{"id":16581,"date":"2021-12-01T18:49:41","date_gmt":"2021-12-01T15:49:41","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=16581"},"modified":"2021-12-01T18:49:41","modified_gmt":"2021-12-01T15:49:41","slug":"spatii-culturale-nr-79-3","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=16581","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 79 (3)"},"content":{"rendered":"

In memoriam<\/strong><\/em>
\nLucian M\u0102N\u0102ILESCU <\/strong><\/p>\n

Ar fi \u00eemplinit 70 de ani…<\/p>\n

NEMAIVENITUL<\/strong><\/p>\n

\u00ce\u021bi v\u0103d \u00een ochi lacrima
\nca umbra unui cu\u021bit,
\nsemeni cu cel care m-a copil\u0103rit
\ndar tu e\u0219ti cel nemaivenit.<\/p>\n

Aud cum te furi\u0219ezi
\nnoaptea \u00een fotografii
\nintr\u00e2nd \u00eentr-o cas\u0103 f\u0103r\u0103 u\u0219\u0103:
\n\u00een vatr\u0103 numai cenu\u0219\u0103.<\/p>\n

\u00cen odaia mamei lucrurile tac
\nmiroase a cer \u0219i a cozonac…<\/p>\n

Dar e alt veac, alt\u0103 \u00eenserare
\ncare p\u00e2lp\u00e2ie umbrele veciei
\n\u00een lumina de lum\u00e2nare.<\/p>\n


\nSOLDATUL NECUNOSCUT<\/strong>
\n (Lui Emil Niculescu)<\/p>\n

– T\u00e2r\u00e2\u0219 mar\u0219! \u00eei ordon\u0103 coloneii,
\ncu \u00eentreaga noapte de stele pe umeri,
\nbietului soldat recrut de o via\u021b\u0103,
\ncare execut\u0103 \u0219motrul \u0219i nemurirea. <\/p>\n

– T\u0103r\u00e2\u0219 mar\u0219 printre literele coclite
\nale istoriei, la apelul de sear\u0103 s\u0103 le aduci
\nlustruite, s\u0103 salute glorioasele noastre
\n\u00eenfr\u00e2ngeri \u0219i s\u0103 ne dea onorul !<\/p>\n

Iar soldatul, disciplinat \u0219i singur,
\nurc\u0103 pe coate \u0219i genunchi muntele
\natrocit\u0103\u021bii, ca s\u0103 afle cine
\na mai murit \u0219i unde – pentru patrie.<\/p>\n

Uneori, obosit, s-ar tr\u00e2nti \u00een iarba \u00eenalt\u0103
\ncu fa\u021ba \u00een sus, s\u0103 citeasc\u0103
\nfoile albe ale ninsorii ce va s\u0103 vin\u0103
\ndup\u0103 r\u0103zboiul acesta al p\u0103cii.<\/p>\n

Dar pe urmele lui, ma\u0219in\u0103ria de fulgere
\nfotografiaz\u0103 totul, f\u0103r\u0103 mil\u0103:<\/p>\n

– Ai uitat ordinele, soldat?
\nAi uitat c\u0103 m\u00e2ine \u00ee\u021bi vom pune
\nnumele la zid, scris cu litere
\nmari \u0219i ro\u0219ii, Necunoscutule!<\/p>\n


\n\u00ceN GOLUL CUVINTELOR<\/strong><\/p>\n

Noaptea trecut\u0103 un poet
\ns-a aruncat \u00een golul cuvintelor.<\/p>\n

L-au g\u0103sit diminea\u021ba cu inima \u021b\u0103nd\u0103ri
\n\u0219i lumea s-a str\u00e2ns ca la Maglavit,
\nvorbind despre pre\u021bul alimentelor,
\ndespre pensii \u0219i despre America.<\/p>\n

Un elev de la \u0219coala de \u00eengeri
\nl-a rugat, \u00eemping\u00e2ndu-i umbra \u00eentr-o parte:
\n– Mai s\u0103ri o dat\u0103! Hai mai s\u0103ri o dat\u0103!
\nS\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103m \u0219i noi cum se zboar\u0103… <\/p>\n


\nFOTOGRAFII \u00ceN GOLFUL NAPOLI<\/strong><\/p>\n

Lava se n\u0103ruie \u00een t\u0103ceri
\nde marmur\u0103 neagr\u0103 \u0219i
\np\u0103s\u0103ri speriate se ridic\u0103 \u00een aerul
\nde piatr\u0103, deasupra Vezuviului.<\/p>\n

\u00cen portul Pompei solda\u021bii \u00een
\narmuri de cenu\u0219\u0103 viseaz\u0103
\ncor\u0103bii prelungi \u00eenc\u0103rcate
\ncu aur \u0219i mirodenii…<\/p>\n

\u0218i turi\u0219tii trec veseli printre amintirile
\nchircite \u00een uterul mor\u021bii, mestec\u0103 gum\u0103,
\nfotografiaz\u0103 totul \u0219i fericirea e
\nprecum vuietul m\u0103rii.<\/p>\n

Aparatele lor cu ochi de pe\u0219te
\n\u00eenghit lacome firimiturile dezastrelor
\n\u0219i \u00een golf abisul modeleaz\u0103 o
\ngeologie imprevizibil\u0103.<\/p>\n


\n\u00ceNCEPUTUL ETERNIT\u0102\u021aII<\/strong><\/p>\n

Dragostea noastr\u0103 danseaz\u0103
\nast\u0103 sear\u0103 \u00een oglind\u0103…<\/p>\n

\u0218i noi vis\u0103m
\nprima atingere de m\u00e2n\u0103 –
\natunci c\u00e2nd am crezut
\nc\u0103 a-\u00eenceput eternitatea.<\/p>\n


\nGalina MARTEA<\/strong>
\n\"\"

Identitatea literaturii rom\u00e2ne prin modernism. Romanul \u2013 form\u0103 a progresului literar (II)<\/strong><\/p>\n

Cu o istorie orientar\u0103 c\u0103tre modernism, romanul din perioada interbelic\u0103 suport\u0103 diverse modific\u0103ri \u00een propriile procedee de afirmare – asemenea situa\u021bie \u00eei ofer\u0103 posibilitatea de a se extinde \u00eentr-un cerc cu mult mai vast \u00een subiecte, \u00eensum\u00e2nd \u00een sine preocup\u0103ri de o diversitate mai mare \u0219i cu o pondere multipl\u0103 \u00een sistemul de valori. \u00cen a\u0219a mod crea\u021bia literar\u0103 \u00een proz\u0103 prin contribu\u021bia evolutiv\u0103 a romanului se aliniaz\u0103 la standardele universale. Drept exemplu poate servi romanul \u201eIon\u201d, cu subtitlul \u201eGlasul p\u0103m\u00e2ntului, Glasul iubirii\u201d (roman obiectiv), de Liviu Rebreanu, care a zugr\u0103vit foarte bine starea existen\u021bial\u0103 a omului de la sat, evoc\u00e2nd condi\u021bia social-uman\u0103 \u00een termeni de analiz\u0103 psihologic\u0103. Pe c\u00e2nd romanul \u201eGroapa\u201d, de Eugen Barbu, editat \u00een anul 1957, cu laitmotivul centrat pe epoca interbelic\u0103 prin descrierea societ\u0103\u021bii urbane din Bucure\u0219ti, masele de r\u00e2nd fiind punctul de reper \u00een derularea ac\u021biunilor, reprezint\u0103 opera artistic\u0103 de o valoare excep\u021bional\u0103 \u00een literatura rom\u00e2n\u0103, ulterior aceasta av\u00e2nd onoarea de a fi tradus\u0103 \u0219i publicat\u0103 la Editura Denoel din Paris. \u00cen diversitatea tendin\u021belor romanul din perioada interbelic\u0103 are direc\u021bie \u0219i c\u0103tre mitologie prin pl\u0103smuirea imagina\u021biei – aceast\u0103 tematic\u0103 se reg\u0103se\u0219te \u00een lucr\u0103rile \u201eNop\u021bi la Serampore\u201d, \u201eLa \u021big\u0103nci\u201d de Mircea Eliade, \u201eTr\u0103irismul\u201d de Emil Cioran; c\u0103tre romantism; c\u0103tre memorialistic\u0103 – \u201eDreptul la apel\u201d de Constantin Stere; simbolistic\u0103 – \u201eLa hanul lui M\u00e2njoal\u0103\u201d de Ion Luca Caragiale. Perioada interbelic\u0103 pentru literatura rom\u00e2n\u0103 este linia de demarca\u021bie dintre dou\u0103 lumi \u2013 modernismul \u0219i tradi\u021bionalismul \u2013 modernismul av\u00e2nd prioritate cu dreptul de a se plasa \u00eenaintea tradi\u021bionalismului, astfel fiind promovate valorile culturii universale prin valorificarea genului epic cu caracter obiectiv, prin promovarea tinerilor scriitori \u0219i evolu\u021bia transparent\u0103 a deciziilor \u00een spa\u021biul cultural-literar; prin abordarea semnificativ\u0103 \u0219i vast\u0103 a subiectelor literare ce desemneaz\u0103 imaginea existen\u021bial\u0103 a cuprinsului urban, \u021binutul rural r\u0103m\u00e2n\u00e2nd \u00een limitele literaturii epocale; prin restr\u00e2ngerea dezacordurilor dintre cultura literar\u0103 a trecutului \u0219i cea a viitorului. Nec\u0103t\u00e2nd la aceste diferen\u021bieri, perioada interbelic\u0103 din literatura rom\u00e2n\u0103 a cunoscut \u0219i a fost cuprins\u0103 de un renume \u0219i o glorie aparte, iar renumi\u021bii scriitori, poe\u021bi, prozatori, critici literari precum Camil Petrescu, Liviu Rebreanu, George C\u0103linescu, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Mihail Sadoveanu (\u00eentemeietorul romanului istoric), Ion Barbu, George Bacovia, Vasile Voiculescu, Hortensia Papadat-Bengescu, Anton Holban, Ion Pillat, Eugen Lovinescu, Marin Sorescu, Vladimir Streinu, Nichifor Crainoic, \u0218erban Cioculescu, Garabet Ibr\u0103ileanu, al\u021bii s-au afirmat cu mult succes \u00een cultura na\u021bional\u0103, c\u00e2t \u0219i \u00een cea universal\u0103 \u2013 valoarea con\u021binuturilor literare ale acestora fiind de actualitate, prezente \u0219i cercetate \u00een sistemul de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt rom\u00e2nesc (\u00een institu\u021biile de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt ale comunit\u0103\u021bilor rom\u00e2ne\u0219ti de pretutindeni) p\u00e2n\u0103 \u00een zilele de ast\u0103zi, deoarece totul s-a realizat printr-o scriere nespus de frumoas\u0103, \u00eembel\u0219ugat\u0103, de mari dimensiuni, con\u021bin\u00e2nd o latur\u0103 a esteticii prin care este oglindit\u0103 caracteristica fiin\u021bei umane de a sim\u021bi emo\u021bia \u00een fa\u021ba fenomenelor creative \u0219i a naturii \u00eenconjur\u0103toare.
\n\u021ain\u00e2nd cond de faptul c\u0103 \u00een aceast\u0103 expunere se discut\u0103 despre roman, ca specie literar\u0103 a genului epic, atunci ar urma ca acesta s\u0103 fie examinat \u0219i din perspectiva perioadei postbelice, r\u0103stimp care a marcat \u0219i dominat literatura rom\u00e2n\u0103 printr-un \u0219ir de schimb\u0103ri radicale cu caracter politico-ideologic unde aspectele sociale trebuiau prezentate prin imagini de o anumit\u0103 etichet\u0103 \u0219i cu \u00eenf\u0103\u021bi\u0219\u0103ri obligatorii, cu respectarea dur\u0103 a anumitor formule fixe \u00een exprimare \u2013 totul pentru a \u00eentortochea realitatea existen\u021bial\u0103 prin demagogia \u0219i ideologia caracteristic\u0103 acestei epoci. Este vorba de situa\u021bia social-politic\u0103 de dup\u0103 cel de-al doilea r\u0103zboi mondial, \u00een deosebi perioada dintre anii 1948-1965 din Rom\u00e2nia, unde prin ideologia \u0219i teoria \u00eenf\u0103ptuirii societ\u0103\u021bii comuniste acest lucru a influen\u021bat radical \u0219i con\u021binutul crea\u021biei literare rom\u00e2ne\u0219ti. \u00cen aceast\u0103 durat\u0103 de timp scriitorii rom\u00e2ni nu numai c\u0103 s-au adaptat la situa\u021bia existent\u0103, dar unii dintre ei au fost constr\u00e2n\u0219i sau de bun\u0103voie s\u0103 reflecte realitatea prin afirma\u021bii inexacte, adev\u0103rul fiind ocolit p\u00e2n\u0103 la maxim\u0103 intensitate. Ca urmare, o mare parte din crea\u021bia literar\u0103 a spa\u021biului rom\u00e2nesc din aceast\u0103 perioad\u0103 de timp s-a reorientat din nou c\u0103tre epoca de odinioar\u0103 care nu avea nimic comun cu politica comunist\u0103, mul\u021bi dintre scriitori, prozatori \u0219i poe\u021bi relat\u00e2nd \u00een operele sale problematici specifice perioadei interbelice, cu orient\u0103ri \u00een caracteristica identitar\u0103 a individului, prin polivalen\u021ba universului \u0219i a lumii \u00eenconjur\u0103toare, percep\u021bia av\u00e2nd valoare estetic\u0103 a etapelor succesive. Conform cercet\u0103rilor realizate de criticii literari se consider\u0103 c\u0103 procesul cu caracter istoric al literaturii rom\u00e2ne, \u00een mod aparte al romanului din perioada postbelic\u0103 a avut loc prin configura\u021bia cu relatare diacronic\u0103 (tablou care este aranjat \u00een ordinea succesiunii \u00een timp) \u0219i estetic\u0103 (imagine ce \u021bine de esen\u021ba artei, crea\u021biei \u0219i de raporturile ei cu realitatea). Dac\u0103 s\u0103 ne referim la tabloul diacronic-evolutiv ce este sistematizat prin ordinea succesiunii din timp, apoi acesta include r\u0103stimpul care s-a manifestat print-un sistem comunist nespus de politizat \u0219i inuman care a durat p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1965; apoi cu unele abateri \u00eentr-un stil mai recreativ p\u00e2n\u0103 \u00een anii 1970-1972; apoi din nou cu mult\u0103 reprimare social-politic\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 1989 – durat\u0103 de timp prin care scriitorul rom\u00e2n nu s-a putut exprima \u00een mod autentic \u0219i liber \u00een propria sa activitate, cu at\u00e2t mai mult nu a fost posibil s\u0103 pun\u0103 \u00een lumin\u0103 crea\u021bii literare de amploare fondate deplin pe realitatea existent\u0103, libertatea integral\u0103 de exprimare fiind ob\u021binut\u0103 dup\u0103 revolu\u021bia din decembrie 1989.
\nDup\u0103 cum se cunoa\u0219te, pentru literatura rom\u00e2n\u0103 din perioada postbelic\u0103 a modernismului sunt specifice c\u00e2teva intervale de timp \u00een dependen\u021b\u0103 de curentele literare corespunz\u0103toare – realismul socialist \u0219i neomodernismul reprezent\u00e2nd \u00een mod prioritar epoca \u00een cauz\u0103; pe c\u00e2nd postmodernismul prezent \u00een anii \u201980 este o mi\u0219care dup\u0103 modernism care reflect\u0103 schimb\u0103ri \u00een cultura literaturii rom\u00e2ne. Raport\u00e2ndu-ne la situa\u021bia din cadrul societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne, dup\u0103 anii 1965 s-a produs o anumit\u0103 relaxare, o libertate social\u0103 \u00een condi\u021bii limitate unde scriitorul are posibilitatea de a ac\u021biona dup\u0103 propria voin\u021b\u0103, are posibilitatea de a pune \u00een ac\u021biune crea\u021bia literar\u0103 ce reflect\u0103 realitatea recent\u0103. \u021ain\u00e2nd cont de aceast\u0103 component\u0103, romanul, ca specie a genului epic, a revenit c\u00e2t de c\u00e2t la via\u021b\u0103, astfel literatura rom\u00e2n\u0103 \u00eenregistr\u00e2nd \u00een arealul s\u0103u opere despre teribilul regim comunist din respectiva perioad\u0103 – con\u021binuturile literare fiind tratate prin curentul sau din unghiul realismului socialist (anii 1949-1964), numit \u0219i proletcultism, mo\u0219tenitorul culturii \u201epur proletare\u201d socialiste de la r\u0103s\u0103rit. Ca urmare, \u00een anul 1968 este pus \u00een lumin\u0103 romanul lui Marin Preda (scriitor realist), \u00eentitulat \u201eIntrusul\u201d, lucrare despre condi\u021bia uman\u0103 din cea mai dur\u0103 perioad\u0103 a comunismului, \u00een acela\u0219i timp fiind \u0219i opera care love\u0219te \u00een inima acestui sistem politic ideologizat p\u00e2n\u0103 la extrem\u0103 \u2013 autorul pun\u00e2nd \u00een eviden\u021b\u0103 o dimensiune de timp prin care s-au realizat f\u0103r\u0103delegi enorme \u00een societatea rom\u00e2n\u0103, iar executorii\/ realizatorii acestor tic\u0103lo\u0219ii erau acele persoane care s-au dedicat \u0219i au fost slugi ale regimului respectiv. Au urmat \u0219i alte romane scrise de Marin Preda cu acelea\u0219i tematici prin care este \u00eenvinuit\u0103 or\u00e2nduirea comunist\u0103 – \u201eDelirul\u201d editat \u00een 1975; \u201eCel mai iubit dintre p\u0103m\u00e2nteni\u201d, publica\u021bie din 1980. Prezent este \u0219i romanul \u201eGroapa\u201d de Eugen Barbu, considerat capodopera literaturii rom\u00e2ne. Exponen\u021bii realismului socialist – Marin Preda, Titus Popovici, Mihail Sadoveanu, Camil Petrescu, Zaharia Stancu, Eugen Barbu – au \u00eencercat s\u0103 transmit\u0103 ideea literar\u0103 prin realitatea care a existat, \u00eenregistr\u00e2nd tema dragostei umane \u00een condi\u021bii de regim totalitar; subiecte despre cum a exista \u0219i supravie\u021bui \u00een \u00eemprejur\u0103ri cu loca\u021bie urban\u0103 \u0219i rural\u0103 \u00eentr-un sistem de ideologie comunist\u0103 prin care individul nu-\u0219i g\u0103se\u0219te calea spre libertate; cel mai dureros \u0219i intrigant aspect fiind despre dorin\u021ba nem\u0103rginit\u0103 a omului de a vie\u021bui \u00eentr-o societate cu drepturi politice \u0219i cet\u0103\u021bene\u0219ti depline, f\u0103r\u0103 a fi marginalizat de clasa politic\u0103 care domina \u021bara \u00een anii respectivi. \u00cen perioada postbelic\u0103 majoritatea romanelor puse \u00een lumin\u0103 au apar\u021binut unui curent literar destul de special \u0219i anume: acelui prin care realitatea existent\u0103 nu putea fi intonat\u0103 \u00een mod clar \u0219i deslu\u0219it, esteticul autentic urm\u00e2nd a fi neglijat \u0219i desconsiderat p\u00e2n\u0103 la limit\u0103 de ideologia socialist\u0103.
\nLu\u00e2nd \u00een discu\u021bie genera\u021bia anilor \u201960, literatura rom\u00e2n\u0103 postbelic\u0103 cunoa\u0219te o schimbare \u00een con\u021binutul s\u0103u, revenind \u0219i promov\u00e2nd stilul de crea\u021bie original\u0103 care se impune prin valoare autentic\u0103 at\u00e2t \u00een componentul condi\u021biei umane, c\u00e2t \u0219i \u00een arta scrisului. Aceste lucruri se definesc prin curentul neomodernismului, orientare care s-a manifestat \u00eentre anii 1960 de p\u00e2n\u0103 la anii 1980 (\u00een societatea rom\u00e2n\u0103 mi\u0219carea neomodernist\u0103 \u0219i-a v\u0103zut \u00eenceputul \u00een anul 1941 odat\u0103 cu fondarea revistei Albatros, administrat\u0103 de Geo Dumitrescu, ac\u021biune prin intermediul c\u0103reia se impunea o inova\u021bie literar\u0103; iar \u00een 1943 purcede o alt\u0103 faz\u0103 \u00een continuitatea acestui curent prin punerea \u00een practic\u0103 a Cercului literar din Sibiu, autorul acestei ac\u021biuni fiind Ion Negoi\u021bescu, iar sus\u021bin\u0103torii \u00een calitate de membri erau Radu Stanca, Victor Ionescu, Eugen Lovinescu, \u0218tefan Augustin Doina\u0219 \u2013 respectivii dorind de a reveni la modelul literar din perioada interbelic\u0103 prin men\u021binerea cerin\u021belor fa\u021b\u0103 de fenomenul ce apar\u021bine esteticii) unde scriitorii rom\u00e2ni doreau s\u0103 redob\u00e2ndeasc\u0103 c\u00e2te ceva din valorile trecutului interbelic, \u00een acela\u0219i timp de a \u00eendep\u0103rta imaginea social-istoric\u0103 care inspira numai groaz\u0103 din cauza condi\u021biilor ideologice cu caracter comunist, care a dominat \u0219i cultura literar\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 din deceniile scurse de dup\u0103 al doilea r\u0103zboi mondial. \u00cen calitate de curent literar ideologic, neomodernismul \u0219i-a motivat existen\u021ba ca atare prin sensul real al evenimentelor din timp \u0219i cu referire la realizatorii care au montat perioada postbelic\u0103 cu efecte destul de distrug\u0103toare; corespunz\u0103tor, crea\u021bia literar\u0103 pus\u0103 \u00een lumin\u0103 contureaz\u0103 faptul c\u0103 scriitorii rom\u00e2ni neomoderni\u0219ti au fost nevoi\u021bi s\u0103 prezinte subiectul propus \u00eentr-o form\u0103 destul de inteligent\u0103 sau, mai bine zis, realul s\u0103 fie transmis printr-o form\u0103 de exprimare cu accente distractive, astfel mistuind realitatea dezastruoas\u0103 prin prezen\u021ba unei m\u0103\u0219ti care t\u0103inuia gravitatea lucrurilor \u00eent\u00e2mplate. Pentru a duce mai departe calea modernismului, neomodernismul literar a fost mi\u0219carea prin care afirma\u021bia verbului cuprindea \u00een\u021belesuri multiple \u00een ansamblu de \u00eemprejur\u0103ri cu un identic eveniment, deci este prezent\u0103 compunerea literar\u0103 cu m\u0103rturisiri neclare. Fiecum, \u00eens\u0103 crea\u021bia literar\u0103 specific\u0103 perioadei neomodernismului este inedit\u0103 \u00een felul s\u0103u \u0219i este ca ceva nou \u00een literatura rom\u00e2n\u0103, \u00een mod aparte genul liric al poeziei este original \u0219i cu un specific modern, \u00eentr-un fel un mod de exprimare cu mult mai greu de \u00een\u021beles, deci este prezent un nivel intelectual cu mult mai avansat unde cantitatea de informa\u021bie r\u0103m\u00e2ne deseori netransmis\u0103 din cauza structurii complexe \u0219i multitudinea de sensuri; scriitorii aplic\u00e2nd astfel tehnici moderne \u00een exprimare, procedee noi de versifica\u021bie ce formeaz\u0103 continuitate \u00een ideea poetic\u0103. Exponen\u021bii neomodernismului au fost Gellu Naum, Nichita St\u0103nescu, Marin Sorescu, Dumitru Radu Popescu, Adrian P\u0103unescu, Nicolae Labi\u0219, Anna Blandiana, Emil Botta, Ioan Alexandru, Eugen Jebeleanu, Maria Banu\u0219, Dan De\u0219liu, \u0218tefan Augustin Doina\u0219. Primul poet neomodernist poate fi considerat Nicolae Labi\u0219, pe c\u00e2nd autenticii neomoderni\u0219ti sunt Nichita St\u0103nescu, Marin Sorescu, Anna Blandiana, Mircea Dinescu \u2013 scriitorii care unesc noul cu datinile versului liric din perioada interbelic\u0103. Ca exemplu poate fi poezia \u201eAlt\u0103 matematic\u0103\u201d din cartea \u201eM\u0103re\u021bia frigului\u201d, de Nichita St\u0103nescu, publicat\u0103 \u00een 1972, crea\u021bie poetic\u0103 din perioada neomodernist\u0103 care prin reflectare nemijlocit\u0103 transmite con\u021binutul obiectiv al reprezent\u0103rilor umane, iar fenomenul dragostei fiind \u00eenregistrat ca procedeu \u00een a \u00een\u021belege mai bine universul uman. \u00cen epoca neomodernismului genul literar \u00een versuri a ocupat pozi\u021bia prioritar\u0103 \u00een literatura rom\u00e2n\u0103, iar genul epic \u00een proz\u0103 precum romanul s-a manifestat mai pu\u021bin \u00een albia sa. Prozatorii, romancierii neomodernismului sunt Gellu Naum (cu lucr\u0103rile \u201eCalea \u0218arpelui\u201d, \u201eZenobia\u201d), Marin Sorescu (cu lucr\u0103rile \u201eIona\u201d, \u201eR\u0103ceala\u201d, \u201eParacliserul\u201d, \u201eUnde fugim de acas\u0103?\u201d), Radu Petrescu (cu romanele \u201eMatei Iliescu\u201d, \u201eO moarte \u00een provincie\u201d, \u201eCe se vede\u201d), Mircea Horia Simionescu (cu romanele \u201eDic\u021bionar onomastic\u201d-1969, \u201eBibliografia general\u0103\u201d, \u201eJum\u0103tate plus unu\u201d-1976), al\u021bii. Gellu Naum prin romanul \u201eZenobia\u201d prezint\u0103 o lucrare suprarealist\u0103, editat\u0103 \u00een 1985, aceasta pun\u00e2nd \u00een centrul aten\u021biei subiectul despre procesul afectiv al omului pentru crea\u021bia literar\u0103 \u00een versuri. Iar prin lucrarea \u201eCalea \u0219arpelui\u201d, pus\u0103 \u00een lumin\u0103 abia \u00een 2002, Gellu Naum cu referire la epoca respectiv\u0103 prezint\u0103 tematici despre existen\u021ba ve\u0219nic\u0103, \u0219tiin\u021ba metamorfozei, autonomia \u0219i independen\u021ba omului \u00een mediul social.
\nTrecerea \u00een revist\u0103 a perioadei interbelice \u0219i postbelice din curentul modernismului poate fi caracterizat\u0103 ca una cu con\u021binut polivalent, ca una ce apar\u021bine unui sistem de idei ce reflect\u0103 \u00eentr-o formul\u0103 generalizat\u0103 interesele sociale \u0219i politice ale societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne care au fost determinate de condi\u021biile istorice obiective \u0219i subiective ale existen\u021bei, respectivele \u00eensemn\u00e2nd reperul evolutiv pentru arta literar\u0103 rom\u00e2neasc\u0103. Curentul modernist sus\u021bin\u00e2nd principiile inova\u021biei este valorificat de marii scriitori \u0219i critici literari precum Eugen Lovinescu – critic literar, romancier, scriitor, George C\u0103linescu – critic literar, scriitor, Pompiliu Constantinescu – critic literar, Ilarie Chendi – critic literar, Vladimir Streinu – critic literar, Tudor Vianu – critic literar etc., George Bacovia, Lucian Blaga, al\u021bii, care prin analiz\u0103 promoveaz\u0103 fenomenul de modificare treptat\u0103 a ac\u021biunilor specifice artei literare, astfel form\u00e2ndu-se caracterul inedit \u00een dezvoltarea identitar\u0103 a literaturii rom\u00e2ne. Corespunz\u0103tor, este sus\u021binut\u0103 ideea prin faptul c\u0103 crea\u021bia literar\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 se perfec\u021bioneaz\u0103 \u00een raport cu evolu\u021bia intelectului uman, iar schimb\u0103rile de rigoare sunt trecute printr-o construc\u021bie ce emit \u00een relief condi\u021bia existen\u021bial\u0103 a societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne \u00een dependen\u021b\u0103 de a\u0219ezarea rural\u0103 sau urban\u0103, modernismul av\u00e2nd tendin\u021ba spre o cultur\u0103 cu mult mai complex\u0103 despre componentele \u021binutului urban; precum Lovinescu sus\u021bine promovarea scrisului prin mijlocirea mediului or\u0103\u0219enesc, respectiv, cu reflectarea realit\u0103\u021bii obiective, iar con\u021binuturile s\u0103 exprime un afloriment deplin al noului, astfel pozi\u021bia modernismului s\u0103 se manifeste prin libertate \u0219i nefiind condi\u021bionat\u0103 de uzan\u021bele tradi\u021biei seculare \u2013 simbolismul, ca form\u0103 \u00een exprimare, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd \u00een urm\u0103. Ca urmare, Eugen Lovinescu a fost scriitorul \u0219i criticul literar care \u0219i-a dat aportul pentru ca literatura rom\u00e2n\u0103 s\u0103 conceap\u0103 un drum nou sau, mai bine zis, s\u0103 se afirme prin modernism, noul fiind promovat prin revista Sbur\u0103torul, publica\u021bie literar\u0103 cu caracter modernist fondat\u0103 \u00een 1919 la Bucure\u0219ti; concomitent \u0219i prin cenaclul literar Sbur\u0103torul (1919-1943), administrat de Lovinescu, mi\u0219care ce a condus la punerea \u00een lumin\u0103 a tematicilor despre realismul urban care se baza pe reflectarea realit\u0103\u021bii \u00een datele ei esen\u021biale \u0219i obiective, dar \u0219i mi\u0219carea literar\u0103 avangardist\u0103 care prin activitatea sa respingea integral forma tradi\u021bional\u0103 \u0219i recurgea la formule ciudate cu impresia c\u0103 acestea ar crea condi\u021biile necesare pentru dezvoltarea ulterioar\u0103 a artei literare rom\u00e2ne\u0219ti. Dac\u0103 s\u0103 urm\u0103m teoriile elaborate de Eugen Lovinescu, vom constata c\u0103 Domnia sa a edificat acele mijloace ale cunoa\u0219terii prin care a determinat c\u0103 cultura unui popor sau cultura artei literare a acestui popor evolueaz\u0103 doar pe principii imitative ce sunt luate de la alte popoare cu culturi mai avansate, \u00een cazul dat este vorba de caracteristici luate din vestul Europei (\u021b\u0103ri precum Fran\u021ba, Germania). A\u0219adar, literatura rom\u00e2n\u0103 interbelic\u0103 s-a afirmat prin modernism, inspira\u021bia c\u0103tre acest curent venind din spa\u021biul geografic al Occidentului, iar primii pa\u0219i ai crea\u021biei literare rom\u00e2ne\u0219ti fiind f\u0103cu\u021bi prin mi\u0219carea simbolismului, orientare c\u0103tre sf\u00e2r\u0219itul secolului XIX; George Bacovia a fost primul scriitor care pune \u00een lumin\u0103 aceast\u0103 orientare prin poezia \u201ePlumb\u201d, publicat\u0103 \u00een revista \u201eVersuri\u201d \u00een 1916. Cu un debut literar \u00eempotriva curentului simbolist, poporanist, s\u0103m\u0103n\u0103torist, Eugen Lovinescu se prezint\u0103 \u00een critica literar\u0103 rom\u00e2n\u0103 din perioada interbelic\u0103 \u00een calitate de sus\u021bin\u0103tor al teoriilor scrise de renumitul scriitor Titu Maiorescu, astfel sus\u021bin\u00e2nd imuabil principiile pentru o literatur\u0103 modern\u0103, pentru un gen epic al prozei de analiz\u0103 psihologic\u0103 si obiectiv\u0103 prin redarea con\u021binuturilor despre p\u0103tura intelectualit\u0103\u021bii rom\u00e2ne din sectorul urban, despre p\u0103turile sociale indiferent de apartenen\u021b\u0103; despre clasa social\u0103 urban\u0103, a\u0219a numita mica sau marea burghezie – denumit\u0103 \u00een literatura de specialitate \u0219i clasa capitali\u0219tilor de\u021bin\u0103toare de capital ce era format\u0103 din micii produc\u0103tori, comercian\u021bi, func\u021bionari, care se \u00eenf\u0103\u021bi\u0219au ca reprezentan\u021bi ai dezvolt\u0103rii sociale \u0219i culturale rom\u00e2ne\u0219ti din acea perioad\u0103. Drept dovad\u0103, Eugen Lovinescu este extrem de fascinat \u0219i apreciaz\u0103 nespus de mult romanul \u201eIon\u201d de Liviu Rebreanu, publicat \u00een 1920, primul roman obiectiv \u0219i de analiz\u0103 psihologic\u0103 din istoria literaturii moderne, respectivul red\u00e2nd imaginea unei orient\u0103ri literare moderniste pentru care criticul literar a sus\u021binut \u00een permanen\u021b\u0103 acest principiu. Cele mai semnificative lucr\u0103ri ale lui Lovinescu \u00een domeniul criticii literare se prezint\u0103 prin \u201eIstoria civilizatiei rom\u00e2ne moderne\u201d, volumele 1,2,3, (apari\u021bie 1924-1925) \u0219i \u201eIstoria literaturii rom\u00e2ne contemporane\u201d, volume 1-6 (apari\u021bie 1926-1929).
\n\u00cen critica literar\u0103 interbelic\u0103 s-a afirmat George C\u0103linescu, renumit critic literar din toate timpurile ca \u0219i Eugen Lovinescu \u0219i Titu Maiorescu, care \u0219i-a manifestat aptitudinile de analiz\u0103 prin instinctul de a descoperi lucruri pe baza experien\u021belor proprii \u0219i facult\u0103\u021bilor individuale de g\u00e2ndire, prin respectivele definind critica literar\u0103 ca domeniu al artei \u0219i al unei discipline ce are drept scop producerea valorilor estetice, corespunz\u0103tor promov\u00e2nd un mod de exprimare ce red\u0103 creativitate inovatoare, individual\u0103 \u0219i captivant\u0103 \u2013 abord\u0103rile \u00een cauz\u0103 av\u00e2nd prezen\u021b\u0103 \u00een descrierile sale despre opera \u0219i via\u021ba marelui Eminescu, despre via\u021ba scriitorului Ion Creang\u0103, dedica\u021bii poetului-fabulistului Grigore Alexandrescu \u0219i prozatorului Nicolae Filimon, precum \u0219i \u00een renumita sa lucrare \u201eIstoria literaturii rom\u00e2ne de la origini p\u00e2n\u0103 in prezent\u201d, editat\u0103 \u00een anul 1941, oper\u0103 ce se \u00eencadreaz\u0103 prin convingerile realizate de Benedetto Croce (critic \u0219i filosof italian, care \u0219i-a expus p\u0103rerile \u00een filosofia istoriei \u0219i a esteticii), stilul crea\u021biei av\u00e2nd un caracter nespus de inteligent ce dovede\u0219te cuno\u0219tin\u021be vaste \u0219i aprofundate \u00een a elucida transform\u0103rile literaturii rom\u00e2ne din timp. George C\u0103linescu a fost \u0219i romancierul care \u00een maniera lui Balzac s-a pronun\u021bat cu atitudini obiective, dar \u0219i discu\u021bii contradictorii precum \u00een \u201eArca lui Noe\u201d (1934), \u201eEnigma Otiliei\u201d (1938), \u201eScrinul negru\u201d (1965), \u201eBietul Ioanide\u201d (1953), \u201eCartea nun\u021bii\u201d (1933); deci cum se pronun\u021b\u0103 \u0219i marele critic literar Nicolae Manolescu \u00een studiul despre romanul rom\u00e2nesc \u201eArca lui Noe\u201d: \u201eScrie romane de tip balzacian (cu inten\u021bie polemic\u0103 evident\u0103), obiective, la persoana a treia, denumite dorice…\u201d. Opinii de analiz\u0103 literar\u0103 cu referire la \u201eIstoria literaturii rom\u00e2ne de la origini p\u00e2n\u0103 \u00een prezent\u201d, de George C\u0103linescu, au fost expuse \u00een lucrarea \u201eIstoria literaturii rom\u00e2ne moderne\u201d, editat\u0103 \u00een 1945, autori Vladimir Streinu (dup\u0103 modelul lui Titu Maiorescu, Domnia sa prin no\u021biunea esteticului a \u00eentreprins ac\u021biuni \u00een a sus\u021bine arta literar\u0103 \u0219i ca aceasta s\u0103 nu fie invadat\u0103 de p\u0103tura mediocr\u0103 \u0219i politic\u0103 a societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne), Tudor Vianu (distins\u0103 personalitate a culturii rom\u00e2ne; lucrarea \u201eArta prozatorilor rom\u00e2ni\u201d, editat\u0103 \u00een anul 1941 \u0219i una dintre cea mai r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 \u0219i citit\u0103, este modelul de crea\u021bie literar\u0103 unde cercetarea se bazeaz\u0103 pe stilistica mijloacelor de exprimare prin intermediul c\u0103reia este prezent adev\u0103rul exact despre aspectul formalismului, concep\u021bie care distruge forma unui con\u021binut \u0219i aspectul structuralismului, conform Dic\u021bionarului Explicativ al Limbii Rom\u00e2ne este un curent \u00een lingvistica contemporan\u0103 care sus\u021bine principiul unit\u0103\u021bii interne a structurii limbii \u0219i prive\u0219te limba ca pe un sistem de rela\u021bii fonetice \u0219i gramaticale ce se condi\u021bioneaz\u0103 reciproc), \u0218erban Cioculescu (mare critic literar pentru opera lui Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale, Tudor Arghezi). Tudor Vianu, personalitate de etichet\u0103 academic\u0103, cu studii profunde \u00een arta esteticului, filosofie, analiz\u0103 literar\u0103 \u00een literatura universal\u0103 \u0219i istoria literaturii rom\u00e2ne, se prezint\u0103 cu crea\u021bii literare de mare valoare precum \u201eInfluen\u021ba lui Hegel \u00een cultura rom\u00e2n\u0103\u201d – editat\u0103 \u00een1933, \u201eIstoria esteticii de la Kant p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi\u201d – editat\u0103 \u00een 1934, alte. Este prezent \u00een critica literar\u0103 interbelic\u0103 \u0219i Dumitru Caracostea \u2013 reprezentant al cercet\u0103rilor privind mijloacele de exprimare ale limbii rom\u00e2ne prin a\u0219a numita stilistic\u0103 literar\u0103, ca \u0219i Tudor Vianu este considerat unul dintre cei mai mari stilisticieni \u00een literatura rom\u00e2n\u0103. Dac\u0103 s\u0103 ne referim la perioada ini\u021bial\u0103 a modernismului, atunci \u00eel vom men\u021biona pe criticul \u0219i istoricul literar Garabet Ibr\u0103ileanu (\u00ee\u0219i realiza scrierile pe procedee de analiz\u0103 am\u0103nun\u021bit\u0103) \u0219i pe marele scriitor, istoric, critic literar, Nicolae Iorga (unul dintre administratorii revistei S\u0103m\u0103n\u0103torul), care s-a manifestat profund \u0219i inteligent \u00een arta istoriei literare, r\u0103sp\u00e2ndindu-\u0219i cuno\u0219tin\u021bele specializate printr-un sistem de documentare perfect\u0103, George C\u0103linescu afirm\u00e2nd \u201eNicolae Iorga \u00een primele decenii ale secolului XX a jucat \u00een cultura rom\u00e2neasc\u0103 \u201erolul lui Voltaire\u201d.
\nC\u00e2t despre perioada postbelic\u0103 a modernismului, se observ\u0103 c\u0103 crea\u021bia literar\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 \u00een proz\u0103 (inclusiv romanul \u2013 specie a genului epic) \u0219i \u00een poezie a fost definit\u0103 de o realitate ce a existat printr-un \u0219ir de constr\u00e2ngeri dure de tip comunist dintre anii 1948-1989, ac\u021biunile reale afirm\u00e2ndu-se prin etape de timp pu\u021bin mai liberalizate sau destul de severe, controlul de stat fiind exercitat aproape \u00een totalitate asupra con\u021binuturilor tuturor publica\u021biilor elaborate \u0219i \u00eenaintate spre publicare, scopul principal se pozi\u021biona de a \u00eempiedica sau stopa propagarea altor idei cu caracter occidental-democratic. Referindu-ne la specia genului epic precum romanul din perioada postbelic\u0103, vom stabili c\u0103 \u00een unele cazuri semnele particulare ale acestuia se \u00eencadrau \u00een imaginea specific\u0103 sistemului politic existent, iar subiectele abordate se plasau deseori \u00eentr-o lume contradictorie realit\u0103\u021bii, respectiv conexiunea dintre personaje \u00een raport cu mediul social se \u00eenregistra printr-un indicator fals ce ascundea realul care era prezent prin asuprirea \u0219i intimidarea individului; corespunz\u0103tor acestora unii scriitori prin lucr\u0103rile elaborate glorificau sistemul pecerist din acele timpuri \u2013 exemplu poate fi Anatol E. Baconsky care prin poezie onora or\u00e2nduirea comunist\u0103, d\u00e2nsul la v\u00e2rsta de doar 25 de ani fiind promovat \u00een func\u021bia de redactor-\u0219ef al revistei \u201eAlmanah literar\u201d, \u00eentitulat\u0103 ulterior \u201eSteaua\u201d din Cluj, anii de activitate 1953-1959; cu toate acestea Domnia sa ulterior s-a dovedit a fi un personaj ce este \u00eempotriva curentului realist socialist cu ideologie proletcultist\u0103, afirma\u021bia scriitorului av\u00e2nd loc \u00een cadrul Congresului Scriitorilor din Rom\u00e2nia din anul 1956. Pe c\u00e2nd acei scriitori care nu au dorit s\u0103 se implice \u00een discursuri legate de starea social-politic\u0103 \u0219i onorarea sistemului existent din acea perioad\u0103 au recurs din nou la trecutul interbelic, oferind subiecte corelate cu mediul rural, continu\u00e2nd \u0219i cu cel urban, \u0219i cu cel intelectual; \u00eens\u0103 indiferent de tematicile abordate \u0219i de stilul \u00eenregistrat oricum din imaginea integral\u0103 a literaturii se descifreaz\u0103 destul de limpede faptul c\u0103 identitatea societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne de dup\u0103 anii 1945-1948 a fost modificat\u0103 \u00eentr-o manier\u0103 defavorabil\u0103. Dac\u0103 s\u0103 ne referim la critica literar\u0103 a perioadei postbelice, atunci se va men\u021biona doar o formulare expus\u0103 de doctorul \u00een filologie Alex Goldi\u0219, comunicarea despre \u201eConstituirea canonului impresionist \u00een critica rom\u00e2neasc\u0103 postbelic\u0103\u201d, care sun\u0103 astfel: \u201eDe-a lungul realismului socialist instaurat oficial \u00een 1948, critica literar\u0103 a avut, \u00eentr-un fel, mai mult de suferit dec\u00e2t literatura propriu-zis\u0103. Dac\u0103 oaze de literatur\u0103 necontaminat\u0103 mai pot fi identificate timp de aproape dou\u0103 decenii, \u00een critic\u0103, nimic din ce s-a scris \u00eentre 1948 \u0219i 1965 nu poate fi \u00een\u021beles \u00een afara ecua\u021biei realist socialiste. F\u0103c\u00e2nd tabula rasa dintr-o \u00eentreag\u0103 tradi\u021bie cultural\u0103, stalinismul adusese critica rom\u00e2neasc\u0103 \u00eentr-o tripl\u0103 criz\u0103: a obiectului (dac\u0103 toat\u0103 literatura rom\u00e2n\u0103 era pus\u0103 la index, criticii nu mai aveau practic despre ce s\u0103 scrie), a institu\u021biei (domina o structur\u0103 oligarhic\u0103 \u00een care nu conta mesajul, ci pozi\u021bia din care era enun\u021bat; Stalin trona ca referin\u021b\u0103 suprem\u0103 \u0219i \u00een critic\u0103) \u0219i a modalit\u0103\u021bii de manifestare: critica oral\u0103 era superioar\u0103 criticii manifestate \u00een scris, av\u00e2nd rolul de a \u00eendruma scriitorul pe calea realismului socialist.\u201d<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

In memoriam Lucian M\u0102N\u0102ILESCU Ar fi \u00eemplinit 70 de ani… NEMAIVENITUL \u00ce\u021bi v\u0103d \u00een ochi lacrima ca umbra unui cu\u021bit,<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16581"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=16581"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16581\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":16582,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16581\/revisions\/16582"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=16581"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=16581"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=16581"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}