{"id":16395,"date":"2021-11-11T13:48:21","date_gmt":"2021-11-11T10:48:21","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=16395"},"modified":"2021-11-11T13:48:21","modified_gmt":"2021-11-11T10:48:21","slug":"spatii-culturale-nr-48-11","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=16395","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 48 (11)"},"content":{"rendered":"

C\u0103r\u021bi prezentate de:<\/strong><\/em><\/p>\n

Petre ISACHI<\/strong>
\n\"\"

Texteatena
\nsau
\n\u201ecine sunt eu ca s\u0103 \u00eencap \u00eentr-o poezie\u201d*<\/strong><\/p>\n

\tAm botezat aceste \u00eensemn\u0103ri critice \u201eTexteatena\u201d, pentru a le reaminti cititorilor no\u0219tri titlurile unor volume (Texteiova, Antonevroze, Corbotexte) ce apar\u021bin unor scriitori (Gh. Iova, Liviu Antonesei, Daniel Corbu) care cultiv\u0103 ostentativ mitul originalit\u0103\u021bii biografiste (suprema\u021bia eului biografic), poetica \u201etexisten\u021bei\u201d (Mircea C\u0103rt\u0103rescu), poetica \u201emitexisten\u021bei\u201d (Gh. Izb\u0103\u0219escu), defularea liric\u0103, credin\u021ba \u00een liberul arbitru, raportul dialogic cu forma\u021biunile simbolice \u201ede dincolo de oglind\u0103\u201d, bovarismul auctorial, efectul realist poetic de veridicitate, mitologia ora\u0219ului, oniricul, introspec\u021bia vag autentic\u0103 etc. Din aceea\u0219i familie de poe\u021bi face parte \u2013 dup\u0103 opinia noastr\u0103 \u2013 \u0219i autoarea cardiogramelor poetice din prezentul volum \u00een care (re)citim o poezie a condi\u021biei feminine amenin\u021bat\u0103 de frigul singur\u0103t\u0103\u021bii, de nostalgia iubirii, de arogan\u021ba masculin\u0103, dar \u0219i de comedia existen\u021bial\u0103 a eternului ora\u0219 provincial. Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, t\u00e2n\u0103ra scriitoare intuie\u0219te \u201epoetica texisten\u021bei\u201d, recunosc\u00e2nd implicit prioritatea ontologic\u0103 a Fiin\u021bei asupra logosului (v. ora\u0219ul se plimb\u0103 prin tine, nu mai e nimic de sim\u021bit, \u00eentre timp, \u00een c\u0103utare, iluzie, (ne)semnificativ, la ora dou\u0103 din noapte etc.) \u0219i suger\u00e2ndu-ne contextual c\u0103 orice Text este (re)scris \u00een clipa \u00een care se cite\u0219te!
\n\t\u201eS\u0103 nu crezi \u00een mine\u201d, ne avertizeaz\u0103 \u00een poemul cu acela\u0219i nume Atena Ivanovici, \u00een cel de-al doilea volum al s\u0103u, Frica de poezie ce tr\u0103deaz\u0103 \u00een scriitur\u0103 nu doar \u201enemul\u021bumirea de sine\u201d, ci \u0219i cele trei mari crize ale poetului postmodern: criza limbajului, criza Eului \u0219i criza realit\u0103\u021bii. \u201eNu sunt genul care scrie poezii pe care s\u0103 le \u00een\u021belegi\u201d, pluseaz\u0103 autoarea adres\u00e2ndu-se unui cititor virtual, \u00een discern\u0103m\u00e2ntul c\u0103ruia nu mai crede, probabil, \u0219i pentru c\u0103 tr\u0103im \u00eentr-o stare\/ er\u0103 implacabil\u0103 de epigonism \u0219i plagiat. Poeta, \u201eun m\u00e2nc\u0103tor de cuvinte\u201d, cum se autodefine\u0219te, ce locuie\u0219te cu \u0218tefan, fiul, motiv poetic, \u00eentr-un apartament al etajului VIII, dintr-un bloc al Bac\u0103ului postcomunist, se ipostaziaz\u0103 (dup\u0103 modelul genera\u021biei optzeciste) \u00eentr-un \u201epersonaj\u201d ubicuu al propriei c\u0103r\u021bi. A\u0219a se explic\u0103 veridicitatea volumului, configurarea psihanalitic\u0103, aproape documentar\u0103 a Autorului, egocentrismul auctorial\/ autoreferen\u021bialitatea, substan\u021ba tragic\u0103 a destinului, comportamentul narcisist al creatorului etern, identit\u0103\u021bile alternative ale tipologiei Eu-rilor poetice, dar \u0219i nostalgia gratuit\u0103\u021bii, autoreflexivit\u0103\u021bii, a poeziei pure (\u201eumbre albe pentru fiecare nemul\u021bumire de sine\u201d), a lirismului guvernat de \u201elegea uit\u0103rii\u201d \u0219i de faptul\/ realitatea fatal\u0103 c\u0103 \u201eora\u0219ul se plimb\u0103 prin tine\/ str\u0103zile te p\u0103\u0219esc asfaltul \u00ee\u021bi curge\/ prin venele dornice de soare\/ rodesc cai\u0219ii \u00een palmele \u00eenc\u0103 reci\/ orele amiezii sunt grele ca ni\u0219te\/ haine prea groase te scuturi de ele\/ nu-\u021bi mai \u00eencapi \u00een piele de at\u00e2ta via\u021b\u0103\/ sufleci ramurile copacului de ginko biloba\/ din parcul trandafirilor \u0219i te apuci\/ de crescut pe la r\u0103d\u0103cini te love\u0219ti de asfaltul\/ care \u00ee\u021bi curge prin vene te scuturi \u00eenc\u0103 odat\u0103\/ nu \u0219tiu\/ poate de moartea din g\u00e2nd\u201d (hai la plimbare)
\n\tLeg\u0103tura organic\u0103 \u00eentre scriitur\u0103 \u0219i via\u021b\u0103 asigur\u0103 supravie\u021buirea lirismului, prin apologia pluralismului tematic \u0219i a canonului estetic optzecist, f\u0103r\u0103 a respinge \u00eens\u0103 ostentativ tradi\u021bionalismul estetic. Atena Ivanovici pare s\u0103 fie convins\u0103 c\u0103 decanonizarea, deconstruirea triunghiului logic\u0103 \u2013 estetic\u0103 – canon dizolv\u0103 ierarhiile \u0219i taxonomiile din lirica contemporan\u0103, ceea ce face ca fiecare poet din noul val, s\u0103 viseze (f\u0103r\u0103 s\u0103-l poat\u0103 institui!) un (supra)canon care s\u0103 negocieze permanent echilibrul \u00eentre tradi\u021bionalism, (post)modernism \u0219i avangardism. Defularea liric\u0103, retorica orgolioas\u0103, drama neidentit\u0103\u021bii cu ceilal\u021bi (unicitatea mult visat\u0103 de romantici!) spore\u0219te \u0219ansa poeziei scrise de Atena, de a reveni la ceea ce a fost dintotdeauna: comunicare de sine: \u201eascuns\u0103 \u00eentr-un ochi\/ care le vede pe toate\/ dar nu se vede pe sine\/ poezia e precum s\u00e2ngele\/ c\u00e2nd \u021b\u00e2\u0219ne\u0219te te doare p\u00e2n\u0103 la suflet\/ \u0219i taci\/ poezia e precum e\u0219ti tu\/ nu sunt ceea ce \u00ee\u021bi trebuie dar m\u0103 vrei\/ cu versurile mele \u0219chioape\/ cu m\u00e2inile mele at\u00e2rn\u00e2nd \u00een loc s\u0103 se av\u00e2nte\/ cu triste\u021bea mea ca fumul de \u021bigar\u0103\/ poezia e precum un m\u00e2ine\/ te min\u021bi c\u0103 va veni\/ \u0219i scrii\u201d (poezia e precum fericirea). Pentru a evada din estetica, poetica \u0219i poietica optzecismului, poeta se deschide atemporalului, augustei minciuni a literaturii, \u00eenc\u00e2t cele mai bune poeme ale volumului confirm\u0103 teza c\u0103 esen\u021ba poeziei este inactual\u0103 (v. ascult\u00e2nd t\u0103cerea, frica de poezie nu trece, febra etajului opt, asem\u0103nare, destin, hai s\u0103 mai scriem o poezie, eu nu tr\u0103iesc etc.).
\n\tAtemporalitatea este configurat\u0103 ca dep\u0103\u0219ire a categoriilor temporale sau ca uitare a timpului, iar alteori ca o concentrare de durat\u0103, ca nemurire a clipei estetice: \u201ealte cuvinte i se coceau pe buze\/ alte cercuri trasa cu bra\u021bele-i lungi\/ arunca praf \u00een ochii timpului s\u0103 o uite a\u0219a\/ cum o \u021bineau minte lucrurile din cas\u0103\/ dar s-a trezit c\u0103 e azi\/ (aceea\u0219i ochi acelea\u0219i dep\u0103rt\u0103ri alt\u0103 privire)\/ \u0219i c\u0103 e cea care\/ coase \u00een fiecare zi haine noi g\u00e2ndurilor\/ cele vechi o mai str\u00e2ng\/ ca o umbr\u0103 de m\u00e2n\u0103\u201d (era una dintre celelalte). Capitalul poetic al Atenei Ivanovici (de profesie: economist\u0103) vine din tr\u0103ire, amintire (amintirea este estetic\u0103 prin ea \u00eens\u0103\u0219i) \u0219i imagina\u021bie ( = reprezentarea unei realit\u0103\u021bi absente, visate). Dac\u0103 amintirea creeaz\u0103 individualitatea oric\u0103rui Eu \u0219i trimite la modelul etern, fantezia\/ imagina\u021bia aduce \u00eentotdeauna ceva nou \u0219i anuleaz\u0103 distan\u021ba fa\u021b\u0103 de viitor.
\n\tCel de-al doilea volum al poetei, superior debutului, cum este \u0219i firesc, transmite nu doar intui\u021bii poetice\/ poietice \u0219i cognitive, ci \u0219i sclipiri de realitate atemporal\u0103 ce reflect\u0103 \u00eens\u0103 \u0219i imediatul \u00een care \u201econjug\u0103rile nu ies mereu a\u0219a cum te a\u0219tep\u021bi\u201d (v. noaptea este \u00eenc\u0103 frig). Inconfundabile\/ atipice mi se par \u0219i clipele de inspira\u021bie ale autoarei, \u00eenc\u00e2t scriitura\/ retorica tr\u0103deaz\u0103 acel \u201edinamism mental\u201d, de care vorbe\u0219te Delacroix: \u201eInspira\u021bia este jocul unui dinamism mental pe care nu-l identific\u0103m complet cu eul nostru. Este ceva ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een noi, f\u0103r\u0103 noi \u0219i uneori \u00eempotriva noastr\u0103\u201d. Iat\u0103 o a\u0219a-zis\u0103 clip\u0103 de inspira\u021bie, c\u00e2nd Atena descoper\u0103 pe nea\u0219teptate un alt eu, o alt\u0103 con\u0219tiin\u021b\u0103 disociat\u0103, care-i permite s\u0103 gloseze despre \u201e\u00eendr\u0103zneala altor timpuri\u201d, s\u0103-\u0219i intuiasc\u0103 sinele profund. Poemul revel\u0103 con\u0219tiin\u021ba posedatului de duhul poetic atemporal, condus parc\u0103 de o voin\u021b\u0103 donquijotesc\u0103: \u201epoezia asta nu e despre mine\/ cine sunt eu s\u0103 \u00eencap \u00eentr-o poezie\/ e despre o moar\u0103 de v\u00e2nt\/ adic\u0103 despre timp\/ c\u00e2t timp macin\u0103 o moar\u0103 \u00eentr-o sear\u0103\/ mai e \u0219i despre o ma\u0219in\u0103 de sp\u0103lat vise\/ numit\u0103 via\u021b\u0103\/ ai grij\u0103 s\u0103 nu amesteci visele albe cu cele colorate\/ mai e desigur \u0219i despre un aparat de fotografiat luna\/ ai fost odat\u0103 \u00eendr\u0103gostit\/ omul din lun\u0103 mai este \u00eenc\u0103\/ poezia asta e ca un tobogan\/ pe care te dai cu capul \u00een jos\/ ca \u00eentr-o na\u0219tere\/ are you safe?\/ e \u00eendr\u0103zneala altor timpuri\u201d (timiditate).
\n\tInspira\u021bia, voin\u021ba, entuziasmul, diversitatea tematic\u0103 \u0219i perseveren\u021ba sisific\u0103 a tinerei scriitoare m\u0103 oblig\u0103 s\u0103-i reamintesc c\u0103 poezia \u2013 cum foarte inspirat observa I. Evanghelou – este \u201eegal\u0103 cu o frac\u021bie care are ca num\u0103r\u0103tor intui\u021bia \u0219i ca numitor viziunea. Cu c\u00e2t numitorul cre\u0219te, cu at\u00e2t scade automat num\u0103r\u0103torul \u0219i poezia la fel\u201d. Desigur, altul este jocul poetic, jocul ideatic, dac\u0103 \u201efrac\u021bia\u201d\/ poezia este subunitar\u0103, unitar\u0103 \u0219i supraunitar\u0103!
\n\tAtmosfera apolinic\u0103 (autoarea intuie\u0219te poetica atmosferei), inteligen\u021ba analitic\u0103, gustul estetic optzecist (recuperarea realului, biografismul, insurec\u021bia liric\u0103 \u00eempotriva poeticii masculine, libertate prozodic\u0103 etc.), inspira\u021bia fugitiv\u0103, postmodern\u0103, dezideratul eliber\u0103rii de orice interdic\u021bie, con\u0219tiin\u021ba lucid\u0103 c\u0103 poemul nu se termin\u0103 niciodat\u0103 \u0219i nu ajunge niciodat\u0103 la perfec\u021biune, obsesia c\u0103ut\u0103rii sinelui profund, limbajul neostentativ, tensiunea ontologic\u0103 etc. sunt tot at\u00e2tea argumente axiologice, care ne determin\u0103 s\u0103 credem \u00een implicarea dedalic\u0103 a poetei Atena Ivanovici, \u00een labirintul Poeziei din \u021aara lui Bacovia.<\/p>\n

*Atena Manuela Ivanovici<\/strong>, Frica de poezie<\/em>, ArtBook, Bac\u0103u, 2016<\/p>\n


\nMirela B\u0102LAN<\/strong><\/p>\n

bric-\u00e0-brac<\/strong><\/p>\n

lumea era alburie
\ncontururi neclare
\nperforate
\ncu zim\u0163ii clipei ap\u0103s\u0103toare<\/p>\n

pe din\u0103untru celule bolnave
\nde-at\u00e2ta t\u0103cere
\nse \u00eenmul\u0163eau perfid
\n\u015fi haotic
\n(\u00een aer plutea un presentiment
\n\u00eel presim\u0163eau cu to\u0163ii
\n\u00eel ignorau cu to\u0163ii)<\/p>\n

tor-suri
\nvi-se
\na-ripi ne-\u00een-de-a-juns de a-gi-le
\noa-me-nii se pl\u00e2ng \u00een ne-\u015fti-re
\n\u00een-geri par-fu-man\u0163i nu-\u015fi g\u0103-sesc lo-cul
\nar-ta \u00een-chi-de fru-mo-sul \u00een im-per-fec-\u0163i-u-ne
\nfil-me de-ru-la-te ra-pid
\n\u015fi tranc via-\u0163a a-pu-ne<\/p>\n

\u00een paralel copilul deseneaz\u0103 arborele genealogic
\nmama are capul mare
\nc\u00e2t o zi de rug\u0103ciune
\niar unchiul de\u015fi nu apare \u00een poz\u0103
\nare \u00een loc de cap
\nciorchini din celulele acelea
\ncare dintr-o dat\u0103-i \u00eemplinesc sorocul<\/p>\n

copilul pare s\u0103 fi \u00een\u0163eles destinul lumii
\niar versificatorul
\narunc\u0103 ma\u015fina de scris pe geam
\n\u015fi-\u015fi prive\u015fte degetele
\ncare parc\u0103 nu-i mai apar\u0163in<\/p>\n

(\u00eemi spun
\nc\u2019est pas grave
\nc\u2019est pas grave
\nlumina se stinge cu pudoare la fiecare asfin\u0163it
\nchiar dac\u0103 uneori Dumnezeu iart\u0103 \u015fi pedepse\u015fte
\nde-a valma).<\/p>\n


\nOctavian MIHALCEA<\/strong>
\n\"\"

NEB\u0102NUITE PROPENSIUNI LABIRINTICE<\/strong><\/p>\n

Volumul lui Daniel Marian, Harem de cuvinte (Amanda Edit, Bucure\u0219ti, 2014), cuprinde versuri neocolite de tenta\u021bia abstractiz\u0103rii, comport\u00e2nd o ideatic\u0103 asumat\u0103 ce merge \u00een direc\u021bia mesajelor ce invoc\u0103 adeseori ocultarea. Intervin \u0219i pasaje ludice, rodul unor binevenite transfigur\u0103ri. Arta combin\u0103rii cuvintelor reprezint\u0103 un amplu filon salvator. De aici va decurge aspectarea multipl\u0103 a interpret\u0103rilor, dorin\u021ba de a g\u0103si noi \u0219i noi sensuri. Poetul recunoa\u0219te preeminen\u021ba iubirii, entitate discontinu\u0103 cu neb\u0103nuite propensiuni labirintice care poten\u021beaz\u0103 \u00eensemnate efluvii imaginative pline de luxurian\u021ba iluziilor sufletului. Persist\u0103 impresia c\u0103 o fluiditate mereu \u00een cre\u0219tere alimenteaz\u0103 versurile lui Daniel Marian. Amoruri fantomatice populeaz\u0103, c\u00e2teodat\u0103 urmuzian, paginile c\u0103r\u021bii: \u201ee un fel de majuscul\u0103 de\/ ridicare la p\u0103trat\/ am fost am trecut am umblat\/ \u00eentr-un \u0219ir de pa\u0219i care pe tine\/ azi s\u0103 nu te spele\/ s\u0103 nu des-zugr\u0103veasc\u0103, des-picteze e\u0219ti\/ prea clar\u0103 pentru a\u0219a ceva\/ vrei iubirea? \u2013 e aici,\/ ia-o pentru c\u0103-i aici”. Chiar \u0219i din abord\u0103rile foarte destinse transpare spectrul accentuatei solitudini. Pe acest fond percep\u021biile se amalgameaz\u0103 \u0219i dau la iveal\u0103 viziuni lirice pu\u021bin uzitate: \u201ecum c\u0103p\u0219una ei de substan\u021b\u0103 de la o vreme\/ \u00een loc s-o iau cu bere cu toat\u0103 convingerea\/ o iau cu ulei din cauz\u0103 c\u0103 \u0103sta iese la suprafa\u021b\u0103\/ e mai aproape-n \u00eentortocheala sferei bolunde\/ c\u0103reia \u00eei spun loc pentru suflet\/ de multe ori pare gol dar e numai chinuit\/ de tangentele invidioase care mu\u0219c\u0103 din zim\u021bi.” Totul parc\u0103 se petrece \u201e\u00eenainte ca din cuiul c\u0103t\u0103rii s\u0103 sufle silueta unui tanc”. Sensurile se abandoneaz\u0103 plurivalen\u021bei \u00eentr-un demers estetic ce nu de pu\u021bine ori intrig\u0103. Versurile lui Daniel Marian cuprind indeterminate oglinzi din zodii suprareale, ivite ca urmare a unor radicale transmut\u0103ri aplicate realit\u0103\u021bii. Sunt particulariz\u0103ri poetice care aprofundeaz\u0103 intense tronsoane plutind printre himere \u0219i ancadramente umbroase. Prin \u201elabirintul l\u0103untric\u201d g\u0103sim \u201estarea de p\u0103p\u0103die cuneiform\u0103\u201d, c\u00e2t \u0219i onirice teritorii \u201ede unde porni nemurirea\u201d. Ritmurile sunt inter\u0219anjate programatic, astfel fiind introdus \u00een scen\u0103 hazardul, de o deosebit\u0103 fecunditate. Este ipostaziat\u0103 chiar \u0219i mutabila stare de ivresse: \u201ede fapt m\u0103 \u00eemb\u0103tasem s\u0103 v\u0103d c\u00e2t de grav\u0103\/ ajunge be\u021bia odat\u0103 \u0219i-odat\u0103 \u0219i dac\u0103 poate fi chiar \u0219i-o\/ nemurire\u201d. A\u0219a irump impresionantele fluidit\u0103\u021bi ale imponderabilului. Identitatea dob\u00e2nde\u0219te multiplicitate: \u201eumbl\u0103 cu mine pene \u00eencerc\u0103nate-nspr\u00e2ncenate\/ cu mine p\u00e2n\u0103 \u0219i pene alearg\u0103\/ \u00eentr-o-mp\u0103unare perfect\u0103\/ cum ar fi imediata predilect\u0103 vecin\u0103tate a lui pene\u0219\/ curcanul\/ din care pot r\u0103m\u00e2ne pe r\u00e2nd\/ penele sau curcanul de pus \u00een \u0219emineu ori cuptor\/ umblu \u00eentr-at\u00e2t dup\u0103 pene p\u00e2n\u0103 ce\/ vin ele s\u0103 umble cu mine pene\u201d. Problematica pasional\u0103 va fi integrat\u0103 acestui registru himerofil, cu toate consecin\u021bele morganatice care decurg de aici. Entit\u0103\u021bile angelice \u00eentregesc vilegiatura prin haremul de cuvinte \u00eenf\u0103\u021bi\u0219at de autor, vis \u00eencadrabil \u00een orizontul lirismului dedicat atitudinilor vizionare: \u201e\u00een st\u00e2nga mea e cineva\/ \u00een dreapta mea e altcineva\/ doi \u00eengeri s\u0103 fie dar nu sunt de ajuns\/ p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd \u00eengerul \u00een sine \u0219i \u00een\/ trup de carne \u0219i oase\/ nu vine s\u0103 m\u0103 ia de m\u00e2n\u0103: hai \u2013 unde \u0219i c\u00e2nd\/ vom mai vedea\u201d. <\/p>\n


\nValentin POPA<\/strong>
\n\"\"

Dumnezeul celor f\u0103r\u0103 Dumnezeu<\/strong>
\n\"\"

\u00cen perioada \u00een care studiam filozofia la Bucure\u0219ti (1970-1974), eram \u00eenv\u0103\u021ba\u021bi c\u0103, \u00eentre liderii comuni\u0219ti, monstrul era, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, Stalin. Cel\u0103lalt, fondatorul ordinii comuniste, Vladimir Ilici Lenin, era privit cu simpatie, ca un om generos, cu idealuri umaniste evidente, cu profunzimi filozofice de cert\u0103 valoare, comparativ cu simplismul viziunii lui Stalin care, \u0219i el, \u00ee\u0219i d\u0103duse cu p\u0103rerea \u00een aproape toate domeniile, oblig\u00e2nd pe ideologii timpului s\u0103 citeze masiv \u0219i s\u0103 ridice \u00een sl\u0103vi m\u0103re\u021bele g\u00e2nduri ale dictatorului. Cum s-a \u00eent\u00e2mplat, de altfel, \u00een anii `70-`80 \u0219i cu Ceau\u0219escu.
\n\tCu astfel de premise aflate \u00een dotare, contactul cu cartea lui Giovanni Papini, Gog, mi-a provocat un adev\u0103rat cutremur, pentru c\u0103 ni se prezenta un Lenin, e drept, aflat \u00een ultimul an de via\u021b\u0103, multiplu afectat de tentativa de asasinat prin \u00eempu\u0219care, dar cu mintea \u00eenc\u0103 limpede, ce se dovede\u0219te de un cinism \u0219i un amoralism vecine cu monstruozitatea. Ap\u0103rut\u0103 \u00een Italia, \u00een 1931, cartea lui Papini prezint\u0103 \u00een c\u00e2teva pagini un portret al lui Lenin care a fost cenzurat \u00een lumea comunist\u0103. Putea fi oric\u00e2nd interpretat ca rodul unei aversiuni din partea autorului pentru cel\u0103lalt adversar al democra\u021biei, faimosul lider al revolu\u021biei ruse, dec\u00e2t Mussolini, cel admirat de scriitorul italian.
\n\tIat\u0103 c\u00e2teva propozi\u021bii puse de Papini \u00een gura lui Lenin: \u201eOamenii (\u2026) sunt ni\u0219te s\u0103lbatici frico\u0219i care trebuie st\u0103p\u00e2ni\u021bi de un s\u0103lbatic f\u0103r\u0103 scrupule, a\u0219a cum sunt eu. Restul nu-i dec\u00e2t vorb\u0103rie, literatur\u0103, filozofie \u0219i muzic\u0103 pentru folosul nerozilor. Or, s\u0103lbaticii sunt criminali, iar idealul ultim al oric\u0103rui guvern trebuie s\u0103 fie acela de a face \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t \u021bara s\u0103 semene cu o ocn\u0103.\u201d (Papini, Gog, Editura Polirom, 2012, p. 106). Sau: \u201e\u021a\u0103ranii reprezint\u0103 tot ce ur\u0103sc mai mult: trecutul, credin\u021ba, ereziile \u0219i maniile religioase, lucrul manual. \u00cei tolerez \u0219i \u00eei cultiv, dar \u00eei ur\u0103sc. A\u0219 vrea s\u0103-i v\u0103d disp\u0103r\u00e2nd pe to\u021bi, p\u00e2n\u0103 la ultimul. Un electrician valoreaz\u0103 pentru mine c\u00e2t o sut\u0103 de mii de \u021b\u0103rani.\u201d (Ibidem, p. 107). Sunt cunoscute reformele \u0219i m\u0103surile represive contra \u021b\u0103ranilor, aplicate de bol\u0219evici, dar \u0219i de comuni\u0219tii din statele europene, obligate, dup\u0103 al doilea r\u0103zboi mondial, s\u0103 urmeze modelul sovietic.
\n\tApari\u021bia recent\u0103 a traducerii c\u0103r\u021bii lui Ferdinand A. Ossendewski intitulat\u0103 sugestiv Lenin \u2013 Dumnezeul celor f\u0103r\u0103 Dumnezeu (Editura Istros a Muzeului Br\u0103ilei \u201eCarol I\u201d, Br\u0103ila, 2015), confirm\u0103 evaluarea f\u0103cut\u0103 de Papini liderului revolu\u021biei ruse.
\n\tCartea lui Ossendowski apare pentru prima oar\u0103 \u00een versiune rom\u00e2neasc\u0103, sub egida Funda\u021biei culturale Erbiceanu \u0219i a Muzeului Br\u0103ilei \u201eCarol I\u201d, inaugur\u00e2nd astfel colec\u021bia \u201eUn secol de comunism\u201d \u2013 La 100 de ani de la Revolu\u021bia rus\u0103 din 1917.
\n\tFerdinand-Antoine Ossendowski (1876-1945) a fost un scriitor polonez, cu studii la Sankt Petersburg \u0219i Paris, a predat la Universitatea din Tomsk, Siberia, apoi s-a lansat \u00een c\u0103l\u0103torii prin toat\u0103 lumea, din care a rezultat o serie de romane: biografice sau de c\u0103l\u0103torie. Ossendowski a ajuns s\u0103 fie cel mai tradus autor polonez, dup\u0103 Henryk Sienkiewicz.
\n\tMartor al revolu\u021biei bol\u0219evice din octombrie 1917, autorul acestei cutremur\u0103toare c\u0103r\u021bi realizeaz\u0103 o monografie deosebit de bine documentat\u0103 a procesului istoric de trecere de la regimul \u021barist la cel comunist, precum \u0219i o biografie detaliat\u0103 a liderului revolu\u021biei bol\u0219evice. Publicat\u0103 \u00een 1930, ea a fost imediat tradus\u0103 \u00een englez\u0103 (1931), apoi \u00een francez\u0103 (1932). Dezv\u0103luirile pe care autorul le face \u00een acest roman au deranjat foarte mult pe activi\u0219tii serviciilor de propagand\u0103 din Uniunea Sovietic\u0103 \u0219i din mi\u0219carea comunist\u0103 european\u0103. A\u0219a cum subliniaz\u0103 Constantin-Lauren\u021biu Erbiceanu \u00een Cuv\u00e2nt \u00eenainte, Partidul Comunist Francez a cump\u0103rat \u0219i a distrus o parte \u00eensemnat\u0103 din tiraj, f\u0103c\u00e2nd aproape imposibil\u0103, peste decenii, g\u0103sirea unui exemplar \u00een vederea reedit\u0103rii \u0219i traducerii.
\n\tVersiunea rom\u00e2neasc\u0103 a fost realizat\u0103 de Nicolae Dr\u0103gu\u0219in, pe baza versiunii din limba francez\u0103, coroborat\u0103 cu cea englezeasc\u0103. Traducerea titlului i-a fost inspirat\u0103 de aceast\u0103 a doua versiune, intitulat\u0103 Lenin. The God of the Godless (New York, 1931). \u00cen versiunea francez\u0103 s-a preferat titlul simplu \u2013 Lenine (Paris, 1932). Nu avem informa\u021bii asupra metodei de documentare utilizat\u0103 de autorul polonez \u0219i nici vreo m\u0103rturie privitoare la genul literar la care se afiliaz\u0103 lucrarea. Folosirea denomina\u021biunii de \u201eroman biografic\u201d apar\u021bine mai degrab\u0103 comentatorilor, dec\u00e2t autorului. Dar chiar \u0219i aceast\u0103 \u00eencadrare nu compromite cu nimic valoarea de adev\u0103r a c\u0103r\u021bii, pentru c\u0103 romanul biografic nu-\u0219i spore\u0219te cu nimic valoarea prin recursul la fic\u021biune. Miza pe adev\u0103r genereaz\u0103 valoare unei astfel de compozi\u021bii. Fic\u021biunea, inevitabil\u0103 \u00een genul romanesc, este folosit\u0103 ca liant pentru sudarea \u00eentre ele a elementelor de document aflate \u00een posesia autorului. Impresia puternic\u0103 produs\u0103 de lectura acestei c\u0103r\u021bi se datoreaz\u0103 faptului c\u0103 sunt date \u00een vileag o serie de detalii despre revolu\u021bie \u0219i despre Lenin, ferecate cu stricte\u021be de cenzorii regimului bol\u0219evic. Distan\u021ba \u00eentre imaginea confec\u021bionat\u0103 de p\u0103pu\u0219arii propagandei oficiale \u0219i imaginea oferit\u0103 de Ossendowski este at\u00e2t de mare, \u00eenc\u00e2t te po\u021bi \u00eentreba dac\u0103 nu cumva asist\u0103m la o exagerare bine studiat\u0103 din partea autorului polonez.
\n\t\u00cen primele capitole, ni se prezint\u0103 copil\u0103ria \u0219i adolescen\u021ba lui Vladimir Ilici, cu scopul de a oferi o explica\u021bie a motivului pentru care un produs al unei familii mic-burgheze ajunge s\u0103 se radicalizeze at\u00e2t de mult \u00eenc\u00e2t s\u0103 devin\u0103 artizanul celei mai violente revolu\u021bii din istorie. Faptul c\u0103 fratele lui mai mare, \u00een timpul studen\u021biei, activeaz\u0103 \u00een cercurile revolu\u021bionare anti\u021bariste \u0219i sf\u00e2r\u0219e\u0219te \u00een sp\u00e2nzur\u0103toare, \u00een urma unui atentat e\u0219uat \u00eempotriva \u021barului, nu ni se pare suficient pentru a explica radicalismul de atitudine al lui Vladimir Ilici. Putea cel mult s\u0103 motiveze aderarea acestui t\u00e2n\u0103r la mi\u0219carea anti\u021barist\u0103 din Rusia. Dar, viitorul revolu\u021bionar urm\u0103rea un proiect mult mai ambi\u021bios: abolirea ordinii sociale \u0219i politice existente \u0219i \u00eenlocuirea ei cu o ordine socio-politic\u0103 de tip comunist, inspirat\u0103 din lecturi ale textelor lui Marx \u0219i Engels.
\n\tSub aspectul structurii de personalitate, Lenin s-a dovedit a fi un tip deosebit de inteligent, cu un instinct de supravie\u021buire inegalabil, de un amoralism cutremur\u0103tor, total insensibil la valorile respectate de societate de-a lungul timpului, cum ar fi via\u021ba, fericirea individual\u0103, proprietatea, cinstea, corectitudinea, respectul fa\u021b\u0103 de reguli etc. Aflat \u00een exil, \u00een Occident, nu ezit\u0103 s\u0103 devin\u0103 infractor, folosindu-se de ruble false, pentru a-\u0219i finan\u021ba publica\u021biile bol\u0219evice. Dup\u0103 cucerirea puterii, nu are nici un fel de resentiment c\u00e2nd afl\u0103 de metodele criminale ale aparatului de represiune (CEKA) condus de monstruosul Dzerjinski. Iat\u0103 un pasaj de unde rezult\u0103 dispre\u021bul lui total fa\u021b\u0103 de valorile europene: \u201eOmul este prea animal ca s\u0103-\u0219i fie suficient sie\u0219i. C\u00e2teva zeci sau un milion de imbecili afla\u021bi \u00een libertate nu vor valora mai mult dec\u00e2t o turm\u0103! Democra\u021bia \u0219i libertatea nu sunt altceva dec\u00e2t n\u0103scociri obraznice ale burgheziei \u0219i cea mai stupid\u0103 dintre supersti\u021bii. Cea mai bun\u0103 form\u0103 de guvern\u0103m\u00e2nt este despotismul absolut exercitat nu \u00een beneficiul guvernan\u021bilor \u0219i opresorilor, ci pentru cel mai mare bine al oprima\u021bilor \u0219i cu consim\u021b\u0103m\u00e2ntul lor.\u201d (Ossendowski, Lenin \u2013 Dumnezeul celor f\u0103r\u0103 Dumnezeu, ed. cit., p. 212). Recunoa\u0219tem aici cr\u00e2mpeie din nihilismul nietzschean \u0219i din aversiunea filozofului german fa\u021b\u0103 de ordinea democratic\u0103 \u0219i valorile ei, responsabile de criza civiliza\u021biei europene. Dar cinismul identificat \u00een acest discurs coreleaz\u0103 destul de bine cu ideile decupate mai sus, din Papini. \u201eComunismul \u00eenseamn\u0103 dictatura proletariatului, plus electrificarea \u021b\u0103rii\u201d, era un slogan leninist, c\u0103ruia propaganda comunist\u0103 din Rom\u00e2nia \u00eei permitea s\u0103 circule \u0219i care rezoneaz\u0103 destul de bine cu fragmentul din Papini despre diferen\u021ba dintre un electrician \u0219i un milion de \u021b\u0103rani, \u00een evaluarea lui Lenin.
\n\t\u00cen cartea lui Ossendowski g\u0103sim detalii privitoare la ordonarea unor suprim\u0103ri de persoane, atunci c\u00e2nd acestea contestau unele decizii ale dictatorului ro\u0219u, a\u0219adar condamn\u0103ri la moarte, f\u0103r\u0103 nici un fel de judecat\u0103, de probare a vinov\u0103\u021biei. \u00centregul volum genereaz\u0103 impresia c\u0103 ordinea comunist\u0103 instituit\u0103 \u00een Rusia s-a a\u0219ezat pe milioane de victime, din toate straturile sociale \u0219i din toate segmentele etnice. Secretul succesului revolu\u021biei bol\u0219evice au fost teroarea \u0219i despotismul asiatic. Desigur, se punea \u00eentrebarea c\u00e2t timp poate dura o asemenea ordine politic\u0103 bazat\u0103 pe teroare? Istoria a dovedit c\u0103 experimentele socio-politice de acest tip nu pot dura prea mult. Ordinea sovietic\u0103 efectiv\u0103 a durat \u0219apte decenii, dar a l\u0103sat destule urm\u0103ri la nivel de atitudini \u0219i mentalitate.
\n\tMai afl\u0103m din lucrarea autorului polonez \u0219i modul cum s-a n\u0103scut acest nume ce a \u00eengrozit o lume \u00eentreag\u0103: Lenin. Supranumele acesta a fost unul dintre pseudonimele folosite de publicistul Vladimir Ilici Ulianov \u00een semnarea articolelor cu mesaj revolu\u021bionar, publicate \u00een ziarele bol\u0219evice din str\u0103in\u0103tate \u0219i din \u021bar\u0103. Numele i-a fost inspirat de o t\u00e2n\u0103r\u0103 (Lena), din cercurile intelectuale anti\u021bariste, de care s-a sim\u021bit atras pe la v\u00e2rsta de dou\u0103zeci de ani. O va re\u00eent\u00e2lni, c\u0103s\u0103torit\u0103, la c\u00e2\u021biva ani dup\u0103 victoria revolu\u021biei, \u00een plin\u0103 teroare revolu\u021bionar\u0103, c\u00e2nd, \u00een orice moment, via\u021ba \u00ee\u021bi putea fi pus\u0103 \u00een pericol. In amintirea vechilor sentimente, Lenin \u00eei \u00eenm\u00e2neaz\u0103 un bilet, ce o putea proteja contra vreunei m\u0103suri abuzive din partea autorit\u0103\u021bilor. C\u00e2nd \u00eens\u0103 prime\u0219te un plic de la Dzerjinski, cu rug\u0103mintea s\u0103 verifice identitatea unei persoane care pretinde ca se afla sub cea mai \u00eenalt\u0103 protec\u021bie, Lenin nu recunoa\u0219te numele Lenei (nume de alint, totu\u0219i), \u00een numele oficial, de femeie c\u0103s\u0103torit\u0103, al fostei sale prietene \u0219i nu intervine \u00een nici un fel. Femeia fusese arestat\u0103 fiindc\u0103 g\u0103zduise pe o t\u00e2n\u0103r\u0103 evreic\u0103, implicat\u0103 \u00eentr-o tentativ\u0103 de asasinat. A doua zi, scotocind \u00een plic, d\u0103 peste biletul ce putea s\u0103 o salveze pe Lena. Sun\u0103 la CEKA \u0219i afl\u0103 c\u0103 femeia fusese deja executat\u0103. \u00cent\u00e2mplarea \u00eel tulbur\u0103 destul de mult, dar trece repede peste ea, evit\u00e2nd eventualele mustr\u0103ri de con\u0219tiin\u021b\u0103.
\n\t\u00cen ciuda aversiunii declarate fa\u021b\u0103 de \u021b\u0103rani, \u00eei \u00eencurajeaz\u0103 pe ace\u0219tia s\u0103 se r\u0103scoale \u00eempotriva mo\u0219ierilor locali \u0219i s\u0103 \u00eempart\u0103 dup\u0103 bunul plac p\u0103m\u00e2ntul acestora \u0219i bunurile. La fel, \u00eei \u00eencurajeaz\u0103 pe muncitori s\u0103-i alunge pe patroni \u0219i s\u0103 administreze ei \u00een\u0219i\u0219i produc\u021bia. Ca urmare a acestor decizii potrivnice oric\u0103rei ra\u021biuni, \u00een scurt\u0103 vreme \u021bara este cuprins\u0103 de anarhie \u0219i de lipsuri. Foametea s-a \u00eentins \u00een \u00eentreaga Rusie, inclusiv \u00een zonele rurale, de unde autorit\u0103\u021bile preluau cu japca proviziile \u021b\u0103ranilor pentru aprovizionarea ora\u0219elor \u0219i a armatei ro\u0219ii, \u00eenc\u00e2t s-a ajuns la practici antropofage, despre care a amintit \u0219i Nikos Kazantzakis \u00een Toda-Raba, roman publicat \u00een francez\u0103 \u00een 1931(Versiunea \u00een limba rom\u00e2n\u0103 apar\u021bin\u00e2nd tot Editurii \u201eIstros\u201d a Muzeului Br\u0103ilei \u201eCarol I\u201d, Br\u0103ila, 2015). \u00cen cartea lui Ossendowski, se relateaz\u0103 o scen\u0103 cu un pu\u0219tan de vreo 14 ani, devenit vagabond, explic\u00e2nd celor de teapa lui motivul fugii de acas\u0103. \u201eO asemenea foamete era \u00een cas\u0103 c\u0103 \u00eenc\u0103 m\u0103 g\u00e2ndesc la ea cu groaz\u0103! Epuizat\u0103 de lipsuri, bunica mea a murit. Apoi a venit r\u00e2ndul surorii mele mai mici\u2026 \u00centr-o noapte, mi-am v\u0103zut tat\u0103l cum a pus m\u00e2na pe un topor \u0219i trase, tronc!, o lovitur\u0103 \u00een capul fratelui meu. Dup\u0103 aceasta am avut o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 \u00eentreag\u0103 ce m\u00e2nca. Nu am vrut s\u0103-mi a\u0219tept r\u00e2ndul\u2026 S\u0103 se m\u0103n\u00e2nce \u00eentre ei, dac\u0103 asta doresc. \u00cen ce m\u0103 prive\u0219te, prefer s\u0103 m\u0103 salvez altfel\u2026\u201d (Ibidem, p. 465).Asemenea fapte confirm\u0103 peste decenii observa\u021bia lui Dostoievski din Fra\u021bii Karamazov, conform c\u0103reia, dac\u0103 ar disp\u0103rea credin\u021ba \u00een nemurirea sufletului, \u0219i implicit \u00een Dumnezeu, atunci ar disp\u0103rea orice virtute \u0219i totul ar fi permis, chiar \u0219i antropofagia.
\n\tScrieri de tipul c\u0103r\u021bii lui Ossendowski, sau Kazantzakis ori Panait Istrati (Spovedanie pentru \u00eenvin\u0219i), publicate \u00een limba francez\u0103 la \u00eenceputul anilor \u201930, ar fi putut deschide mai devreme ochii intelectualit\u0103\u021bii europene asupra ororilor comunismului, dac\u0103 ar fi beneficiat de o circula\u021bie normal\u0103. Dar, cum am ar\u0103tat \u00eentr-un articol anterior, versiunea din 1931 a c\u0103r\u021bii lui Kazantzachis s-a publicat \u00een dou\u0103 numere ale unei publica\u021bii literare cu tiraj redus \u0219i a r\u0103mas f\u0103r\u0103 ecou, iar versiunea francez\u0103 a c\u0103r\u021bii lui Ossendowskia fost distrus\u0103 \u00een mare parte de agen\u021bii comuni\u0219ti francezi. Doar cartea lui Istrati s-a bucurat de dezbateri \u00een pres\u0103, dar mai ales de \u201epuneri la zid\u201d ale autorului, din partea intelectualit\u0103\u021bii de st\u00e2nga din Fran\u021ba.
\nSpovedanie pentru \u00eenvin\u0219i va vedea lumina tiparului, \u00eentr-o nou\u0103 versiune de traducere \u00een limba rom\u00e2n\u0103, la editura \u201eIstros\u201d, \u00een cadrul aceluia\u0219i proiect – \u201eUn secol de comunism\u201d \u2013 La 100 de ani de la Revolu\u021bia rus\u0103 din 1917.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

C\u0103r\u021bi prezentate de: Petre ISACHI Texteatena sau \u201ecine sunt eu ca s\u0103 \u00eencap \u00eentr-o poezie\u201d* Am botezat aceste \u00eensemn\u0103ri critice<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16395"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=16395"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16395\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":16397,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16395\/revisions\/16397"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=16395"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=16395"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=16395"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}