{"id":16585,"date":"2021-12-02T12:03:05","date_gmt":"2021-12-02T09:03:05","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=16585"},"modified":"2021-12-02T12:03:05","modified_gmt":"2021-12-02T09:03:05","slug":"cenaclul-alexandru-sihleanu-27-noiembrie-2021","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=16585","title":{"rendered":"Cenaclul Alexandru Sihleanu &#8211; 27 Noiembrie 2021"},"content":{"rendered":"<p><strong>IUBE\u0218TE-\u021aI PATRIA A\u0218A CUM \u00ce\u021aI IUBE\u0218TI P\u0102RIN\u021aII<\/strong><\/p>\n<p>\t S\u00e2mb\u0103t\u0103, 27 noiembrie, \u0219edin\u021ba Cenaclului literar-artistic \u201eAlexandru Sihleanu\u201d de la Centrul Cultural \u201eFlorica Cristoforeanu\u201d din R\u00e2mnicu S\u0103rat a debutat, cu momentul in memoriam Matinc\u0103 Costea.<br \/>\n\t\u201e(Jocurile Marii Uniri) Foc\u0219ani, Alba, Dealul Spirii,\/ Locuri ce aduc noroc,\/ S\u00e2rb\u0103, br\u00e2u, hora unirii,\/ \u00cens\u0103\u2026 f\u0103r\u0103 \u201ekazacioc\u201d. (Ziua Marii Uniri) Azi, rom\u00e2nii, cu m\u00e2ndrie,\/ \u00ce\u0219i amintesc de centenar\/ \u0218i mai dau o b\u0103t\u0103lie\/ La iarb\u0103 verde, la gr\u0103tar! (Politica la zi) Sunt partide azi \u00een \u021bar\u0103,\/ Din p\u0103cate, cu erori,\/ Lupta lor n-o s\u0103 dispar\u0103,\/ F\u0103cute sunt din\u2026 dezmembr\u0103ri\u201d. (Dumitru Hangu)<br \/>\n\t\u201e(1 Decembrie) \u021aara mea mult \u00eencercat\u0103,\/ Mul\u021bi au vrut c\u00e2te-o bucat\u0103\/ Din p\u0103m\u00e2ntul t\u0103u cel sf\u00e2nt,\/ Raiul drag de pe p\u0103m\u00e2nt.\/ Cu brazi verzi \u0219i multe flori, Tu e\u0219ti plin\u0103 de comori.\/ Cu r\u00e2uri limpezi de la munte,\/ Cu oameni dragi, cu doruri multe\/ \u0218i o mare albastr\u0103 cum nu-i alta\/ \u0218i \u00een valuri \u00ee\u0219i \u00eeneac\u0103 soarta.\/ Jocul, portul popular,\/ Nu-l g\u0103se\u0219ti peste hotar.\/ Greut\u0103\u021bi ar s\u0103 mai vie,\/ Pace eu doresc s\u0103 fie.\/ \u00ce\u021bi transmit dulce urare,\/ De la munte p\u00e2n\u02bc la mare\/ S\u0103 fii tare ca o st\u00e2nc\u0103\/ \u0218i frumoas\u0103 ca o prunc\u0103!\/ Rom\u00e2nie, \u021bara mea,\/ Pe nimic nu te-a\u0219 schimba!\/ Rom\u00e2nie, la mul\u021bi ani!\/ Pace pe-o mie de ani!\u201d (Safta Leaut\u0103, prin telefon, cu drag de la N\u0103vodari)<br \/>\n\tA continuat lectorul de serviciu, dl col Mihai Doina. \u201e\u00cenainte de a \u00eencepe prezentarea eseului cu titlul \u201eContribu\u021bia scriitorilor la ob\u021binerea victoriei \u00een r\u0103zboiul de \u00eentregire\u201d, propun s\u0103 p\u0103str\u0103m un moment de reculegere \u00een memoria osta\u0219ilor mor\u021bi \u00een r\u0103zboiul pentru \u00eentregirea neamului\u201d. Cei prezen\u021bi s-au conformat propunerii dlui Mihai Doina. V\u0103 prezint lectura: \u201ePeste patru zile se profileaz\u0103 o mare s\u0103rb\u0103toare istoric\u0103 a poporului rom\u00e2n: ZIUA NA\u021aIONAL\u0102 A ROM\u00c2NIEI. Azi am s\u0103 reamintesc, nu faptele istorice \u0219i momentele Primului R\u0103zboi Mondial, a\u0219a cum se procedeaz\u0103 la enun\u021barea momentului important istoric, ci am s\u0103 prezint contribu\u021bia scriitorilor \u0219i poe\u021bilor la \u00eenf\u0103ptuirea dorin\u021bei de veacuri a rom\u00e2nilor, unirea tuturor rom\u00e2nilor cu patria mam\u0103. Primul R\u0103zboi Mondial izbucnit \u00een urma asasin\u0103rii prin\u021bului mo\u0219tenitor al Austro-Ungariei, Franz Ferdinand \u0219i a so\u021biei sale, de c\u0103tre un na\u021bionalist s\u00e2rb la 28 iunie 1914. Austro-Ungaria declar\u0103 r\u0103zboi Serbiei. La sf\u00e2r\u0219itul Primului R\u0103zboi Mondial \u00een \u00eentreaga Europ\u0103 crescuse dorin\u021ba de autodeterminare, de reconstruire a statelor na\u021bionale. Pentru \u021bara noastr\u0103 a fost un moment greu de hot\u0103r\u00e2t \u00een favoarea c\u0103reia din p\u0103r\u021bi s\u0103 se al\u0103ture, deoarece \u00een gruparea Antantei, din care f\u0103cea parte Rusia, se afla Basarabia, iar \u00een cea a Puterilor Centrale era Austro-Ungaria care st\u0103p\u00e2nea Ardealul \u0219i Bucovina. Consiliul de Coroan\u0103 \u00eentrunit la Sinaia la 3 august 1914 a hot\u0103r\u00e2t adoptarea unei politici de neutralitate armat\u0103. Dup\u0103 doi ani de neutralitate Consiliul de Coroan\u0103, \u00een iulie 1916 a decis intrarea Rom\u00e2niei \u00een r\u0103zboi al\u0103turi de Antanta, cunoscut\u0103 ca Tripla Alian\u021b\u0103, compus\u0103 din Fran\u021ba, Rusia \u0219i Anglia. La 14 august 1916 Rom\u00e2nia a \u00eenceput \u201er\u0103zboiul pentru \u00eentregirea neamului\u201d. \u00cen Proclama\u021bia sa, Regele Ferdinand preciza: \u201east\u0103zi ne este dat nou\u0103 s\u0103 \u00eentregim opera \u00eenainta\u0219ilor, \u00eencheg\u00e2nd pentru totdeauna ceea ce Mihai Viteazu \u00een 1859 a \u00eenf\u0103ptuit numai pentru o clip\u0103: Unirea rom\u00e2nilor de pe cele dou\u0103 p\u0103r\u021bi ale Carpa\u021bilor\u201d. La 27 martie 1918 Sfatul \u021a\u0103rii \u00eentrunit la Chi\u0219in\u0103u a votat Declara\u021bia prin care \u201eBasarabia, \u00een puterea dreptului istoric \u0219i a dreptului de neam, pe baza principiului c\u0103 noroadele singure s\u0103-\u0219i hot\u0103rasc\u0103 soarta lor, de azi \u00eenainte \u0219i pentru totdeauna se une\u0219te cu mama ei, Rom\u00e2nia\u201d. Rom\u00e2nii din Basarabia nu au mai recunoscut autoritatea Austriei, iar la 28 noiembrie 1918 Congresul General \u00eentrunit la Cern\u0103u\u021bi a votat Declara\u021bia prin care a proclamat \u201eUnirea necondi\u021bionat\u0103 \u0219i pentru vecie a Bucovinei \u00een vechile ei hotare cu Regatul Rom\u00e2niei\u201d. La 18 noiembrie 1918 rom\u00e2nii din Ardeal au anun\u021bat c\u0103 nu mai recunosc autoritatea de la Budapesta, iar la 1 decembrie 1918   s-a \u00eentrunit Adunarea Na\u021bional\u0103 de la Alba Iulia \u0219i decreteaz\u0103 \u201eUnirea rom\u00e2nilor \u0219i a tuturor teritoriilor locuite de d\u00e2n\u0219ii cu Rom\u00e2nia\u201d. Parlamentul Rom\u00e2niei \u00eentregite voteaz\u0103 legile de ratificare a Unirii Basarabiei, Bucovinei \u0219i Ardealului cu patria mam\u0103. Prezent la Alba Iulia Lucian Blaga scria c\u0103 \u201e\u00een acea zi de 1 decembrie 1918 am cunoscut ce \u00eenseamn\u0103 entuziasmul na\u021bional, sincer, spontan, irezistibil, organic, masiv\u201d. Genera\u021bia Unirii \u0219i-a f\u0103cut pe deplin datoria: Unii pe front cu arma \u00een m\u00e2n\u0103, al\u021bii cu ascu\u021bi\u0219ul min\u021bii, prin munca de propagand\u0103, de organizare \u0219i de mobilizare, de elaborare a documentelor cu real\u0103 rezonan\u021b\u0103 istoric\u0103, de sus\u021binere ferm\u0103 a drepturilor rom\u00e2ne\u0219ti \u00een cel mai mare areopag cunoscut p\u00e2n\u0103 atunci \u00een lume. F\u0103r\u0103 a uita pe nimeni din cei care au colaborat la Marea Unire, de la general la osta\u0219 \u0219i de la frunta\u0219 ardelean la ultimul \u021b\u0103ran, omagiul recuno\u0219tin\u021bei noastre s\u0103 se \u00eendrepte azi c\u0103tre poe\u021bii \u0219i scriitorii care au contribuit la \u00eenf\u0103ptuirea Marii Uniri. Ace\u0219tia au men\u021binut idealul na\u021bional de \u00eenf\u0103ptuire a unirii tuturor provinciilor rom\u00e2ne\u0219ti cu \u021bara mam\u0103. Poezii \u00eenfl\u0103c\u0103rate ajungeau odat\u0103 cu ordinul de lupt\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een tran\u0219ee, pe liniile frontului. \u00cenc\u0103 \u00eenaintea r\u0103zboiului balcanic (1913), poe\u021bii chemau prin versurile lor armata \u0219i popula\u021bia la lupta sf\u00e2nt\u0103 de eliberare a Ardealului \u0219i unirea Basarabiei \u0219i Bucovinei lui \u0218tefan cel Mare \u0219i Sf\u00e2nt cu \u021bara. Mul\u021bi dintre poe\u021bi au fost \u0219i femei, care, purt\u00e2nd \u00een p\u00e2ntec copiii neamului, nu uitau de \u021bara v\u0103duvit\u0103 \u0219i \u00eenl\u0103crimat\u0103, \u00eendemn\u00e2nd cu aceea\u0219i b\u0103rb\u0103teasc\u0103 \u00eenfl\u0103c\u0103rare: \u201eHai, copii! Hai, rom\u00e2ni!\/ Azi solda\u021bi, m\u00e2ine st\u0103p\u00e2ni\/ Pe o alt\u0103 Rom\u00e2nie\u2026!\u201d scria poeta Elena V\u0103c\u0103rescu \u00een poezia \u201eN-a\u0219tepta\u021bi!\u201d (iunie 1915). Ardealul gemea \u00een durerile robiei austro-ungare despre care Netty Vernescu scria \u00een acela\u0219i an \u00een poezia Rom\u00e2ni: \u201e\u2026\u00een vatra lor cea p\u0103r\u0103sit\u0103,\/ Vuie\u0219te v\u00e2ntul a pustiu, femeile batjocorite,\/ Bocesc sicriu dup\u0103 sicriu\u2026\u201d Maria Vivoschi-Dolores, \u00een ianuarie 1915, \u00eendemna solda\u021bii: \u201eArma\u021bi bra\u021bele voastre, seto\u0219i de r\u0103zbunare,\/ S\u0103 f\u0103uri\u021bi prin arme o Rom\u00e2nie Mare\u2026\u201d Consolid\u00e2nd durerea celor din Ardeal, \u00een 1916, Livia Rebreanu scria: \u201e\u2026Iar azi, c\u00e2nd toat\u0103 lumea-i\/ O mare de durere,\/ S\u0103-mpart la cei ce suf\u0103r, Un strop de m\u00e2ng\u00e2iere\u2026\u201d \u0218i poe\u021bii militari, dorind ca to\u021bi s\u0103 fim \u00eempreun\u0103 de la un cap\u0103t la altul al \u021b\u0103rii cu \u00eentreg neamul rom\u00e2nesc, strigau: \u201eVrem Ardealul! \u201eDar la sunetul de goarn\u0103, \u00een loc mun\u021bii s\u0103 se sfarme,\/ O\u0219tile M\u0103riei Tale au scos sabia s\u0103 sfarme,\/ \u0218i s\u0103-nn\u0103bu\u0219e \u00een pieptul tinerimii, idealul,\/ Celor ce strigau \u00een noapte: Vrem Ardealul!\u201d A\u0219a \u00eei repro\u0219a poetul Radu Cosmin la 14 septembrie 1914 regelui Carol I. Refrenul \u201eVrem Ardealul\u201d, dup\u0103 \u00eensc\u0103unarea lui Ferdinand, se auzea tot mai des pe buzele \u0219i \u00een versurile poe\u021bilor. La 17 august 1915 t\u00e2n\u0103rul poet Mihail Stamate amintea solda\u021bilor \u00een poezia Noi vrem Ardealul: \u201eTu, ce por\u021bi \u00een vene s\u00e2nge,\/ Vitejescul s\u00e2nge dac,\/ S\u0103 te v\u0103d cum duci drapelul\/ \u0218i s\u0103 treci vesel la atac!\/ Voi, urma\u0219ii Dacii sfinte,\/ Asculta\u021bi cum duce valul,\/ Valul Oltului s\u0103lbatic\/ C\u00e2ntul sf\u00e2nt  Noi vrem Ardealul\u201d. Un poet gorjean, semn\u00e2nd simplu Manole, la 10 iulie 1910, \u00een poezia Scula\u021bi rom\u00e2ni! \u201eScula\u021bi rom\u00e2ni, alarma sun\u0103,\/ S\u0103ri\u021bi la arme, nu mai sta\u021bi!\/ Trompeta azi prelung r\u0103sun\u0103,\/ \u00cen zbor trece\u021bi peste Carpa\u021bi!\u201d T\u00e2n\u0103rul poet Sterian Dobrescu, la 24 august 1915, scria: \u201eTrezi\u021bi-v\u0103! Sau poate a\u021bi uitat\/ C\u0103 voi sunte\u021bi urma\u0219i de-ai lui Mihai!\/ Porni\u021bi un uragan nea\u0219teptat\/ \u00cen chiote\u2026\u0219i ropote de cai!\u201d Octavian Goga al 9 aprilie 1916, \u00een volumul de poezii C\u00e2ntece pentru \u021bar\u0103 scria: \u201eEu sunt orfanul care pl\u00e2nge!\/ Acolo \u00een satul meu din deal,\/ Sunt \u021bip\u0103tul muiat \u00een s\u00e2nge\/ Al v\u0103duvelor din Ardeal\u201d. \u00cen martie 1917 poetul foc\u0219\u0103nean Atanasiu scria \u00een poezia De\u0219teptarea: \u201eStr\u0103bunele oseminte,\/ Ale lui \u0218tefan \u0219i Mihai,\/ Tres\u0103rit-au din morminte,\/ La al buciumului grai!\u201d \u00cenainte de a suna mobilizarea acela\u0219i poet foc\u0219\u0103nean chema poporul la lupt\u0103: \u201eDincolo de munte \u00eengenunchea\u021bii fra\u021bi,\/ (Copii, b\u0103tr\u00e2ni \u0219i mame\u2026 c\u0103ci nu mai sunt b\u0103rba\u021bi)\/ Ne cheam\u0103 \u0219i a\u0219teapt\u0103 prin noi eliberarea!\/ O! du-ne, du-ne Rege, s\u0103 ne-mplinim chemarea!\/ O! du-ne, du-ne, Rege-n lupte \u0219i trece-ne Carpa\u021bii!\/ Prin pl\u00e2nsul lor de veacuri, auzi\u2026 ne cheam\u0103 fra\u021bii!\u201d Era chemarea de peste veacuri a celor trei milioane de rom\u00e2ni din Ardealul aflat sub imperiul austro-ungar unde: \u201eei sunt redu\u0219i la iob\u0103gie, lega\u021bi p\u0103m\u00e2ntului \u0219i v\u00e2ndu\u021bi cu p\u0103m\u00e2ntul. Sclavia alb\u0103 se practica de nobilii maghiari; unii dintre rom\u00e2ni sunt v\u00e2ndu\u021bi la t\u00e2rg; ba sunt \u00eenjuga\u021bi \u00een juguri, ca vitele\u2026 Copiii sunt pedepsi\u021bi ca pentru crim\u0103 dac\u0103 ar fi \u00eencercat s\u0103 \u00eenve\u021be carte. Nobilii unguri au dreptul de a-i trage \u00een \u021beap\u0103 \u0219i de a-i decapita pe rom\u00e2ni, f\u0103r\u0103 ca ace\u0219tia s\u0103 poat\u0103 porni judecata \u00eempotriva seniorilor\u201d denun\u021ba deputatul Barbu Delavrancea \u00een 1893 \u00een pateticul discurs Rolul \u0219i drepturile rom\u00e2nilor ardeleni. Poetul Alexandru Vlahu\u021b\u0103 scria, chiar \u00een timpul luptelor rom\u00e2nilor f\u0103r\u0103 \u021bar\u0103, de dincolo de mun\u021bi, de Prut \u0219i Dun\u0103re, pe care numai durerea \u00eei \u00eenva\u021b\u0103 ce \u00eenseamn\u0103 s\u0103 ai o \u021bar\u0103: \u201eNe-a risipit furtuna pe drumul pribegiei\/ \u0218i nu mai \u0219tim de-ai no\u0219tri,\u2026 nici ei de noi nu \u0219tiu,\/ Cu g\u00e2ndul doar pe negre \u00eentinderi de pustiu\/ Ne c\u0103in\u0103m ca corbii \u00een volbura urgiei.\/\/\u2026 \u0218i-i v\u0103d s\u0103p\u00e2nd la \u0219an\u021buri, b\u0103tu\u021bi, bolnavi, sub zloat\u0103.\/ Mo\u0219negi c\u0103zu\u021bi pe g\u00e2nduri, femei batjocorite;\/ \u00cen jurul lor copii cu bra\u021bele ciuntite\/ \u00cenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 jertfa \u0219i jalea \u021b\u0103rii toat\u0103.\/\/ M-ai \u00eenv\u0103\u021bat, Durere, ce e s\u0103 ai o \u021bar\u0103!\/ \u0218i-n inima-mi r\u0103nit\u0103, ad\u00e2nc \u021bi-ai scris cuv\u00e2ntul\/ Cu s\u00e2nge \u0219i cu lacrimi va s\u0103 fr\u0103m\u00e2nta\u021bi p\u0103m\u00e2ntul,\/ Din care a\u0219tep\u021bi via\u021ba cea nou\u0103 s\u0103 r\u0103sar\u0103\u201d. Un adolescent, elev \u00een clasa a VIII-a din Albeni, jud. Gorj, Popescu N:S. Alexandru, scria \u00een ziarul Unirea Neamului din Tg. Jiu, cu numai \u0219apte zile \u00eenaintea \u00eenceperii luptelor: \u201e\u00cenainte, copii ai Rom\u00e2niei! \u00cenainte peste Carpa\u021bii no\u0219tri! R\u0103bdarea a luat sf\u00e2r\u0219it! A sosit ceasul m\u00e2niei lui Dumnezeu \u0219i a noastr\u0103, \u00eenainte copii, peste trupurile du\u0219manilor, s\u0103 trecem ca un fluviu turbat \u0219i n\u0103valnic! S\u0103 trecem-\u00eenainte de Ardealul nostru \u00eendoliat-A sosit ceasul!\u201d Sute de poe\u021bi-solda\u021bi scriau \u0219i publicau poezii pentru ridicarea la lupt\u0103, sus\u021bin\u00e2nd moralul celor din tran\u0219ee \u0219i al \u00eentregului neam. Dar marea poezie a Unirii era glasul chem\u0103rii al clopotelor din aram\u0103 ale neegalabilului Eminescu. Pentru men\u021binerea unui moral mai ridicat al trupelor, \u00een afara ziarelor ce ap\u0103reau \u00een toate jude\u021bele \u021b\u0103rii neocupat\u0103, Ministerul Ap\u0103r\u0103rii a ordonat, prin Ordinul 14795\/ 13 ian. 1917, \u00eenfiin\u021barea \u0219i a altor reviste \u0219i ziare, al\u0103turi de ziarul de mare tiraj de front Rom\u00e2nia ca organ al ap\u0103r\u0103rii na\u021bionale cu sediul la Ia\u0219i. Ziarul era condus de Mihail Sadoveanu, \u00een jurul c\u0103ruia se grupaser\u0103 to\u021bi marii no\u0219tri poe\u021bi. La 23 iunie 1917 generalul Constantin Prezan, prin Ordinul Circular 9400, a cerut sprijinul arti\u0219tilor- sculptori \u0219i pictori- \u0219i a propus \u00eenfiin\u021barea unui Muzeu Militar, \u00een care s\u0103 se p\u0103streze pentru viitorime toate lucrurile ce vor reprezenta paginile cele mai alese ale r\u0103zboiului, clipe de restri\u0219te, ca \u0219i sfor\u021b\u0103rile prin care n\u0103d\u0103jduiau a \u00eenf\u0103ptui idealul na\u021bional. Ca un act reparatoriu, toate poeziile ap\u0103rute \u00een periodicele anilor 1913-1919 au fost reproduce fidel \u0219i publicate la \u00eemplinirea a 88 ani de la \u00eenf\u0103ptuirea Marii Uniri (adic\u0103 \u00een 2007), sub egida Asocia\u021biei Na\u021bionale Cultul Eroilor \u00een antologii, precum: Soldat \u0219i poet pe frontul Marii Uniri \u2013 800 pagini, Marea Unire \u00een con\u0219tiin\u021ba poe\u021bilor moldoveni \u2013 200 pagini, Din poezia teleorm\u0103nean\u0103 a Marii Uniri \u2013 170 pagini, Volumul Geto-dacii \u00een con\u0219tiin\u021ba poe\u021bilor Marii Uniri \u2013 90 pagini, Poezii postume Lacrimi sincere ale poetului erou Mihail R\u0103doi \u2013 150 pagini. Dup\u0103 evenimentele din 1989 s-a \u00eenfiin\u021bat Muzeul Memorial al poe\u021bilor \u0219i scriitorilor eroi ai Marii Uniri \u00een Bogdana, jud. Teleorman, inaugurat \u00een 1993. Dar \u0219i activit\u0103\u021bile Subfilialei locale Cultul Eroilor Pavel Z\u0103g\u0103nescu se constituie ca mesaje pilduitoare adresate tinerimii de azi de a p\u0103stra ca pe ceva sf\u00e2nt unitatea noastr\u0103 na\u021bional\u0103 \u00eenf\u0103ptuit\u0103 cu enorme sacrificii umane \u0219i materiale. \u00cens\u0103 triste\u021bea m\u0103 cople\u0219e\u0219te! Poezia patriotic\u0103 a trecut de mult la pensie! R\u0103m\u00e2ne \u00een literatura rom\u00e2n\u0103 fenomenul celor 9 poe\u021bi \u0219i scriitori mor\u021bi \u00een Primul R\u0103zboi Mondial \u0219i a peste 165 poe\u021bi supravie\u021buitori evenimentului, acestora al\u0103tur\u00e2ndu-se actori, sculptori \u0219i toat\u0103 intelectualitatea rom\u00e2neasc\u0103. La ace\u0219tia adaug poe\u021bii din misiunea francez\u0103 condus\u0103 de generalul Berthelot, poeziile acestora dedicate Rom\u00e2niei \u0219i a Marii Uniri dovedesc, \u00een plus, fr\u0103\u021bia de s\u00e2nge dintre cele dou\u0103 popoare din aceea\u0219i gint\u0103 Traco-Geto-Dac\u0103! Un mic bonus la expunerea mea de azi. La 1 decembrie 2014, trenul regal pornit din Bucure\u0219ti spre Sinaia, \u00een semn de s\u0103rb\u0103torire a Marii \u0219i Sfintei Uniri, a executat un circuit omagial \u00een \u021bar\u0103 \u0219i a oprit \u00een numai 4 sta\u021bii CFR! La Foc\u0219ani sau Buz\u0103u a trecut f\u0103r\u0103 s\u0103 opreasc\u0103. A oprit la R\u00e2mnicu S\u0103rat \u00een perioada 12.47-13.02. \u00cen \u00eent\u00e2mpinarea c\u0103l\u0103torilor din trenul amintit, pe peronul sta\u021biei R\u00e2mnicu S\u0103rat \u0219i \u00een prelungirea acestuia erau prezen\u021bi c\u00e2teva mii de r\u00e2mniceni, probabil jum\u0103tate din locuitorii municipiului. Aduc \u0219i un al doilea bonus, o poezie g\u0103sit\u0103 \u00een rani\u021ba unui soldat mort \u00een luptele de la M\u0103r\u0103\u0219e\u0219ti: \u201eNu pl\u00e2nge, maic\u0103 Rom\u00e2nie\/ C\u0103 am s\u0103 mor ne-mp\u0103rt\u0103\u0219it!\/ Un glon\u021b pornit spre pieptul t\u0103u\/ Cu pieptul meu eu l-am oprit!\/\/ Nu pl\u00e2nge, maic\u0103 Rom\u00e2nie!\/ E r\u00e2ndul nostru s\u0103 lupt\u0103m!\/ \u0218i din p\u0103m\u00e2ntul ce ne arde\/ Nici o f\u0103r\u00e2m\u0103 s\u0103 nu d\u0103m!\/\/ Nu pl\u00e2nge, maic\u0103 Rom\u00e2nie!\/ Pentru dreptate noi pierim!\/ Copiii no\u0219tri, peste veacuri\/ Onoare ne vor da, o \u0219tim!\/\/ Nu pl\u00e2nge, maic\u0103 Rom\u00e2nie!\/ Adun\u0103 tot ce-i bun sub soare\u2026\/ Ne cheam\u0103 \u0219i pe noi la praznic\/ C\u00e2nd Rom\u00e2nia va fi Mare! \u201d Dl col. Mihai Doina a prezentat un material bogat informativ \u0219i a dovedit, \u00eenc\u0103 o dat\u0103, un sentiment patriotic deosebit, dealtfel caracteristic pentru un ofi\u021ber rezervist. \u00cei dorim s\u0103n\u0103tate, spor la scris \u0219i s\u0103 ne mai \u00eent\u00e2lnim \u00een aceast\u0103 postur\u0103.<br \/>\n\t \u201ePentru dl col Mihai Doina un mare respect, este un mare patriot conduc\u00e2nd Asocia\u021bia Cultul Eroilor, regina Maria. Materialul preg\u0103tit a fost o documentare ampl\u0103 asupra evenimentelor istorice enumer\u00e2nd nume de mari patrio\u021bi ai neamului cuprinz\u00e2nd \u0219i nume de poe\u021bi importan\u021bi: Lucian Blaga, Livia Rebreanu, Mihai Stamate, to\u021bi mari patrio\u021bi ai neamului rom\u00e2nesc care au slujit cu pana \u0219i \u0219i-au exprimat dragostea, ata\u0219amentul fa\u021b\u0103 de \u021bara lor. Felicit\u0103ri dlui Mihai Doina \u0219i \u00eel mai a\u0219tept\u0103m cu alte lucr\u0103ri. Permite\u021bi-mi s\u0103 adaug la cele prezentate de dl Mihai Doina eseul meu Visul de aur al Unirii-Alba Iulia. O vineri neagr\u0103 \u0219i posomor\u00e2t\u0103 se ive\u0219te odat\u0103 cu zorii zilei de 29 iunie, o diminea\u021b\u0103 \u00eentunecat\u0103, cu ochi negri, cu g\u00e2nduri amestecate, cu melancolia ploii bacoviene, ploaie ce b\u00e2ntuie Rom\u00e2nia aproape \u00eenecat\u0103 de \u0219uvoaiele cerului, c\u0103ci: \u201enorii de ape au fost spar\u021bi\u201d \u0219i: \u201eAt\u00e2ta ap\u0103\u2026 \u021bara mea frumoas\u0103,\/ At\u00e2tea lacrimi te-au cuprins,\/ Te-ai \u00eenecat \u00een propria ta cas\u0103\/ Nimic n-a mai r\u0103mas de ape neatins\u201d. M\u0103 urc \u00een autocarul \u00eempodobit cu z\u00e2mbetele doamnelor \u0219i ocup un loc l\u00e2ng\u0103 fereastr\u0103 de unde pot privi \u00eeng\u00e2ndurat\u0103 perdeaua deas\u0103 de ap\u0103 ce m\u0103 va \u00eenso\u021bi tot drumul spre cetatea Alba Iulia. Suntem \u00een anul centenar al Marii Uniri c\u00e2nd s-a \u00eenf\u0103ptuit un act m\u0103re\u021b \u00een marea istorie zbuciumat\u0103 a Rom\u00e2niei, \u00een anii precursori \u0219i \u00eenf\u0103ptuitori ai Marii Uniri, c\u00e2nd figurile mari ale epocii s-au implicat \u0219i la glasul c\u0103rora s-au adunat de pe plaiuri toat\u0103 crema acestui viteaz \u0219i patriot popor. V\u00e2ntul \u0219i ploaia nes\u0103tul\u0103 parc\u0103 doreau  s\u0103 \u00eenghit\u0103 c\u00e2mpiile pline cu holde, dealurile de unde \u0219iroiau \u0219uvoaie tumultoase \u0219i repezi care ne-au \u00eenso\u021bit p\u00e2n\u0103 la cetatea Alba Iulia. Dar\u2026 ca o premoni\u021bie, c\u00e2nd am ajuns la cetate, soarele a ap\u0103rut z\u00e2mbind ghidu\u0219 printre norii sup\u0103ra\u021bi, \u00eenso\u021bindu-ne, \u00eenc\u0103lzindu-ne inimile, sem\u0103n\u00e2nd cu razele lui lini\u0219tite cetatea, \u00een acest simbol r\u0103mas \u00een con\u0219tiin\u021ba colectiv\u0103 a tuturor, a \u00eemplinirii visului de aur, al unirii tuturor rom\u00e2nilor. La 1 Decembrie 1918 \u00een cetatea Alba Carolina din ora\u0219ul Alba Iulia a fost \u00eenf\u0103ptuit\u0103 Marea Unire \u00een sala Cazinoului Militar numit\u0103 Sala Unirii. Pe 20 mai 1920 a fost inaugurat sub numele de Muzeul Unirii \u2013 r\u0103m\u00e2n\u00e2nd \u0219i ast\u0103zi unul dintre cele mai importante muzee din \u00eentreaga \u021bar\u0103. \u00cen fa\u021ba por\u021bii centrale se afl\u0103 de o parte \u0219i de alta statuile impozante ale Regelui Ferdinand \u0219i Reginei Maria. Catedrala Ortodox\u0103 sau Catedrala Re\u00eentregirii, prin vechimea, grandoarea \u0219i sobrietatea ei nutre\u0219te sentimente pioase, ad\u00e2ncimi religioase ascunse aici de t\u0103cerile sfin\u021bilor. Aici clopotele ei au chemat to\u021bi rom\u00e2nii s\u0103 se uneasc\u0103. Al\u0103turi, se reg\u0103se\u0219te alt\u0103 bijuterie, Catedrala Romano-Catolic\u0103 r\u0103mas\u0103 cu un singur turn \u00een urma bombardamentelor. Tot aici afl\u00e2ndu-se \u0219i morm\u00e2ntul lui Iancu de Hunedoara. Istorie\u2026 istorie\u2026 Cetatea Alba Carolina cu cele \u0219apte por\u021bi magnifice \u0219i \u0219apte bastioane mari legate \u00eentre ele de ziduri cu aceea\u0219i \u00een\u0103l\u021bime, av\u00e2nd rolul important de ap\u0103rare a edificiului. Bastioanele au primit denumiri de \u201epatroni\u201d laici sau religio\u0219i: Sf\u00e2ntul Capistrano, Sf\u00e2ntul Eugeniu de Savoia, Sf\u00e2ntul \u0218tefan, Trinit\u0103\u021bii, Sf\u00e2ntul Mihail, Sf\u00e2ntul Carol \u0219i Sf\u00e2nta Elisabeta.  Tot aici se afl\u0103 statuia lui Mihai Viteazul, Palatul Princiar, Palatul Episcopal, Biblioteca Batthyaneum, Obeliscul lui Horia, Clo\u0219ca \u0219i Cri\u0219an, un Hotel Medieval \u0219i castrul roman. Dintre figurile emblematice ale Marii Uniri a fost \u0219i geograful francez Emmanuel de Martonne, care a venit \u00een Rom\u00e2nia la invita\u021bia prietenului s\u0103u criticul Pompiliu Eliade. Acest francez a trasat grani\u021bele Europei \u0219i ale Rom\u00e2niei av\u00e2nd meritul de a fi inclus Bucovina \u0219i Ardealul \u00een \u021bara mam\u0103. Tot el a trasat \u0219i conturul cartierelor din jurul Bucure\u0219tiului \u00een 1919 cu destina\u021bie social\u0103 (migra\u021bia muncitorilor, oriental bucure\u0219tean, ora\u0219 cosmopolit). Ziaristul Valeriu Brani\u0219te a avut meritul de a \u00eenchiria trenul Unirii. Din negura anilor se desprind \u0219i alte figuri importante care au contribuit la Unire: Mihai Viteazul, Alexandru Ioan Cuza, generalul Averescu, Ecaterina Teodoroiu, Carol I, Regina Maria, Iancu de Hunedoara \u0219i Samoil\u0103 M\u00e2rza-fotograful Unirii. Regele Ferdinand \u0219i Regina Maria sunt figuri legendare \u0219i \u00eentemeietorii Marii Uniri care r\u0103m\u00e2n \u00een amintirile \u0219i inimile noastre simboluri ale istoriei neamului rom\u00e2nesc. Regele a domnit ca un bun rom\u00e2n ajutat de Regina Maria care a fost mai mult rom\u00e2nc\u0103 dec\u00e2t str\u0103in\u0103. Ea \u0219i-a adus contribu\u021bia la \u00eenf\u0103ptuirea Rom\u00e2niei Mari fiind decorat\u0103 la Paris cu legiunea de onoare. (Regina Maria-Regina Unirii) \u021ai-aducem flori de amintire, noi azi copii ai \u021b\u0103rii;\/ Respect \u00een nemurire pentru ce-ai fost \u0219i e\u0219ti,\/ Regina florilor, a c\u00e2ntecelor \u0219i-a iubirii,\/ Regina frumuse\u021bii desprins\u0103 din pove\u0219ti. (\u2026) Fiorul care m-a p\u0103truns la schimbarea g\u0103rzii, p\u00e2n\u0103 la lacrimi, m-a dus cu g\u00e2ndul departe, departe \u00een trecutul glorios, m-a \u00eentors, chiar \u0219i pentru c\u00e2teva clipe \u00een atmosfera aceea sobr\u0103 \u0219i distins\u0103 de la Curtea Regal\u0103 din anii aceia de glorie. Am tr\u0103it retroactive acele momente: \u00eensufle\u021birea de pe chipurile privitorilor, uralele la apari\u021bia solda\u021bilor medievali, a cailor negri abanos care salutau \u0219i ei mul\u021bimea. Un moment unic \u00een via\u021b\u0103, s\u0103 asi\u0219ti la un ceremonial apar\u021bin\u00e2nd trecutului medieval, marcat de frumuse\u021bea peisajului \u0219i de alese sentimente tr\u0103ite \u00een cetatea de la Alba Iulia, \u0219tim cu to\u021bii c\u0103 vor d\u0103inui \u00een sufletele noastre pentru noi \u0219i viitorime. Ideea Unirii a r\u0103mas pentru rom\u00e2ni un ideal at\u00e2t de important ca \u0219i cel de acum un veac. Trilurile p\u0103s\u0103rilor r\u0103sun\u0103 \u0219i acum \u00een v\u0103zduh peste podul de flori, peste apele de pe toate plaiurile s\u0103dind \u00een sufletele rom\u00e2nilor ideea \u00eenf\u0103ptuirii acum sau mai t\u00e2rziu a \u00eentregirii neamului rom\u00e2nesc. (Mioara Zaharia)<br \/>\n\t\u201eMaterialul prezentat ast\u0103zi de lectorul Mihai Doina este un omagiu adus  osta\u0219ilor care au contribuit la formarea Rom\u00e2niei Mari. \u021ain\u00e2nd cont c\u0103 dl Doina este colonel \u00een rezerv\u0103, atitudinea de azi este onorant\u0103, privind trecerea \u00een revist\u0103 a eroismului poporului rom\u00e2n dornic de unirea celor trei \u021b\u0103ri rom\u00e2ne care au la baz\u0103 aceea\u0219i limb\u0103 \u0219i acelea\u0219i origini. Cu mul\u021bumiri dlui Doina \u0219i \u00eel a\u0219tept\u0103m \u0219i alt\u0103 dat\u0103\u201d. (Georgeta Iuga)<br \/>\n\t\u201eLectorul de serviciu, dl Mihai Doina, ne-a demonstrat ast\u0103zi, \u00eenc\u0103 o dat\u0103, c\u0103 este un des\u0103v\u00e2r\u0219it patriot r\u00e2mnicean. Eseul prezentat \u00een cinstea zilei na\u021bionale a Rom\u00e2niei este bine documentat care ne-a surprins pl\u0103cut prin structura sa. Lucrarea prezentat\u0103 ast\u0103zi a debutat prin informa\u021bii de notorietate istoric\u0103, apoi \u00een con\u021binut lectorul a venit \u00een fa\u021ba noastr\u0103 cu multe nume ale literaturii rom\u00e2ne din acea vreme care \u0219i-au adus contribu\u021bia prin poezie la desf\u0103\u0219urarea actului istoric de la 1 Decembrie 1918. Citatele din poeziile unor scriitori precum Livia Rebreanu, Mihail Stamate, Stelian Dobrescu, Octavian Goga, Alexandru Vlahu\u021b\u0103 \u0219i al\u021bii, ne-a scos \u00een relief zbuciumul patriotic de care erau cuprin\u0219i scriitorii \u00een acel moment de cotitur\u0103 al istoriei neamului. Materialul audiat ast\u0103zi a cuprins de asemenea \u0219i ecoul adus de ziarele vremii \u00een r\u00e2ndul osta\u0219ilor rom\u00e2ni, dar \u0219i al \u00eentregului neam rom\u00e2nesc (de la vl\u0103dic\u0103 la opinc\u0103). Consider c\u0103 am s\u0103rb\u0103torit cu mult spirit na\u021bional ziua de 1 Decembrie. \u00cen completarea omagierii zilei unirii, dna Mioara Zaharia ne-a prezentat un eseu reportaj \u00eentocmit cu ocazia unei excursii la Alba Iulia. Artistic constituit eseul este plin de informa\u021bie \u0219i sentimentalisme pentru toate personalit\u0103\u021bile care au \u00eentocmit Marea Unire. Poezia Regina Maria, regina Unirii lecturat\u0103 de autoare a \u00eencheiat activitatea Cenaclului Alexandru Sihleanu din 27.11.2021.\u201d (Aneta \u021a\u00e2ru-Pioar\u0103)<br \/>\n\t\u201eMul\u021bumesc dlui col. Mihai Doina pentru momentele pl\u0103cute de istorie pe care ni le-a oferit. \u00cel a\u0219tept\u0103m \u0219i cu alt\u0103 ocazie\u201d. (George Anghel)<br \/>\n\t S\u00e2mb\u0103t\u0103, 04 decembrie, \u00eencep\u00e2nd cu ora 11:00, lectorul de serviciu al \u0219edin\u021bei Cenaclului \u201eAlexandru Sihleanu\u201d va fi Aneta \u021a\u00e2ru-Pioar\u0103. V\u0103 a\u0219tept\u0103m, cu drag!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>IUBE\u0218TE-\u021aI PATRIA A\u0218A CUM \u00ce\u021aI IUBE\u0218TI P\u0102RIN\u021aII S\u00e2mb\u0103t\u0103, 27 noiembrie, \u0219edin\u021ba Cenaclului literar-artistic \u201eAlexandru Sihleanu\u201d de la Centrul Cultural \u201eFlorica<\/p>\n","protected":false},"author":15,"featured_media":6760,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[307,7],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16585"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/15"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=16585"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16585\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":16586,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16585\/revisions\/16586"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/6760"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=16585"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=16585"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=16585"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}