{"id":16605,"date":"2021-12-03T16:30:44","date_gmt":"2021-12-03T13:30:44","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=16605"},"modified":"2021-12-03T16:30:44","modified_gmt":"2021-12-03T13:30:44","slug":"spatii-culturale-nr-79-5","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=16605","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 79 (5)"},"content":{"rendered":"

Pr. Alexandru PRIPON<\/strong>
\n\"\"

Aici<\/strong><\/p>\n

Ferestre aburite spre trecut,
\nAcum, c\u00e2nd printre g\u00e2nduri iluzorii
\nSuntem aici, de\u0219i nu am \u0219tiut
\nUnde ne duce cump\u0103na erorii.<\/p>\n

Am fi putut lupta, dar ne-am temut,
\nChiar dac\u0103 azi vorbim despre victorii,
\nFerestre aburite spre trecut
\nAscund destule stranii teritorii.<\/p>\n

Dar nu conteaz\u0103 ce nu am f\u0103cut,
\nNici ce minciuni vom scrie \u00een memorii,
\nCumva, am izbutit. Nu am pierdut.
\n\u0218i vom p\u0103stra secretul marii glorii,
\nFerestre aburite spre trecut…<\/p>\n


\nIar noi<\/strong><\/p>\n

Descoperim comori \u00een dosul casei
\nS\u0103p\u00e2nd noi gropi ad\u00e2nci pentru privat\u0103
\n\u0218i patin\u0103m pe marginea crevasei
\nCaptivi \u00een odiseea dezl\u00e2nat\u0103.<\/p>\n

Legende pitore\u0219ti \u2013 destinul coasei
\nDe a surprinde iarba net\u0103iat\u0103 \u2013,
\nDescoperim comori \u00een dosul casei
\n\u0218i ignor\u0103m uitarea vinovat\u0103.<\/p>\n

C\u0103\u021bei s\u0103lbatici, f\u0103r\u0103 grija rasei,
\nGonesc din veac mirarea \u00eencruntat\u0103
\nSpre zodia facil\u0103 a grimasei,
\nIar noi, smulg\u00e2nd un ieri din niciodat\u0103,
\nDescoperim comori \u00een dosul casei.<\/p>\n


\nMesajul<\/strong><\/p>\n

S-a scurs at\u00e2ta timp, \u00eenc\u00e2t uit\u0103m
\nTot ce-am v\u0103zut c\u00e2nd ne lipsea curajul
\nDe a spera c\u0103 nu ne \u00eendrept\u0103m
\nC\u0103tre final, sfid\u00e2nd cronometrajul.
\nP\u0103s\u0103ri de prad\u0103 suntem. Ne schimb\u0103m
\nDin vreme-n vreme ochii \u0219i penajul,
\nS-a scurs at\u00e2ta timp, \u00eenc\u00e2t uit\u0103m
\nDe ce nu am schimbat \u0219i peisajul.<\/p>\n

Tr\u0103im pierind \u00eencet, dar \u00eencerc\u0103m
\nS\u0103 \u00eendrept\u0103m spre \u00een\u0103l\u021bimi picajul,
\nS\u0103 fim m\u0103car ce-am fost, s\u0103 nu ced\u0103m,
\nDe\u0219i, de c\u00e2nd am \u00een\u021beles mesajul,
\nS-a scurs at\u00e2ta timp, \u00eenc\u00e2t uit\u0103m.<\/p>\n


\nSperan\u021b\u0103 vinovat\u0103<\/strong><\/p>\n

Am str\u00e2ns iubiri \u0219i le-am ascuns sub pleoape,
\nAm smuls din nori o raz\u0103 \u00eencruntat\u0103,
\nAm prins uit\u0103ri \u0219i le-am l\u0103sat s\u0103 scape,
\nCa \u00eens\u0103\u0219i soarta lor s\u0103 stea uitat\u0103.<\/p>\n

Am vrut s\u0103 plec \u0219i m-am ascuns aproape,
\nL\u0103s\u00e2nd acea c\u0103rare neurmat\u0103,
\nAm str\u00e2ns iubiri \u0219i le-am ascuns sub pleoape,
\nAm fost ce sunt. Nu voi mai fi vreodat\u0103.<\/p>\n

Am vrut s\u0103 zbor o via\u021b\u0103 peste ape,
\nNu m-a surprins c\u0103derea \u00eencrustat\u0103
\n\u00cen prima dintre multele etape.
\nCu scr\u00e2\u0219net \u0219i speran\u021b\u0103 vinovat\u0103,
\nAm str\u00e2ns iubiri \u0219i le-am ascuns sub pleoape.<\/p>\n


\n Nicolae NISTOR<\/strong>
\n\"\"

VIS DE NOAPTE<\/strong><\/p>\n

Uneori, m\u0103 ascund de tine \u00eentr-o
\noglind\u0103 ce-mi convine, \u00een spaime cu p\u0103s\u0103ri de
\nnoapte ce alung\u0103 cerul din vis,
\ntranspira\u0163ia spaimelor c\u00e2nd fug \u00een tunelul din mine,
\n\u015fi cercul acesta zv\u00e2rcolit m\u0103 duce tot la tine, Isis –
\nUneori, m\u0103 ascund ca o vietate ce fuge de stele de mare,
\naleg s\u0103 nu vorbesc,
\nascuns \u00een vegeta\u0163ia neatins\u0103 de om,
\nagita\u0163iile din armoniile m\u0103rii, iubirile
\nscurte, via\u0163\u0103 au, oare,
\nce timp se scurge prin vine-albastre
\nfericirea din algele pom.
\nCe nunt\u0103 frumoas\u0103 \u00een somn, ce vesel alai m\u0103 duce la tine
\nc\u00e2nd eu \u00eencerc s\u0103 ucid p\u0103s\u0103rile din
\nmine, nocturne p\u0103cate, te v\u0103d cum fugi goal\u0103,
\no n\u0103luc\u0103 ce iube\u0219te albul din mine,
\neu parc\u0103-s Osiris ce te dore\u0219te, c\u0103lare
\npe noapte de p\u0103cate,
\nmagia unui vis \u00een mare cu noi, Isis,
\ntr\u0103ind uni\u0163i \u00een \u0219oapte!<\/p>\n


\nIonel NECULA <\/strong>
\n\"\"

Maladiile identit\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti<\/strong><\/p>\n

Sindromul Capra vecinului \u2013 indicator al nivelului de con\u0219tiin\u021b\u0103 public\u0103<\/strong><\/p>\n

Dac-ar fi s\u0103 risc o afirma\u021bie banal\u0103, cli\u0219eic\u0103 \u0219i improductiv\u0103 a\u0219 zice c\u0103 fiecare na\u021bie se caracterizeaz\u0103 prin \u00eensu\u0219iri pozitive \u0219i negative. Nu exist\u0103 na\u021biuni rele sau bune \u00een chip absolut, caracterizate numai prin \u00eensu\u0219iri pozitive sau negative. Peste tot, binele \u0219i r\u0103ul se r\u0103sfa\u021b\u0103 dual \u0219i capricios, diferit de la \u021bar\u0103 la \u021bar\u0103. Nic\u0103ieri, la etniile lumii, balan\u021ba \u00eensu\u0219irilor pozitive \u0219i negative nu este echilibrat\u0103 \u0219i nici nu cred c\u0103 este posibil\u0103 o echilibristic\u0103 perfect\u0103. La unele predomin\u0103 caracteristicile pozitive, la altele cele negative.
\n De regul\u0103, constata \u0219i B.P. Hasdeu, ponderea unora sau altora este influen\u021bat\u0103 de tipologiile aflate \u00een fruntea ei. O na\u021biune are chipul \u0219i \u00eenf\u0103\u021bi\u0219area celor ce se afl\u0103 la conducere. Da\u021bi unui popor conduc\u0103tori \u00een\u021belep\u021bi \u0219i va fi \u00een\u021belept, da\u021bi-i conduc\u0103tori cinsti\u021bi \u0219i corec\u021bi \u0219i poporul va fi cinstit \u0219i corect, da\u021bi-i conduc\u0103tori viteji \u0219i poporul va face minuni de vitejie.
\n Avea dreptate? Cine cerceteaz\u0103 istoria va g\u0103si multe dovezi care \u00eel confirme pe Hasdeu. N-a fost momentul de la 1 Decembrie prototip de \u00een\u021belepciune din partea celor care l-au gestionat \u0219i n-a fost urmat \u00eentr-un consens cvasi-general de \u00eentreaga na\u021bie? A fost, desigur, mintea lui Iuliu Maniu \u0219i a celorlal\u021bi f\u0103clieri ai vremii, dar a g\u0103sit ecou \u0219i-a fost asumat solemn \u0219i urmat cu o fidelitate necurmat\u0103 de \u00eentreaga na\u021bie. N-a fost momentul de la Vaslui din 1475, cel de la C\u0103lug\u0103reni, din 1595, sau cel de la M\u0103r\u0103\u0219e\u0219ti din august 1917, exemple de d\u0103ruire eroic\u0103 \u0219i de vitejie necondi\u021bionat\u0103? N-a dat dovad\u0103 – acela\u0219i popor suspectat de corup\u021bie, de aplecare spre furt \u0219i spre c\u00e2\u0219tiguri f\u0103r\u0103 munc\u0103 – de o corectitudine func\u021bional\u0103 \u00een timpul lui Vlad \u021aepe\u0219 sau Al. Ioan Cuza? Totdeauna exemplul celor de sus, manierele \u0219i comportamentul lor a reprezentat pentru cei de jos modele de urmat, tipologii solare demne de asumat ca dispozi\u021bii subiective proprii \u0219i de activat imitativ dintr-o perspectiv\u0103 modelatoare. Inutil s\u0103 mai adaug c\u0103 s\u0103n\u0103tatea moral\u0103 a unui popor este posibil\u0103 numai dac\u0103 aceste modele au fost dublate de o legisla\u021bie riguroas\u0103, dreapt\u0103 \u0219i ferm\u0103, aceea\u0219i pentru to\u021bi, pentru toate treptele sociale.
\n \u00cen cultura rom\u00e2neasc\u0103 s-a vorbit deseori despre identitatea \u0219i specificul nostru na\u021bional, despre buchetul de \u00eensu\u0219iri \u2013 pozitive \u0219i negative – care o define\u0219te \u0219i o caracterizeaz\u0103. Nu cred c\u0103 tenta\u021bia ditirambic\u0103, de exagerare a celor pozitive \u0219i de t\u0103inuire a defectelor, a metehnelor noastre cronice \u0219i generice este de prea mare folos configur\u0103rii unui portret real al rom\u00e2nului. Au existat asemenea specula\u021bii, a\u0219a cum au existat \u0219i tenta\u021bii antitetice, de exacerbare a defectelor rom\u00e2ne\u0219ti \u0219i-am analizat aceste aspecte \u00een lucrarea noastr\u0103 din 2018, Filosofia identit\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti.
\n Revenim acum asupra ideii, dar nu pentru a continua acel demers, ci mai mult pentru a complini portretul spiritual configurat de Noica \u00een cele \u0218ase maladii ale spiritului rom\u00e2nesc, cu alte maladii \u0219i bete\u0219uguri specifice firii rom\u00e2ne\u0219ti, chiar dac\u0103 \u00eei \u00eengroa\u0219\u0103 pu\u021bin patina portretistic\u0103.
\n Ca \u0219i alte etnii, \u0219i cea rom\u00e2neasc\u0103 e traversat\u0103 de mai multe defecte generice, c\u0103r\u0103u\u0219ite aluvionar prin lume \u0219i prin istorie. Nu ne-am propus o inventariere exact\u0103 a acestora \u0219i cu at\u00e2t mai pu\u021bin o ierarhizare a acestora, dar cred c\u0103 sindromul Capra vecinului, care nu este dec\u00e2t o invidie mai radicalizat\u0103, cu obiect \u0219i cu adres\u0103 exact\u0103, o ur\u0103 nereprimat\u0103, \u0219i poate fi considerat esen\u021bial, fundamental \u0219i chiar tutelar pentru \u00een\u021belegerea identit\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti.
\n Insist. Firea rom\u00e2neasc\u0103 se caracterizeaz\u0103 printr-un ansamblu destul de generos de defecte \u0219i bete\u0219uguri – \u00een mare parte identificate de g\u00e2nditorii rom\u00e2ni precum \u0218tefan Zeletin (\u00cen \u021bara m\u0103garilor), Pompiliu Eliade (Influen\u021ba francez\u0103 asupra spiritului public din Rom\u00e2nia) sau Emil Cioran (Schimbarea la fa\u021b\u0103 a Rom\u00e2niei). Nu sunt singurii, dar sunt cei mai aprigi care au insistat, cu prec\u0103dere, asupra \u00eensu\u0219irile negative care, chipurile, ar caracteriza firea rom\u00e2neasc\u0103. Sindromul Capra vecinului nu figureaz\u0103 \u00een nomenclatorul defectelor din specificul rom\u00e2nesc – c0nstituit \u00een timp prin r\u00e2vna multor g\u00e2nditori conecta\u021bi la acest subiect, dar invidia, prisma, r\u0103utatea, ostilitatea nereprimat\u0103 sunt invocate frecvent \u00een lucr\u0103rile g\u00e2nditorilor rom\u00e2ni mai vechi \u0219i mai noi.
\n Dac-ar fi s\u0103 g\u0103sim problemei un temei doctrinar, ar trebui s\u0103-l invoc\u0103m, ca punct de pornire pe Empedocle din Agrigent care conferea dualit\u0103\u021bii iubirea \u0219i ura valoare de premiz\u0103 \u0219i de concept fundamental, pe structura c\u0103reia se poate articula un \u00eentreg sistem de g\u00e2ndire. Mul\u021bi dintre cei care uzeaz\u0103 de acest concept nu merg cu demersul p\u00e2n\u0103 la antici, dar c\u00e2nd scepticul r\u0103\u0219in\u0103rean disociaz\u0103 \u00eentre o ur\u0103 abisal\u0103, tectonic\u0103,, oximoronic\u0103, ura care poate gira un sistem de g\u00e2ndire \u0219i o ur\u0103 conjunctural\u0103, visceral\u0103 decontat\u0103 dintr-o r\u0103utate omeneasc\u0103 \u00eendreptat\u0103 \u00eempotriva a tot ceea ce \u00eenseamn\u0103 valoare, calitate \u0219i noble\u021be uman\u0103 \u00eenseamn\u0103 c\u0103 i-a \u00een\u021beles bine \u0219i func\u021biile constructive, sistemice, dar \u0219i cadrul imanent \u00een care se pot consuma ostilit\u0103\u021bile interumane.
\n Din nefericire, ura rom\u00e2neasc\u0103 nu articuleaz\u0103 un sistem de g\u00e2ndire \u0219i nu se legitimeaz\u0103 din ad\u00e2ncurile firii, ci mai mult dintr-o empiric\u0103 pornire adversativ\u0103, dintr-o invidie real\u0103, decontat\u0103 cel mai adesea dintr-o complexare iritat\u0103, de fiin\u021b\u0103 frustrat\u0103, incapabil\u0103 s\u0103-\u0219i recunoasc\u0103 inferioritatea \u0219i neputin\u021ba \u0219i-\u0219i dreneaz\u0103 ofusc\u0103rile prin exprim\u0103ri corosive \u0219i agresive. C\u00e2nd ura cap\u0103t\u0103 adres\u0103 exact\u0103 devine invidie, iar invidia nu vizeaz\u0103 niciodat\u0103 omul inferior m\u0103cinat de inferioritate intelectual\u0103 \u0219i nevolnicie, ci superior, omul a\u0219ezat pe v\u00e2rfurile sc\u0103rii lui Maslow. E adev\u0103rat c\u0103 invidia, ca \u0219i \u00een\u021belepciunea circul\u0103 printre oameni ca printr-un sistem de vase comunicante, tot a\u0219a, de la cel care are mai mult\u0103 la cel cu mai pu\u021bin\u0103, dar niciodat\u0103 cel ce-o pune \u00een active nu va avea ca adres\u0103 omul inferior lui. \u021ainta lui este omul pe care-l simte superior \u2013 cu care neput\u00e2nd dialoga de la egal la egal \u00eencearc\u0103 s\u0103-l coboare la nivelul lui de \u00een\u021belegere \u0219i s\u0103-i reduc\u0103 imaginea la dimensiunea unui om obi\u0219nuit.
\n Incapabil s\u0103-\u0219i recunoasc\u0103 nevolnicia \u0219i micimea intelectual\u0103 invidio\u0219ii se n\u0103pustesc asupra celor pe care-i simt superiori \u0219i depun eforturi mari s\u0103 arate c\u0103, departe de a fi vorba de ni\u0219te valori recunoscute \u0219i cu reputa\u021bie, pretind c\u0103 cei invidia\u021bi sunt doar ni\u0219te co\u021bcari gonfla\u021bi artificial \u0219i nemeritat, fiind la fel de comuni \u0219i de obi\u0219nui\u021bi ca \u0219i ei.
\n Sindromul Capra vecinului este varianta aplicat\u0103 a invidiei \u0219i amploarea ei \u00eentr-o comunitate, ponderea mediocrit\u0103\u021bii \u0219i virulen\u021ba ei \u00eempotriva elitei, a valorilor, a calit\u0103\u021bii umane indic\u0103 nivelul cultural al societ\u0103\u021bii, treapta istoric\u0103 \u00een care se afl\u0103. \u00cen orice comunitate mediocritatea e majoritar\u0103 \u0219i face legea, iar calitatea ei, nivelul ei intelectual d\u0103 trendul de evolu\u021bie al societ\u0103\u021bii. O societate, oricare, are chipul \u0219i asem\u0103narea acestei majorit\u0103\u021bi mediocre.
\n Nu num\u0103rul oamenilor de geniu pe care i-a produs o societate \u2013 important, desigur, \u0219i el \u2013 d\u0103 nivelul intelectual al unei etnii, ci gradul de emancipare intelectual\u0103 a mijlociei ei, a segmentului social care formeaz\u0103 majoritatea. Vorbim adesea despre dictatura majorit\u0103\u021bii mediocre \u0219i sloganul nu este chiar o vorb\u0103 goal\u0103, lipsit\u0103 de substan\u021b\u0103, de con\u021binut. Cioran intuise perfect acest aspect, dar c\u00e2\u021bi dintre pu\u021binii s\u0103i cititori i-au re\u021binut ideea \u0219i i-au conferit importan\u021ba cuvenit\u0103?
\n S\u0103 ne explic\u0103m: \u00eentr-o societate modern\u0103 orice intrus, cu trei lozinci ditirambice \u0219i cu dou\u0103 idei purt\u0103toare de miracol, strecurate reptilin poate s\u0103 ajung\u0103 \u00een Parlament, la conducerea unui minister sau chiar \u00een fruntea \u021b\u0103rii. O \u021bar\u0103, care-a fost condus\u0103 de un lucr\u0103tor ceferist sau de un ucenic \u00eentr-ale cizm\u0103riei poate ajunge u\u0219or \u0219i la discre\u021bia unui l\u0103c\u0103tu\u0219 sau strungar. Nu proclamase Lenin c\u0103 o \u021bar\u0103, ajuns\u0103 \u00eentr-un anumit stadiu de evolu\u021bie, poate fi condus\u0103 chiar \u0219i de o buc\u0103t\u0103reas\u0103? Lumea a evoluat, teoriile s-au primenit, dar sloganurile au r\u0103mas la fel de active \u0219i de ademenitoare. Tot ceea ce m\u0103gule\u0219te spiritul gregar are mereu trecere la cei mul\u021bi. Ori de c\u00e2te ori va fi pus\u0103 s\u0103 aleag\u0103 \u00eentre Iisus \u0219i Baraba mul\u021bimea \u00eel va alege pe ultimul. El, Baraba este de-al ei, Iisus face parte dintr-o alt\u0103 lume inaccesibil\u0103 omului imanent, traversat de interese m\u0103runte \u0219i imediate.
\n Cioran a \u00een\u021beles c\u0103 vremea dictaturilor a trecut, c\u0103 tiraniile s-au demonetizat \u2013 prea au fost compromise \u0219i de la st\u00e2nga la dreapta \u0219i de la dreapta la st\u00e2nga \u2013 c\u0103 regimurile democratice reclam\u0103 participarea cet\u0103\u021beanului la treburile publice, chiar dac\u0103 acesta n-a dat nici o dovad\u0103 c\u0103 poate conferi ra\u021bionamentului s\u0103u \u00een\u0103l\u021bime \u0219i acoperire etnic\u0103. Impregnat\u0103 de imediatitate, nevolnicia lui cap\u0103t\u0103 determina\u021biile unei m\u0103rginiri care nu trece dincolo de vecinul demn de invidiat pentru capra sa. Sindromul Capra vecinului este replica limitat\u0103 a cet\u0103\u021beanului modern la flec\u0103reala din Agora antic\u0103. Incapabil s\u0103-\u0219i ridice ra\u021bionamentul la nivelul cerut de problemele statului, ale comunit\u0103\u021bii, cet\u0103\u021beanul, devenit persoan\u0103 public\u0103 se mul\u021bume\u0219te cu firimiturile unei g\u00e2lceveli m\u0103runte ar\u0103t\u00e2nd cu degetul spre insul cel mai apropiat, care i-a luat-o \u00eenainte. \u0218tie bine c\u0103 via\u021ba e o competi\u021bie, dar \u00een loc s\u0103 depun\u0103 efortul unei autoemancip\u0103ri subiective, se mul\u021bume\u0219te cu cobor\u00e2rea vecinului \u00een treapta de jos, la nivelul lui precar de \u00een\u021belegere.<\/p>\n


\n Pr. Alin MUNTEAN<\/strong><\/p>\n

Pomul<\/strong><\/p>\n

\u00cenc\u0103 de la ctitorirea
\nLumii cea cu chip v\u0103zut
\nFu v\u0103dit\u0103 hot\u0103r\u00e2rea
\nCa st\u0103p\u00e2n peste p\u0103m\u00e2nt
\nCel de Sus s\u0103 lase omul
\nCare \u00eel va guverna
\nAv\u00e2nd l\u00e2ng\u0103 d\u00e2nsul pomul
\nDintru care va gusta.<\/p>\n

Nefiind un oarecare
\nPom, prezent \u00een preajma lui
\nVa st\u00e2rni cu obstinare
\nInteresul omului
\nCare-\u0219i va urma pornirea
\n\u0218i dintr-\u00eensul va m\u00e2nca
\nIar fiin\u021ba \u0219i g\u00e2ndirea
\n\u00cen ad\u00e2nc, se vor schimba.<\/p>\n

Starea ce o are pomul
\n– Cea de bine \u0219i de r\u0103u \u2013
\nVa contamina \u0219i omul
\nDob\u00e2ndind l\u0103untrul s\u0103u
\n\u0218i de-acum, pe drept, se \u0219tie
\nC\u0103-n \u201eamestec\u201d va tr\u0103i,
\nFapt ce-n sine-a avea s\u0103-i fie
\n\u00censu\u0219i felul s\u0103u de-\u201ea fi\u201d.<\/p>\n


\nLiteratura ad\u00e2ncurilor <\/strong><\/p>\n

Marius MANTA<\/strong>
\n\"\"

Despre o alt\u0103 \u201eenigm\u0103\u201d a ad\u00e2ncurilor<\/strong><\/p>\n

Istoria se scrie \u0219i – vrem, nu vrem – se rescrie! Mai ales \u00een era informa\u021biei digitale, asist\u0103m aproape \u00een fiecare zi la r\u0103st\u0103lm\u0103ciri dintre cele mai provocatoare, marele public fiind cel mai probabil pentru \u00eenc\u0103 o dat\u0103 am\u0103git, c\u0103ci desf\u0103\u0219urarea real\u0103 a evenimentelor r\u0103m\u00e2ne, \u0219i atunci, \u0219i acum, cunoscut\u0103 doar de o m\u00e2n\u0103 de oameni. De-a lungul secolelor, informa\u021bia a constituit factorul declan\u0219ator \u0219i ordonator al marilor confrunt\u0103ri; a cunoa\u0219te la timpul potrivit devenea sinonim cu a cunoa\u0219te cu mult \u00eenaintea celorlal\u021bi. \u00cen prezent, r\u0103zboiul informa\u021bional presupune un cadru mai larg, speciali\u0219tii f\u0103c\u00e2nd distinc\u021bie \u00eentre r\u0103zboiul imagologic, psihologic, r\u0103zboiul electronic-web. Mai ales a\u0219a, informa\u021bia \u00een sine a ajuns s\u0103 fie privit\u0103 drept o adev\u0103rat\u0103 arm\u0103 imaterial\u0103 care \u00ee\u0219i dovede\u0219te suprema\u021bia ajut\u00e2nd la impunerea propriei voin\u021be. Cum altfel, deciziile se iau \u00een continuare \u00een cel mai mare secret, ac\u021biunile operative ale inamicului amintind de \u201eclasicul\u201d blitzkrieg.
\nR\u0103zboiul a cerut dintotdeauna \u0219i o minim\u0103 cunoa\u0219tere a adversarului, a condi\u021biilor \u00een care acesta tr\u0103ie\u0219te \u0219i \u00ee\u0219i define\u0219te, la r\u00e2ndul s\u0103u, priorit\u0103\u021bile. \u00centr-o pereche absurd\u0103, lupta se desf\u0103\u0219ura dual – pe de o parte \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 p\u0103strezi secretele intacte, pe de alt\u0103 parte devoal\u00e2ndu-le pe ale adversarului. Accesul la informa\u021bii a devenit o arm\u0103 cu dou\u0103 t\u0103i\u0219uri. Posibilit\u0103\u021bile de a cunoa\u0219te cresc exponen\u021bial cu num\u0103rul celor care pot cunoa\u0219te, mai ales \u00een prezent, c\u00e2nd canalele de-a lungul c\u0103rora sunt propagate datele pot fi accesate, uneori, chiar \u00eent\u00e2mpl\u0103tor. Se cunosc prea bine asemenea erori! Reiese c\u0103 miza se mut\u0103 pe posibilit\u0103\u021bile de \u00een\u021belegere corect\u0103 a informa\u021biei, pe decodarea \u00een timp util. Dezvoltarea posibilit\u0103\u021bilor de comunicare la distan\u021b\u0103 a f\u0103cut posibil\u0103 elaborarea unor strategii de manipulare. Asemenea jocuri de reale \u0219i false pachete informative, de spionaj \u0219i contraspionaj au desf\u0103\u0219urat \u00een cel de-al doilea r\u0103zboi mondial impresionanta poveste a ma\u0219inilor Enigma – printre primele ma\u0219in\u0103rii \u201eportabile\u201d, care au revolu\u021bionat pentru c\u00e2\u021biva ani buni \u00eentregul arsenal al comunica\u021biilor, \u00een ambele tabere ale combatan\u021bilor.
\n\u00cen cadrul acestui mic material, Enigma desemneaz\u0103 o ma\u0219in\u0103rie electromecanic\u0103 criptografic\u0103, cu rotoare, utilizat\u0103 pentru a genera serii de cifruri, pentru a coda \u0219i decoda (la cel\u0103lalt cap\u0103t) mesaje. Cu siguran\u021b\u0103, renumit\u0103 \u00een adev\u0103ratul sens al cuv\u00e2ntului a fost Wehrmacht Enigma, varianta german\u0103; succesul acesteia era garantat – dac\u0103 mai era cazul – \u0219i statistic: p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul celui de-al doilea R\u0103zboi Mondial fuseser\u0103 produse circa 40.000 de unit\u0103\u021bi, unele dintre ele afl\u00e2ndu-se ca prin miracol \u00een bun\u0103 stare \u0219i ast\u0103zi, gra\u021bie unor pasiona\u021bi \u0219i organiza\u021bii nonguvernamentale. Ini\u021bial, ma\u0219ina \u201edesenat\u0103\u201d de Arthur Scherbius ar fi trebuit s\u0103 deserveasc\u0103 b\u0103ncile, schimbului rapid de informa\u021bii scurte, care necesit\u0103 r\u0103spunsuri rapide. \u00cenc\u0103 de la \u00eenceput, \u00een epoc\u0103 se considera c\u0103 posibilit\u0103\u021bile de codare sunt practic infinite, exist\u00e2nd c\u00e2te o posibilitate pentru fiecare carte tip\u0103rit\u0103 p\u00e2n\u0103 la acea vreme. Primele ma\u0219ini fuseser\u0103 construite cu 3 rotoare \/ ro\u021bi, urm\u00e2nd ca ulterior, \u00een cadrul naval – mai ales pentru submarine – acestea s\u0103 fie updatate la patru; schimb\u0103rile s-au efectuat rapid, \u201edin mers\u201d. De\u0219i impresia general\u0103 e acum alta, cel pu\u021bin \u00een primele luni, mesajele erau scurte. C\u00e2teva exemple de coduri: Hydra (pentru navele din zona Baltic\u0103, Marea Nordului), Thetis (pentru submarinele non-opera\u021bionale din aceea\u0219i zon\u0103 Baltic\u0103 \u0219i Marea Nordului), Special Key 100 (un cod general pentru navele de \u201ealimentare\u201d), Tibet (pentru navele ce se refugiau \u00een \u021b\u0103ri ce \u00ee\u0219i p\u0103straser\u0103 neutralitatea – mai ales la \u00eenceputul r\u0103zboiului), Freya (pentru unit\u0103\u021bile de recunoa\u0219tere care trimiteau informa\u021biile c\u0103tre Berlin).
\n\u00cenc\u0103 de la \u00eenceput, de\u0219i indescifrabile, codurile Enigma erau supravegheate de alia\u021bi, mai ales dinspre Bletchey Park (Government Code \u0219i Cipher School), loca\u021bie unde lucrau 24\/24 aproximativ 12.000 de civili. Totu\u0219i, at\u00e2t pentru germani, c\u00e2t \u0219i pentru alia\u021bi, inamicul suprem \u00eel constituiau chiar \u00eentinderile de ap\u0103, care se dovedeau a fi mai degrab\u0103 du\u0219m\u0103noase. \u00cen toat\u0103 aceast\u0103 ecua\u021bie de dimensiuni impresionante, rolul cel mai important \u00eel juca sistemul de comunica\u021bii radio al germanilor. \u00centorc\u00e2ndu-ne \u00een timp, vedem cum, chiar dac\u0103 Germania pierduse \u00een r\u0103zboiul precedent, \u00een\u021belesese c\u0103 trebuie s\u0103 pluseze \/ multiplice posibilit\u0103\u021bile de a comunica wireless. P\u00e2n\u0103 \u00een 1941 puseser\u0103 la punct un sistem destul de zdrav\u0103n, av\u00e2nd \u00een mijloc cea mai mare sta\u021bie radio, supranumit\u0103 Goliath (urm\u00e2nd s\u0103 fie preluat\u0103 dup\u0103 r\u0103zboi de c\u0103tre ru\u0219i), situat\u0103 la Kalbe, undeva \u00eentre Hanover \u0219i Berlin; nu trecem mai departe f\u0103r\u0103 a aminti \u0219i de existen\u021ba renumitului bunker Koralle de l\u00e2ng\u0103 Berlin, ce urma s\u0103 fie folosit la toat\u0103 capacitatea de \u00eensu\u0219i Donitz. Practic, o impresionant\u0103 sum\u0103 de informa\u021bii ne parvine dinspre Arhiva Interna\u021bional\u0103 a Submarinelor, cu sediul \u00een Germania, mediat\u0103 de inedita apari\u021bie editorial\u0103 – \u201eEnigma U-boars. Breaking the Code\u201d de Jak P. Mallmann Showell (Ian Allan Publishing). Volumul este generos \u00een informa\u021bii, detaliind echilibrat diferite aspecte, oferind un bogat material ilustrativ. \u201eAdev\u0103rata poveste\u201d a submarinelor enigma este \u00eenf\u0103\u021bi\u0219at\u0103 a\u0219adar extrem de veridic, cu argumente a c\u0103ror desf\u0103\u0219urare presupune deopotriv\u0103 cuno\u0219tin\u021be istorice, \u0219tiin\u021bifice, culturale, economice etc. Capitolele urm\u0103resc pe larg b\u0103t\u0103lii navale \u0219i incidente militare; e interesat de statutul submarinelor, de realit\u0103\u021bile militare din zona Europei de Nord dar \u0219i a Africii, de destinele U-110, U-559, U-505, U-49, U-175, U-744, U-1024 \u0219.a.m.d. Aceast\u0103 re-\u201epunere \u00een scen\u0103\u201d se situeaz\u0103 \u00eentre exactitatea demonstra\u021biilor \u0219i discursul narativ (generat de varii pagini memorialistice).
\n\u201eLiteratura ad\u00e2ncurilor\u201d este onorat\u0103 se semnaleze aceast\u0103 carte-monument, care reu\u0219e\u0219te s\u0103 expun\u0103 exemplar \u0219i \u00een parte cu valen\u021be cinematografice una dintre cele mai importante pagini de spionaj \u0219i contraspionaj din cel de-al doilea R\u0103zboi Mondial. <\/p>\n

Marea neagr\u0103 printre istorii subiective<\/strong><\/p>\n

Doar o con\u0219tiin\u021b\u0103 romantic\u0103 putea s\u0103 aduc\u0103 de trei ori infinitul (dac\u0103 o asemenea barbarie \u00eemi e \u00eeng\u0103duit\u0103!) \u00een \u201egrani\u021bele\u201d aceluia\u0219i imaginar: \u201eDac\u0103 este un spectacol mai m\u0103re\u021b dec\u00e2t marea, acesta este cerul; dac\u0103 exist\u0103 vreun spectacol mai m\u0103re\u021b dec\u00e2t cerul, acesta este interiorul sufletului\u201d. Chiar dac\u0103 Victor Hugo nu a constituit \u00een mod necesar un scriitor – reper pentru lecturile de acum ori alt\u0103dat\u0103, trebuie s\u0103 recunosc c\u0103 arhitectura generat\u0103 de cuvintele de mai sus se a\u0219az\u0103 cel mai potrivit peste o parte important\u0103 a reprezent\u0103rilor evident subiective \u00een raport cu tumultul generat de spectacolul vie\u021bii.
\nUnul dintre cele mai ofertante motive literare, marea a constituit semn \u00eentre semne, element de leg\u0103tur\u0103 \u0219i temei referen\u021bial arhetipal. Literatura ad\u00e2ncurilor \u00eei datoreaz\u0103 aproape totul, autor \u0219i scriitur\u0103 fiind ca \u00eentr-un basm, neverosimil purta\u021bi cel mai adesea \u00een contra ra\u021biunii departe de t\u0103r\u00e2muri cunoscute. Iar dintre toate, Marea Neagr\u0103 a fost temeiul pentru redefiniri succesive, un soi de metafor\u0103-discurs cu \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 energetic\u0103 aparte – marea ca centrum mundi – izvor al tuturor m\u0103rilor – a\u0219a cum probabil o percepea \u0219i Evliya Celebi, cel mai mare c\u0103l\u0103tor otoman, care \u00een \u201eSeyahatname\u201d (\u201e\u00censemn\u0103ri de c\u0103l\u0103torie\u201d) nota r\u0103spicat: \u201eDac\u0103 e s\u0103 privim adev\u0103rul \u00een fa\u021b\u0103, izvorul tuturor m\u0103rilor este Marea Neagr\u0103\u201d.
\nSunt ani buni de c\u00e2nd m\u0103 intereseaz\u0103 literatura acestui spa\u021biu: adun deopotriv\u0103 texte literare \u0219i non-literare, re\u021bin sub form\u0103 de note \u0219i comentarii at\u00e2t ce intr\u0103 \u00een sfera banalului, c\u00e2t \u0219i a ineditului. De ce a\u0219 semnala acum lucrarea profesorului american Charles King \u00een detrimentul altor texte, ne\u00eendoielnic mai bune? Probabil dintr-un motiv simplu, ce cap\u0103t\u0103 contur odat\u0103 cu ata\u0219amentul pentru valorile noastre, ale celor de aici. Pentru c\u0103 ea a fost tip\u0103rit\u0103 \u00een anii din urm\u0103 \u0219i c\u0103, probabil, a devenit deja obligatorie pentru noile valuri de (geo)politicieni. Pentru c\u0103 e scris\u0103 mai degrab\u0103 tezist, pun\u00e2nd la cale strategii de tot felul, poate chiar \u00een avantajul nu tocmai evident al \u201enoilor interna\u021bionale\u201d\u2026 de\u0219i nu e tocmai frumos s\u0103 ai asemenea b\u0103nuieli c\u00e2nd – cine \u0219tie? – n-o fi cazul. Dar cartea, s\u0103 ne \u00een\u021belegem, nu mi-a pl\u0103cut – e vorba, a\u0219adar, de volumul par\u021bial monografic dedicat de Charles King M\u0103rii Negre, subintitulat \u201eO istorie\u201d \u0219i ap\u0103rut la Editura \u201ePolirom\u201d. Autorul este profesor de rela\u021bii interna\u021bionale la Georgetown University; afl\u0103m c\u0103 sus\u021bine conferin\u021be interesate de violen\u021ba social\u0103 \u0219i politici etnice, colabor\u00e2nd printre multe alte trusturi media \u0219i cu CNN, BBC, History Channel ori\u2026 MTV (sic!) \u00centreg edificiul adun\u0103 \u0219apte capitole de sine st\u0103t\u0103toare, care dezvolt\u0103 din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd \u0219i cu noim\u0103 comentarii \u00een marginaliile unui subiect de altfel extrem de ofertant: \u201eO arheologie a m\u0103rii\u201d, \u201ePontus Euxinos 700 \u00ee.Hr.-500 d.Hr.\u201d, \u201eMare maggiore 500-1500\u201d, \u201eKara Deniz 1500-1700\u201d, \u201eCiornoe More 1700-1860\u201d, \u201eMarea Neagr\u0103 1860-1990\u201d, \u201eCu fa\u021ba spre mare\u201d. Cartea este pe undeva \u0219i o incursiune \u00een istoria tuturor recept\u0103rilor inventariate, permi\u021b\u00e2ndu-\u0219i c\u00e2nd te a\u0219tep\u021bi mai pu\u021bin mici accente\u2026 de \u201ecurs\u0103 lung\u0103\u201d. \u00cen tot cazul, suntem de acord c\u0103 Europa de Est nu este nici pe departe totuna cu istoria estului Europei; p\u0103cat c\u0103 dintr-un astfel de punct sunt prea pu\u021bine realit\u0103\u021bi interpretate \u00een aceea\u0219i cheie! Suntem de la primele pagini aten\u021biona\u021bi c\u0103 \u201eCe se \u00eent\u00e2mpl\u0103 pe ap\u0103 – \u00een timpul unei c\u0103l\u0103torii pe mare sau pe cursul unui r\u0103u, s\u0103 zicem – reprezint\u0103 doar preludiul unei ac\u021biuni care se va desf\u0103\u0219ura pe uscat\u201d \u0219i lu\u0103m aminte c\u0103 autorul \u00ee\u0219i propune ca \u00een acest eseu cu preten\u021bii \u0219tiin\u021bifice s\u0103 schimbe polii – fatidic nu o va face, c\u0103z\u00e2nd el \u00eensu\u0219i \u00een maniere pe care, \u00een prealabil, le-a condamnat. Era s\u0103 scriu comandat! Dar pentru c\u0103 legenda momentului declam\u0103 c\u0103 scopul ultim r\u0103m\u00e2ne \u00een orice condi\u021bii \u201es\u0103 vinzi\u201d, atunci v\u0103 \u00eenaintez cu toat\u0103 energia de care dispun aceast\u0103 apari\u021bie editorial\u0103: e una dintre pu\u021binele care se pare priceput\u0103 \u00een a \u201ealc\u0103tui\u201d, postmodernist, dezordine printre sensuri \u201elocale\u201d \u0219i lips\u0103 de \u00een\u021belegere \u00een fa\u021ba unor fenomene multiseculare. Sigur, sunt \u0219i reu\u0219ite, deloc pu\u021bine: de urm\u0103rit de-a lungul sutelor de ani punctele de tangen\u021b\u0103 \u00eentre real \u0219i imaginar, \u00eentre evenimentul cotidian \u0219i mit: cum o vedeau grecii ori primii c\u0103l\u0103tori? dar ulterior, genovezii? ori marinarii tuturor imperiilor? apoi, de ce neagr\u0103?- e un epitet fatidic ori dimpotriv\u0103, un supranume care s\u0103 \u00eembuneze voin\u021ba zeilor? ne e prieten\u0103 sau le e prieten\u0103? mai are sens s\u0103 r\u0103m\u00e2nem cu fa\u021ba spre mare? ne vom \u00eentoarce vreodat\u0103 la thalassion pyr?
\nIstoria lui Charles King e un must have pentru c\u0103 te oblig\u0103 s\u0103 iei o atitudine; citit\u0103 vigilent, nu e o carte care s\u0103 \u00ee\u021bi ofere informa\u021bia de-a gata, ci care s\u0103 te cheme la efort. M\u0103car pentru c\u0103 ai inten\u021bia de a \u00een\u021belege c\u00e2t de oriental\u0103 r\u0103m\u00e2ne chestia oriental\u0103. <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Pr. Alexandru PRIPON Aici Ferestre aburite spre trecut, Acum, c\u00e2nd printre g\u00e2nduri iluzorii Suntem aici, de\u0219i nu am \u0219tiut Unde<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16605"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=16605"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16605\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":16606,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16605\/revisions\/16606"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=16605"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=16605"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=16605"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}