{"id":16550,"date":"2021-11-29T21:02:00","date_gmt":"2021-11-29T18:02:00","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=16550"},"modified":"2021-11-29T21:02:00","modified_gmt":"2021-11-29T18:02:00","slug":"literadura-nr-22-1","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=16550","title":{"rendered":"Literadura nr. 22 (1)"},"content":{"rendered":"

Tot mai aproape de ’89?<\/strong><\/p>\n

Prof. Dr. Mihaela N. Burlacu<\/strong>
\n\"\"

La revolu\u021bia din 1989 eram copil \u0219i nu am priceput atunci sensul luptei pentru libertate. Nici acum, dup\u0103 at\u00e2\u021bia ani nu-l \u00een\u021beleg, deoarece, \u00een lupt\u0103, cineva c\u00e2\u0219tig\u0103 \u0219i cineva pierde, iar eu nu identific c\u00e2\u0219tig\u0103torii – acei oameni liberi care duc \u021bara spre mai bine. C\u00e2nd stau de vorb\u0103 cu cineva care a tr\u0103it mai mult \u00een comunism, sunt aten\u021bionat\u0103 c\u0103 nu am de unde s\u0103 \u0219tiu cum a fost, chiar dac\u0103 am studiat mult acea perioad\u0103. A\u0219a este: una e s\u0103 tr\u0103ie\u0219ti, alta e s\u0103 cite\u0219ti despre tr\u0103ire, dar o p\u0103rere general\u0103 tot mi-am f\u0103cut \u0219i am ajuns la concluzia c\u0103, din p\u0103cate, suntem tot acolo: \u00eenchi\u0219i \u00een case, \u00een principii de via\u021b\u0103, p\u0103reri, posibilit\u0103\u021bi. Asist\u0103m neputincio\u0219i la r\u0103zboiul politic ce are consecin\u021be grave \u00een societatea noastr\u0103. Vedem cum mor genera\u021bii \u00eentregi, cum ideea de via\u021b\u0103 se transform\u0103 \u00een numere la televizor. Accept\u0103m banalitatea \u0219i deprofesionalizarea cu mult prea mult\u0103 u\u0219urin\u021b\u0103, ca \u0219i cum viitorul nu mai conteaz\u0103. \u00cen timpul comunismului se vorbea pe ascuns despre rezisten\u021ba prin cultur\u0103: nici pe aceasta nu o mai avem. Se \u00eencearc\u0103 timid, pe ici pe colo, resuscit\u0103ri ale artelor frumoase. Reviste, precum aceasta, se zbat s\u0103 ajung\u0103 la tineri ca s\u0103 le antreneze a\u0219tept\u0103rile. Asist\u0103m timizi cum se iau numai decizii gre\u0219ite \u0219i ne este team\u0103 s\u0103 ridic\u0103m capul dintre umeri ca s\u0103 nu fim pedepsi\u021bi. Ne g\u00e2ndim c\u0103 fiecare este pentru el \u0219i oamenii nu mai au curaj s\u0103 fac\u0103 front comun. Gre\u0219esc? Omit ceva? Cu to\u021bii sim\u021bim gradul de sufocare al scriitorilor care nu pot tr\u0103i din scris, al arti\u0219tilor plastici, al profesorilor, compozitorilor, actorilor, speciali\u0219tilor \u00een general care-\u0219i export\u0103 materia cenu\u0219ie, l\u0103s\u00e2nd \u00een urm\u0103 penurie intelectual\u0103. \u00cen loc s\u0103 evolu\u0103m, retr\u0103im trecutul? M\u0103 g\u00e2ndesc de ceva timp la evolu\u021bia literaturii \u0219i a formelor ei. Postmodernismul a \u00eenlocuit de cel pu\u021bin 4 decenii intransigen\u021ba textului, este practicat \u0219i teoretizat la scar\u0103 larg\u0103. Regula de baz\u0103 este c\u0103 nu exist\u0103 reguli \u00een postmodernism! Cu toate acestea, \u00een noile apari\u021bii editoriale observ reluarea mimesisului \u0219i a intertextualit\u0103\u021bii specifice textualismului socialist. Reapar omul nou, comanda social\u0103 \u0219i preten\u021bia scriitorului c\u0103 practic\u0103 un nou limbaj prin care recucere\u0219te cunoa\u0219terea uman\u0103. Noua genera\u021bie pare c\u0103 intervine constructiv \u00een lume (cerin\u021b\u0103 a literaturii socialiste) atunci c\u00e2nd folose\u0219te limbajul comun ancorat \u00een realitate \u0219i plin de emo\u021bie fabricat\u0103. Versurile despre via\u021ba de zi cu zi import\u0103 tragismul, exagereaz\u0103 realitatea cu scopul de a practica limbajul nou, puternic metaforizat. Cititorul obi\u0219nuit nu pricepe mare lucru, ci doar se minuneaz\u0103 de produsele min\u021bii omului modern. Iat\u0103 comanda social\u0103: s\u0103 p\u0103rem altceva! S\u0103 ne construim avataruri fericite \u00eentr-o realitate potrivnic\u0103! \u00cen realitate, nu progres\u0103m, ci suntem tot mai aproape de 1989. Cultura ar trebui s\u0103-\u0219i proclame \u00een permanen\u021b\u0103 starea de urgen\u021b\u0103, s\u0103 fac\u0103 din acest proces o voca\u021bie profund\u0103. Chiar dac\u0103 societatea de consum are criterii simplificate, bazate \u00een ultima jum\u0103tate de deceniu pe imagine \u0219i derizoriu, pe dezumanizare \u0219i prostie, cultura trebuie s\u0103 ofere \u0219i capodopere ca s\u0103 echilibreze starea de fapt.<\/p>\n


\nIon P. IACOB – Un poet de neuitat<\/strong><\/strong>
\n\"\"

S-a n\u0103scut la 12 noiembrie 1955 \u00een Breaza, jude\u021bul Buz\u0103u. A debutat \u00een revista \u201eVatra\u201d, nr. 137, anul 1982. A publicat volumele de versuri: Spitalul Filantropia, Ed. Panteon, Piatra Neam\u021b, 1994; Curentul turbionar, Ed. Princeps Multimedia, Ia\u0219i, 2013; Patria ireal\u0103, Ed. C\u0103l\u0103uza v.b., Deva, 2016; Cryogenesis, Ed. eLiteratura, 2019; Este prezent \u00een antologiile: Umbra libelulei-antologia haiku-ului rom\u00e2nesc, Ed. Haiku, Bucure\u0219ti, 1993; O sut\u0103 de catarge, Ed. Haiku, Bucure\u0219ti, 1997; Luna \u00een \u021b\u0103nd\u0103ri, Ed. Haiku, Bucure\u0219ti, 2000; Knots – antologie de haiku din sud-estul Europei, 1999, Ed. Prijatelj, Tolmin, Slovenia, St\u00e2lpi de felinar – minimalism poetic. Antologie sezonal\u0103 de haiku, Ed. Ex Ponto, Constan\u021ba, 2018.
\nPremii ob\u021binute: Premiul revistei \u201eVatra\u201d, concursul \u201eRomulus Guga\u201d, 1988; Premiul revistei \u201eTribuna\u201d, concursul \u201eA. E. Baconsky, 1989; Premiul Casei de cultur\u0103 a sindicatelor Media\u0219, concursul \u201eAron Cotru\u0219\u201d, 1988; Premiul ziarului \u201eCronica s\u0103tm\u0103rean\u0103\u201d, concursul \u201eAfirmarea\u201d, 1987; Premiul revistei \u201eOrizont\u201d, concursul \u201eRomulus Guga\u201d, 1989; Premiul I, concursul \u201ePrim\u0103vara poe\u021bilor\u201d, Buz\u0103u, 2017.
\nA publicat \u00een revistele: \u201eVatra\u201d, \u201eArdealul literar\u201d, \u201eOrizont\u201d, \u201eLumin\u0103 lin\u0103\u201d (New York), \u201ePoesis\u201d, \u201eTribuna\u201d, \u201eFeed Back\u201d, \u201eLumina\u201d, \u201eHaiku\u201d, \u201eZbur\u0103torul\u201d, \u201eLiteradura\u201d.
\n Opinii critice despre poezia sa:
\nTeodor V\u00e2rgolici, Dan-Silviu Boerescu, George Vulturescu, Passionaria Stoicescu (Cartea din c\u0103r\u021bi, Ed. Carminis, 2017), Mircea Doreanu, Paul Androne, Emil Niculescu, Antonia Bodea, Persida Rugu, Daniel Corbu (Rostirea postmodern\u0103, genera\u021bia poetic\u0103 ’80 \u00een literatura rom\u00e2n\u0103, Ed. Princeps Multimedia, 2014) \u0219.a.
\nMembru al USR, Filiala Alba-Hunedoara, din 2017. <\/p>\n

poezia este o ran\u0103 deschis\u0103
\n \u00een c\u00e2ntecele noastre de fier
\n\u0219i poemele proasp\u0103t sp\u0103late
\nsunt catarge \u00eencremenite \u00een ger
\n semin\u021be ingenue de mirare
\n\u00eencol\u021besc \u00eentreb\u0103ri \u00een eden
\n cine m\u0103re\u0219te \u0219i \u00eenflore\u0219te lumina
\n \u0219i cine suntem noi
\n cei care nu o vedem<\/p>\n

printre oscioare de fluturi
\n doar at\u00e2t mai suntem
\n uimire \u00een trupuri
\n (Patria ireal\u0103, ed. C\u0103l\u0103uza v.b. 2016)<\/p>\n

Partaj<\/strong><\/p>\n

a\u0219 vrea s\u0103 v\u00e2nd ma\u0219ina din visul t\u0103u
\n lumina grunjoas\u0103
\n p\u0103p\u0103diile ofilite
\n umbrela acoperit\u0103 de stele<\/p>\n

(fiecare vis are lumile lui
\n lumea mea – de exemplu \u2013 prefer\u0103
\n grimasele sprin\u021bare)<\/p>\n

pe \u021b\u0103rmul dintre Styx
\n doar aripile \u00eengerului
\n nu-s de v\u00e2nzare
\n(Curent Turbionar, Ed. Princeps Multimedia, 2013)<\/p>\n

Via\u021ba dintre coperte<\/strong><\/p>\n

ave caesar ave am grij\u0103 de mine ca de -o pas\u0103re
\ncare \u0219i-a pierdut aripile \u00eentr-o lume de \u00eengeri
\nave am grij\u0103 de mine iat\u0103 urmele pa\u0219ilor pe tavan
\n zilele ca ni\u0219te plante de leac
\npresate printre file de c\u0103r\u021bi pline de s\u0103n\u0103tate
\n\u00een cutiu\u021ba toracic\u0103 am esen\u021ba magic\u0103
\n \u0219i glontele transparent de aer
\niar mai departe formele de p\u00e2ntec sculptate
\n\u00een patul de cear\u0103 \u00een care topim
\nnesomnul \u0219i multe alte lucruri folositoare \u00een abis
\n ave am grij\u0103 de mine ca de un frate
\n care m-a uitat \u00een vis
\n (Patria ireal\u0103, ed. C\u0103l\u0103uza v.b. 2016) <\/p>\n


\nPortret<\/strong><\/p>\n

Daniel CORBU <\/strong><\/p>\n

Ion P. IACOB
\n sau un neobosit hidalgo
\n al esen\u021belor tari<\/strong>
\n\"\"

Un neobosit c\u0103ut\u0103tor al magicului spiritum verbi este Ion P. Iacob, un poet pentru care lirica este gnoseologie, metafizic\u0103, viziune.
\n Ion P. Iacob a publicat p\u00e2n\u0103 acum patru c\u0103r\u021bi de poezie: Spitalul Filantropia, ap\u0103rut\u0103 \u00een 1994 la Editura \u201ePanteon\u201d, Curentul turbionar (Ed. Princeps multimedia, 2013), Patria ireal\u0103 (Ed. C\u0103l\u0103uza, 2016) \u0219i Cryogenesis, Editura ,,eLiteratura\u201d, 2019).
\nChiar dac\u0103 \u0219i-a risipit textele de-a lungul timpului \u00een reviste prestigioase din Rom\u00e2nia (Poesis, Luceaf\u0103rul, Feed Back, Convorbiri literare etc.), Ion P. Iacob, n\u0103scut la Breaza de Buz\u0103u, \u00een 1955, este un optzecist parcimonios, exigent cu fiecare text oferit cititorului. Poetul \u0219tie c\u0103 esen\u021ba se p\u0103streaz\u0103 \u00een sticle mici, de aceea poemele au de multe ori alura haiku-ului sau a aforismelor lirice: \u201epe mine m\u0103 \u021bine de m\u00e2n\u0103\/ Dumnezeu\/ ca s\u0103 nu m\u0103 \u00eempiedic\/ \u00een h\u0103\u021bi\u0219urile \u00eentunecate ale Frumuse\u021bii\u201d. Sau: \u201ea filtrat lumina\/ p\u00e2n\u0103 a ajuns la esen\u021b\u0103\/ \u00een robia \u00eentunericului\/\/ acum victorios\/ \u0219i orb\/ cer\u0219e\u0219te\/ de la propria umbr\u0103.\u201d Sau: \u201enu mai pot lua premiul Nobel\/ deja tabelul elementelor e plin\/ iar mireasma luminii\/ devine un fum \u00eenec\u0103cios.\u201d
\nPoetul flutur\u0103 \u00een permanen\u021b\u0103 spada spiritului rafinat deasupra poemelor, ca \u00een acest Jur\u0103m\u00e2nt al lui Hipocrate: \u201ece bine\/ creierul nu are mu\u0219chi\/ \u0219i nimeni din afar\u0103\/ nu poate vedea sfor\u021b\u0103rile min\u021bii\/ \u0219i toate lucrurile au finalitate\/\/ \u0219i minciunile sunt at\u00e2t de fierbin\u021bi\/ c\u00e2nd un bolnav \u00eei ureaz\u0103\/ altui bolnav:\/ s\u0103n\u0103tate.\u201d Fine\u021bea acestei poezii, compus\u0103 din reflexe \u0219i tremoluri fiin\u021biale ajutate de o ra\u021biune a viziunii care cucere\u0219te, este sesizabil\u0103 de la primul poem al c\u0103r\u021bii, Anti-biografie: \u00abascuns \u00een pian\/cu urechea dezacordat\u0103\/ \u00eendreptat\u0103 spre lume\/ s-ar putea spune\/ c\u0103 mi-am amanetat moartea\/ – dar nu -\/\/ eu locuiesc \u00eentr-un fruct\/ precum \u00eentr-o cas\u0103\/ totul a fost cl\u0103dit \u00eenc\u0103 din floare\/\/ \u201eat\u00e2t de trainic\u0103\/ spa\u021bioas\u0103\/ frumoas\u0103\/ absent\u0103\/ din dic\u021bionarele silei\u201d\/\/ r\u0103zb\u0103tea din lume ecoul\/ \u0219i disperarea\/ prin ferestrele casei\/ pe care o construiam\/ cu lentoare\/ \u00eentr-un veac oarecare\/\/ \u00eenchis \u00een nuca tare\/ nu-mi pas\u0103\/\/ ,,hypocrite lecteur\/ ce conteaz\u0103 c\u0103 nu m\u0103 vezi\/ poemul poate fi \u0219i el\/ o minciun\u0103\/ frumoas\u0103\u201d\u00bb.
\n Poetul se imagineaz\u0103 tr\u0103g\u00e2nd la edec \u201ef\u0103r\u0103 pauz\u0103\/ corabia asfin\u021bitului\u201d sau \u201efiltr\u00e2nd esen\u021ba luminii de absint direct din creier\u201d, iar lumea \u00eenseamn\u0103 \u201eo mie \u0219i una de ro\u021bi\/ printre care m-am strecurat cu dexteritate (…) ro\u021bi de tortur\u0103 minunate\u201d. Spune poetul: \u201ef\u0103r\u0103 Dumnezeu\/ trebuie s\u0103-\u021bi asumi trecutul\/ de maimu\u021b\u0103\u201d. \u0218i mai spune: \u201esunt \u00eemp\u0103ratul frunzelor moarte\u201d \u0219i \u201eproprietar de abis\/ de noapte\/ pe strada destinului\u201d. Poetul e cel blestemat s\u0103 afle miracolul fiin\u021bei: \u201easemenea unui tren\/ cu trasee \u0219i orare prestabilite\/ Miracolul\/ pe care-l a\u0219teptam\/ m-a g\u0103sit\u201d. El este sclavul \u0219i \u00eemp\u0103ratul din Ocna de sare: \u00abcu din\u021bii de lapte\/ ai scurtei mele biografii\/ mursecam simbolic\/ t\u0103r\u00e2mul bl\u00e2nde\u021bii\/\/ pe c\u00e2mpia devorat\u0103 cu din\u021bi de h\u00e2rtie\/ \u00eentr-un timp f\u0103r\u0103 spa\u021biu\/ \u00eentr-un spa\u021biu f\u0103r\u0103 anotimp\/\/ Lao Tze\/ contempla pentru mine\/ cadavrul unui cuv\u00e2nt:\/\/ \u201ep\u00e2n\u0103 la nirvana\/ e cale lung\u0103 \u0219i primejdioas\u0103\/ mai de pre\u021b e lumina lunii\/ \u00een ocna de sare\u201d\/\/ \u00eentr-un timp \u00een care\/ am p\u0103r\u0103sit\/ teritoriile prolixe\/ pe calul mort\/ al formelor fixe.\u00bb
\n Poetul mai este, dup\u0103 propria-i m\u0103rturisire, \u201esem\u0103n\u0103torul de mine\/ mine anti personal\/ antitanc\/ antecamerele poemului\/ \u00een care agonizez sunt pline\/ desigur\/ de mine\/ coco\u021bat\/ pe gardul poemului\/ m\u0103 binoclez\/ \u00een tran\u0219eele altora\/ ce s\u0103 v\u0103d\/ peste tot\/ numai ruine.\u201d
\n Astfel, dezn\u0103dejdea \u00ee\u0219i face loc \u00een poeme, un fel de pas\u0103re f\u0103r\u0103 picioare care plute\u0219te deasupra textului, dar nu se a\u0219eaz\u0103 temeinic nic\u0103ieri. Dar poetul \u00ee\u0219i urmeaz\u0103 destinul, fiind cel care r\u0103t\u0103ce\u0219te \u201edin off din stal din underground\u201d, \u201eorb \u00een lucr\u0103rile haosului\u201d, \u201espre ne-n\u021belesul tuturor\u201d, prin curentul turbionar al lumii de azi: \u201emarele poet\/ care ardea mocnit\/ \u00een mine\/ era bogat\/\/ r\u00e2uri livezi albine\/ marele poet \/ era s\u0103rac\/ ur\u0103 dezn\u0103dejde ruine\/ marele poet\/ oare a existat?\u201d
\n Poet purt\u00e2nd pecetea rar\u0103 a blestemului, asemenea unui budist \u00eensingurat \u00een terifiante judec\u0103\u021bi fiin\u021biale, cu o at\u00e2t de bine dozat\u0103 alternan\u021b\u0103 de abstract\/ concret, cinic \u0219i agonic, practic\u00e2nd deseori un umor amar, bacovian, expresionist cu aplomb \u0219i experimentalist la nivel de limbaj, Ion P. Iacob \u0219i-a cucerit un loc al s\u0103u \u00een r\u00e2ndul poe\u021bilor vizionari de azi. Plecarea prematur\u0103 \u00een satele cere\u0219ti a poetului buzoian este o mare pierdere, deoarece Ion P. Iacob mai avea multe de spus \u00een poezia rom\u00e2neasc\u0103.<\/p>\n


\nLadislau DARADICI:<\/strong><\/p>\n

Popas \u00een \u021bara poemului<\/strong>
\n\"\"

Ion P. Iacob este un poet sclipitor, intransigent, slujitor fidel al ideii. Distil\u00e2ndu-\u0219i por\u021bia zilnic\u0103 de mirare \u00een trecerea sa printre oameni \u0219i lucruri, las\u0103 \u00een urm\u0103 caden\u021be curate, esen\u021be tari ca alcoolul. Ideile, imaginile se deta\u0219eaz\u0103 precum cristalele, p\u0103strate \u00een slove pu\u021bine, uneori secven\u021bele, strofele amintind de haiku. \u00cens\u0103 poetul nu e un \u00eemp\u0103timit al rigorii, ci un clasic modern, unica sa regul\u0103 fiind cea a fidelit\u0103\u021bii fa\u021b\u0103 de natura \u0219i esen\u021ba poetic\u0103, fa\u021b\u0103 de echilibrul riguros \u0219i operant dintre semnifica\u021bie \u0219i expresie.
\nVolumul Patria ireal\u0103 (Editura C\u0103l\u0103uza v.b., Deva, 2016) cuprinde cincizeci de poeme, scrise parc\u0103 sub stare de asediu. \u00cens\u0103 nu deslu\u0219e\u0219ti derut\u0103, dezorientare, cu punctul mereu pe ,i\u201d, versul e t\u0103ios, incizia precis\u0103; nu exist\u0103 ocoli\u0219uri, menajamente \u00een acest discurs ra\u021bional, esen\u021bializat, lucid.
\n\u201dFulgura\u021bii\u201d \u00ee\u0219i nume\u0219te autorul poemele din aceast\u0103 a doua patrie a sa, cea a cuvintelor. O patrie \u00een acela\u0219i timp a vie\u021bii \u0219i a mor\u021bii, c\u0103ci al\u0103turi de st\u0103ruin\u021ba noastr\u0103 \u00een ,,arta de a tr\u0103i\u201d, zi de zi exers\u0103m, inevitabil, \u0219i ,,arta de a muri\u201d (Orizont).
\nImpactul e al ideii \u0219i al expresiei deopotriv\u0103. Dincolo de cuvinte, r\u0103zbate ades amarul, c\u0103ci \u00een \u021bara ,,temperat continental\u0103\u201d \u00een care locuim, ,,triste\u021bea e moned\u0103 universal\u0103\/ \u0219i via\u021ba se scurge pic cu pic\/ aici unde timpul\/ este egal cu nimic\u201d (Curent crepuscular).
\nIon P. Iacob este un poet al eviden\u021belor. Construc\u021biile sale lexicale echivaleaz\u0103 adesea cu adev\u0103rate defini\u021bii metaforice. Dezn\u0103dejdea e ,,un animal cu o mie de inimi sf\u00e2\u0219iate\u201d (Cristale de onix), roua e ,,o mirare din stele\u201d (Gr\u0103dinile Zen), iar noi, oamenii, ,,roti\u021be din\u021bate din\/ angrenajul dantesc\u201d (Roti\u021be din\u021bate). Alteori sunt \u00eendeajuns c\u00e2teva cuvinte pentru a sugera nea\u0219teptate semnifica\u021bii: ,,zilnic\/ un poem \u00eemi hr\u0103ne\u0219te patima\/ silnic\u201d (Ho\u021bul de vise); ,,poezia m\u0103 traduce\/ \u00eentr-o limb\u0103\/ de piatr\u0103 \u2013\/ t\u0103iat\u0103\u201d (Ghilotina poemelor lungi).
\n\u0218i pentru c\u0103 ,,orice vers na\u0219te b\u0103nuiala altui vers\u201d (Flac\u0103ra de sudur\u0103), poemele nefiind dec\u00e2t ,,r\u0103ni nevindecate\/ pentru cel care le str\u0103bate cu viteza durerii\u201d (Bibliotecarul din cartierul Almagro), \u00eensu\u0219i poemul (,,o dulce otrav\u0103\/ \u00eentr-o lume care te cuprinde cu totul\u201d) devine un motiv la \u00eendem\u00e2na poetului, predestinat a muri la r\u00e2ndu-i cu fiecare dintre crea\u021biile sale: ,,cu c\u00e2t e\u0219ti mai poet\/ cu at\u00e2t e\u0219ti mai mort\u201d (Banca poetic\u0103).
\nToate se petrec \u00een ,,patria noastr\u0103 necuv\u00e2nt\u0103toare\u201d, dar \u0219i ,,\u00een patria ireal\u0103\/ n\u0103scut\u0103 din puf din lapte din miere\/ unde realitatea e un poem\/ un concept monstruos cu mecanisme fine\/ o halt\u0103\/ \u00een drumul spre sine\u201d (Strada luminii). Alt\u0103dat\u0103, el, poetul, nu e dec\u00e2t o f\u00e2nt\u00e2n\u0103 \u00een poem, ,,o simpl\u0103 f\u00e2nt\u00e2n\u0103 cu o mie de cumpene\u201d (Poetica somnium), \u00een timp ce poezia, hr\u0103nindu-se ,,cu firimiturile zilei\u201d, poetul \u00eei devine de fapt hran\u0103 (Oglinda).
\nPoezia e ,,o arm\u0103 letal\u0103\u201d, o ,,mare ocazie\u201d, ,,un blestem\u201d (Marile ocazii ale poetului), ,,o ran\u0103 deschis\u0103, \u00een c\u00e2ntecele noastre de fier\u201d, iar poemele, ,,catarge \u00eencremenite de ger\u201d (Inocen\u021ba cuantic\u0103).
\nNe\u00eemplinire, nelini\u0219te care fream\u0103t\u0103 \u00eenl\u0103untru. \u00cens\u0103 \u00een loc de frumuse\u021bea \u0219i armonia trupului, poetul distinge eviden\u021bele, imperfec\u021biunile. Trupul e acela\u0219i pentru to\u021bi, indiferent dac\u0103 suntem muritori de r\u00e2nd sau genii: ,,cu m\u00e2ini picioare \u0219i glande sudoripare\/ geniul e un om oarecare\/ se na\u0219te \u0219i moare\u201d.
\nRadiografia e necru\u021b\u0103toare. Nu scap\u0103 nici p\u00e2ntecul, nici cutia toracic\u0103, ,,oasele expuse impudic la vedere\u201d, ,,firi\u0219oarele de s\u00e2nge ca ni\u0219te izvoare\/ prin transparenta hain\u0103 de piele\u201d (Omul vizibil). Universul nostru l\u0103untric, personal, se pliaz\u0103 pe cel exterior, universal, \u00eemprumut\u00e2ndu-i elementele: ,,e furtun\u0103 \u00een apele dinl\u0103untru\/ o pas\u0103re se love\u0219te\/ de pere\u021bii din s\u00e2nge\/ c\u0103ut\u00e2ndu-\u0219i fereastra\u201d (Aporia), dincolo de agonia noastr\u0103 trupeasc\u0103, \u00een declin, mai r\u0103m\u00e2n\u00e2nd doar mirarea: ,,printre oscioare de fluturi\/ doar at\u00e2t mai suntem\/ uimire \u00een trupuri\u201d (Inocen\u021ba cuantic\u0103).
\n Cele dou\u0103 dimensiuni, cea fizic\u0103 \u0219i cea spiritual\u0103, ne transform\u0103 \u00eentr-o fiin\u021b\u0103 hibrid, ca \u00een poemul Jum\u0103tate om, jum\u0103tate pas\u0103re, parc\u0103 dup\u0103 reflec\u021bia lui Tudor Arghezi, cel care spunea c\u0103 omul nu e dec\u00e2t un cocor care zboar\u0103 \u00eenl\u0103untru: ,,\u00een c\u00e2ntecul care din haos se na\u0219te\/ sunt o pas\u0103re f\u0103r\u0103 aripi\/ care cer\u0219e\u0219te zborul\/ jum\u0103tate om jum\u0103tate pas\u0103re\/ ar biblic ogorul\/ ca s\u0103 pot s\u0103 dorm \u00een c\u00e2ntecul de eon\/ p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd poemul \u00eemi intr\u0103 \u00een somn\/ \u0219i-mi deschide cerurile\u201d.
\nMotivul aripilor, de p\u0103s\u0103ri sau \u00eengeri, e prezent \u00een poeme. \u00cen schimb, sunt absente moartea \u0219i iubirea. Absent\u0103 e \u0219i femeia, cu excep\u021bia c\u00e2torva adolescente cu trupuri zvelte, juc\u00e2ndu-se sub cerul liber (Adolescentele din N.V).
\nDecodarea semnifica\u021biilor nu ne e mereu la \u00eendem\u00e2n\u0103. Poetul nu face compromisuri, respinge mediocritatea, refugiat \u00een poem, \u00een aceast\u0103 \u201ecutie a candorii\u201d, adept al unei \u00eendeletniciri alese. De altfel, tema-cheie a volumului e \u00eens\u0103\u0219i poezia, titlurile fiind relevante pentru complexitatea ideatic\u0103 a poemelor: Umbra profetic\u0103, Astroboletos, Gr\u0103dinile Zen, Limba aramaic\u0103, Poetica Somnium, Inocen\u021ba cuantic\u0103, Hypnosis.
\n\u00cens\u0103 preocuparea permanent\u0103 a lui Ion P. Iacob este de a g\u0103si expresia potrivit\u0103 pentru idee. Catrenul \u00eei este la \u00eendem\u00e2n\u0103 adesea \u00een exprimarea unor verdicte lucide \u0219i limpezi. Ideea e sus\u021binut\u0103 de ritm, iar ritmul este \u00eencununat de rim\u0103. Chiar dac\u0103 a\u0219ezarea versurilor nu respect\u0103 structura cvadri-partit\u0103, acela\u0219i catren se \u00eentrevede dincolo de alc\u0103tuirea fragmentat\u0103: ,,\u00een viitorul de ieri \u00een trecutul de m\u00e2ine\/ printre firimiturile porumbelului alb\/ \u0219i bucata neagr\u0103 de p\u00e2ine\/\/ hr\u0103nim \u0219i noi orizontul\/ care desparte\/ via\u021ba de moarte\u201d (Orizontul). Uneori ritmul, rima e rezultatul unor jocuri lexicale, semnificative \u00eens\u0103: ,,Agen\u021biile de \u0219tiri c\u0103utau \u00een ne\u0219tire\u201d (s.n.), \u00een Breaking news, sau, ca \u00een finalul poemului Despre decaden\u021b\u0103, cu dragoste: ,,cuie pe cuie c\u0103lc\u00e2nd\/ ca s\u0103-i aflu nop\u021bii cap\u0103tul\/ \u0219i lac\u0103tul\u201d (s.n.), dar incipitul poemului Ierni \u00een Guadeloupe: ,,\u00een jurul focului iarna\/ Ioan devine lup\/ \u00een jurul lui Ioan\/ iarna se transform\u0103 \u00een lup\u0103\u201d (s.n.).
\n\u00cenchei cu Exod, poem relevant pentru viziunea lui Ion P. Iacob din aceast\u0103 patrie ireal\u0103, un volum incitant, necesar, al unui poet care, asemenea unui personaj al lui Camil Petrescu, a v\u0103zut idei: ,,un popor de umbre\/ doar at\u00e2t\/ un popor de umbre\/ \u00ee\u0219i caut\u0103 trupurile \u0219i \u00eenvierea\/ un popor care a cunoscut\/ vremea ciumei\/ r\u0103zboaiele de sute de ani\/ \u0219i fuga perpetu\u0103 \u00een arhetip\/ un popor care a inventat\/ irealul \u00een mijlocul c\u0103ruia r\u0103t\u0103cesc\/\/ str\u0103in\u0103\/ o lume de umbre\/ calc\u0103 pe urmele altor umbre\/ \u00een lumina cea grea \u2013\/\/ e un exod\/ \u00een pustiul\/ din patria mea\u201d.<\/p>\n


\nPassionaria STOICESCU <\/strong><\/p>\n

In memoriam<\/strong><\/p>\n

Era modest ca \u00eenf\u0103\u021bi\u0219are \u0219i ca statur\u0103, dar era \u00eensufle\u021bit de g\u00e2nduri \u0219i proiecte uria\u0219e, pe care chiar le \u00eenf\u0103ptuia, a\u0219a, chinuit \u00een scaunul pe rotile… Avea o lume a poe\u021bilor, \u00eenjghebat\u0103 cu migal\u0103 pe blogul lui… Pretindea c\u0103 m\u0103 cunoa\u0219te \u00eenc\u0103 de pe vremea c\u00e2nd lansasem la Buz\u0103u \u201eCu\u0219ca de aer\u201d, retras\u0103 din libr\u0103rii, pentru c\u0103 spatele de copert\u0103 al c\u0103r\u021bii de\u021binea un fragment elogios la adresa poeziei mele \u0219i era semnat de Ion Caraion…
\n Nu-mi aminteam de el, dar la rug\u0103mintea
\n\u201eCurentului Marin\u201d, alias Marin Ifrim, acel p\u00e2n\u0103 nu demult mare promotor al poeziei contemporane buzoiene, c\u0103ruia din prietenie \u0219i spirit de concuren\u021b\u0103 poeticesc, regretatul Ion p. Iacob \u201ei-a r\u0103spuns\u201d nel\u0103s\u00e2ndu-se mai prejos, dar \u00een stilul lui, \u00een \u201eCurentul turbionar\u201d, i-am citit acestuia din urm\u0103 o carte \u0219i m-au \u0219ocat de la bun \u00eenceput minunarea lui de copil, care parc\u0103 vedea lumea pentru prima dat\u0103, de\u0219i o cuno\u0219tea bine, sublimarea, cite\u0219te \u0219lefuirea g\u00e2ndului, p\u00e2n\u0103 la esen\u021ba poemului, un soi de disperare convertit\u0103 \u00een senin\u0103tate, pentru condi\u021bia uman\u0103, pentru propria lui condi\u021bie…
\n Traducea cu \u00eencr\u00e2ncenare \u0219i rescriind poetic din limbi pe care nu le cuno\u0219tea, fotografia lumea de aproape \u0219i de departe pentru micile metafore l\u0103sate de Dumnezeu, pentru cine \u0219tia s\u0103 le surprind\u0103 \u0219i s\u0103 le vad\u0103…
\n \u00centr-o bun\u0103 zi, mi-a trimis ni\u0219te fotografii ale cutiei lui po\u0219tale (!!!), \u00een care a\u0219tepta g\u00e2nduri dragi de la prieteni \u0219i cunoscu\u021bi, dar lumea gr\u0103bit\u0103, obosit\u0103 \u0219i robit\u0103 de propriile necazuri, \u00eent\u00e2rzia sau neglija s\u0103 fac\u0103 asta. I-au \u201er\u0103spuns\u201d, \u00een schimb, ni\u0219te gure\u0219i pi\u021bigoi, o familie cu pui, pe care mi i-a tot trimis fericit, \u00eenc\u0103 de la stadiul de ou, p\u00e2n\u0103 la eclozarea micilor ghemotoace…Pentru nepo\u021belele lui, c\u0103rora le citea din poeziile mele pentru copii, m-a rugat s\u0103 \u00eencropesc o poveste, \u0219i chiar s\u0103 scoatem \u00eempreun\u0103 o carte, cu fotografiile lui \u0219i versurile mele…
\n Cartea n-a ap\u0103rut niciodat\u0103, dar versurile le-am reg\u0103sit \u00een computer \u0219i \u00eemi amintesc de m\u0103run\u021bia lumii \u0219i, totodat\u0103, de m\u0103re\u021bia ei… De poetul Ion P. Iacob, de c\u0103r\u021bile lui, pu\u021bine, dar miezoase, senine, dar \u00eennorate, a\u0219a cum i-a fost via\u021ba…<\/p>\n


\nDin \u201epo\u0219tal\u0103\u201d… \u201emuzical\u0103\u201d!<\/strong><\/p>\n

Dup\u0103 o \u00eent\u00e2mplare real\u0103, semnalat\u0103 \u0219i fotografiat\u0103 de poetul Ion P. Iacob<\/em><\/p>\n

O cutie e-o cutie,
\nn-are cum s\u0103 fie vie!
\nE cutia mea po\u0219tal\u0103…
\nToata iarna a stat goal\u0103
\n\u0219i doar criv\u0103\u021bul abia
\na… \u201ec\u00e2ntat\u201d pu\u021bin prin ea.<\/p>\n

Dar s\u0103 vezi minune mare:
\ncum a dat un pic de soare
\n\u0219i a \u00eenverzit c\u00e2mpia,
\na \u201eprins voce\u201d \u0219i cutia!
\nO scrisoare e t\u0103cut\u0103,
\no revist\u0103, clar, e mut\u0103,
\n\u0219i-atunci bufnet, g\u0103l\u0103gie,
\ncine face \u00een cutie?<\/p>\n

\u00cenv\u00e2rt cheie, deschid u\u0219\u0103…
\nZb\u00e2rrr! Un drac de pi\u021bigu\u0219\u0103
\nzboar\u0103-n ramul unui tei
\nl\u00e2ng\u0103… pi\u021bigoiul ei.
\n\u00cen cutie, se-n\u021belege,
\ndoar prin p\u0103s\u0103reasc\u0103 lege
\nau aflat un locu\u0219or
\n\u0219i-au cl\u0103dit un cuibu\u0219or!
\nNi\u0219te paie, c\u00e2l\u021bi, surcele
\n\u0219i \u00een cuib, opt mici m\u0103rgele,
\nou\u0219oare cu opt pui…
\nCum s\u0103-i la\u0219i ai nim\u0103nui?
\nAsta-i treab\u0103 serioas\u0103…
\nC\u00e2t trude\u0219ti s\u0103-\u021bi faci o cas\u0103?<\/p>\n

Me\u0219teresc alt\u0103 cutie
\npentru cine-o vrea s\u0103-mi scrie,
\npentru plicuri \u0219i ziare,
\nc\u0103 e loc destul sub soare!
\nIar pe cea cu p\u0103s\u0103rele,
\n\u201evie \u201e \u0219i \u201ecu c\u00e2ntecele\u201d,
\nvoi lua-o drept model,
\ns\u0103 fac altele la fel,
\ns\u0103 le-anin prin crengi, \u00een vie,
\ns\u0103 am c\u00e2nt \u0219i veselie,
\nc\u0103 scrisori nu prea primesc,
\ndar de c\u00e2ntece t\u00e2njesc!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Tot mai aproape de ’89? Prof. Dr. Mihaela N. Burlacu La revolu\u021bia din 1989 eram copil \u0219i nu am priceput<\/p>\n","protected":false},"author":17,"featured_media":16554,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,329],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16550"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/17"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=16550"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16550\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":16555,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16550\/revisions\/16555"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/16554"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=16550"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=16550"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=16550"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}