 la persoana \u00eent\u00e2i \u0219i evit\u0103 epitetele exagerate, reu\u0219ind transformarea fantasticului \u00een cotidian. Nu exist\u0103 descrieri de peisaje, nici portrete: personajul este definit prin actele sale \u0219i considera\u021biile celor apropia\u021bi. O saga \u00ee\u0219i prezint\u0103 protagoni\u0219tii numai \u00een mi\u0219care, iar laconismul nordic poate fi nea\u0219teptat de sugestiv. Rezult\u0103 ni\u0219te texte dure, decantate, despre responsabilitate, onoare \u0219i r\u0103zbunare, propun\u00e2nd o viziune lipsit\u0103 de \u00eeng\u0103duin\u021b\u0103 asupra sl\u0103biciunilor umane, a vie\u021bii \u0219i lumii. \u00centr-o atmosfer\u0103 tragic\u0103 (uneori insuportabil de dens\u0103 dac\u0103 nu ar interveni umorul sau ironia), eroul este pus fa\u021b\u0103 \u00een fa\u021b\u0103 cu destinul s\u0103u, pe care adesea \u00eel cunoa\u0219te dinainte, datorit\u0103 unor semne, vise, viziuni sau preziceri. El trebuie \u00eent\u00e2i s\u0103 \u00eel accepte f\u0103r\u0103 rezerve, apoi s\u0103 \u0219i-l asume, s\u0103 \u00eel \u00eemplineasc\u0103 prin fapte, dep\u0103\u0219ind toate piedicile ivite \u00een cale.
\nUn creator de saga st\u0103p\u00e2nea perfect arta \u00eenl\u0103n\u021buirii faptelor, a cauzelor \u0219i consecin\u021belor, urm\u0103rind cu consecven\u021b\u0103, \u00eenc\u0103 de la primul cuv\u00e2nt, mesajele ori sentimentele pe care voia s\u0103 le transmit\u0103 \u00een final cititorului. \u00centr-o saga exist\u0103 \u201enoduri conflictuale\u201d \u00een care ac\u021biunea ia o turnur\u0103 cu totul nea\u0219teptat\u0103, iar orice detaliu dintr-un anume capitol \u00ee\u0219i g\u0103se\u0219te \u00eentotdeauna justificarea, uneori dup\u0103 sute de pagini, nimic nefiind l\u0103sat la \u00eent\u00e2mplare \u00een dozarea expunerii, lipsit\u0103 de digresiuni sau improviza\u021bii.
\nNu degeaba atunci c\u00e2nd au studiat istoria Islandei independente, \u00eemp\u0103r\u021bind-o \u00een patru etape distincte, \u00een func\u021bie de situa\u021bia social\u0103, politic\u0103 \u0219i economic\u0103 \u2212 epoca eroic\u0103 (930-1030), a p\u0103cii (1030-1120), epoca Sturlungar (1220-1262) \u2212 medievali\u0219tii au decis s\u0103 numeasc\u0103 perioada dintre 1120 \u0219i 1220, crucial\u0103 pentru trecutul islandezilor, epoca literaturii.<\/p>\n


\nFESTIVALUL INTERNA\u021aIONAL al AFORISMULUI TECUCI
\nPALMARES, Edi\u021bia a V-a, 2021<\/strong><\/p>\n

Trofeul Sapiens Piroboridava, ex-aequo, Adrian Gr\u0103jdeanu, Ia\u0219i.
\nTrofeul Sapiens Piroboridava, ex-aequo, Aleksandar Cotri\u0107, Serbia.
\nTrofeul Sapiens Piroboridava, ex-aequo, Ioan Marta, Arad.<\/p>\n

Premiul I, Adina Ungur, Cluj Napoca.
\nPremiul al II-lea, ex-aequo, Mihai Merticaru, Piatra Neam\u021b.
\nPremiul al II-lea, ex-aequo, George Dr\u0103ghescu, T\u00e2rgu Jiu.
\nPremiul al III-lea, Nicolae Schi\u021bco, Chi\u0219in\u0103u, Republica Moldova.
\nPremiul special \u0218tefan Petic\u0103, George Budoi, Bucure\u0219ti.
\nPremiul special Mihail Manoilescu, \u0218tefan M\u00e2rzac, Ia\u0219i.
\nPremiul special Ion Petrovici, Goran Mraki\u0107, S\u00e2nicolaul Mare.
\nPremiul special Gheorghe Petra\u0219cu, Nicolae Viziteu, Vaslui.
\nPremiul special Calistrat Hoga\u0219, Vasile Larco, Ia\u0219i.
\nPremiul special Hortensia Papadat Bengescu, Adrian Racaru, Tecuci.
\nPremiul special Alexandru Papadopol Calimah, Cristian Mortici, Vifor\u00e2ta, D\u00e2mbovi\u021ba.
\nPremiul special Cocu\u021ba Conachi, Dana Brezeanu, Constan\u021ba.
\nPremiul special Dionisie Duma, Adriana Dr\u0103goianu, \u021a\u00e2n\u021b\u0103reni, Gorj.
\nPremiul special Iorgu Iordan, Gheorghe Halet, Constan\u021ba.
\nPremiul special Alexandru Mironescu, Ioan Diordiev, Slobozia, Transnistria.
\nPremiul revistei Porto-Franco-Gala\u021bi, Julian Radu, Bucure\u0219ti.
\nPremiul ziarului Via\u021ba Liber\u0103-Gala\u021bi, Aurelius Belei, Br\u0103ila.
\nPremiul revistei Salonul Literar-Odobe\u0219ti, Vrancea, Mihai-Sebastian Zidaru, \u0218tef\u0103ne\u0219ti, Arge\u0219.
\nPremiul revistei Spa\u021bii Culturale – R\u00e2mnicu S\u0103rat, Adrian Itoaf\u0103, Constan\u021ba.
\nPremiul revistei Poezia – Ia\u0219i: Ion Cuzuioc, Chi\u0219in\u0103u, Republica Moldova.
\nPremiul revistei Academia B\u00e2rl\u0103dean\u0103, Elena Papadopol, Constan\u021ba.
\nPremiul revistei Plumb – Bac\u0103u, Elena Stan, V\u0103lenii de Munte, Prahova.<\/p>\n

Pre\u0219edintele manifest\u0103rii<\/em>, Vasile Ghica <\/strong><\/p>\n

Pre\u0219edintele Funda\u021biei<\/em>, Eugen Doru Pelin<\/strong><\/p>\n

PREMIUL revistei SPA\u021aII CULTURALE<\/strong> – R\u00e2mnicu S\u0103rat: Adrian ITOAF\u0102<\/strong>, Constan\u021ba<\/p>\n

Dumnezeu a creat metafora, astfel \u00eenc\u00e2t poe\u021bii o pot deslu\u0219i cu \u00een\u021belepciune \u00een descrierile lor.
\n*
\nNimeni nu-\u021bi observ\u0103 lacrimile, ele curg \u00een ad\u00e2ncul sufletului sculpt\u00e2nd suferin\u021ba.
\n*
\nNe-a pref\u0103cut m\u00e2inile \u00een urme, amestec\u00e2ndu-ne cu milioane de chipuri.
\n*
\nNu fac concuren\u021b\u0103 cu scriitorii, eu doar scriu diferit c\u00e2t s\u0103 fiu \u00een\u021beles altfel.
\n*
\nAscult preludiul \u00eentreb\u0103rilor fl\u0103m\u00e2nde pentru a \u00een\u021belege drama fiec\u0103rui r\u0103spuns.
\n*
\nCerul m\u0103 cheam\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een str\u0103fund, oglindindu-m\u0103.
\n*
\nAm \u00eenv\u0103\u021bat de la via\u021b\u0103, c\u0103 nu trebuie s\u0103 ceri, doar s\u0103 oferi.
\n*
\nS\u0103 te vindeci cum m-am vindecat, cu iubire.
\n*
\nC\u00e2nd stau, g\u00e2ndurile merg dep\u0103\u0219indu-m\u0103.
\n*
\nPoate nu am avut m\u00e2inile la mine, c\u00e2nd ne\u00eembr\u0103\u021bi\u0219at\u0103 alunecai spre nic\u0103ieri.
\n*
\nM\u0103 \u00eembrac \u00een frac, s\u0103 invit la dans nemurirea.
\n*
\nPe urmele pa\u0219ilor t\u0103i, m\u0103 \u00eent\u00e2lnesc cu mine.
\n*
\nC\u00e2nd se \u00eenchid sentimentele, se deschid regretele.
\n\u2022
\nAi grij\u0103 s\u0103 nu \u00eemb\u0103tr\u00e2ne\u0219ti pe visele altora, d\u0103-\u021bi \u0219ansa de a fi tu.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Octavian MIHALCEA ACORDURI amintiri estompate \u00een for\u021b\u0103 despre o putere sau o durere sau o infinit\u0103 sfial\u0103. totu\u0219i trist printre<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16612"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=16612"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16612\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":16615,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16612\/revisions\/16615"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=16612"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=16612"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=16612"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}