{"id":16519,"date":"2021-11-26T15:13:34","date_gmt":"2021-11-26T12:13:34","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=16519"},"modified":"2021-11-26T15:13:34","modified_gmt":"2021-11-26T12:13:34","slug":"spatii-culturale-nr-47-12","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=16519","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 47 (12)"},"content":{"rendered":"

Silvia Ioana SOFINETI <\/strong>
\n\"\"

Exerci\u021biu de respira\u021bie*<\/strong>
\n\"\"

Exerci\u021biu de respira\u021bie este romanul de debut al Irinei Constantinescu, n\u0103scut\u0103 \u00een Bucure\u0219ti \u0219i naturalizat\u0103 undeva, prin Ialomi\u021ba. Este o scriere surprinz\u0103toare, care nu are nimic din ezitarea \u00eenceputului, un roman puternic \u0219i rotund, \u00een ram\u0103, care pune problema accept\u0103rii existen\u021bei ca pe un exerci\u021biu de respira\u021bie a propriei realit\u0103\u021bi (p.199).
\nPovestea Ioanei \u0219i a lui Vlad ni se face cunoscut\u0103 prin intermediul lui Alexandru, care cite\u0219te \u00eentr-o noapte manuscrisul veri\u0219oarei sale, la sf\u00e2r\u0219itul lecturii acesta reconsider\u00e2ndu-\u0219i \u00eentreaga existen\u021b\u0103. Ioana este discipolul lui Vlad, dar rela\u021bia lor va trece \u00een alt plan, dincolo de limitele realului, \u00een ceea ce Eliade numea \u201enunt\u0103 \u00een cer\u201d. Iubirea lor se desf\u0103\u0219oar\u0103 pe parcursul a 13 ani, cuprinz\u00e2nd finalul epocii de aur \u0219i primii ani de dup\u0103 revolu\u021bie, c\u00e2nd rom\u00e2nii ie\u0219eau cu greu din comunism.
\nSunt savuroase paginile care descriu cei trei ani de stagiatur\u0103 petrecu\u021bi la \u0219coala aleas\u0103 \u201epun\u00e2nd rigla pe hart\u0103\u201d: \u201e15 cm… At\u00e2t era distan\u021ba de la Bucure\u0219ti p\u00e2n\u0103 acolo, la \u021bar\u0103\u201d (p. 48): viermii de m\u0103tase; \u0219areta \u0219colii tras\u0103 de Gavril\u0103; camera din casa \u201edin zid\u201d a coanei Marioara; carpeta cu R\u0103pirea din Serai cu cerbi, m\u00e2ndria gazdei, \u0219i celelalte trei variante: \u201ePrimarul o are pe cea cu fluturi, directorul de la \u0219coal\u0103 o are pe aia cu lebede, iar pre\u0219edintele C.A.P.-ului \u2013 pe cea cu cai.\u201d (p. 51); Nu\u021b\u0103, \u201enepotul vecinei de peste drum, care avea patru ani \u0219i o trotinet\u0103 cu rulment\u201d (p. 52)…
\nRuperea de lumea \u00een care s-a n\u0103scut \u0219i pe care o iube\u0219te o \u00eempinge pe Ioana s\u0103-\u0219i caute alinarea \u00een amintirea lui Vlad, c\u0103ruia \u00eei traduce un volum de poezii \u00een italian\u0103. Destinul este nemilos, \u00eens\u0103, uneori, a\u0219a c\u0103 cei doi se vor re\u00eent\u00e2lni aproape prea t\u00e2rziu, \u00een cer, adic\u0103 \u00een avion, prefigur\u00e2nd, poate, finalul.
\nExperien\u021bele destul de tragice prin care trece personajul principal, Ioana, o c\u0103lesc pe aceasta, la fel cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u0219i cu permanenta prezen\u021b\u0103 a lui Vlad Davidescu \u00een mintea ei. Ea \u00eenva\u021b\u0103 s\u0103 accepte pierderile ca pe ceva care trebuie s\u0103 se \u00eent\u00e2mple, \u00eenva\u021b\u0103 s\u0103 respire ad\u00e2nc, s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 momentul.
\nRomanul este un amestec de comic, liric, tragic \u0219i firesc, punctat pe ici, pe colo, cu fragmente din opera lui Adrian Dohotaru. \u00cen afar\u0103 de firul epic al iubirii, celelalte planuri marcheaz\u0103 diferen\u021ba dintre civiliza\u021bii, \u00een principal dintre civiliza\u021bia italian\u0103 \u0219i cea rom\u00e2n\u0103, apoi cea dintre Rom\u00e2nia de dinainte de revolu\u021bie \u0219i cea de dup\u0103. Pasajele descriptive aduc o not\u0103 de lirism firesc, dar trebuie remarcat\u0103 m\u0103iestria cu care se creeaz\u0103\/ recreeaz\u0103 dialogurile, uneori filosofice, alteori poetice:
\n\u201eIOANA: Vlad, cum s\u0103 \u00eenv\u0103\u021b s\u0103 tr\u0103iesc f\u0103r\u0103 tine?…
\nVLAD: S\u0103 nu mai spui asta: suntem tot timpul \u00eempreun\u0103! \u00cenva\u021b\u0103 s\u0103 sim\u021bi acest lucru! acum nu po\u021bi \u00een\u021belege. este imens totul! trebuie s\u0103 \u00eenve\u021bi s\u0103 respiri doar… Hai s\u0103 respir\u0103m \u00eempreun\u0103, iubito, \u0219i nu mai pl\u00e2nge!
\nIOANA: Da, uite, respir\u0103m \u00eempreun\u0103, deci exi\u0219ti!… Ce m\u0103 bucur!
\nVLAD: Sigur, draga mea, este un exerci\u021biu, un exerci\u021biu de respira\u021bie a propriei realit\u0103\u021bi… Hai, lini\u0219te\u0219te-te, sunt aici cu tine!…\u201d (p.199)<\/p>\n

*Exerci\u021biu de respira\u021bie<\/strong>, Irina Constantinescu<\/em>, Editura ePublishers, Bucure\u0219ti, 2016. Cartea a ap\u0103rut \u0219i \u00een format electronic pe ibooksquare.ro.<\/p>\n


\nMihaela MALEA STROE<\/strong>
\n\"\"

Prin scris, mereu prezent \u00een locurile natale…<\/strong><\/p>\n

O constant\u0103 a c\u0103r\u021bilor lui Hans Bergel (fie c\u0103 este vorba despre eseurile din \u00centoarcerea lui Ulise \u0219i din Foaie de suflet pentru un ora\u0219 transilvan, fie de povestirile din Judec\u0103toarea \u0219i fiii ei, fie de romanele Dans \u00een lan\u021buri, C\u00e2nd vin vulturii sau \u00centoarcerea lupilor) este revenirea, prin scris, spre \u021bara natal\u0103. Scriitor bra\u0219ovean de limb\u0103 german\u0103, stabilit la M\u00fcnchen din 1968, jurnalistul, prozatorul \u0219i eseistul Hans Bergel (n\u0103scut \u00een 1925 la R\u00e2\u0219nov, l\u00e2ng\u0103 Bra\u0219ov) a tr\u0103it pe viu perioada premerg\u0103toare celei de a doua conflagra\u021bii mondiale, dar \u0219i pe aceea a instal\u0103rii agresive a comunismului, pl\u0103tind cu ani de deten\u021bie politic\u0103 atitudinea lui de persoan\u0103 liber\u0103, apt\u0103 s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103 pe cont propriu, s\u0103 c\u00e2nt\u0103reasc\u0103 \u0219i s\u0103 discearn\u0103 dincolo de aparen\u021be \u0219i de doctrine. Experien\u021ba ontologic\u0103, extrem de bogat\u0103, devine substan\u021ba scrierilor sale.
\nTrilogia Finalul (alc\u0103tuit\u0103 din romanele traduse deja \u00een limba rom\u00e2n\u0103 C\u00e2nd vin vulturii \u0219i \u00centoarcerea lupilor \u0219i romanul \u2013 \u00eenc\u0103 netradus \u2013 Finalul) face \u00eenc\u0103 o dat\u0103 dovada c\u0103 Hans Bergel este un prozator de mare for\u021b\u0103, un maestru at\u00e2t al nara\u021biunii, c\u00e2t \u0219i al descrierii (de bun\u0103 descenden\u021b\u0103 sadovenian\u0103). Romane realiste, din categoria bildungsroman, cu o tram\u0103 de mare complexitate, minu\u021bios elaborat\u0103, C\u00e2nd vin vulturii \u0219i \u00centoarcerea lupilor nu doar rememoreaz\u0103 \u00eent\u00e2mpl\u0103ri-cheie care \u0219i-au l\u0103sat amprenta asupra con\u0219tiin\u021bei naratorului Peter, ci \u0219i reconstituie cu acurate\u021be evenimente majore, de un tulbur\u0103tor dramatism, capitole \u00eentregi fiind adev\u0103rate studii de istorie.
\nZona specific\u0103 de interes este Transilvania, aspect firesc de vreme ce scriitorul s-a n\u0103scut \u0219i s-a format \u00een \u021aara B\u00e2rsei, pe care o cunoa\u0219te \u00een profunzime \u0219i spre care se \u00eentoarce cu dragoste. Este spa\u021biul multietnic pe care Hans Bergel \u00eel face cunoscut occidentului ca exemplu de multiculturalitate\/ acultura\u021bie, de convie\u021buire f\u0103r\u0103 conflicte majore \u00eentre rom\u00e2ni, sa\u0219i, unguri, evrei, \u021bigani. Sigur, exist\u0103 \u0219i incidente mai mult sau mai pu\u021bin grave, diferende, prejudec\u0103\u021bi ori tensiuni, ochiul realist nu le ignor\u0103, dar exist\u0103 \u0219i gesturi semnificative de fireasc\u0103 \u00eentrajutorare pur uman\u0103. De pild\u0103 Peter, \u00een prima pruncie, crescut ini\u021bial dup\u0103 manualul german \u201eCursurile lipscane pentru mame\u201d sl\u0103be\u0219te alarmant, iar mamei \u00eei seac\u0103 laptele. Salvarea vine de la \u201es\u00e2nii istorice\u0219te fertili\u201d ai Semiramidei, doica \u021biganc\u0103, din \u00een\u021belepciunea c\u0103reia se va nutri, mai t\u00e2rziu, \u0219i adolescentul Peter. Sunt de re\u021binut \u0219i situa\u021biile-limit\u0103, c\u00e2nd \u00eentreaga comunitate se implic\u0103, trec\u00e2nd peste eventuale disensiuni: incendiul uria\u0219 care amenin\u021b\u0103 Tohanul Vechi, nenorocirea care a lovit n\u0103prasnic familia Licu. Mai cu valuri, mai cu v\u00e2rtejuri, apele convie\u021buirii sociale r\u0103m\u00e2n \u00een matca lor. Singurii care pot denatura p\u00e2n\u0103 la atrocitate normalitatea (o dovede\u0219te istoria) sunt potenta\u021bii zilei, \u00een c\u00e2rd\u0103\u0219ie cu juri\u0219ti, prela\u021bi, oportuni\u0219ti ultra zelo\u0219i, care mizeaz\u0103 pe prostia\/ naivitatea \u201eturmei\u201d. Odat\u0103 ce \u00eencepe ascensiunea lui Hitler, pentru sa\u0219ii transilv\u0103neni apare o situa\u021bie cu totul aparte. Unii vor dezavua politica f\u00fcrherului, al\u021bii vor fi p\u00e2n\u0103 la \u00eendobitocire fascina\u021bi de ea, comunitatea s\u0103seasc\u0103 se va scinda grav, mai vulnerabil\u0103 fiind tocmai prin dubla ei apartenen\u021b\u0103: la Germania, patria p\u0103r\u0103sit\u0103 cu secole \u00een urm\u0103, dar \u0219i la patria de adop\u021bie.
\nAdolescentul Peter asist\u0103 \u00een propria familie la o astfel de ruptur\u0103 care-l va debusola pe termen lung. Thomas Hardt, bunicul matern, \u0219i Rick Hennerth, tat\u0103l lui Peter, au fost mult timp un exemplu de comuniune. Conflictul \u00eentre ei apare abrupt, c\u00e2nd bunicul avertizeaz\u0103 asupra primejdiei pe care o reprezint\u0103 Hitler (\u201eCrima st\u0103 de veghe la u\u0219a puterii sale\u201d), \u00een timp ce Rick este ferm convins c\u0103 Hitler reprezint\u0103 o \u0219ans\u0103, c\u0103 nu dore\u0219te r\u0103zboi \u0219i c\u0103 este \u201esingura alternativ\u0103 clar\u0103 la bol\u0219evism\u201d. \u00cen\u021belepciunea genera\u021biei v\u00e2rstnice nu e luat\u0103 \u00een seam\u0103 de urm\u0103toarea genera\u021bie. Thomas Hardt vede c\u0103 nem\u021bii din Germania \u201eau \u00eennebunit […], s-au transformat \u00eentr-un popor de sminti\u021bi […]. Tot ce au f\u0103cut bun p\u00e2n\u0103 acum este folosit abuziv \u00een scopuri nefaste\u201d. El anticipeaz\u0103 lucid dezastrul, clarviziunea lui vine din experien\u021b\u0103 personal\u0103 \u0219i din cultur\u0103, dar nu-i poate vindeca de \u201eorbire\u201d pe ceilal\u021bi nici m\u0103car atunci c\u00e2nd demen\u021ba na\u021bional-socialismului \u00eencepe s\u0103 se manifeste prin semne concrete. Semnele, de altfel, sunt identice, dup\u0103 cum va dovedi istoria, cu semnele demen\u021bei bol\u0219evice, cu deosebirea \u2013 consemnat\u0103 \u00een al doilea volum al trilogiei \u2013 c\u0103 bol\u0219evicii au avut abilitatea de a-\u0219i construi propaganda pe criterii sociale (\u201eProletari din toate \u021b\u0103rile, uni\u021bi-v\u0103!\u201d) \u0219i nu etnice\/ rasiale. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, realitatea, \u00een evolu\u021bia ei, \u00eel va constr\u00e2nge pe Rick s\u0103 admit\u0103 c\u0103 bunicul a avut dreptate.
\nPeter, care este un iscoditor \u00eenn\u0103scut \u0219i un reflexiv, dar \u0219i un degust\u0103tor al aventurii, va experimenta, va c\u0103uta permanent s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u0219i, din fericire, pe parcursul devenirii sale (\u00eentr-o conjunctur\u0103 istoric\u0103 absolut n\u0103ucitoare nu numai prin succesiunea pr\u0103d\u0103torilor: vulturii na\u021bional-socialismului \u0219i lupii comunismului, ci \u0219i prin re\u021belele \u00eencurcate ale vicleniei, tr\u0103d\u0103rii, suspiciunii) va avea la dispozi\u021bie mai multe repere solide: mama, tat\u0103l, bunicul matern, c\u0103lug\u0103rul Evghenie, ciobanul Gordan, doica Semiramida, m\u0103tu\u0219a Leonore… De la ei va deprinde gustul pentru frumos, pentru echilibru, pentru leg\u0103tura spiritual\u0103 cu natura \u0219i cu Dumnezeu, pentru onestitate \u00een rela\u021bia cu sine \u0219i cu ceilal\u021bi, prin ei \u00ee\u0219i va consolida libertatea l\u0103untric\u0103 \u0219i puterea de discern\u0103m\u00e2nt, luciditatea, verticalitatea \u0219i refuzul vehement al absurdit\u0103\u021bilor, crimelor \u0219i minciunilor ridicate la rang de doctrine politice.
\nAc\u021biunea romanelor, cu nucleu \u00een Transilvania, dar cu ample ramifica\u021bii \u00een \u021b\u0103ri europene, justific\u0103 aprecierea scriitorului \u0219i criticului literar Godehard Schramm, din N\u00fcrenberg, care afirm\u0103: \u201eDac\u0103 mi-a\u0219 aranja biblioteca din nou, a\u0219 plasa acest opusmagnum al lui Hans Bergel l\u00e2ng\u0103 romanul Cele 40 de zile ale lui Musa Dagh de Franz Werfel, \u00een orice caz l\u00e2ng\u0103 R\u0103zboi \u0219i pace de Tolstoi. Personajele, ac\u021biunile \u0219i ideile pornesc din Ardeal \u0219i c\u00e2\u0219tig\u0103 pe parcursul nara\u021biunii dimensiuni europene.\u201d<\/p>\n


\nCamelia Manuela SAVA<\/strong>
\n\"\"

UN P\u0102M\u00c2NT CU ENERGII CLOCOTITOARE: TERRA NOBILIS, al lui Costel Suditu<\/strong>
\n\"\"

Volumul de versuri al lui Costel Suditu, Terra nobilis \u2013 publicat la Editura Eikon, 2015, completeaz\u0103 universul liric al acestuia \u00eentr-un mod original, dup\u0103 ce debutul poetului buzoian avusese loc \u00een 2012 la Editura Na\u021biunea cu placheta liric\u0103 \u201eSub gutui\u201d.
\n\u00cenc\u0103 din titlu, cititorii sunt invita\u021bi solemn la un periplu printr-o lume a energiilor clocotitoare, o lume simpl\u0103 \u00een esen\u021ba ei, un univers nobil sau al nobililor, c\u0103ci \u201eterranobilis\u201d este p\u0103m\u00e2ntul sacru, acel axis mundi care te-a format \u0219i te-a urmat pretutindeni. De\u0219i expresia latineasc\u0103 este compus\u0103 dintr-un substantiv \u0219i un adjectiv, care \u00een limba rom\u00e2n\u0103 s-ar traduce \u201ep\u0103m\u00e2ntul nobil\u201d, dup\u0103 p\u0103rerea mea, se poate traduce in extenso, citind volumul fil\u0103 cu fil\u0103, ca fiind \u201ep\u0103m\u00e2ntul nobililor\u201d, al \u021b\u0103ranilor care cred cu sfin\u021benie \u00een leg\u0103tura cu glia lor – trainic\u0103, intrinsec\u0103, \u00eenscris\u0103 pe vecie \u00een s\u00e2ngele lor, modul lor de via\u021b\u0103.
\n \u00cen volumul lui Costel Suditu se vede limpede cum \u021b\u0103ranii sunt lega\u021bi de p\u0103m\u00e2ntul lor, de tradi\u021biile lor, de limba lor, de familie, de sat \u2013 v\u0103zut ca o cale spre eternizare, de \u201e\u00eenve\u0219nicire\u201d, ca s\u0103 \u00eel parafrazez pe Lucian Blaga: \u201eVe\u0219nicia s-a n\u0103scut la sat\u201d. Cu p\u0103m\u00e2ntul s-au \u00eenfr\u0103\u021bit ace\u0219ti nobili – sfin\u021bi truditori pe ogor, din p\u0103m\u00e2nt s-au ivit \u0219i \u00een p\u0103m\u00e2nt vor merge, dup\u0103 cuv\u00e2ntul scripturilor, cu fe\u021bele lor de lut, cu ochii lor sc\u0103p\u0103r\u00e2nd a \u00eendumnezeire.
\nDeci ar trebui s\u0103 \u00een\u021belegem c\u0103 e un volum de versuri despre \u021b\u0103rani? Cu \u021b\u0103rani? Nu. Nicidecum. Este un omagiu adus sufletului rom\u00e2nesc, \u00een special locuitorilor de la Curbura Carpa\u021bilor, \u00een care poetul Costel Suditu a luat forma de lut spiritualizat, locurile natale av\u00e2nd o geografie unicat pentru el, inspira\u021bia \u0219i talentul \u00eencunun\u00e2nd ca un adaggio tot ceea ce e mai frumos, mai pur \u00een sufletul lui de copil-matur, de om care t\u00e2nje\u0219te dup\u0103 un \u201ec\u00e2ntec larg\u201d, atoatecuprinz\u0103tor.
\nAcel axis mundi, mai sus-pomenit, se reg\u0103se\u0219te \u00een versurile din volumul TERRA NOBILIS, care devine astfel o istorie personal\u0103 \u00een versuri, a celui n\u0103scut \u00een satul B\u0103jani, comuna Vadu Pa\u0219i, jude\u021bul Buz\u0103u, unde \u201ebunicii bunicilor mei, cu cioata arat-au p\u0103m\u00e2ntul\u201d, dar au \u201etopit \u021beava tunului\u201d, \u201et\u00e2rziu \u00eencoa\u201d \u0219i au ajuns la genera\u021biile mai tinere care, arghezian, au schimbat obiceiul: \u201eCopiii lor n-au mai arat -\/ F\u0103cur\u0103 unii m\u0103re\u021be \u0219coli \u0219i s-au dezv\u0103\u021bat\u201d. Este \u00een esen\u021b\u0103 acea trecere \u00een revist\u0103 a evolu\u021biei satului rom\u00e2nesc, ca la Arghezi, \u00eens\u0103 original\u0103 \u00een limbaj, o evolu\u021bie a biograficului, a familiei, \u0219i, la urma urmei, a or\u00e2nduirii lumii.
\n Se poate recunoa\u0219te \u00eenc\u0103 de la primele poeme o configura\u021bie aparte a satului buzoian ca matrice spiritual\u0103: istoria \u0219i geografia locului e \u00eempletesc armonios \u00eentr-un ansamblu vast \u00een care \u00eencap: satul cu moara, cu brut\u0103ria, cu C.A.P.-ul, podul, r\u00e2ul Buz\u0103u, c\u00e2mpul, tinerii \u0219i b\u0103tr\u00e2nii, exist\u00e2nd aici un triunghi familial perpetuu, simbolic, inextricabil \u2013bunici-p\u0103rin\u021bi-copii.
\nCeea ce surprinde \u00een mod deosebit este limbajul artistic inedit, excep\u021bional, f\u0103r\u0103 figuri de stil, autorul folosind subgraiul muntenesc de la Buz\u0103u (conform dialectologiei rom\u00e2ne\u0219ti, se \u00eencadreaz\u0103 \u00een limbajul de tranzi\u021bie stabilit de Al. Saramandru, Universitatea din Bucure\u0219ti) cu transformarea lui \u201ee\u201d \u00een \u201ei\u201d, trecerea lui \u201e\u0103\u201d la \u201e\u00ee\u201d, cu pronun\u021bia lui \u201eh\u201d \u00een loc de \u201ef\u201d: \u201ebini\u201d, \u201es\u0103 hie\u201d, \u201ehinu-hina\u201d \u0219i sunt edificatoare \u00een acest sens versurile din poemul-matc\u0103, testamentar, al bunicului: \u201eM\u0103-sii di via\u021b\u00ee, di m\u00e2ini o s\u00ee mor!\u201d; \u00een plus, apare aici renun\u021barea la finalul cuvintelor (articolul hot\u0103r\u00e2t nu se mai pronun\u021b\u0103 \u2013c\u0103derea consoanei finale): \u201ecopchilu\u201d, \u201ecriminalu\u201d, \u201ef\u00e2nu\u201d, \u201eomu\u201d etc.
\nApar simboluri ale lumii ancestrale \u021b\u0103r\u0103ne\u0219ti, ale lumii campestre: roata, soarele, p\u00e2inea, f\u00e2nt\u00e2na; sunt prezentate muncile c\u00e2mpului \u2013 la nivel sintetizat, aduc\u00e2nd \u00een prim plan o lume asem\u0103n\u0103toare cu cea morome\u021bian\u0103 sau sorescian\u0103. Nu lipsesc, evident, nici principalele evenimente din via\u021ba omului care marcheaz\u0103 simbolic ritualurile devenirii-trecerii: na\u0219terea, botezul copil\u0103ria, nunta cu pe\u021bitul \u0219i rolurile asumate, moartea (uneori sinuciderea \u2013 ca \u00eentrerupere a mersului firesc al lumii), dar sunt eviden\u021biate \u0219i tarele fizice sau psihice ale unora dintre actan\u021bi. Se poate vorbi de a\u0219a-zise \u201epersonaje\u201d, surprinse \u00een crochiuri reu\u0219ite, hazlii sau filosofico-moralizatoare, dialogurile sunt vii, antrenante, descrierile reu\u0219ite, metaforizante, ceea ce te face s\u0103 fii prins \u00een p\u00e2nza c\u0103r\u021bii, de la un poem la altul, de la un vers la altul, exist\u00e2nd o coeziune, o continuitate lucid\u0103, angajant\u0103 \u00eentre toate paginile volumului.
\nCa o fireasc\u0103 efigie este v\u0103zut\u0103 copil\u0103ria \u2013 universal\u0103 \u2013 de\u0219i e particularizant\u0103, pe alocuri: cu jocurile \u0219i joaca specifice, cu plecatul de acas\u0103 de diminea\u021b\u0103 p\u00e2n\u0103 seara, copilul purt\u00e2ndu-\u0219i singur de grij\u0103, cu \u00eenotul, pescuitul, furatul pepenilor, c\u0103\u021b\u0103ratul prin copaci sau pe garduri, cu primii fiori ai iubirii (\u00een poezia \u201eJocul\u201d), cu primul e\u0219ec con\u0219tientizat, c\u00e2mpul fiind \u201esplendid loc de joac\u0103\u201d. Inocen\u021ba, candoarea, sinceritatea sunt coordonate ale acestei etape premerg\u0103toare form\u0103rii puiului de om care \u00eencearc\u0103 s\u0103 cunoasc\u0103 lumea, s\u0103 o ia \u00een st\u0103p\u00e2nire, s\u0103 afle tot despre toate \u0219i despre to\u021bi ai lui, pe care nu \u00eei poate uita niciodat\u0103.
\nSf\u0103to\u0219enia, ironia, autoironia, hazul de necaz, filosofia de via\u021b\u0103 a \u021b\u0103ranilor, iubirea de \u021bar\u0103 (ca \u00een poemul \u201eNumai \u0219i numai Rom\u00e2n\u201d) sunt elemente ce caracterizeaz\u0103 acest volum unitar. Descrierile sau portretele miniaturale au un scop precis, un t\u00e2lc, un sens: s\u0103 redea o lume ce a r\u0103mas \u00een inima poetului treaz\u0103. Sunt peisaje concentrate, persoane reale, cu un nume, o istorie, un farmec. TERRA NOBILIS este, de asemenea, o autobiografie lirico-filosofico-moralizatoare, \u00een poeme narative lungi, dar bine temperate, un arbore genealogic unde reg\u0103sim icoanele dragi, pornind de la bunici: iese \u00een eviden\u021b\u0103 Manolache, bunicul patern, dar nu e uitat nici cel\u0103lalt bunic, matern, Giuval\u0103, apoi vin la r\u00e2nd mama \u0219i tata, rudele, prietenii \u0219i ceilal\u021bi \u021b\u0103rani.
\nCartea \u00een sine este sufletul poetului \u00een care a surprins \u0219i a cuprins sentimente, p\u0103\u021banii, \u00eent\u00e2mpl\u0103ri hazlii ce arat\u0103 iste\u021bimea \u0219i viclenia \u021b\u0103ranilor, femei \u0219i b\u0103rba\u021bi, obiceiurile, munca lor \u00een toate anotimpurile, via\u021ba \u0219i modul lor de a fi, asezonat cu limbajul original muntenesc neao\u0219.
\nSimplitatea ascunde un clocot uria\u0219 al acestei lumi pe care Costel Suditu o rea\u0219az\u0103 \u00een toat\u0103 m\u0103re\u021bia ei \u00een grani\u021bele de h\u00e2rtie ale c\u0103r\u021bii sale TERRA NOBILIS, c\u0103ci prin cuv\u00e2nt se p\u0103streaz\u0103 leg\u0103tura cu str\u0103mo\u0219ii, cu vi\u021ba rom\u00e2neasc\u0103 din care te-ai pl\u0103m\u0103dit \u0219i tu\u2026 un truditor al cuv\u00e2ntului ce ascunde energiile neb\u0103nuite ale frumuse\u021bii lumii, ale binelui sau maibinelui, ale recuno\u0219tin\u021bei\u2026 <\/p>\n


\nDiana Dobri\u021ba B\u00ceLEA<\/strong>
\n\"\"

Fa\u021betarea continu\u0103 a sentimentului de dragoste<\/strong><\/p>\n

Cartea de proz\u0103 scurt\u0103 \u201eCerul meu arcturian\u201c (editura Helis, 2016) este cea de-a \u0219asea apari\u021bie editorial\u0103 a scriitoarei tomitane Mihaela Burlacu, dup\u0103 \u201eTe iubesc e prea pu\u021bin\u201c (proz\u0103 scurt\u0103, 2005, premiat\u0103 de USR Filiala Dobrogea \u00een 2006), \u201eRuga\u021bi-v\u0103 pentru \u00eengerii indeci\u0219i\u201c (roman, 2007), \u201eDecalogul t\u0103cerilor albastre\u201c (roman, 2008), \u201eO var\u0103 de necuprins\u201c (roman, 2010), \u0219i \u201eSimfonie pentru ciulini\u201c (roman, 2012).
\nMotto-ul reprezint\u0103 cu destul\u0103 fidelitate con\u021binutul c\u0103r\u021bii: \u201eOmul este o stea \u00eenc\u0103tu\u0219at\u0103 \u00eentr-un corp, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd, la sf\u00e2r\u0219it, se elibereaz\u0103 prin propria lupt\u0103. Doar prin efort \u0219i trud\u0103 steaua din tine va \u00eenflori \u00eentr-o nou\u0103 via\u021b\u0103\u201c (T\u0103bli\u021ba de smarald 3, TOTH), \u00eentruc\u00e2t Cerul meu arcturian este o carte despre st\u0103ruin\u021ba omului \u00een general \u0219i a femeii \u00een special de a accede la \u00eenaltul propriului sine pentru ca, de acolo \u0219i numai de acolo, s\u0103 interac\u021bioneze cu ceilal\u021bi \u00eentr-o form\u0103 elevat\u0103: d\u0103ruind cu prisosin\u021b\u0103 iubire chiar \u0219i \u00een lipsa evident\u0103, uneori, a unui feed-back. A \u201e\u00eenflori \u00eentr-o nou\u0103 via\u021b\u0103\u201c \u00eenseamn\u0103 pentru Mihaela Burlacu a transcende diferitele bariere ale sufletului \u0219i a fa\u021beta continuu sentimentul de dragoste, ca pe un diamant, transbord\u00e2ndu-l cu sine prin toate etapele-propuneri ale vie\u021bii. Acest fapt este accentuat de stilul confesiv, instrument pe care autoarea \u00eel m\u00e2nuie\u0219te nu doar cu abilitate, ci \u0219i cu fervoare, ceea ce suscit\u0103 cititorului curiozitatea \u0219i dorin\u021ba de a o descoperi mereu \u00een spatele fiec\u0103rei \u201epove\u0219ti\u201c.
\nTitlul Cerul meu arcturian poart\u0103 numele penultimei proze scurte (din 9) \u0219i trimite la un gen aparte de \u00eemplinire \u00een via\u021b\u0103, inclus\u0103 iubirea, \u00eentr-un alt mod dec\u00e2t acela pe care l-a visat \u0219i l-a a\u0219teptat femeia personaj principal. Argumentele \u00een acest sens sunt dou\u0103: Arcturus este una dintre cele mai str\u0103lucitoare stele, situat\u0103 \u00een constela\u021bia Boarului, dar \u0219i un arbore ornamental care \u00eenflore\u0219te de dou\u0103 ore pe an. At\u00e2t steaua, c\u00e2t \u0219i florile arcturusului sunt guvernate de culoarea galben, care apar\u021bine divinit\u0103\u021bii, luminii \u0219i vie\u021bii, fiind considerat \u0219i un mijloc de comunicare \u00eentre oameni \u0219i zei. Pictorul rus Vasili Kandinski spunea: \u201eGalbenul are o asemenea n\u0103zuin\u021b\u0103 spre lumin\u0103 \u00eenc\u00e2t nu poate s\u0103 existe galben foarte \u00eenchis\u201c. Dar acela\u0219i galben este asociat adulterului, ca \u0219i ruperii, din cauza lui Lucifer, a sfintelor leg\u0103turi cu iubirea divin\u0103. \u00cen proza scurt\u0103 de fa\u021b\u0103, veriga lips\u0103 a luminii\/ a \u00eemplinirii \u00een iubire e dat\u0103 de faptul c\u0103 Smaranda, de\u0219i \u00eens\u0103rcinat\u0103 cu omul (\u00eensurat cu o alt\u0103 femeie) pe care \u00eel iube\u0219te \u0219i care o ador\u0103, se c\u0103s\u0103tore\u0219te cu un alt b\u0103rbat, perplex\u0103 ea \u00eens\u0103\u0219i \u00een timp ce se las\u0103 luat\u0103 de valul vie\u021bii: \u201ePriveam siderat\u0103 totul, de parc\u0103 nu eu creasem aceast\u0103 pies\u0103\u201c. Cuvintele \u00een\u021belepte din final reechilibreaz\u0103 povestea: \u201eRealizam c\u0103 fericirea nu mi-o aduce un b\u0103rbat (…). Nu voi mai a\u0219tepta pe cineva sau ceva s\u0103 m\u0103 fac\u0103 fericit\u0103, pentru c\u0103 eu eram singura responsabil\u0103 de starea mea de fericire\u201c. \u201eAlbastrul arcturian\u201c al cerului irumpe din imaginea icoanei l\u00e2ng\u0103 care arde flac\u0103ra candelei, semn de \u00eemp\u0103care a fiicei Evei cu Dumnezeu, cu lumea, cu propriul s\u0103u destin.
\nTitlul primei povestiri, Femeia-aisberg, induce \u00een eroare, av\u00e2nd menirea de a determina cititorul s\u0103-\u0219i imagineze personajul principal drept o femeie puternic\u0103, pentru care propriul sentiment de dragoste s-a artificializat, pierz\u00e2nd complet substan\u021ba \u0219i r\u0103m\u00e2n\u00e2nd, \u00een schimb, cu ni\u0219te repere aplicabile la momentele de interes. Dar, nu. Tot cuprinsul c\u0103r\u021bii demonstreaz\u0103 contrariul, nu doar prima povestire. Femeia Mihaelei Burlacu este puternic\u0103, \u00eens\u0103 nu devenind de ghea\u021b\u0103, ci \u00een\u021beleg\u00e2ndu-\u0219i (ex-)partenerul, iert\u00e2nd, accept\u00e2nd, exers\u00e2nd iubirea unidirec\u021bional\u0103, cea care nu are \u0219i un drum de r\u0103spuns \u0219i, de aici, exers\u00e2nd singur\u0103tatea ca stare de fapt, re\u00eenv\u0103\u021b\u00e2nd continuu s\u0103 iubeasc\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 g\u0103seasc\u0103 bucurie p\u00e2n\u0103 \u0219i acolo unde \u00een mod normal s\u0103l\u0103\u0219luiesc suferin\u021ba \u0219i triste\u021bea. Un crez al s\u0103u nedeclarat este ad astra per aspera, de\u0219i \u00een iubire nu caut\u0103 absolutul, ci normalul, omenescul, cel care \u00een mod natural ar trebui s-o \u00eenso\u021beasc\u0103 de-a lungul tinere\u021bii, dac\u0103 nu \u0219i al vie\u021bii \u00eentregi. Pe tot parcursul c\u0103r\u021bii, femeia aceasta izbute\u0219te s\u0103 nu aduc\u0103 acuze celui care i-a gre\u0219it sau care n-a agreat-o din varii motive: \u201eOrice am iubi \u00een lumea asta trebuie l\u0103sat liber\u201c. (\u00cen abisul cerului). Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, iubirea pentru El nu se va stinge total odat\u0103 cu sf\u00e2r\u0219itul pove\u0219tii de dragoste, nici m\u0103car cu declan\u0219area altei pove\u0219ti, ci se va sublima \u00een mod miraculos, devenind parte din bagajul sufletesc al femeii. \u00cen acest fel, aisbergul invocat \u00een titlu cap\u0103t\u0103 un rol impropriu, deloc aleatoriu (\u201em\u0103 ducea unde trebuie\u201c), vocabula \u201eteam\u0103\u201c constituind cordonul ombilical ce \u00eel leag\u0103 de fiin\u021ba care \u00eel poart\u0103 \u00eenl\u0103untrul s\u0103u: \u201eAisbergul din mine m\u0103 ducea unde trebuie, f\u0103r\u0103 team\u0103, acolo unde voiau marea, oceanul \u0219i v\u00e2ntul\u201c. Natura, \u00een care putem s\u0103-l includem \u0219i pe Dumnezeu, este \u00een cele din urm\u0103 suveran\u0103, de\u0219i intuim acceptul tacit al femeii care consider\u0103 c\u0103 tot ceea ce i se \u00eent\u00e2mpl\u0103 trebuie s\u0103 fie spre binele ei. Revolta, puseurile de aprig\u0103 dezn\u0103dejde nu lipsesc totu\u0219i din panoplia sa sufleteasc\u0103: \u201eR\u0103nile de pe suflet dor cel mai tare pentru c\u0103 ele se fac direct, f\u0103r\u0103 o anestezie prealabil\u0103\u201c (\u00cen abisul cerului); \u201eSe spune c\u0103 e\u0219ti \u00eenvins\u0103 numai atunci c\u00e2nd renun\u021bi. Eu renun\u021basem la El\u201c (Ploaia); \u201eC\u00e2nd deschidea ochii se pref\u0103cea c\u0103 se bucur\u0103 de lini\u0219te, dar, \u00eentinz\u00e2nd m\u00e2na spre pustiul de l\u00e2ng\u0103 ea, o apuca grea\u021ba \u0219i \u00eei venea s\u0103 urle c\u0103, uneori, minciuna e mai suportabil\u0103 dec\u00e2t adev\u0103rul\u201c (Cea mai fericit\u0103 femeie din lume); \u201eDac\u0103 el m\u0103 accepta a\u0219a cum eram: gras\u0103, mioap\u0103, oare de ce eu nu m\u0103 puteam accepta a\u0219a cum eram?\u201c (Leb\u0103da, titlu ce ne duce cu g\u00e2ndul la povestea R\u0103\u021bu\u0219ca cea ur\u00e2t\u0103 scris\u0103 de Hans Christian Andersen). C\u00e2nd durerea este at\u00e2t de mare \u00eenc\u00e2t nu i se mai z\u0103re\u0219te un cap\u0103t, femeia Mihaelei Burlacu reu\u0219e\u0219te s\u0103 se treac\u0103 prin filtrul ra\u021biunii \u0219i, mucalit, cu inteligen\u021b\u0103, s\u0103 fac\u0103 haz de necaz: \u201eAzi m-am decis. O s\u0103 scriu Organiza\u021biei Mondiale a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii s\u0103 se aloce fonduri mai mari g\u0103sirii unui remediu \u00eempotriva durerii \u0219i a decep\u021biilor din dragoste. Am s\u0103 m\u0103 ofer voluntar pentru orice experiment care se va face \u00een acest scop\u201c (\u00cen abisul cerului).
\nDragostea este esen\u021bial\u0103 \u00een accep\u021biunea scriitoarei. Acest sentiment poate constitui un scut protector sau poate aduce vindecarea de r\u0103nile trecutului: \u201eEram \u00eendr\u0103gosti\u021bi \u0219i iubirea noastr\u0103 ne proteja de tot r\u0103ul din lume. (…) dac\u0103 exist\u0103 afec\u021biune, vine \u0219i vindecarea de tot trecutul, r\u0103m\u0103\u0219i\u021be ale unor rela\u021bii nevindecate de timp \u0219i g\u00e2nduri\u201c (Nigeria \u2013 Lagos). Nu doar tr\u0103irea acesteia la cote paroxistice aduce mul\u021bumire\/ fericire, ci \u0219i urmele revelatoare l\u0103sate dup\u0103 ce s-a sf\u00e2r\u0219it: \u201eAm \u00eenv\u0103\u021bat s\u0103-mi elimin complexele de inferioritate (…). Apoi am realizat c\u0103 fericirea este, uneori, foarte aproape de noi, \u0219i c\u0103 merit mai multe de la via\u021b\u0103 (…). Miron m\u0103 \u00eenv\u0103\u021base at\u00e2tea (…). Aceste revela\u021bii deosebite au avut puterea de a m\u0103 transforma pentru totdeauna\u201c (Leb\u0103da); \u201eM-ai ajutat s\u0103 m\u0103 ridic (…). A\u0219 fi putut jura c\u0103 erai un soare \u00eentreg, nu doar o raz\u0103 infinit\u0103!\u201c (O raz\u0103 de soare infinit\u0103).
\nCerul meu arcturian este o carte despre izb\u00e2nzi \u0219i \u00eenfr\u00e2ngeri \u00een iubire, despre singur\u0103tate, inclus\u0103 singur\u0103tatea \u00een doi, despre lupta cu sine, cu propriile complexe pentru a putea ar\u0103ta celuilalt fa\u021ba (mai) frumoas\u0103 a interiorit\u0103\u021bii, despre anumite neputin\u021be poten\u021bate de ofertele paupere ale societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti, despre sacrificiu, despre via\u021b\u0103. Mihaela Burlacu este indubitabil o fin\u0103 cunosc\u0103toare a sufletului \u0219i psihologiei feminine, o voce narativ\u0103 pl\u0103cut\u0103, captivant\u0103, pe c\u00e2t de percutant\u0103 pe at\u00e2t de suav\u0103, capabil\u0103 s\u0103 sensibilizeze, cu certe calit\u0103\u021bi scriitorice\u0219ti, dovad\u0103 fiind \u0219i faptul c\u0103 dou\u0103 povestiri din cartea la care facem referire \u2013 Ploaia \u0219i Cea mai iubit\u0103 femeie din lume \u2013 au primit premiul de crea\u021bie \u201eNaji Naaman\u201c, ocazie cu care scriitoarea de la Pontul Euxin a devenind membru al Casei Regale de crea\u021bie \u201eNaji Naaman\u201c din Liban.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Silvia Ioana SOFINETI Exerci\u021biu de respira\u021bie* Exerci\u021biu de respira\u021bie este romanul de debut al Irinei Constantinescu, n\u0103scut\u0103 \u00een Bucure\u0219ti \u0219i<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16519"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=16519"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16519\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":16523,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16519\/revisions\/16523"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=16519"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=16519"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=16519"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}