{"id":16515,"date":"2021-11-25T20:00:24","date_gmt":"2021-11-25T17:00:24","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=16515"},"modified":"2021-11-25T20:00:24","modified_gmt":"2021-11-25T17:00:24","slug":"spatii-culturale-nr-47-11","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=16515","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 47 (11)"},"content":{"rendered":"

Mihaela Mariana CAZIMIROVICI <\/strong><\/p>\n

\u00centru redescoperirea cronologiei sacre<\/strong><\/p>\n

\tObi\u0219nuim, \u00een ultima vreme, s\u0103 etichet\u0103m \u0219i s\u0103 aplic\u0103m \u0219tampile reci, mai ales \u00een fa\u021ba lucrurilor pe care nu avem r\u0103bdarea s\u0103 le aprofund\u0103m. Astfel privind situa\u021bia, \u00een cazul noului volum, al \u0219aselea, publicat de poetul Octavian Mihalcea \u0219i intitulat \u201eUmbra de fier\u201d, formula \u00een care s-ar \u00eencadra ar fi: minimalism camuflat \u00eentr-o form\u0103 de textualism sau textualism fragmentat \u00een forme minimale.
\n\tNumai c\u0103 un astfel de punct de vedere nu poate descrie \u00eembucur\u0103tor multitudinea de sensuri, nivelul superior al abstractiz\u0103rii \u0219i gradul remarcabil de maturizare la care a ajuns autorul.
\n\tDeoarece poetul nu las\u0103 loc de ambiguit\u0103\u021bi, ci se prezint\u0103 \u00een condi\u021bii de rigurozitate, calitate \u0219i claritate textual\u0103 superioare, \u201eCopiem cristale vene\u021biene […]\u201d (\u00cempleti\u021bi). De altfel, d\u0103 impresia unei mari siguran\u021be de sine \u00een abordarea scrierii sale. Nu are pierderi de energie; r\u0103m\u00e2ne mereu la un nivel \u00eenalt, revenirea propriei respira\u021bii a cititorului realiz\u00e2ndu-se prin por\u021bii bune de aer, oferite, tot ritmat, prin indicii, \u00een descifrarea mesajelor, a\u0219ezate din loc \u00een loc.
\n\tNe referim, evident, la: \u201eUrm\u0103ri\u021bi artefactul omenesc nud.\u201d (Orologii) (p. 15), \u201eNumere peste tot.\u201d (Numere) (p. 20) sau \u201eVin ad\u00e2nci dest\u0103inuiri, treptat […]\u201d (Poetul picteaz\u0103 pove\u0219ti) (p. 25). Precum \u0219i la: \u201eR\u0103sucirea cheilor cotropitoare.\u201d (Manier\u0103) (p. 56), pentru ca, pe pagina al\u0103turat\u0103 s\u0103 ne spun\u0103, \u0219i mai clar, calea de respectat: \u201eF\u0103r\u0103 atingere fix\u0103, doar a\u0219a fiind continuat\u0103 plutirea singur\u0103.\u201d (Dans) (p. 57).
\n\t\u0218i, iat\u0103 c\u0103, dac\u0103 urm\u0103rim firul acestor coduri, indicii sau chei, pentru care am scris special, nu numai numele poemelor, ci \u0219i numerele paginilor unde le g\u0103sim, \u00een paranteze separate, observ\u0103m c\u0103 acesta se a\u0219az\u0103 magistral \u00een cronologia lor. Dar, \u0219i mai mult, merg\u00e2nd spre ultima parte, clarific\u0103 lucrurile, precum spuneam ini\u021bial: \u201e[…] globuri \u0219i chei \u0219i valuri\u201d (\u0218arada) (p. 78), \u00eentr-un poem nea\u0219teptat, cu aspect de ghicitoare \u0219i, totu\u0219i, am zice, necesar \u00een economia volumului, care altfel ar arbora un aer prea monoton prin seriozitate \u0219i gravitate. De altfel, afl\u0103m imediat, \u00een pagina urm\u0103toare, \u0219i unde se afl\u0103 rezolvarea enigmei, prin: \u201eDoar la sf\u00e2r\u0219it auzim r\u0103spunsul.\u201d (Aur presat).
\n\tToate poemele acestui volum sunt adev\u0103rate revela\u021bii cu marcaje minimaliste, at\u00e2t de bine st\u0103p\u00e2nite, de cele mai multe ori prin propozi\u021bii foarte scurte, \u0219i reprezint\u0103 un fel de t\u0103lm\u0103cire episodic\u0103 a istoriei crea\u021biei, \u00een subsidiar cu trimiteri biblice \u0219i la diverse mituri, prin simboluri; plec\u00e2nd de la \u201e[…] \u00abda\u00bb primului strig\u0103t arborescent, aburul \u00eembr\u0103\u021bi\u0219\u00e2nd tinere r\u0103d\u0103cini\u201d (Strig\u0103t arborescent), adic\u0103 de la transformarea din fa\u021ba \u021bip\u0103tului care porne\u0219te via\u021ba \u00een realitate, p\u00e2n\u0103 la, \u00een final, trimiterea, din nou, la start, circular, \u00een speran\u021ba c\u0103 vom g\u0103si cheia \u00een cercuri: \u201eSunetul ne ame\u021be\u0219te \u0219i admir\u0103 \u00eenceputul\u201d (Locuire), precum \u00eentr-un joc f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u0219it.
\n\t\u0218i nu uit\u0103 s\u0103 ne aten\u021bioneze, \u00een poemul Nimb, c\u0103: \u201eSim\u021bim apropierea versurilor neascunse. Cuvintele ar sf\u00e2\u0219ia multe.\u201d \u0219i c\u0103, imediat, \u00een pagina ce \u00eel succede: \u201eAluzia estompat\u0103 se r\u0103sp\u00e2nde\u0219te, odat\u0103 cu puterea \u0219arpelui-herald\u201d (Solzi \u0219i stampe). Va s\u0103 zic\u0103, apare, f\u0103r\u0103 \u00eent\u00e2rziere, \u0219arpele dup\u0103 \u201enimb\u201d. Iat\u0103, \u0219i ispita \u00een condi\u021biile raiului!
\n\tPunerea aceasta \u00een scen\u0103 a celor vechi, realizat\u0103 cu aten\u021bie, ra\u021bional, nu evit\u0103 existen\u021ba ce\u021burilor, care \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u00eembrace \u201e\u0219arada\u201d, despre care spuneam, \u00eentr-un voal. Pentru c\u0103, nu-i a\u0219a, provoc\u0103rile nu ne omoar\u0103 (neap\u0103rat!), ci ne fac s\u0103 ni le dorim mereu: \u201e[…] a\u0219tept\u0103m s\u0103ge\u021bile. S\u0103ge\u021bile care nu mai ucid.\u201d (Detaliu).
\n\tDe asemenea, poetul are curajul de a-\u0219i expune temerile, \u201eLumini cutremur\u00e2nd inimi\u201d (Despre eliberare), care apar \u00een fa\u021ba libert\u0103\u021bii. Asta fiindc\u0103 le-a g\u0103sit, se pare, antidotul prin faptul c\u0103 \u0219tie despre sf\u00e2r\u0219it; sf\u00e2r\u0219itul izb\u0103vitor, echivalent cu moartea. \u0218i, de\u0219i aceasta \u00eenc\u0103 nu spal\u0103 patimile, \u00eel face s\u0103 cread\u0103 \u00een t\u0103m\u0103duire: \u201eDoar \u0219amanii danseaz\u0103 frenetic […]\u201d (Captivitate).
\n\tAvertiz\u00e2ndu-ne mereu c\u0103 va merge c\u00e2t mai \u00een ad\u00e2ncuri, \u00een ciuda celor spuse, ne \u00eendeamn\u0103 spre \u00eenainte: \u201ePioase r\u0103ni mai departe.\u201d (Sub pleoape), pentru ca prin tu\u0219e scurte, retezate, s\u0103 ne dezv\u0103luie anii din trunchiul arborelui, care devine, \u00een final, c\u0103rbune: \u201eSpectacol matur despre orologii. Doar pl\u0103cile se acoper\u0103 cu cear\u0103 l\u00e2ng\u0103 templul c\u0103rbunelui\u201d (Orologii).
\n\tDe\u0219i urm\u0103re\u0219te, mereu concentrat, trecerea timpului, r\u0103m\u00e2ne fericit tot sub obl\u0103duirea libert\u0103\u021bii, \u201eC\u0103i f\u0103r\u0103 reguli.\u201d (Efect), sau, mai degrab\u0103, a dorin\u021bei de eliberare, \u201eSuntem \u00eempleti\u021bi cu zidul, cu vie\u021bile perforate la distan\u021b\u0103, mai mult figuri pentru fastul baroc\u201d; \u00een acest stil care ofer\u0103 libertate \u0219i drum prielnic imagina\u021biei, fanteziei.
\n\tDup\u0103 explorarea trecutului, precum \u00een \u201eVechiul Testament\u201d, totu\u0219i, \u201eR\u0103m\u00e2ne discul noilor timpi\u201d (Poz\u0103), \u201eNoul Testament\u201d, \u0219i, din nou, ne atrage aten\u021bia, de data aceasta, asupra viitorului tulbure, ne\u00eencetat \u00eendreptat spre \u201eApocalips\u0103\u201d: \u201eL\u0103zi cubice \u00eenfr\u0103\u021bite cu pr\u0103bu\u0219irea\u201d sau spre: \u201e[…] pericolul retez\u0103rii \u0219i Salomeea dans\u00e2nd. Va veni ziua.\u201d (L\u00e2ng\u0103 mine), spus\u0103 plat, hot\u0103r\u00e2t \u0219i f\u0103r\u0103 echivocuri; cu referire indirect\u0103 la Sf\u00e2ntul Ioan Botez\u0103torul. \u0218i, \u00eenc\u0103, pentru \u00eent\u0103rirea argumentului biblic, ne ofer\u0103 \u0219i accentul necesar al Sfintei Treimi: \u201e[…] exact la fel ca triunghiul tainei\u201d, \u00eentr-un poem cu titlu simbolic, respectiv Nu cred, pentru ca apoi \u00een Dest\u0103inuiri, iar\u0103\u0219i pe pagina imediat urm\u0103toare, s\u0103 vorbeasc\u0103 despre leg\u0103tura cu lumea cealalt\u0103, care se realizeaz\u0103 prin \u00eengeri: \u201e[…] codul istoriei transmis artistic prin manuale \u00eengere\u0219ti […]\u201d. Pentru ca, mai t\u00e2rziu, s\u0103 citim poemul Versul tr\u0103ie\u0219te dincolo, cu un titlu at\u00e2t de elocvent.
\n\t\u00cen plus, abilitatea sa auctorial\u0103, demonstrat\u0103 din plin, nu d\u0103 semne de concetism; concluzie care vine, iar\u0103\u0219i, s\u0103 ofere puncte \u00een favoarea poetului.
\n\tSigur c\u0103, \u00een final, nu putem s\u0103 mai ad\u0103ug\u0103m dec\u00e2t c\u0103 acest volum de poeme, aceast\u0103 construc\u021bie at\u00e2t de stabil\u0103, denot\u00e2nd for\u021b\u0103 scriitoriceasc\u0103, vine s\u0103 \u00eentregeasc\u0103 personalitatea aparte a poetului Octavian Mihalcea, care se situeaz\u0103 cumva \u00eentr-un rol de precursor, preg\u0103tind terenul pentru explor\u0103ri \u0219i dezvolt\u0103ri ulterioare, spre zone \u0219i mai \u00eenalte de rafinament, subtilitate \u0219i, de ce nu, de ingeniozitate.<\/p>\n

(Octavian Mihalcea<\/strong>, Umbra de fier<\/em>, poezii, Editura Semne, Bucure\u0219ti, 2016, 88 p.)<\/p>\n


\nElisabeta GRASU <\/strong><\/p>\n

Sub semnul timpului\u2026<\/strong><\/p>\n

Timpul este \u00eens\u0103\u0219i via\u021ba sau ,,stofa\u201d din care este f\u0103cut\u0103 aceasta \u0219i cum via\u021ba este un miracol, el ne poveste\u0219te despre miracolul vie\u021bii. Misterul, candoarea \u0219i armonia stau sub semnul timpului \u00een poeziile lui Mircea-Constantin Jurebie.
\nSe pare c\u0103 timpul cronologic \u0219i timpul psihologic de care suntem con\u0219tien\u021bi de ceea ce facem \u0219i ce nu facem graviteaz\u0103 \u00een emo\u021biile poetului, se contopesc, reg\u0103sindu-se \u00een trecut, dar \u0219i \u00een prezent, cu \u00eenfiorare: ,,Sunt un amic desprins din calendar,\/ Adus pentru o clip\u0103 \u00een prezent,\/ Sunt derutat, pardon, scuza\u021bi, bonsoar,\/ \u0218tiu c\u0103 sunt retro, dar nu sunt absent\u201d (Retro).
\n,,O, tempora! O, mores!\u201d este expresia unei indign\u0103ri retorice, \u00eenc\u0103rcat\u0103 de nostalgie, amintirile sunt ,,priveli\u0219ti r\u0103sfirate\u201d \u00een ,,demult\u201d \u0219i retr\u0103ite \u00een prezent: ,,Amintirea firu-\u0219i toarce cu un melancolic fus,\/ \u2026\u00centr-o vreme care-\u0219i poart\u0103 anii vechi c\u0103tre apus,\/ \u0218i-i strune\u0219te pentru-o clip\u0103, doar at\u00e2t, nimic mai mult\u201d.
\nNer\u0103zvr\u0103tit \u00eempotriva timpului, poetul \u00eel prive\u0219te ca un spectator, depl\u00e2ng\u00e2nd povara omenirii efemere, care \u00eencearc\u0103 s\u0103 renasc\u0103 prin iubire divin\u0103. Astfel omenirea \u00ee\u0219i car\u0103 ,,destinul \u00een spinare\u201d, f\u0103c\u00e2ndu-\u0219i din suflete ,,o mult prea grea povar\u0103\u201d, dar ,,Iubirea-n vis rena\u0219te cu z\u00e2mbetul pe fa\u021b\u0103,\/ \u0218i inima tresalt\u0103, c\u0103ci ziua-i senin\u0103\u2026\/ Se scald\u0103 omenirea \u00een zori de diminea\u021b\u0103\u201d (Grea povar\u0103).
\nConfesiunea continu\u0103 cu o poezie ce este construit\u0103 pe un motiv biblic, cel al pomului vie\u021bii, care devine ,,Pomul timpului trecut\u201d. Pe crengile acestuia stau ,,iluzii ne-mplinite\u201d, ,,doruri f\u0103r\u0103 vlag\u0103\u201d, ,,o dragoste firav\u0103\u2019\u2019\u2026, transform\u00e2ndu-se astfel \u00eentr-un depozitar al memoriei care anim\u0103 sufletul: ,,R\u0103v\u0103\u0219it de \u00eent\u00e2lnirea cu tot ce-mi p\u0103rea pierdut\/ \u2026Scuturam, din amintire, pomul timpului trecut\u2026\u201d
\nTomnaticul trubadur flirteaz\u0103 cu timpul, cu amintirile, retr\u0103ie\u0219te cu aceea\u0219i pasiune \u0219i delicate\u021be, dar \u0219i cu triste\u021be \u0219i durere, imagini trecute. ,,Cortina timpului\u201d cade \u0219i se ridic\u0103 picur\u00e2nd \u00een sufletul acestuia pl\u0103cerea, dar \u0219i otrava, antiteze am\u0103gitoare pline de venin: ,,Prive\u0219ti curios la ele, le retr\u0103ie\u0219ti prezen\u021ba,\/ Gu\u0219ti mierea fericirii \u0219i-otr\u0103vile durerii,\/ Mirat le sim\u021bi \u00een suflet, acum, omniscien\u021ba,\/ C\u00e2nd via\u021ba se dizolv\u0103 \u00een amurgitul serii\u201d.
\nNu cu disperare, cu m\u00e2hnire \u00eens\u0103, poetul caut\u0103 prin c\u0103mara amintirii \u0219i g\u0103se\u0219te \u00een ,,caiete\u201d, care-s scrise cu ,,cerneal\u0103 de uitare\u201d, figura unei iubiri aduse pentru o clip\u0103 \u00een prezent \u0219i retr\u0103ite cu ochii min\u021bii, deoarece timpul e doar amintire: ,,Din \u00eemb\u0103tr\u00e2nite timpuri, o iubire re\u00eenvie\u2026 \u0219i o clip\u0103 \u00eent\u00e2rzie\/ \u00cen p\u0103relnica sclipire, dar se stinge ostenit\u0103\u201d (\u00cen c\u0103mara amintirii).
\nAlteori timpul este un vis \u00een care te po\u021bi r\u0103t\u0103ci, pierz\u00e2ndu-\u021bi busola, tr\u0103ind regretul neputin\u021bei de a g\u0103si ,,c\u0103rarea cu doruri \u00eensemnat\u0103\u201d: ,,C\u0103l\u0103toream prin vise pierdut, \u00eeng\u00e2ndurat\/ \u2026M-am r\u0103t\u0103cit \u00een anii ce-n urm\u0103 i-am l\u0103sat\/ \u0218i nu mai am busola s\u0103-i reg\u0103sesc vreodat\u0103\u201d (R\u0103t\u0103cit).
\n,,Rugini \u00een crizanteme\u201d este un rondel \u00een care timpul atinge at\u00e2t natura, c\u00e2t \u0219i sufletul, induc\u00e2nd nostalgii, nelini\u0219ti, pentru c\u0103 acesta exist\u0103 \u00een raport cu st\u0103rile afective ale omului: ,,Se str\u00e2ng rugini \u00een crizanteme\/ \u2026Triste\u021bi se-adun\u0103 \u00een cuv\u00e2nt\/ \u0218i \u00een nostalgice poeme\u201d.
\n,,Amurge\u0219te vara\u201d este o metafor\u0103 a timpului distructiv care se ascunde \u00een frunza ruginie, alung\u0103 p\u0103s\u0103rile c\u0103l\u0103toare, \u00eenro\u0219e\u0219te strugurii \u00een vie, adoarme vechile iubiri \u0219i treze\u0219te lacrimi unei b\u0103tr\u00e2ne ce-\u0219i num\u0103r\u0103 ,,\u00een minte negre deziluzii\u201d.
\nEvenimente afective \u0219i spirituale impun aten\u021biei poezii \u00een care erosul se cerne prin ochiul timpului ,,hain\u201d \u0219i ,,ho\u021b\u201d: ,,\u00ce\u021bi culegeam cuvinte din suspine\/ Rodite din fierbintea ta dorin\u021b\u0103,\/ \u2026C\u00e2nd a\u0219trii luminau cere\u0219ti iatacuri,\/ Mai \u0219tii, ne contopeam \u00een toropire\u2026\u201d (C\u00e2nd stelele).
\nInteroga\u021bii retorice r\u0103m\u00e2n f\u0103r\u0103 r\u0103spuns; se pare c\u0103 vicleanul TIMP a atenuat focul dragostei din ochii ,,c\u0103run\u021bi\u201d ai iubitei. Au r\u0103mas doar amintirile care o fac s\u0103 z\u00e2mbeasc\u0103 ,,tainic\u201d, st\u00e2rnind incertitudini: ,,C\u00e2nd te-ntreb de m\u0103 iube\u0219ti,\/ De ce-n glum\u0103 te \u00eencrun\u021bi\/ \u0218i-apoi tainic \u00eemi z\u00e2mbe\u0219ti,\/ Dragoste cu ochi c\u0103run\u021bi?\u201d (Dragoste cu ochi c\u0103run\u021bi).
\nPoeme de iubire pline de ingenuitate nostalgic\u0103 rememoreaz\u0103 vremuri de demult \u0219i fac s\u0103 vibreze suflete. Suferin\u021ba \u0219i fericirea se \u00eempletesc \u0219i dau sens vie\u021bii, chiar dac\u0103 timpul trece. Iubirea este mai mult dec\u00e2t un sentiment; este un mod de a fi, este via\u021ba \u00eens\u0103\u0219i, pe care o face mai frumoas\u0103, mai intens\u0103, iar timpul o erodeaz\u0103 sau NU: ,,Era a\u0219a sfioas\u0103, cuminte, delicat\u0103,\/ \u2026A-nc\u0103run\u021bit minunea, dar z\u00e2mbetu-i de fat\u0103\/ R\u0103m\u00e2ne-n amintirea ce-n inim\u0103-mi tresare\u2026\/ Discret\u0103 \u0219i timid\u0103 ca un sur\u00e2s de soare\u201d (Era\u2026). TIMPUL trecut devine actual prin senza\u021bii ce fac posibil ca ,,vraja\u201d ce se ascunde \u00een \u201efloarea de cais\u201d s\u0103 devin\u0103 ,,minune-nc\u0103run\u021bit\u0103\u201d, care face s\u0103 tresalte inima celui care iube\u0219te \u00eenc\u0103: \u201eS\u0103-mi faci culcu\u0219 la pieptu-\u021bi, la fel ca alt\u0103dat\u0103,\/ S\u0103 m\u0103 m\u00e2ng\u00e2ie \u0219oapta din inima iubit\u0103,\/ S\u0103 simt \u00een dezmierdare privirea adorat\u0103\u201d (La fel ca alt\u0103dat\u0103).
\nTIMPUL nu este istorie roman\u021bat\u0103, compara\u021bia cu prezentul aproape c\u0103 nu exist\u0103, deoarece poetul tr\u0103ie\u0219te ,,acum\u201d armonia amintirilor. Timpul aproape c\u0103 s-a uitat pe pridvorul unei case, \u0219i \u00een lini\u0219tea lui se reg\u0103se\u0219te \u00eens\u0103\u0219i existen\u021ba: ,,Din timp uitat, pe-o nev\u0103zut\u0103 scar\u0103,\/ O lini\u0219te cuminte \u0219i duioas\u0103\/ C\u0103tre prezent, cu pa\u0219i \u00eence\u021bi coboar\u0103\u201d (Timp uitat). Atunci c\u00e2nd Orfeu se preg\u0103tea s\u0103 c\u00e2nte, \u00een jurul lui se \u00eenghesuiau copacii, s\u0103 asculte. \u00cen poezia ,,C\u00e2ntau p\u0103durile\u201d, copacii \u00een\u0219i\u0219i c\u00e2nt\u0103\u2026 vremuri trecute. C\u00e2ntecul lor aduce lini\u0219te, senin\u0103tate, elimin\u0103 tensiuni, pentru c\u0103 p\u0103durea este un simbol al armoniei, al spa\u021biului rena\u0219terii, al vie\u021bii perpetue: \u201e\u00cen cor, copacii se-adunau\/ \u00cemp\u0103rt\u0103\u0219indu-\u0219i din c\u00e2nt\u0103ri,\/ \u0218i, \u00een armonice vis\u0103ri,\/ C\u00e2ntau p\u0103durile\u2026, c\u00e2ntau\u201d.
\nUniversul poetic al volumului O, tempora! este sc\u0103ldat de timpul amintirilor. Rela\u021bia poetului cu acesta nu este una grav\u0103, dramatic\u0103, ci este \u00eenc\u0103rcat\u0103 de resemnare cald\u0103, calm\u0103, luminoas\u0103, chiar pe alocuri este de \u00eemp\u0103care cu sine, cu via\u021ba; este o \u00een\u021belegere \u00een\u021beleapt\u0103 pe care o aduce \u00eensu\u0219i timpul \u00een alergarea sa.
\n\u00cen peisajul cultural b\u0103c\u0103uan, Mircea-Constantin Jurebie aduce prin acest volum parfumul vremurilor trecute, c\u00e2nd iubirea era profund\u0103, tandr\u0103, sacr\u0103, c\u00e2nd timpul torcea clipe de fericire \u0219i \u00eembia la visare.
\nO, tempora! este o carte de suflet.<\/p>\n


\nIonel POPA <\/strong>
\n\"\"

O CARTE DE EXCELEN\u021a\u0102<\/strong><\/p>\n

A\u0219a poate fi apreciat volumul \u00cen c\u0103utarea omului total Mo\u0219tenirea literar\u0103 \u0219i spiritual\u0103<\/strong> a lui Vintil\u0103 Horia, ap\u0103rut la Ed. Vremea, 2016, sub coordonarea lui Cristian B\u0103dili\u021b\u0103 \u0219i Basarab Nicolescu. Volumul adun\u0103 \u00eentre copertele sale comunic\u0103rile sus\u021binute la colocviul de la Craiova dedicat lui Vintil\u0103 Horia cu prilejul centenarului. Cele 12 comunic\u0103ri prezint\u0103 diferitele fa\u021bete ale operei unuia dintre cei mai importan\u021bi creatori ai exilului rom\u00e2nesc, care a statuat cultura rom\u00e2n\u0103 la cotele universalit\u0103\u021bii.
\nCele 12 studii sunt precedate de prefa\u021ba (,,Mo\u0219tenirea literar\u0103 \u0219i spiritual\u0103 a lui Vintil\u0103 Horia\u201d) \u00een care cei doi editori ai c\u0103r\u021bii se refer\u0103: 1. La consecin\u021bele absurde ale aplic\u0103rii \u201escrofuloase\u201d a legii 217\/2015 de c\u0103tre Institutul Na\u021bional pentru Studierea Holocaustului din Rom\u00e2nia , prin directorul lui general Alexandru Florian, ac\u021biune prin care lui Vintil\u0103 Horia i se men\u021bine condamnarea de legionar \u0219i criminal de r\u0103zboi, conform Sentin\u021bei Nr.11 din 21 februarie 1946 dat\u0103 de Tribunalul Poporului (!!!); 2. Demontarea, prin analiza operei celui \u00een cauz\u0103, a falsit\u0103\u021bii acelei sentin\u021be. Urmeaz\u0103 \u201eBibliografia\u201d Vintil\u0103 Horia, \u00een edi\u021bia princeps a operelor, alc\u0103tuit\u0103 de Basarab Nicolescu pe sec\u021biuni: romane, nuvele, memorii, eseuri, poezie; a c\u0103r\u021bilor despre scriitor, coresponden\u021ba, revistele care au dedicat numere speciale scriitorului, dic\u021bionarele care au \u0219i \u00een fine, tezele de doctorat. Aceast\u0103 parte introductiv\u0103 se \u00eencheie cu \u201ePoveste, f\u0103r\u0103 happy-end, a vie\u021bii lui Vintil\u0103 Horia\u201d \u00een care Alex. \u0218tef\u0103nescu creioneaz\u0103 portretul moral-spiritual al scriitorului. \u00cen continuare, urmeaz\u0103 cele 12 studii.
\n\u00cen \u201eCavalerul Cunoa\u0219terii Ce Va Veni\u201d, pornind de la evocarea prieteniei cu Vintil\u0103 Horia, Basarab Nicolescu face un \u201cexerci\u021biu de admira\u021bie\u201d. Florin Manolescu \u00een \u201eVintil\u0103 Horia: un g\u00e2ndirist apr\u00e8s la lettre\u201d se opre\u0219te asupra primilor ani de exil, c\u00e2nd scriitorul, marcat de trauma pierderii patriei, se zbate suflete\u0219te \u0219i spiritualice\u0219te \u00eentru c\u0103utarea unei noi patrii. Toat\u0103 aceast\u0103 zbuciumare a fost chihlimbarizat\u0103 mai \u00eent\u00e2i \u00een volumul de poezii A murit un sf\u00e2nt \u2013 1951. \u00cen partea a doua a studiului, exegetul literaturii exilului rom\u00e2nesc reconstituie teoria romanului disipat\u0103 \u00een diferite texte ale scriitorului. Cele dou\u0103 studii ample \u0219i substan\u021biale (\u201ePublicistica lui Vintil\u0103 Horia \u00een perioada interbelic\u0103\u201d \u0219i \u201eEseistul Vintil\u0103 Horia \u00een revistele exilului rom\u00e2nesc\u201d), semnate de Mihaela Albu \u0219i Dan Anghelescu nu mai au nevoie de nici un comentariu, deoarece de la titlu la organizarea lor interioar\u0103 spun lucrurile fundamentale despre acest sector al operei horiene; subliniem c\u0103 autorii pun \u00een eviden\u021b\u0103 bogata palet\u0103 problematic\u0103 \u0219i temeinicia filosofic\u0103 a eseisticii \u0219i publicisticii scriitorului. Prin informa\u021biile pe care le aduc \u0219i prin dovezile despre crimele regimului comunist \u00eempotriva culturii na\u021bionale, se impun cele dou\u0103 studii documentare ale Mirelei Rotaru: \u201eVintil\u0103 Horia \u00een dosarele Securit\u0103\u021bii\u201d \u0219i \u201eDosarul premiului Goncourt 1960\u201d. \u00cen \u201eVintil\u0103 Horia. De la comparatism la \u201d, Corin Braga se apleac\u0103 asupra personalit\u0103\u021bii \u0219i operei scriitorului cu o privire complex\u0103 pun\u00e2nd la contribu\u021bie psihologia-psihanaliza, filosofia, esoterismul. Din opera scriitorului, autorul studiului extrage c\u00e2teva idei de mare interes, cum ar fi: \u201eomenirea secolului XX tr\u0103ie\u0219te o despiritualizare ce risc\u0103 s\u0103 o neantizeze\u201d; \u201eantropocentrismul prin care Rena\u0219terea a detronat Evul Mediu se dovede\u0219te a fi fost \u00eenceputul unei r\u0103t\u0103ciri ontologice\u201d; \u201eideologizarea \u0219i dogmatizarea [\u2026] duc la substituirea individului viu, creator cu un sistem rigid [\u2026] care congeleaz\u0103 g\u00e2ndirea\u201d. Cu toate semnele rele, speran\u021ba nu l-a p\u0103r\u0103sit nici o clip\u0103 pe Vintil\u0103 Horia. \u201eCa profil creator \u0219i uman, afirm\u0103 Corin Braga, Vintil\u0103 Horia se \u00eenscrie \u00een tipologia goethean, cu o viziune holist\u0103 asupra lumii\u201d. Incitant prin noutatea ideii este studiul \u201eEpistolarul latin \u0219i Dumnezeu s-a n\u0103scut \u00een exil\u201d al Ioanei Costea, care pune romanul \u00een rela\u021bie cu teoria-poetica-epistolografia antic\u0103 (roman\u0103). Pornind de la opera lui Platon (Republica, Legile, Scrisorile, Mitul Atlantidei), Lucian Dinc\u0103 face mai mult un rezumat al romanului A \u0219aptea scrisoare, \u00een care Vintil\u0103 Horia creeaz\u0103 personajul romanesc Platon, un alter ego, ca \u0219i Ovidiu ori Toma Singuran. Rezumarea se face prin grila dogmaticii cre\u0219tine a iubirii cristice. Un excelent studiu despre personajele feminine din romanele horiene ne ofer\u0103 Claudia Dr\u0103g\u0103noiu, \u201eRosinata, e\u0219arfa galben\u0103 \u0219i pietrele din Montparnasse: detalii de pe un crochiu cu femei din Ihtaca.\u201d E un studiu subtil, cu idei ce \u00ee\u0219i a\u0219teapt\u0103 dezvoltarea monografic\u0103. \u00cen \u201eJurnalul unui \u021b\u0103ran de la Dun\u0103re – sensuri \u0219i cititori\u201d, Alina-Elena Costin face o analiz\u0103 antropologico-social\u0103 \u0219i psihologic\u0103 a condi\u021biei de exilat \u0219i a recept\u0103rii operei \u00een raport cu acest statut, autoarea centr\u00e2ndu-\u0219i analiza pe perioada parizian\u0103 a exilului lui Vintil\u0103 Horia. E un studiu de caz. Una din ideile pe care le putem extrage din studiul Alinei-Elena Costin este: \u00een ciuda tuturor elementelor formal-tehnice, \u00eencep\u00e2nd cu titlul \u0219i termin\u00e2nd cu ultima fraz\u0103, Jurnalul unui \u021b\u0103ran de la Dun\u0103re este un roman. P\u0103cat c\u0103 studiul istoric al lui Liviu Marius Ilie (\u201e\u0218tefan cel Mare \u00een romanul Mai sus de miaz\u0103noapte\u201d) nu are \u0219i un pandant despre valorile literare ale romanului, acestea fiind doar enun\u021bate \u00een paragraful \u201eintroducere\u201d \u0219i \u00een cel de \u201econcluzii\u201d. Despre c\u0103l\u0103toriile lui Vintil\u0103 Horia spre centrele spirituale ale P\u0103m\u00e2ntului scrie Iuliu Cristian Arie\u0219anu (\u201eC\u0103l\u0103torie spre centrele P\u0103m\u00e2ntului. O lectur\u0103 antropologic\u0103\u201d) \u0219i Cristian B\u0103dili\u021b\u0103 (\u201e lui Vintil\u0103 Horia. C\u0103l\u0103torie la centrele p\u0103m\u00e2ntului \u0219i dincolo de vizibil\u201d). Concluzia final\u0103 a celor dou\u0103 studii: c\u0103r\u021bile de c\u0103l\u0103torii nu sunt simple \u00eensum\u0103ri de interviuri, ci construc\u021bii de idei; interviurile lui Vintil\u0103 Horia sunt analoage Dialogurilor lui Platon.
\nVolumul pe care \u00eel recomand\u0103m spre studiu se \u00eencheie cu \u201eAnexa\u201d: Dup\u0103 treizeci de ani, un text \u00een care Vintil\u0103 Horia rememoreaz\u0103 istoria premiului Goncourt-1960.
\nUltima pagin\u0103 a c\u0103r\u021bii recenzate este \u201eDespre autorii\u201d lui.
\nPrin nivelul academic al studiilor, prin tratarea temelor f\u0103r\u0103 parti-pris-uri, prin debarasarea celor b\u0103tr\u00e2ni de cele \u00eenv\u0103\u021bate \u00een \u0219coala comunist\u0103 \u0219i prin imunitatea dovedit\u0103 de cei tineri (cu dou\u0103 excep\u021bii, to\u021bi semnatarii studiilor sunt tineri) la ecourile ei, cartea aceasta este un model de urmat.
\nAcest volum de studii despre via\u021ba \u0219i opera autorului romanului Dumnezeu s-a n\u0103scut \u00een exil este reabilitarea moral\u0103 a scriitorului. Trebuie s\u0103 urmeze reabilitarea juridic\u0103 care s\u0103 anuleze sentin\u021ba stalinist\u0103 a \u201etribunalului poporului\u201d din 1946.<\/p>\n


\nValeria MANTA T\u0102ICU\u021aU<\/strong>
\n\"\"

Gheorghe Oncioiu, Extrac\u021bii f\u0103r\u0103 anestezie<\/strong><\/p>\n

Bun de citit \u00een zilele ploioase, romanul \u201eExtrac\u021bii f\u0103r\u0103 anestezie\u201d (Editgraph, 2013), de Gheorghe Oncioiu, \u00eei propune cititorului intrarea \u00eentr-o lume de care p\u00e2n\u0103 \u0219i cei mai viteji se tem: cea a medicilor stomatologi, reparatorii tuturor gre\u0219elilor noastre de alimenta\u021bie \u0219i de igien\u0103. Dac\u0103 ar fi strict profesional, cu studii de caz \u0219i informa\u021bii de specialitate, probabil c\u0103 romanul ar sf\u00e2r\u0219i prin a fi p\u0103r\u0103sit de la primele pagini. Din fericire, autorul buzoian are umor, \u0219tie s\u0103 povesteasc\u0103 \u0219i nu duce lips\u0103 de spiritul de observa\u021bie \u0219i de analiz\u0103 at\u00e2t de necesar unui prozator care se respect\u0103, astfel c\u0103 reu\u0219e\u0219te s\u0103 scrie o proz\u0103 alert\u0103, savuroas\u0103, care amuz\u0103, dar \u0219i pune pe g\u00e2nduri.
\nPoliclinica stomatologic\u0103 din roman este, de fapt, un c\u00e2mp de lupt\u0103, \u00een care miza nu este tratarea pacien\u021bilor \u0219i compasiunea fa\u021b\u0103 de suferin\u021bele lor, ci c\u00e2\u0219tigul material al medicilor angaja\u021bi, plus \u00eendelung visata \u0219efie, aduc\u0103toare de prestigiu \u0219i multe alte foloase. Medicii au nume care-i carecterizeaz\u0103 perfect: Proptea, Fofileanu, C\u00e2nt\u0103re\u021bu, Potriveal\u0103, Uluitu etc., \u00een func\u021bie de n\u0103ravurile \u0219i de caracterul fiec\u0103ruia. Nici un personaj (cu excep\u021bia, poate, a doctorului Lep\u0103datu) nu este simpatic; preg\u0103tirea profesional\u0103 precar\u0103, corup\u021bia, lipsa de respect fa\u021b\u0103 de meserie \u0219i fa\u021b\u0103 de \u201eobiectul muncii\u201d (adic\u0103 fa\u021b\u0103 de pacient) sunt tr\u0103s\u0103turi comune. Doctori\u021ba C\u00e2nt\u0103re\u021bu este mai preocupat\u0103 de spionarea colegilor \u0219i de darea lor \u00een g\u00e2t pe la forurile comuniste legiuitoare, dec\u00e2t de practicarea meseriei pentru care este pl\u0103tit\u0103; ea se face doar c\u0103 munce\u0219te, a\u0219a cum procedeaz\u0103 \u0219i Fofileanu, \u0219i Potriveal\u0103, \u0219i to\u021bi ceilal\u021bi angaja\u021bi, de la vl\u0103dic\u0103 p\u00e2n\u0103 la opinc\u0103 (\u00een primul capitol apar \u0219i dou\u0103 femei de serviciu \u0219leamp\u0103te, lene\u0219e \u0219i analfabete, dar care au un bine pus la punct mecanism al lingu\u0219irii). Doctorul Proptea, stagiarul care habar n-are de meserie, nici m\u0103car nu mai simuleaz\u0103 c\u0103 munce\u0219te: el are pile, cuno\u0219tin\u021be \u0219i rela\u021bii (sigla pcr nu trimitea doar la partidul comunist, ci \u0219i la modul intern de func\u021bionare a sistemului), a\u0219a c\u0103 va ocupa, \u00een final, func\u021bia de director al institu\u021biei, at\u00e2t de v\u00e2nat\u0103 de to\u021bi ceilal\u021bi medici, fiindc\u0103 a\u0219a se \u00eent\u00e2mpla pe atunci (\u0219i acum e la fel, c\u0103ci tr\u0103im \u00een aceea\u0219i \u021bar\u0103): cel mai prost trebuia s\u0103 c\u00e2\u0219tige.
\n\u00centre personaje, Profesoru pare a face not\u0103 discordant\u0103: el este singurul cu preocup\u0103ri \u0219tiin\u021bifice, singurul care mai cite\u0219te \u0219i care mai manifest\u0103 oarece interes pentru profesia aleas\u0103. Numai c\u0103 romanul lui Gheorghe Oncioiu nu propune dezbateri etice cu \u00eemp\u0103r\u021birea personajelor \u00een bune \u0219i rele, ci \u00eentre\u021bine o stare de ambiguitate moral\u0103: Profesoru pare bun, dar este la fel de corupt ca \u0219i ceilal\u021bi, la fel de pervers, \u00een ciuda aerelor lui savante \u0219i a cumsec\u0103deniei mimate, \u0219i, \u00een plus, capabil s\u0103-i manipuleze pe cei care fac gre\u0219eala de a se apropia de el. Doctorul Lep\u0103datu, interesat de meserie \u0219i credul, este una dintre victimele celui pe care-l crede mentor onest; trezirea la realitate este dramatic\u0103, dar nu influen\u021beaz\u0103 cursul (ne)firesc al lucrurilor.
\nDac\u0103 medicii (chiar \u0219i cei cu o aparen\u021b\u0103 de respectabilitate) sunt tic\u0103lo\u0219i, se sap\u0103, se toarn\u0103, fac \u0219i desfac alian\u021be \u00een func\u021bie de interesele de moment, \u00eentre\u021bin, \u00eentr-un cuv\u00e2nt, corup\u021bia institu\u021bionalizat\u0103, trebuie spus c\u0103 nici pacien\u021bii lor nu sunt \u00eengeri. \u00cen definitiv, tr\u0103iesc cu to\u021bii \u00eentr-o lume f\u0103r\u0103 valori, f\u0103r\u0103 repere, \u00een care singura lege este cea a junglei: fiecare membru este un pr\u0103d\u0103tor, fiecare secer\u0103 spaim\u0103 la nivelul trofic inferior. Trebuie spus c\u0103 Gheorghe Oncioiu are inteligen\u021ba de a nu folosi numai negru \u00een tablourile \u201ede familie\u201d pe care le ilustreaz\u0103 \u0219i de a nu ap\u0103sa cine \u0219tie c\u00e2t pe dramatismul scenelor. Multe secven\u021be stau sub semnul unui umor de bun\u0103 calitate: un pacient \u00een v\u00e2rst\u0103 confund\u0103 contraunghiul cu contra unghia \u0219i stomatologia cu pedichiura, un v\u00e2n\u0103tor aduce gloan\u021be (plumbi) pentru plombarea singurului molar care i-a mai r\u0103mas, o mam\u0103 cu pile \u00ee\u0219i aduce fiica la \u201edezumflat\u201d, pretext\u00e2nd c\u0103 nu cunoa\u0219te diferen\u021ba dintre o balonat\u0103 \u0219i-o gravid\u0103 sau dintre stomatologie \u0219i ginecologie etc.
\n\u201eExtrac\u021biile f\u0103r\u0103 anestezie\u201d \u00ee\u0219i poart\u0103 cititorul printr-o lume prea pu\u021bin explorat\u0103 literar \u0219i dau m\u0103rturie despre calit\u0103\u021bile indubitabile de prozator ale autorului, fost medic stomatolog.<\/p>\n


\nEmil NICULESCU<\/strong>
\n\"\"

ION G. PENA, UN SCRIITOR \u201eNOROCOS\u201d?<\/strong>
\n– tu\u0219e la un portret \u2013<\/em><\/p>\n

S\u0103-l (re)evoci pe poetul preceptor Ion G.Pena (ce p\u0103rere ar fi avut Moromete despre \u201efonciire\u201d \u0219i, eventual, aceast\u0103 frumoas\u0103 ispravniceasc\u0103 profesie, nu este momentul s\u0103 detaliem), la o mul\u021bime de ani de la deces (la 105 ani de la na\u0219tere \u0219i mul\u021bi al\u021bii de c\u00e2nd s-a stins – 29 iulie 1944 -, \u00eentr-un spital militar, la Alba Iulia, probabil evacuat de pe front) este un lux pe care, la starea literelor noastre, ni-l putem \u00eeng\u0103dui, cu o anumit\u0103 str\u00e2ngere de inim\u0103, av\u00e2nd, totu\u0219i, o anumit\u0103 acoperire de la Bacovia: \u201eO, genii \u00eentristate care mor\/ \u00cen cerc barbar \u0219i f\u0103r\u0103 sentiment\u2026\u201d
\n\tB\u0103g\u0103m de seam\u0103 c\u0103 urma lui pe p\u0103m\u00e2nt, din punct de vedere al istoriei literare, nu este, mai ales dup\u0103 1990, lipsit\u0103 de pregnan\u021b\u0103; teleorm\u0103neni \u0219i nu numai, de la Nae Antonescu la Stan V. Cristea, i-au f\u0103cut r\u00e2nduielile, f\u0103r\u0103 a se scumpi la elogii, pomenindu-l drept \u201efantasist\u201d \u0219i anticipatoriu.
\n\tUbi sunt, dac\u0103 ar fi s\u0103 fie, mai recen\u021bii deceda\u021bi : Leonid Dimov, Virgil Mazilescu, Mihai Ursachi, Dan Lauren\u021biu, Cezar Iv\u0103nescu \u0219i al\u021bii de talia lor, acum, c\u00e2nd se practic\u0103 un g\u00e2f\u00e2it foiletonism, ce \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u021bin\u0103 caden\u021ba cu mar\u0219ul (maiakovskian, pe st\u00e2ngul, pe dreptul?) \u0219i suma cumplit\u0103 de apari\u021bii editoriale lirice. Nu se \u0219tie, ei sunt, cum cu suficien\u021b\u0103 se spune, \u201edeja istorie\u201d, iar aia este pentru tocilari, b\u0103ie\u021bii de\u0219tep\u021bi au \u201e\u0219coala vie\u021bii\u201d.
\n\tPoet, epigramist (dintre cei acizi), prozator, Ion G. Pena s-a nimerit s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00eentr-o vreme de mare combustie cultural\u0103, sf\u00e2r\u0219itul deceniului trei al veacului trecut, o adev\u0103rat\u0103 streche a revistelor literare, cum depune memorialistul Pericle Martinescu, n\u0103scut \u00een acela\u0219i an cu poetul teleorm\u0103nean, inventariind: A fost o explozie de inteligen\u021b\u0103, de for\u021b\u0103 creatoare efectuat\u0103 \u00een libertate cu un elan ce nu se mai \u00eenregistrase vreodat\u0103 \u00een Rom\u00e2nia. (\u2026) Ca o ilustrare a celor afirmate mai sus, e de-ajuns s\u0103 ilustrez un singur aspect al fenomenului cultural de atunci, anume num\u0103rul mare de reviste literare ce ap\u0103reau \u00een acei ani, nu numai \u00een Bucure\u0219ti, dar \u0219i \u00een diferite alte ora\u0219e, de la un cap\u0103t la altul al \u021b\u0103rii. \u00centre 1932 \u0219i 1936 s-a \u00eenregistrat un adev\u0103rat \u201edumping\u201d de asemenea publica\u021bii \u00eenf\u0103ptuite de oameni foarte tineri (\u201eLes moins vingt-cinq\u201d clamau unu), care sub formula general de \u201eavantgard\u0103\u201d, exaltau un spirit de frond\u0103, de anti-conformism sau pur \u0219i simplu de \u201eteribilit\u0103\u021bi\u201d agresive, a c\u0103ror \u021bint\u0103 p\u0103rea a fi una singur\u0103: s\u0103 \u0219ocheze, ba chiar s\u0103 scandalizeze vechea mentalitate instalat\u0103 \u00een interiorul forurilor oficiale.(\u2026) Nu numai c\u0103 le re\u021bin numele, dar parc\u0103 le \u0219i v\u0103d, ast\u0103zi, cu formatul, caracterele tipografice, pagina\u021bia lor. Unele aveau titluri pompoase, altele foarte modeste, sau voit-impertinente: Bobi, R\u0103boj, Caravana, Critica neagr\u0103, Pegas, Cadran, Vraja, Miniaturi, Herald, X. Y., Cristalul, Brazda literar\u0103, Gong, \u0218i\u0219 (toate \u00een Bucure\u0219ti), Buha, SO4H2 (Acid sulfuric, n.m.), Atom, Vitrina, (Turnu M\u0103gurele), Rod (Alexandria), Punctul (Gala\u021bi), Stilet, Star, Sv\u00e2rcoliri (Br\u0103ila), M\u00e2ine (C\u0103l\u0103ra\u0219i), Strada (C\u00e2mpina), \u00censemn\u0103ri (Dorohoi), Foc t\u00e2n\u0103r (Roman), Bloc (Piatra Neam\u021b), Alfa, Carada\u0219ca (Ia\u0219i), Start (Bra\u0219ov), Flux (Covasna), Orion (R\u0103d\u0103u\u021bi), Festival (Silistra), Carnet literar, G\u00e2nd nou (Buz\u0103u), Caiet (R\u00e2mnicu S\u0103rat), Ismail Expres etc. etc. (Pericle Martinescu, Visul Cavalerului, Constan\u021ba, Editura \u201eEx-Ponto\u201d, 1998, p. 90-91).
\n\t\u00centre cele care au sc\u0103pat sagacelui prozator \u0219i diurnist dobrogean se num\u0103r\u0103 \u0219i Drum (Ro\u0219iorii de Vede), revist\u0103 editat\u0103 de Gruparea literar\u0103 \u201eDrum\u201d, asocia\u021bie a tinerilor publici\u0219ti teleorm\u0103neni, \u00eenfiin\u021bat\u0103, \u00een 1935, sub pre\u0219edin\u021bia de onoare a lui Zaharia Stancu, pre\u0219edin\u021bii activi fiind Nicolae St\u0103nescu-Udrea \u0219i Florin Cre\u021beanu, dup\u0103 m\u0103rturiile lui Al. Tair. Acolo \u00eei va fi tip\u0103rit, \u00een 15 iunie 1938, poemul Poetul din urm\u0103 Pe-aici poetul este r\u0103t\u0103cit,\/ Prin h\u00e2rburi de anafur\u0103 \u0219i besn\u0103,\/ Heralzii \u00een t\u0103cere i-au murit\/ \u0218i pl\u00e2nsu-i-au durerile \u00een glesn\u0103.\/ De vreme \u00eendelung\u0103-i c\u0103l\u0103tor \u2013\/ Cu pietrele \u0219i roua din gr\u0103din\u0103,\/ Cu pulberea, cu norul tun\u0103tor,\/ Cu toamna \u00eembr\u0103cat\u0103 \u00een rugin\u0103.\/ A n\u0103zuit o \u021bar\u0103 de pove\u0219ti \u2013 \/ Naiade \u00een albastr\u0103 legiune,\/ Luceferi \u00een betele \u00eengere\u0219ti\/ \u0218i verile cu umbr\u0103 de c\u0103rbune.\/ S\u0103 fluture alaiele \u00een zob,\/ Pe lanuri s\u0103 se scuture bel\u0219ugul,\/ Din cupe s\u0103 h\u0103l\u0103due – \u0219i rob\/ Ca neaua s\u0103-i luceasc\u0103 me\u0219te\u0219ugul.\/ O \u021bar\u0103 de lumin\u0103 \u0219i de vis\/ Poetul peste ani a c\u0103utat-o;\/ I-e sufletul de negur\u0103, \u00eenchis\/ \u0218i \u021bara p\u00e2n\u2019acuma n\u2019a aflat-o (reluat \u0219i \u00een \u201ePrepoem, an II, seria II, nr. 19, iunie 1941, unde, de altfel, se anun\u021base, \u00een 1940, iminen\u021ba apari\u021biei unui volum de versuri al scriitorului, \u201eIarmaroc\u201d \u0219i un volum de epigrame \u201eFlori veninoase\u201d).
\n\tCeea ce poate contraria pu\u021bin este faptul de a nu fi fost selectat de Zaharia Stancu \u00een Antologia poe\u021bilor tineri (Editura Funda\u021biilor Regale, 1934). O explica\u021bie par\u021bial\u0103 o afl\u0103m \u00een memoriile fostului antologator: Dup\u0103 adunarea materialului \u2013 peste cinci-\u0219ase mii de pagini \u2013 care \u00eemi luase mai mult de un an, am trecut la cernerea lui. Am eliminat pe acei tineri care mi s-au p\u0103rut c\u0103 nu ar avea suficient\u0103 \u00eendrept\u0103\u021bire s\u0103 intre \u00eentr-o antologie, fie ea \u0219i a scriitorilor tineri. (…) M-au atacat cu violen\u021b\u0103 extrem\u0103 scriitorii neinclu\u0219i \u00een Antologie, \u00eens\u0103 m-au atacat \u0219i scriitorii c\u0103rora le f\u0103cusem loc larg \u00een lucrare. Ace\u0219tia m-au atacat repro\u0219\u00e2ndu-mi c\u0103 n-am fost drept, c\u0103 unor poe\u021bi le-am dat dat prea mult spa\u021biu, iar altora prea pu\u021bin (Zaharia Stancu, Via\u021b\u0103, poezie, proz\u0103! Confesiunile lui Darie, Editura \u201eEminescu\u201d, 1975, p. 78; 80).
\n\t Ion G. Pena debutase \u00een pres\u0103 abia \u00een 1932, \u00een revista \u201eacid\u0103\u201d din Turnu M\u0103gurele. Ar mai fi fost \u0219i un alt motiv care s\u0103-i apropie: admira\u021bia fa\u021b\u0103 de poezia lui Serghei Esenin, din care, \u00eempreun\u0103 cu \u0218tefan Baljalarschi, Ion Pena tradusese ni\u0219te stihuri prin pres\u0103. Confesiunile lui Stancu dau seam\u0103 c\u0103 prin onorariul de pe \u201eAntologia poe\u021bilor tineri\u201d \u0219i-a achitat, la Editura \u201eCartea rom\u00e2neasc\u0103\u201d, tip\u0103rirea ,,T\u0103lm\u0103cirilor din Serghei Esenin\u201d, la a c\u0103rui r\u0103s\u0103dire \u00een rom\u00e2ne\u0219te fusese consiliat, \u00een afar\u0103 de Estera Pascari, \u0219i de studentul \u00eent\u00e2rziat Dumitru Baljarschi, de care, din acea prim\u0103var\u0103 a anului 1929, nu mai \u0219tiu nimic.
\n\tNu i-a sc\u0103pat lui Ion Pena, spre treizeci de ani, c\u00e2nd \u00eencepi s\u0103 ai oarecari elec\u021biuni, nici revista\/ caietul de poezii \u201eZarathustra\u201d, trei numere, tip\u0103rit, din 1940, cu banii din pu\u0219culi\u021bele sparte de liceeni, cum se confesa unul dintre redactori, Ion Caraion (n. 1923, comuna Ru\u0219av\u0103\u021b, jud Buz\u0103u), cel\u0103lalt fiind Al. Lungu, \u00eentr-un interviu recoltat de Adrian P\u0103unescu \u0219i \u00eendosariat \u00een volumul \u201eSub semnul \u00eentreb\u0103rii\u201d (Editura \u201eCartea rom\u00e2neasc\u0103\u201d, 1972).
\n\tAl treilea caiet (ianuarie 1941) cuprindea \u00een afar\u0103 de numele cunoscute (Const. Bivolaru, Lucian Dumitrescu, Traian Lalescu, George Popa, Ioan Coltofeanu, Panait Nicolae, Nanu M\u0103inescu, \u0218tefan Cr\u0103ciun, Vasile I. Lu\u0219canu, Dem. Gh. Nolla, , C. P\u00eerlea, Marin S\u00eerbulescu. Lucian Valea, n.m.) pe bucovineanul Aurel Fedniuc, pe teleorm\u0103neanul Ion Pena, pe D. Nistorescu \u0219i Alcom Ion Tudor. Era publicat\u0103 \u0219i o poezie inedit\u0103 a craioveanului Nicolae Milcu (Emil Manu, Reviste rom\u00e2ne\u0219ti de poezie, Editura Academiei R.S.R., 1972, p. 127). Poezia ce a intrat \u00een paginile caietului buzoian de poezie se numea \u201eScrisoare din ora\u0219\u201d \u0219i era paginat\u0103 la num\u0103rul 13. Nu a fost cu ghinion, dac\u0103 avem \u00een vedere ce s-a \u00eent\u00e2mplat cu colaboratorii revistei, inclusiv cu cei doi, care au ap\u0103rut \u00een colec\u021bia acesteia, \u201eM\u0103t\u0103nii pentru fata ardelean\u0103\u201d de Lucian Valea \u0219i \u201eFata din brazi\u201d de Al. Lungu (Emil Manu, Ion Caraion, Editura \u201eUniversal Dalsi\u201d, 1999, p. 12). Dem. Gh. Nolla, Al. Lungu, Caraion au ales exilul, cum noteaz\u0103 autorul \u201eC\u00e2ntecelor negre\u201d, \u00een prima carte tip\u0103rit\u0103 dincolo de \u201ecortina de fier\u201d: Eu nu m\u0103 aflu \u00een posesia listei barem aproximative, necum complete a pribegilor (care mai sunt sau nu mai sunt \u00een via\u021b\u0103) voi enumera oarecum alfabetic, \u00eentre ace\u0219tia, fo\u0219tii \u201ezarathustri\u0219ti\u201d Alexandru Lungu \u0219i Dem, Gh. Nolla (Ion Caraion, Insectele tovar\u0103\u0219ului Hitler, Munchen, Editura \u201eJon Dumitrescu-Verlag\u201d, 1982, p. 188-189).
\n \tCaraion \u0219i Lucian Valea trecuser\u0103 prin pu\u0219c\u0103rie. D. Nistorescu, care se \u201eprinsese\u201d de ultima apari\u021bie a revistei buzoiene de poezie, va deveni, mai apoi \u201eturn\u0103tor\u201d la Securitate al poetului Dem Iliescu, fost de\u021binut politic, p\u00e2n\u0103 \u00een 1964, prieten al lui Caraion \u0219i fost comandant legionar (a se vedea Ion Costea, Cazul Dem Iliescu \u0219i securitatea, Buz\u0103u, Editura \u201eEditgraph\u201d, 2015). Promi\u021b\u0103toare recolt\u0103.
\n\tLui Caraion, dup\u0103 plecarea \u00een Occident, i s-a pus eticheta de \u201elegionar\u201d, cea purtat\u0103, \u00een postumitate, \u0219i de Pena. \u00cen 1993, \u00eel g\u0103sim men\u021bionat \u00een \u201eBibliografia operelor autorilor legionari\u201d, de Nicolae Ni\u021b\u0103, ap\u0103rut\u0103 \u00een editura \u201eLibertatea\u201d din Jacksonville \u2013 SUA, al\u0103turi de Emil Cioran, Petre \u021au\u021bea, Constantin Noica, Mircea Eliade, Nae Ionescu, Radu Gyr \u0219i al\u021bii. Scriitorul apare pe pagina 204 cu consemnarea: \u201ePena C.I. \u2013 poet. Colaborator la revista \u201eDrum\u201d, ap\u0103rut\u0103 \u00een ora\u0219ul Ro\u0219iorii de Vede\u201d. Acolo, cu mai mult\u0103 \u00eendrept\u0103\u021bire, ar fi putut sta Emil Gulian, autorul unui volum de versuri, \u201eDuh de basm\u201d \u0219i al unei excelente traduceri din E.A. Poe, c\u0103zut pe Frontul de Est. Din m\u0103rturiile contemporanilor, rezult\u0103 c\u0103 simpatiile \u201efantazianului\u201d teleorm\u0103nean se \u00eendreptau mai mult c\u0103tre P.N.\u021a., la a c\u0103rui revist\u0103, \u201eGraiul tineretului\u201d (Turnu M\u0103gurele) colaborase \u00eenc\u0103 de prin 1933. De altfel, colaborarea la revista \u201ePrepoem\u201d, considerat\u0103, dup\u0103 septembrie 1940, de orientare legionar\u0103, \u00eenceteaz\u0103 pe timpul statului gorat Horia Sima. O prob\u0103 la vedere este epigrama teleorm\u0103neanului, din \u201eFurcile caudine\u201d, adresat\u0103 lui A.C. Cuza, mentorul mi\u0219c\u0103rii extremiste: Din tinere\u021be n\u2019a mai dat\/ O epigram\u0103 \u2013 \u0219i-i p\u0103cat!\/ Misterul? Muza i-a fugit\/ Ca nu cumva p\u00een\u2019 la sf\u00eer\u0219it,\/ Uz\u00eend de abila-i suveic\u0103 \/ S-o scoat\u0103 \u0219i pe ea evreic\u0103.
\n\tLa centenar, \u00een 2011, scriitorului i se tip\u0103re\u0219te volumul \u201eScrieri\u201d, cuprinz\u00e2nd poezie, epigrame, proz\u0103, deci un fel de opera omnia; Caraion a binemeritat de un volum de restituire liric\u0103, dinspre poeziile de exil c\u0103tre debut, ajung\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la volumul \u201eInterogarea magilor\u201d (1978), primul \u0219i ultimul, \u00eengrijit de Nicolae \u021aone, \u00een colec\u021bia \u201eScriitori rom\u00e2ni. Patrimoniu. Edi\u021bii definitive\u201d (\u201eAntichitatea durerii\u201d, Editura \u201eVinea\u201d, 2005, 581p.), ap\u0103rut pe banii prim\u0103riei \u0219i r\u0103mas stingher, un proiect avortat din lips\u0103 de fonduri.
\n\tDac\u0103 era un bun epigramist, cum ar proba volumul de debut \u0219i singurul antum, \u201eFurcile caudine\u201d (Ro\u0219iorii de Vede, 1939), unde sunt \u201ededica\u021bii\u201d care merg c\u0103tre caricaturizarea celor mai \u00eenalte v\u00e2rfuri ale societ\u0103\u021bii literare sau politice, \u0219i lu\u0103m pe s\u0103rite: A. C. Cuza, Ion Pillat, Radu D. Rosetti, Al. O. Teodoreanu, Nicolae Iorga, N. Crevedia[3], Al. Macedonschi, Emanoil Bucu\u021ba Gr. Trancu-Ia\u0219i, Al.T. Stamatiad, Ion Minulescu, Al. Cazaban, Tudor Arghezi, Mircea Pavelescu, I.Gr. Perie\u021beanu, Ion Vinea, Iancu Brezeanu, Damian St\u0103noiu, N. Davidescu,, Victor Eftimiu, G. Top\u00e2rceanu, Miguel de Cervantes Saavedra, G. Bogdan Duic\u0103, Cincinat Pavelescu, Pon\u021biu Pilat, Socrate, Hamlet, am putea spune c\u0103, abord\u00e2nd via\u021ba politic\u0103 de dup\u0103 guvernul Petru Groza, lesne ar fi putut fi cetluit politic, a\u0219a cum i s-a \u00eent\u00e2mplat lui P\u0103storel Teodoreanu, ce a avut inabilitatea de a scrie, printre altele, despre merituoasa \u201eAna a noastr\u0103\u201d (Pauker); un alt epigramist, Ion Penciu, a fost coleg de celul\u0103 cu V. Voiculescu, \u00eentemni\u021bat cu \u201elotul Rugul Aprins\u201d (1958).
\n\t\u0218tefan Baciu, care \u00eel prezenta \u00een \u201eUniversul literar\u201d, dup\u0103 vreo doi ani (1944-1946) de publicistic\u0103 \u201eangajat\u0103\u201d, pe linia politic\u0103 a sociali\u0219tilor (perdan\u021bi) ai lui Titel Petrescu, va emigra prin Honolulu \u0219i America Latin\u0103, de unde, dup\u0103 1990, a trimis un volum de memorii – \u201ePraful de pe tob\u0103\u201d.
\n Revista \u0219i editura \u201eDrum\u201d au fost suspendate de cenzur\u0103 \u00een 1940. Cunoscutul publicist \u0219i istoric literar Stan V. Cristea \u00eei revela intui\u021bii cu alonj\u0103 \u0219i de rezonan\u021b\u0103: \u201eSurprinz\u0103tor, prin 1943 \u2013 1944, Ion Pena pare c\u0103 evolua spre un nou fel de poezie… \u00eei \u00eentrez\u0103rim \u2013 incredibil, cumva pe Nichita St\u0103nescu \u0219i Marin Sorescu\u201d.
\nMobilizat, din Domne\u0219ti, pe frontul celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, Pena moare, la numai 33 de ani, fiind \u00eenmorm\u00e2ntat \u00een Cimitirul Eroilor din Alba Iulia.
\nPatru volume de versuri: \u201eIarmaroc” (un volum de poezii, voluminos, de peste o sut\u0103 de poezii, din care c\u00e2teva au apucat sa fie publicate), \u201eVariet\u0103\u021bi”, \u201eFum” \u0219i \u201eNord” s-au pierdut sau au r\u0103mas \u201e\u00een custodia\u201d nu chiar sigur\u0103 a unor prieteni.
\n\tLarii \u0219i pena\u021bii genera\u021biei lui Ion G. Pena nu au fost dintre cei mai grijulii, ba am putea spune c\u0103, \u00een multe cazuri, au fost c\u00e2t se poate de absentei\u0219ti. Biografiile multor scriitori au stat sub malignul semn al Yaltei, sub dangaua \u00eenfrico\u0219at\u0103 a lui Kali Yuga. Nu, desigur, pentru to\u021bi; Zaharia Stancu, ce \u00eei va supravie\u021bui trei decenii autorului \u201eFurcilor caudine\u201d, va avea ocazia, \u00een 1949, s\u0103 locuiasc\u0103, la Leningrad, \u00een hotelul unde s-a sinucis Esenin; vestea mor\u021bii scriitorului, mai mult sovietic dec\u00e2t rus, Elya Ehremburg, \u00eel va surprinde pe \u021b\u0103rmul M\u0103rii Negre, la casa scriitorilor sovietici din Yalta, unde compuneam ultimul capitol din romanul \u201eV\u00e2ntul \u0219i ploaia\u201d (Zaharia Stancu, Op. cit., p. 27).
\n\t Lumina, pe care poetul Ion Pena n-a mai prins-o, venea, de ani buni, de la Kremlin. Este unul din a\u0219a-numita \u201egenera\u021bie pierdut\u0103\u201d, ce, fragmentar, a fost reg\u0103sit, prin diligen\u021bele celor ce cred c\u0103 \u201ecine uit\u0103 nu merit\u0103\u201d. <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Mihaela Mariana CAZIMIROVICI \u00centru redescoperirea cronologiei sacre Obi\u0219nuim, \u00een ultima vreme, s\u0103 etichet\u0103m \u0219i s\u0103 aplic\u0103m \u0219tampile reci, mai ales<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16515"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=16515"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16515\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":16516,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16515\/revisions\/16516"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=16515"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=16515"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=16515"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}