{"id":16384,"date":"2021-11-09T13:57:39","date_gmt":"2021-11-09T10:57:39","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=16384"},"modified":"2021-11-09T13:57:39","modified_gmt":"2021-11-09T10:57:39","slug":"spatii-culturale-nr-48-9","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=16384","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 48 (9)"},"content":{"rendered":"

Victoria MILESCU<\/strong>
\n\"\"

Aer congelat<\/strong><\/p>\n

Ochii mei v\u0103d din nou ninsoarea
\ncu urme de zboruri
\n\u00een cer se defecteaz\u0103 mereu ceva
\n\u0219i ninsoarea nu vine \u00eentotdeauna de ziua mea \u2013
\ndarul ceresc
\npe care-l primesc uneori cu \u00eent\u00e2rziere
\nca un s\u0103rut
\nal unui iubit \u00eenc\u0103 neinventat
\ns\u0103 merit aceast\u0103 favoare
\nnimic nu fac dec\u00e2t s\u0103 a\u0219tept
\ns\u0103 treac\u0103 ziua c\u00e2t o via\u021b\u0103
\nde fluture monarh
\nel bate din aripi \u0219i ninsoarea neagr\u0103 e gata!<\/p>\n


\nTotul e fum<\/strong><\/p>\n

T\u00e2n\u0103rul traverseaz\u0103 printre ma\u0219ini
\nechilibr\u00e2ndu-se cu cele dou\u0103 pahare de cafea
\nintr\u0103 \u00een magazinul ce vinde
\ncentrale electrice
\ndar se \u00eenc\u0103lze\u0219te cu lemne
\nfumul iese
\nprintr-un burlan de tabl\u0103 vertical
\nca un deget ar\u0103t\u00e2nd o stea pe cer
\nfumul alb se ridic\u0103-n volute –
\nun \u0219arpe din ce \u00een ce mai lung
\n\u00eencol\u0103cindu-se pe trupul ora\u0219ului,
\n\u00eel asfixiaz\u0103 \u00een cele din urm\u0103
\npentru o datorie istoric\u0103, spune orbul din col\u021b. <\/p>\n


\nMarea<\/strong> <\/p>\n

Marea \u00eemi spal\u0103 picioarele
\nca unui vechi c\u0103l\u0103tor obosit
\npe\u0219ti cu aripioarele fine
\n\u00eemi panseaz\u0103 r\u0103nile t\u0103lpilor
\ncare au str\u0103b\u0103tut mai mult
\ndec\u00e2t li s-a \u00eeng\u0103duit
\npentru suflet vin pesc\u0103ru\u0219ii
\nl\u0103s\u00e2nd s\u0103 lunece
\nde pe aripile lor translucide
\np\u00e2nza fluid\u0103 a cerului dezv\u0103luind
\ncoline \u00eenverzite, chipuri globulare
\nz\u00e2mbindu-mi, le r\u0103spund
\ncu valul s\u00e2ngelui meu argintiu
\nt\u0103iat \u00een lung \u0219i-n lat de veliere
\npe care v\u00e2ntul curios din fire
\nle scotoce\u0219te \u0219i
\nneg\u0103sind nimic de contraband\u0103
\nle-mpinge pe mii de drumuri deodat\u0103. <\/p>\n


\nA durat mult <\/strong><\/p>\n

A durat mult
\ns\u0103 aud, s\u0103 v\u0103d, s\u0103 merg
\nf\u0103r\u0103 c\u00e2rja \u00eenfrunzit\u0103 a ochilor t\u0103i
\na durat mult s\u0103 \u00een\u021beleg
\nc\u0103 respir
\nidei, sentimente, sentin\u021be
\nc\u0103 le pot schilodi
\nrespir\u00e2nd mai profund
\na durat mult
\nconstruc\u021bia unui bob de nisip
\nluat de val \u0219i adus ritmic la mal
\nsub t\u0103lpile c\u0103l\u0103torilor
\nrecunosc\u00e2ndu-m\u0103 cu bucurie… <\/p>\n


\n Absen\u021b\u0103<\/strong><\/p>\n

De\u0219i n-am lipsit mult
\nvia\u021ba \u00eemi repro\u0219eaz\u0103
\nc\u0103 a r\u0103mas s\u0103 doarm\u0103 \u00een strad\u0103
\nnu i-am l\u0103sat cheia
\nnici m\u0103car un bilet
\nm-a c\u0103utat
\nla vecini, la prieteni, la du\u0219mani
\ns-a hr\u0103nit cu resturi de clipe
\nabia deslu\u0219ite printre ma\u0219ini
\na sunat la poli\u021bie, la spital
\nla preotul de serviciu
\nhabar n-aveau unde sunt
\nnici \u00eengerul cel bun nu \u0219tia
\ne indignat\u0103 c\u0103 n-o tratez
\ncu respect, cu aten\u021bie, cu dragoste
\ncum ar merita, cum spera
\nc\u0103 \u00eei dau emo\u021bii
\nc\u0103 nu m\u0103 \u021bin de cuv\u00e2nt
\n\u0219i nu-i ofer nimic din ce i-am promis…<\/p>\n


\nP\u00e2inea cuvintelor<\/strong><\/p>\n

Cuvintele
\nca pe vreascuri uscate
\nle aprind
\nflac\u0103ra lor s\u0103 se vad\u0103 de departe
\nde cei r\u0103t\u0103cind pe mare
\nde cei pierdu\u021bi printre zilele fericite
\nde cei ce mai cred \u00een minuni
\nsc\u00e2nteile s\u0103 ajung\u0103 \u00een cerul rece
\nspre \u00eengerii \u00eenfrigura\u021bi
\nprivind spre p\u0103m\u00e2nt
\nvor spune:
\ns\u0103 mergem acolo
\ne cald, e lumin\u0103, e cineva
\ncare ne a\u0219teapt\u0103
\ncu o p\u00e2ine abia scoas\u0103 din cuptor…<\/p>\n


\nO fa\u021b\u0103 de pern\u0103<\/strong><\/p>\n

\u0218i tu \u00ee\u021bi vei odihni obrazul
\npe fa\u021ba de pern\u0103 brodat\u0103 de mama
\nobrazul st\u00e2ng
\nc\u00e2nd m\u0103 vei \u00eembr\u0103\u021bi\u0219a \u00een somn
\nori cel drept
\nc\u00e2nd te voi \u00eembr\u0103\u021bi\u0219a adormind
\nl\u00e2ng\u0103 tine \u00een cea mai ad\u00e2nc\u0103 pace
\nc\u00e2te vise de iubire a cusut mama mea
\na\u0219tept\u00e2ndu-l pe tata
\ns\u0103 vin\u0103 din r\u0103zboaiele lui nev\u0103zute
\na\u0219tept\u00e2ndu-m\u0103 pe mine s\u0103 vin pe lume
\ndin lumile mele paradisiace
\nvorbind o limb\u0103 de ne\u00een\u021beles…<\/p>\n


\nDumnezeu se g\u00e2nde\u0219te la toate<\/strong><\/p>\n

Dumnezeu \u00eei \u0219terge de pe list\u0103
\npe cei buni, pe cei r\u0103i
\n\u0219terge de pe fa\u021ba p\u0103m\u00e2ntului
\ncase, turnuri, mun\u021bi, v\u0103i
\nspal\u0103 lumea
\npicteaz\u0103 alte peisaje
\npl\u0103m\u0103de\u0219te alte forme de relief
\nalt\u0103 specie care nu ucide pentru
\nun gest, o silab\u0103…
\nInventeaz\u0103 poezia –
\nprodus de lux al suferin\u021bei
\nun artificiu, o alternativ\u0103
\nc\u00e2nd vrei s\u0103 dansezi pe alt\u0103 corabie
\nDumnezeu se g\u00e2nde\u0219te la toate.<\/p>\n


\nAngi Melania Cristea<\/strong>
\n\"\"

Via\u021ba la mall <\/strong><\/p>\n

prin ora\u0219 a \u00eenceput febra cump\u0103r\u0103turilor \u00eemi lipse\u0219te
\nluna plin\u0103 r\u00e2ul rece aroma f\u00e2nului
\nnorii risipi\u021bi ca ni\u0219te ani
\npe str\u0103zi taxiuri claxoneaz\u0103 galben
\ntaximetri\u0219ti ne cer bani
\nmo\u0219i cr\u0103ciuni se \u00eenv\u00e2rt gr\u0103bi\u021bi \u00een vitrine
\nun autobuz d\u0103 buzna pe trotuar b\u0103tr\u00e2nul acela
\ncare moare cu pensia necheltuit\u0103 \u00een buzunar ar cump\u0103ra ore<\/p>\n

via\u021ba la mall nu are miros de garofi\u021be
\nmereu te \u00eentrebi \u00eemping\u00e2nd la c\u0103rucior
\noare caii vor mai pa\u0219te iarb\u0103 m\u00e2ine?
\ndac\u0103 poe\u021bii scriu pe wall neputin\u021be
\ncu o carapace de suflet
\nde ce \u00ee\u0219i \u00eenfund\u0103 m\u00e2inile \u00een rutina zilei?
\ncine va r\u0103m\u00e2ne ultimul s\u0103 sting\u0103 lumina ce \u00eenger
\nc\u00e2nd din galopul zilei r\u0103m\u00e2n doar secundele mutele?<\/p>\n

trage vitrina din dreptul inimii
\ns\u0103 \u00eemi odihnesc lini\u0219tea
\ncare cre\u0219te \u00eentre fire de iarb\u0103
\npe lista mea nu voi pune creioane
\npensule culori
\nvoi pune lumini brazde de p\u0103m\u00e2nt voi pune sori<\/p>\n

la coad\u0103 se st\u0103 ca \u00een stran\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 respiri se pl\u0103te\u0219te cu bani cash nu cu trandafiri
\n\u00eemi amintesc de firele de l\u0103m\u00e2i\u021b\u0103 cum striveam fragi \u00eentre din\u021bi
\n\u0219i m\u0103 sc\u0103ldam \u00een miros de regina-nop\u021bii
\ncu genunchii juli\u021bi
\nai un card pentru o noapte la st\u00e2n\u0103?
\ndac\u0103 nu d\u0103-mi o gur\u0103 de lun\u0103<\/p>\n

ieri striveam iarba cu piciorul \u00eenotam
\nprintre cuvinte lucioase
\nazi alerg \u00een ora\u0219ul cu o mie de guri s\u0103 cump\u0103r c\u0103rucioare pline cu viermi
\nde m\u0103tase
\nc\u00e2t se va mai bea poezie?
\nc\u00e2t vom mai locui \u00eentr-un glob?<\/p>\n

nu se \u0219tie nu se mai \u0219tie…<\/p>\n


\nMarius MANTA <\/strong>
\n\"\"

\u201eMemorialul durerii\u201d, conjugat dinspre trecut c\u0103tre prezent<\/strong><\/p>\n

Prezentul deformat al unui popor ce pare a nu se mai reg\u0103si \u00een datele unui nou context interna\u021bional defavorabil. Aparenta libertate ce poate nivela con\u0219tiin\u021be. Promisiunea unei Europe ce din p\u0103cate sucomb\u0103 cu fiecare decizie asumat\u0103. Lipsa de vivacitate, voin\u021ba \u00eend\u00e2rjit\u0103 de a face totul \u00een contratimp cu firescul. Normalitatea \u00eembrac\u0103 forme viciate, con\u0219tiin\u021bele sl\u0103besc. Un derapaj ce pare c\u0103 nu mai ia sf\u00e2r\u0219it, teama de asumare a adev\u0103rului.
\nCu o alt\u0103 ocazie, plec\u00e2nd dinspre considerente literare, ajunsesem s\u0103 conchid c\u0103 fenomenul postmodern, dincolo de jovialitatea \u0219i inteligen\u021ba ludic\u0103 a discursului, de\u0219i determinat evident de financiar \u0219i rela\u021biile dintre gigan\u021bii transfrontalieri, va fi revenit c\u0103tre via\u021ba cotidian\u0103, asupra c\u0103reia a avut consecin\u021be nefaste imediate. Nefiind deloc un nostalgic al vremilor pre-decembriste, nu am cum s\u0103 nu constat lipsa de coeren\u021b\u0103 \u0219i dezumanizarea total\u0103 a prezentului. A\u0219eza\u021bi \u00een fa\u021ba unor comportamente-matrici, trasate mai mult sau mai pu\u021bin vizibil, r\u0103m\u00e2nem defeti\u0219ti, rareori compulsivi, perdan\u021bi majori ai unei Europe zdruncinate de propriile ipocrizii. E un joc surd, kafkian, \u00een cadrul c\u0103ruia subzist\u0103 cele mai ciudate simbioze. Un extras din al doilea volum al \u201eMemorialului durerii\u201d \u2013 \u201e\u00eentuneric \u0219i lumin\u0103\u201d: \u201eMai bine de cincizeci de ani, Ion Gavril\u0103 Ogoranu a fost urm\u0103rit \u0219i prigonit de Securitate. P\u00e2n\u0103 a \u00eenchis ochii a sim\u021bit mu\u0219c\u0103tura lor. \u00cen anul 1951, prin sentin\u021ba nr. 685, Gavril\u0103 este condamnat la moarte, \u00een contumacie. Securitatea nu-l g\u0103se\u0219te \u0219i-i afi\u0219eaz\u0103 sentin\u021ba pe u\u0219a casei p\u0103rinte\u0219ti, din satul Gura V\u0103ii. Au mai fost \u0219i alte condamn\u0103ri. Cu pu\u021bin timp \u00eenainte de a muri, \u00een 2005, Ion Gavril\u0103 Ogoranu mi-a trimis ultima sa carte, \u00een care se afla un r\u0103spuns scris de la o banc\u0103 din Bra\u0219ov, care-i comunica: \u00abNu v\u0103 putem acorda un \u00eemprumut, av\u00e2nd cazier \u0219i fiind condamnat la moarte\u00bb. \u00cen timp ce bravul partizan avea men\u021binute toate condamn\u0103rile din lupta lui anticomunist\u0103 \u2013 cel care i-a judecat pe cei din F\u0103g\u0103ra\u0219, colonelul de justi\u021bie Nicolae Valeriu Sitaru, era avansat la gradul de general-maior \u00een februarie 1990\u201d. Acela\u0219i Ion Gavril\u0103 Ogoranu, conduc\u0103tor al rezisten\u021bei din Mun\u021bii F\u0103g\u0103ra\u0219, cu cel mai voluminos dosar de urm\u0103rire la CNSAS, s-a confruntat imediat dup\u0103 Revolu\u021bia din \u201989 cu lipsa de ra\u021biune a societ\u0103\u021bii. Dac\u0103 e s\u0103 d\u0103m crezare lui Octavian Paler, Ion Gavril\u0103 Ogoranu cobora \u00een Bucure\u0219ti, \u00een noaptea dintre 23-24 decembrie, dintr-un tren venit din Ardeal, pentru ca a doua zi s\u0103 se \u00eendrepte c\u0103tre por\u021bile Televiziunii. Se a\u0219tepta s\u0103 aib\u0103 acces \u00een Studioul 4, de unde \u0219i-ar fi dorit m\u0103car s\u0103 \u00eenregistreze un mesaj. Ajung\u00e2nd \u00eentr-un final fa\u021b\u0103 \u00een fa\u021b\u0103 cu crainicul George Marinescu, acesta l-a \u00eentrebat contra cui a luptat \u00een Mun\u021bii F\u0103g\u0103ra\u0219 \u0219i i-a recomandat s\u0103-i trimit\u0103 o mic\u0103 biografie. De\u0219i s-a conformat \u0219i a trimis-o \u00een interiorul Televiziunii, b\u0103tr\u00e2nul nu a primit niciun r\u0103spuns. Al\u021bii trebuiau s\u0103 fie atunci la c\u00e2rma istoriei\u2026
\n\u201eMemorialul durerii\u201d e poate singurul act veridic de demnitate \u00een fa\u021ba atrocit\u0103\u021bilor comise de comuni\u0219ti. Personal, spre sf\u00e2r\u0219itul anilor de liceu, \u00eencepeam s\u0103 urm\u0103resc primele episoade ale \u201eMemorialului\u201d, eram interesat s\u0103 \u00eemi completez colec\u021bia revistei \u201eMemoria\u201d, nu sc\u0103pam totodat\u0103 \u201eSfera politicii\u201d (sper ca memoria s\u0103 nu \u00eemi joace feste!) \u0219i \u201eDilema\u201d. Le amestecam nedorit din pricina v\u00e2rstei. Ulterior, aveam s\u0103 aleg altfel\u2026 \u201eMemorialul durerii\u201d a fost, desigur, un fenomen! \u00cenceput \u00een 1991, el ar fi trebuit s\u0103 numere doar opt episoade. Totu\u0219i, gra\u021bie profesionalismului Luciei Hossu Longin, spre final (dac\u0103 se poate vorbi de un final) avea s\u0103 numere 208 episoade. \u201eMemorialul durerii\u201d e \u00een acela\u0219i timp \u0219i un act de dreptate, cu siguran\u021b\u0103 cel mai puternic demers jurnalistic pentru recuperarea adev\u0103rului. Din 2008, parte a informa\u021biei de p\u00e2n\u0103 atunci a fost remontat\u0103, autoarea ad\u0103ug\u00e2nd o serie nou\u0103 compus\u0103 din \u2013 \u201eSeria neagr\u0103\u201d, dedicat\u0103 tor\u021bionarilor \u0219i o alta – \u201eMemorialul Bucure\u0219tilor\u201d, de-a lungul c\u0103reia au fost prezentate demol\u0103rile prin care a trecut capitala. Textul de fa\u021b\u0103 este prilejuit \u00een fapt de \u201eaniversarea\u201d celor 25 de ani de existen\u021b\u0103 a emisiunii. Recunosc, dou\u0103-trei zile nu am \u0219tiut cum s\u0103 abordez acest subiect deoarece Lucia Hossu Longin e \u0219i semnatara a dou\u0103 volume, cu aceea\u0219i titulatur\u0103, ap\u0103rute la \u201eHumanitas\u201d. Pe pia\u021b\u0103 au fost disponibile totodat\u0103 pentru scurt timp \u0219i un set de dvd-uri, aduc\u00e2nd laolalt\u0103 episoadele cele mai importante ale Memorialului. Nu am \u0219tiut dac\u0103 e mai util s\u0103 \u00eembrac haina criticului literar \u0219i s\u0103 m\u0103 opresc asupra c\u0103r\u021bilor ori dac\u0103 s\u0103 evoc impresiile personale pe care mi le-a st\u00e2rnit aceast\u0103 incursiune \u00een bolgiile disper\u0103rii comuniste. Apoi, \u00een dup\u0103-amiaza zilei de 27 august, TVR 2 a \u00eencercat s\u0103 omagieze cei 25 de ani de existen\u021b\u0103 printr-o incursiune \u00een \u201elaboratoarele\u201d emisiunii. Au fost invita\u021bi \u00een studio Lucia Hossu Longin \u2013 \u00een calitate de realizatoare, Manuela Cernat \u2013 critic de film, Radu Preda \u2013 Pre\u0219edintele Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului \u0219i Memoria Exilului Rom\u00e2nesc, D\u0103nu\u021b Iacob \u2013 participant la Revolta de la Bra\u0219ov, Nicolae Ciuric\u0103 \u2013 ultimul supravie\u021buitor al rezisten\u021bei din mun\u021bi \u0219i Octav Bjoza \u2013 pre\u0219edintele Asocia\u021biei Fo\u0219tilor De\u021binu\u021bi Politici din Rom\u00e2nia. \u00cen parantez\u0103 fie spus, de\u0219i am a\u0219teptat cu sufletul la gur\u0103 difuzarea acestui \u201eomagiu\u201d adus Memorialului, am fost din start profund dezam\u0103git de presta\u021bia istoricului Adrian Cioroianu, \u00een calitatea sa de moderator, care parc\u0103 voit evita \u00eentreb\u0103rile incomode, t\u0103ia av\u00e2ntul celor care ar fi putut vorbi\u2026 prea mult. Sau prea multe. Ori poate s\u0103 fi fost din partea-mi doar o prea subiectiv\u0103 \u00een\u021belegere. Repet, poate gre\u0219esc, \u00eens\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul programului am experimentat sentimentul unui \u00eenvins. Nu au fost rostite nume ce ar fi putut deranja, nu s-a mers p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t pe firul unei logici ini\u021bial asumate. A fost momentul c\u00e2nd mi-am dat seama c\u0103 nu m\u0103 pot apropia de \u201eMemorialul durerii\u201d altfel dec\u00e2t subiectiv, m\u0103rturisindu-mi deschis admira\u021bia fa\u021b\u0103 de eforturile disperate ale Luciei Hossu Longin, depuse \u00een timp, construind cumva o alt\u0103 Catedral\u0103 a Neamului, interesat\u0103 de dimensiunile cele mai profunde ale acestuia. Frumuse\u021bea unei lumi pierdute \u0219i imposibil de recuperat se \u00eentrege\u0219te a\u0219adar deopotriv\u0103 prin c\u0103r\u021bile editate la \u201eHumanitas\u201d, c\u00e2t \u0219i prin box-set-ul de dvd-uri.
\nInteresant\u0103 e \u201econstruc\u021bia\u201d volumelor \u2013 nu pot trece peste aceasta: ambele compun un fel de palimpsest, ce adun\u0103 pe layere diferite fapte probate prin interviuri \u0219i men\u021bionarea unor descoperiri atestate cu mijloace moderne, fapte ce ulterior sunt contextualizate \u0219i comentate. Din start a\u0219adar, autoarea pare s\u0103 lase evenimentele s\u0103 curg\u0103, neaduc\u00e2nd \u00een prim plan arhitecturi savante. E, desigur, alegerea cea nimerit\u0103, demonstr\u00e2nd pentru \u00eenc\u0103 dat\u0103 frumuse\u021bea \u0219i spiritul de sacrificiu ale unui caracter. Un scurt inventar al subiectelor: Rezisten\u021ba din Mun\u021bi, mi\u0219c\u0103rile studen\u021be\u0219ti, Procesul \u201eMarii Finan\u021be\u201d (procesul unor magna\u021bi de la Uzinele Re\u0219i\u021ba), Procesul Demnitarilor din Guvernul Antonescu \u2013 cu un focus pe Mircea Vulc\u0103nescu, Procesul Elitelor Politice, Deportarea, Colectivizarea, Momentul Bra\u0219ov \u0219i spre final Evenimentele de la Timi\u0219oara. Sunt de multe ori a\u0219ezate fa\u021b\u0103 c\u0103tre fa\u021b\u0103 portrete ale tor\u021bionarilor (se desprind figurile lui Alexandru Nicolski \u0219i Gheorghe Cr\u0103ciun) cu portretele unor mari caractere (Mircea Vulc\u0103nescu, Radu Gyr, Elisabeta Rizea, Corneliu Coposu etc.). Am l\u0103sat la urm\u0103 poate capitolul-nucleu al celor dou\u0103 volume, dedicat Sistemului concentra\u021bionar din Rom\u00e2nia comunist\u0103. \u201eO hart\u0103 care ar consemna toate locurile de suferin\u021b\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 ar trebui s\u0103 aib\u0103 peste dou\u0103 sute de cruci. Noi ne vom referi azi doar la marile centre penitenciare. Jilava, Fortul 13, a fost ridicat\u0103 \u00een anul 1884. \u00cen taluzurile fortului, \u00een ad\u00e2ncul p\u0103m\u00e2ntului, au fost s\u0103pate celebrele celule are Reduitului. Jilava a fost temni\u021b\u0103 de tranzit \u0219i loc de execu\u021bie. Aiudul, \u00eenchisoarea curat\u0103 a mor\u021bii, cea mai mare din spa\u021biul concentra\u021bionar, era un sicriu, un vestigiu arhaic al unui trecut penitenciar medieval, populat cu oameni. La Aiud, \u00een Zarc\u0103, au fost \u00eenchi\u0219i generalii, legionarii \u0219i demnitarii guvernului Antonescu. A fost o \u00eenchisoare a intelectualilor. R\u00e2mnicu-S\u0103rat, o \u00eenchisoare destinat\u0103 recalcitran\u021bilor, treizeci \u0219i \u0219ase de celule, treizeci \u0219i \u0219ase de de\u021binu\u021bi \u00eengropa\u021bi de vii. Un de\u021binut politic, este vorba de Corneliu Coposu, a stat aici opt ani f\u0103r\u0103 a vorbi cu nimeni, \u00eentr-o izolare total\u0103, c\u00e2nd a ie\u0219it din Gulag a \u00eenceput s\u0103 \u00eenve\u021be s\u0103 vorbeasc\u0103. Temni\u021ba din Sighet data din anul 1897, reorganizat\u0103 \u00een anul 1950 ca \u00eenchisoare a elitei politice rom\u00e2ne\u0219ti. Din arhipelagul ororii, Pite\u0219ti a fost insula cea mai odioas\u0103, \u00een care s-a experimentat reeducarea prin tortur\u0103 pe loturi de studen\u021bi. Boto\u0219ani, \u00eenchisoare politic\u0103 din anii 1960, sediul pentru de\u021binerea reprezentan\u021bilor partidelor politice\u2026\u201d Urmeaz\u0103, desigur, Gherla, Canalul Mor\u021bii (Dun\u0103re-Marea Neagr\u0103) \u0219.a.m.d. Totu\u0219i, \u00een fa\u021b\u0103 nu trec totu\u0219i odioasele mijloace de tortur\u0103, deopotriv\u0103 fizice dar mai ales psihice, ci rezisten\u021ba moral\u0103 \u0219i spiritual\u0103 ale \u021b\u0103ranului\/ intelectualului de atunci, apeten\u021ba acestora pentru dreptate \u0219i demnitate. (Constat cu am\u0103r\u0103ciune acum c\u0103 nu am \u00een\u021beles nimic din trecut. Dup\u0103 at\u00e2\u021bia ani de lupt\u0103 cu nebunia comunist\u0103, dup\u0103 ce a reu\u0219it cu pre\u021buri imposibil de asociat cuvintelor s\u0103 \u00ee\u0219i p\u0103streze demnitatea, un om precum Octav Bjoza e nevoit s\u0103 \u00eenceap\u0103 pentru \u00eenc\u0103 o dat\u0103 lupta, s\u0103 se al\u0103ture \u00een prezent referendumului pentru modificarea Constitu\u021biei \u00een care se dore\u0219te precizarea ferm\u0103 c\u0103 cei doi so\u021bi care compun o familie trebuie s\u0103 fie un b\u0103rbat \u0219i o femeie).
\nCioran era convins de faptul c\u0103 o carte adev\u0103rat\u0103 are menirea de a provoca o ran\u0103 \u00een sufletul cititorului. \u201eMemorialul durerii\u201d, realizare supra-omeneasc\u0103 unic\u0103 \u00een Europa, ar fi putut aduce \u00eemp\u0103carea \u201etrecutului recent\u201d cu prezentul. Din p\u0103cate, sper ca viitorul s\u0103 m\u0103 contrazic\u0103, personalit\u0103\u021bile politice ale vremii sunt apari\u021bii de h\u00e2rtie, interesate doar de interese personale. Personal, \u00eenclin s\u0103 cred c\u0103 nu voi mai scrie niciodat\u0103 despre acest subiect. Fie \u0219i dac\u0103 parcurgi doar paginile celor dou\u0103 episoade ce vorbesc explicit despre \u201efurtul mor\u021bilor\u201d din spitalele de la Timi\u0219oara \u2013 chestiune r\u0103mas\u0103 parc\u0103 voit nerezolvat\u0103, ajungi s\u0103 nu te mai miri deloc de chipul distorsionat al prezentului. \u0218i s\u0103 cedezi. <\/p>\n


\nIonel POPA<\/strong>
\n\"\"

SPA\u021aIUL \u00ceN OPERA LUI LIVIU REBREANU<\/strong><\/p>\n

Note despre spa\u021biul literar din c\u00e2teva proze scurte considerate exemplare
\nR\u0103fuiala este prima \u021b\u00e2\u0219nire a ceea ce vom numi geniul rebrenian. \u00cen clasica \u201eexpozi\u021biune\u201d, scriitorul configureaz\u0103 un spa\u021biu \u00eenchis, un interior domestic, printr-o imagine static\u0103, \u00eencremenit\u0103, trasat\u0103 \u00eentr-o tu\u0219\u0103 consistent\u0103 prin aglomerarea determinan\u021bilor. Imaginea sugereaz\u0103 starea de criz\u0103 \u00een care se afl\u0103 personajul: \u201ePrimenit de s\u0103rb\u0103toare, gata de mult de duc\u0103, Toma Lotru \u0219ade pe lavi\u021b\u0103, cu coatele rezemate de marginea mesei, cu obrajii cufunda\u021bi \u00een g\u0103vanele palmelor, privind \u021bint\u0103 la un ochi de fereastr\u0103 pe care gerul de ast\u0103-noapte zugr\u0103vise sumedenie de figuri de ghea\u021b\u0103 ciudate \u0219i \u00eentortocheate, ca visurile ur\u00e2te ale unui om nec\u0103jit. \u00ce\u0219i b\u0103tea capul cum s\u0103 le sloveneasc\u0103\u2026 Iat\u0103, colo-n mijloc, o minune frumoas\u0103 \u0219i ml\u0103dioas\u0103, un trup frumos de femeie, proptit\u0103 \u0219i-n dreapta, \u0219i-n st\u00e2nga de dou\u0103 matahale \u0219terse \u0219i prelinse. \u0218i \u00een jur \u00eemprejur se \u00eencop\u0103cesc de-a valma iezme pocite, sub\u021biri, din care se desprind \u0219i se \u00eempletesc, \u00een rotogoale r\u0103zle\u021be, cununi de ghea\u021b\u0103 argintie [\u2026] Un strop lat de ap\u0103 se dezghioac\u0103 de sub pervaz, se pr\u0103v\u0103li \u00een \u00eenc\u00e2rlig\u0103turi m\u0103runte peste miezul geamului \u0219i deodat\u0103 icoana se m\u00e2nji \u0219i toate florile se schimonosi [\u2026] \u0218i-n r\u0103stimpuri \u00ee\u0219i c\u00e2nt\u0103rea nevasta prin p\u0103ienjeni\u0219ul pleoapelor \u00eentredeschise. O vedea a\u0219a ca prin cea\u021b\u0103 sprijinindu-se cu o m\u00e2n\u0103 de col\u021bul mesei, \u00eembr\u0103cat\u0103 \u00een haine frumoase s\u0103rb\u0103tore\u0219ti [\u2026]\u201d.
\n\u00cen plan simbolic, aceast\u0103 imagine de interior este incon\u0219tientul. Incipitul textului este o punere \u00een abis. Starea de con\u0219tiin\u021b\u0103 suspendat\u0103 este marcat\u0103 de \u201eprivirea \u021bint\u0103\u201d. \u201eOchiul de fereastr\u0103\u201d asupra c\u0103ruia personajul \u0219i-a fixat privirea e pragul dintre cele dou\u0103 lumi: cea din afar\u0103 \u0219i cea din l\u0103untrul s\u0103u \u0219i oglind\u0103 \u00een care vede \u201esumedenia florilor de ghea\u021b\u0103\u201d ale subcon\u0219tientului s\u0103u. Starea tensionat\u0103, ecou al lucr\u0103rii incon\u0219tientului, e sugerat\u0103 prin notarea reac\u021biilor fiziologice \u0219i a gesturilor. \u201eTrezit\u201d brusc, r\u0103m\u00e2ne \u201ebuim\u0103cit\u201d de ceea ce a v\u0103zut zugr\u0103vit pe \u201eochiul de fereastr\u0103\u201d prin care \u201ea privit\u201d \u00een pr\u0103pastie. Starea opac\u0103 a personajului e consemnat\u0103 de succesiunea verbelor din r\u00e2ndul c\u0103rora se impune a zugr\u0103vi, mult mai expresiv dec\u00e2t oricare posibil sinonim. Floarea de ghea\u021b\u0103 care se tope\u0219te este metafora imposibilit\u0103\u021bii posed\u0103rii\/ posed\u0103rii totale a Rafilei de c\u0103tre Toma. Acesta \u0219i-a cump\u0103rat femeia, ea face parte din averea lui. Comportamentul b\u0103rbatului fa\u021b\u0103 de femeie nu este expresia instinctului erotic, ci al celui de posesiune. Rafila \u0219i-a d\u0103ruit iubirea, \u00eenainte de c\u0103s\u0103torie, lui T\u0103nase Ursu.
\n\u00cen capitolul doi exist\u0103 alt spa\u021biu \u00eenchis, al unei nun\u021bi la care au fost chema\u021bi Toma cu Rafila \u0219i T\u0103nase. Veselia peste m\u0103sur\u0103 a nunta\u0219ilor, c\u00e2ntecul \u201e\u00eeng\u00e2nat\u201d al l\u0103utarilor, dar mai ales jocul sunt semne: \u201e[\u2026] toat\u0103 casa clocotea ca un co\u0219 de albine c\u00e2nd se apropie vijelia\u201d, iar buc\u0103t\u0103reasa \u0219i ajutorul ei, \u021big\u0103ncu\u0219a, cu gesturile \u0219i uneltele lor specifice, parc\u0103 vin din lumea de sub. E un spa\u021biu aproape infernal.
\n\u00cen ultimul capitol, este relatat\u0103 \u00eentoarcerea acas\u0103 a lui Toma, Rafila \u0219i T\u0103nase, pe un drum \u201eghe\u021bos ce \u0219erpuia printre str\u00e2mtorile Poenii.\u201d Locul \u00eent\u00e2mpl\u0103rii ce va urma este unul deschis. Aten\u021bia naratorului e \u00eendreptat\u0103 spre elementele naturii. Dar nu \u00een scopul de a ad\u0103uga nara\u021biunii un tablou. \u00cen descrierea acestui spa\u021biu exterior identific\u0103m semne ale unei noi viziuni a lui Rebreanu asupra naturii \u0219i m\u0103rcile unei noi tehnici descriptive: natura (spa\u021biu deschis) nu mai e cea a romanticilor \u0219i nici cea a simboli\u0219tilor. Natura nu mai vine din proprie ini\u021biativ\u0103 \u00een \u00eent\u00e2mpinarea personajului \u0219i nici nu mai este umanizat\u0103 \u00een sensul vechi al termenului, dimpotriv\u0103, e obligat\u0103 s\u0103 ia \u00eenf\u0103\u021bi\u0219area sufletului personajului. Toate elementele converg spre un epicentru: strig\u0103tul expresionist: \u201eNorii cenu\u0219ii se tol\u0103neau prin v\u0103zduhul \u00een\u0103bu\u0219it, gata-gata s\u0103 se rostogoleasc\u0103 pe p\u0103m\u00e2nt [\u2026]. Vuiete de v\u00e2nt alergau prin p\u0103durile moarte [\u2026]. Un \u0219ir de plopi b\u0103tr\u00e2ni str\u0103juiau drumul. Capetele lor se \u00eenclinau v\u00e2j\u00e2ind, c\u00e2nd \u00eencoace, c\u00e2nd \u00eencolo \u2026 deodat\u0103 o creang\u0103, uscat\u0103, ca o m\u00e2n\u0103 uria\u0219\u0103 de om se rupse \u021bip\u00e2nd ascu\u021bit \u0219i c\u0103zu tocmai \u00een fa\u021ba lui\u201d.
\nPe cont propriu \u0219i treptat, Rebreanu \u00ee\u0219i elaboreaz\u0103 o tehnic\u0103 expresionist\u0103 a descrierii naturii, a personajului.<\/p>\n

*<\/p>\n

Drama eroinei din nuvela Nevasta se desf\u0103\u0219oar\u0103 \u00eentr-un spa\u021biu \u00eenchis. Subiectul a devenit banal prin frecven\u021ba lui \u00een literatur\u0103. Problema este ce scoate scriitorul dintr-un astfel subiect.
\nNevestei i-a murit b\u0103rbatul; \u00eenmorm\u00e2ntarea se face conform ritualului tradi\u021bional. Limit\u00e2ndu-ne la epiderma epic\u0103 a textului spunem c\u0103 tema nuvelei este ritualul \u00eenmorm\u00e2nt\u0103rii specific satului tradi\u021bional, deci o tem\u0103 de natur\u0103 etnografic\u0103-cultural\u0103. Trec\u00e2nd dincolo de litera textului vom constata c\u0103 scriitorul dep\u0103\u0219e\u0219te \u0219i motivul \u00eent\u00e2lnirii cu moartea, aten\u021bia lui \u00eendrept\u00e2ndu-se spre dilemele \u0219i tr\u0103irile eroinei, care au alte cauze. Strict personale, intime. Aceasta boce\u0219te nu moartea b\u0103rbatului, ci pur \u0219i simplu se cutremur\u0103 eliberator de via\u021ba de bolovan de care a avut parte de b\u0103rbatul nedorit. Nu exager\u0103m de loc dac\u0103 afirm\u0103m c\u0103 Nevasta este un text literar existen\u021bialist avant la lettre: conflictul dintre individ \u0219i comunitatea nivelatoare p\u00e2n\u0103 la anularea personalit\u0103\u021bii. Pentru o astfel de problematic\u0103 un alt cadru adecvat nu putea fi dec\u00e2t un spa\u021biu \u00eenchis.
\nLa auzul replicii b\u0103tr\u00e2nelor bocitoare, repetat mecanic (\u201ei-a fost tare drag\u2026\u201d) nevasta se \u00eentreab\u0103: \u201eAdic\u0103 de ce s\u0103-mi fi fost drag? \u2026 \u0218tia c\u00e2t vreau s\u0103 m\u0103 m\u0103rit cu altu, \u0219i totu\u0219i m-a luat\u2026 \u0218i pe urm\u0103 m-a b\u0103tut, mai r\u0103u ca pe o slujnic\u0103\u2026 Nu mi-a fost b\u0103rbat. A fost un str\u0103in.\u201d Aflat\u0103 l\u00e2ng\u0103 co\u0219ciug (spa\u021biul mor\u021bii) \u00een timpul prohodului, nevasta are revela\u021bia c\u0103, la cununia ei cu Ion Bolovanu, preotul, acela\u0219i de acum, \u201ei-a prohodit sufletul ei dornic de-a iubi, de-a tr\u0103i, i-a prohodit iubirea.\u201d
\nOdaia \u00een care mortul este privegheat pentru nevast\u0103 n-a fost un spa\u021biu al ocrotirii \u0219i fericirii, ci unul al durerilor \u0219i propriilor agonii. Penelul scriitorului e de o puternic\u0103 expresivitate \u00eenc\u00e2t odaia devine un spa\u021biu cvasifantastic:
\n\u201eIon Bolovanu \u2026
\nSt\u0103tea chircit \u00een pat, cu un picior \u00eentins strun\u0103 peste cearceaful bo\u021bit, cu cel\u0103lalt c\u00e2rlig din genunche, parc\u0103 i l-ar fi zg\u00e2rcit c\u00e2rceii. M\u00e2inile le \u021binea r\u0103\u0219chirate ca un r\u0103stignit, degetele \u00eencle\u0219tate \u00een a\u0219ternutul de paie, din care se zg\u00e2iau, sp\u0103im\u00e2ntate \u0219i rupte, c\u00e2teva fire galbene ca p\u0103rul din barba unui sp\u00e2n. Pieptul descheiat i se ridica \u00een r\u0103stimpuri dar, anevoie, horc\u0103ind prelung, parc\u0103 cu fiecare \u00een\u0103l\u021bare i s-ar fi smuls o coard\u0103 din suflet. Cu ochii mari holba\u021bi se mi\u0219cau cu priviri sticloase, pline de groaz\u0103, ca \u0219i c\u00e2nd ar fi v\u0103zut ceva nespus de amenin\u021b\u0103tor.
\nNevast\u0103-sa sta la c\u0103p\u0103t\u00e2i, cu o lum\u00e2nare de cear\u0103 aprins\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103, cu fa\u021ba rece, nemi\u0219cat\u0103, \u0219i se uita la d\u00e2nsul \u00eentreb\u0103toare, \u00een vreme ce razele ro\u0219cate ale luminii \u00eei \u00eembujorau pu\u021bin obrajii \u0219i f\u0103ceau s\u0103-i lic\u0103reasc\u0103 ochii [\u2026].
\nApoi, deodat\u0103, se sim\u021bi \u00een odaie un zgomot ciudat, friguros, ca \u0219i c\u00e2nd dou\u0103 aripi mari, nev\u0103zute ar fi f\u00e2lf\u00e2it de mai multe ori. [E sufletul-pas\u0103re care p\u0103r\u0103se\u0219te trupul \u2013 cum zice credin\u021ba popular\u0103, ori pas\u0103rea mor\u021bii care ia sufletul mortului?] \u00cen clipa aceea bolovanul \u00ee\u0219i \u00eendrept\u0103 \u0219i piciorul cel \u00eendoit, se \u00eentinse din r\u0103sputeri, suspin\u0103 lung \u0219i u\u0219urat, \u00eentoarse ochii cu albul \u00een sus \u0219i pe urm\u0103 r\u0103mase neclintit. Dup\u0103 un dram de vreme, corpul totu\u0219i se mai smunci oleac\u0103, m\u00e2inile se ad\u00e2ncir\u0103 mai grele \u00een a\u0219ternut, iar mu\u0219chii fe\u021bei se schimonosir\u0103, parc\u0103 sub ap\u0103sarea unei dureri foarte mari.\u201d
\n\u00centregul mecanism narativ \u0219i de analiz\u0103 al nuvelei este pus \u00een mi\u0219care de opozi\u021bia dintre lumea exterioar\u0103 (cutumele comunit\u0103\u021bii, b\u0103tr\u00e2nele bocitoare, pomana mortului) \u0219i lumea interioar\u0103 (g\u00e2ndurile \u0219i sentimentele) a eroinei. Drama nevestei este rezultatul deturn\u0103rii destinului de la calea lui fireasc\u0103. \u00cen loc s\u0103 se bucure \u201corganic\u201d de via\u021b\u0103, s\u0103 se \u00eemplineasc\u0103 ca femeie, nevestei i s-au furat toate aceste drepturi naturale. Spa\u021biul, ca topos organizat are menirea de a pune \u00een relief toate opozi\u021bii din profunzimea textului. Spa\u021biul exterior \u0219i cel interior sunt echivalentul a doua glasuri: glasul socio-moral al supraeului (comunitatea) \u0219i, respectiv, glasul eului (al iubirii). Aceast\u0103 opozi\u021bie ne spune c\u0103 Nevasta este un text de analiz\u0103 cu un substrat filosofic-moral \u0219i mai deloc unul cu tem\u0103 social\u0103 de inspira\u021bie rural\u0103 cum se sus\u021bine mereu.<\/p>\n

*<\/p>\n

Singurul segment din proza scurt\u0103 rebrenian\u0103 \u00een care criteriul tematic de clasificare func\u021bioneaz\u0103 \u00eentrutotul este cel \u00een care nara\u021biunea are drept spa\u021biu r\u0103zboiul.
\nNuvela Hora mor\u021bii \u00eencepe cu imaginea protagonistului, care \u00eencremenit de \u201eo spaim\u0103 crunt\u0103\u201d zace de parc\u0103 ar fi \u00eenchis \u00eentr-o cu\u0219c\u0103: \u201eDou\u0103 zile \u0219i dou\u0103 nop\u021bi Ion Haramu nu s-a clintit din col\u021bul vagonului. Ghemuit pe rani\u021b\u0103, str\u00e2ng\u00e2nd pu\u0219ca \u00een bra\u021be st\u0103 ghemuit \u0219i posomor\u00e2t, cu capul \u00een p\u0103m\u00e2nt [\u2026]. Sufla greu ca un dobitoc beteag\u201d \u0219i bolborosea \u00een ne\u0219tire: \u2013 Am s\u0103 mor \u00een b\u0103t\u0103lie\u2026 Am s\u0103 mor\u2026 mor\u2026\u201d.
\n\u00cen contrast cu aceast\u0103 imagine static\u0103, de spa\u021biu interior mut, urmeaz\u0103 o serie de imagini auditive venite dintr-un spa\u021biu exterior: \u201etrenul uruie\u201d, \u201ero\u021bile sc\u00e2r\u021b\u00e2ie asurzitor\u201d, \u201elocomotivele pufnesc ca ni\u0219te balauri\u201d. Acestea se amestec\u0103 \u201ejalnic\u201d cu \u201echiotele \u0219i c\u00e2ntecele osta\u0219ilor trudi\u021bi ca beh\u0103itul unei turme de oi dus\u0103 la zalhana.\u201d Spa\u021biul desemnat prin lexemul tren este plin de mesageri ai mor\u021bii. \u00cen aceast\u0103 luntre a lui Caron stau \u00eengr\u0103m\u0103di\u021bi \u201evreo patruzeci de oameni\u201d. Spa\u021biul \u00eenchis \u2013 vagonul, \u0219i apoi cel deschis \u2013 c\u00e2mpul \u00een care solda\u021bii coboar\u0103 din trenul oprit, din vizual se metamorfozeaz\u0103 \u00een auditiv: \u201ema\u0219inile se opresc [\u2026] E o lini\u0219te grea, ca \u0219i c\u00e2nd lumea \u00eentreag\u0103 ar fi \u00eencremenit sub povara \u00eentunericului\u201d, \u201edeodat\u0103 un \u021bip\u0103t de goarn\u0103\u201d, \u201emurmur uluit\u201d, \u201ez\u0103ng\u0103nit de arme ciocnite\u201d, \u201ep\u00e2r\u00e2it de rani\u021be aruncate \u00een spate\u201d, \u201e\u00eenjur\u0103turi repetate\u201d, \u201egemete groaznice\u201d, \u201eporunci gr\u0103bite\u201d, \u201ecomenzi scurte \u0219i t\u0103ioase\u201d, \u201etropot prelung, ca \u0219i c\u00e2nd s-ar \u00eencinge o hor\u0103 uria\u0219\u0103\u201d.
\nE anticipat\u0103 \u201ehora mor\u021bii\u201d. C\u00e2mpul de lupt\u0103 va fi spa\u021biul fugii de moarte. Dar moartea \u00eei ajunge din urm\u0103 \u0219i pe Haramu, \u0219i pe Boroiu, cel\u0103lalt personaj al nuvelei. Cei doi sunt cons\u0103teni \u0219i rivali \u00een iubirea pentru Ileana.
\nTehnica folosit\u0103 \u00een descriere \u0219i portretistic\u0103, concentrarea narativ\u0103 ne amintesc de grafica expresionist\u0103. Toate acestea fac din text un scenariu de film neorealist.<\/p>\n

*<\/p>\n

Orice spa\u021biu e str\u0103b\u0103tut de un drum cu un anume sens. Drumul respectiv are o \u00eenf\u0103\u021bi\u0219are, pe el se merge \u00eentr-un anumit ritm. Toate determinantele dau spa\u021biului \u0219i drumului pe care umbl\u0103 personajele un \u00een\u021beles. Un astfel de construct literar ni-l ofer\u0103 nuvela I\u021bic \u0218trul, dezertor.
\nRezumat, subiectul nuvelei este urm\u0103torul. Doi camarazi merg \u00een patrulare pe linia frontului, printr-o tran\u0219ee s\u0103pat\u0103 \u00een marginea unei p\u0103duri, deas\u0103 \u0219i \u00eenc\u00e2lcit\u0103, ce se ca\u021b\u0103r\u0103 pe o coast\u0103 piezi\u0219\u0103. \u201eCerul e posomor\u00e2t \u0219i gata s\u0103 striveasc\u0103 p\u0103m\u00e2nt \u0219i oameni.\u201d Mersul celor doi osta\u0219i (c\u0103prarul Ghioag\u0103 \u0219i soldatul I\u021bic) devine halucinant prin t\u0103cerea \u0219i singur\u0103tatea care st\u0103p\u00e2nesc spa\u021biul \u0219i pe cei doi care-l str\u0103bat. Pa\u0219ii lor traseaz\u0103 un adev\u0103rat labirint. Ghioag\u0103 \u0219i I\u021bic se opresc \u201el\u00e2ng\u0103 un brad foarte gros cu coaja crestat\u0103 \u0219i m\u00e2zg\u0103lit\u0103 de r\u0103\u0219in\u0103.\u201d C\u0103prarul Ghioag\u0103 care avea ordin s\u0103-l \u00eempu\u0219te pe I\u021bic \u00eei spune acestuia: \u201e\u2014Ei, m\u0103i I\u021bic. P\u00e2n\u0103 aici te-am adus eu\u2026 De-aici \u00eencolo po\u021bi s\u0103 te duci \u0219i singur [\u2026]. De-acu eu m\u0103 duc\u2026 r\u0103m\u00e2i cu Dumnezeu, I\u021bic!\u201d
\nUrm\u00e2nd descrierea peisajului \u0219i relatarea drumului celor doi camarazi sesiz\u0103m c\u0103 problematica nuvelei este una etajat\u0103: nivelul concret istoric \u2013 r\u0103zboiul, nivelul psiho-moral \u2013 surp\u0103rile interioare din sufletul celor doi provocate de r\u0103zboi, nivelul psihologiei abisale \u2013 frica ancestral\u0103 \u0219i nivelul complex al semnifica\u021biilor.
\nSpa\u021biul imaginat de scriitor \u00eendepline\u0219te toate cerin\u021bele unui spa\u021biu tragic impun\u00e2nd nuvelei un anumit epic. Acesta se reduce la verbele deplas\u0103rii, la scurte \u0219i fr\u00e2nte schimburi de vorbe \u2013ecouri ale nelini\u0219tilor interioare \u0219i ale \u00eentreb\u0103rilor \u2013 \u0219i la mult\u0103, mult\u0103 t\u0103cere. \u00cen fapt epicul nuvelei nu este dec\u00e2t descrierea drumului labirintic printr-un spa\u021biu \u00eenchis. Spa\u021biul exterior (c\u00e2mpul aflat sub st\u0103p\u00e2nirea albului z\u0103pezii, a t\u0103cerii) cu deschidere cosmic\u0103 se dovede\u0219te a fi un spa\u021biu \u00eenchis, un adev\u0103rat \u021barc. Cei doi camarazi merg cu b\u0103gare de seam\u0103 printr-o tran\u0219ee \u0219erpuit\u0103 p\u00e2n\u0103 ajung la marginea unei p\u0103duri \u201edese\u201d \u0219i \u201e\u00eenc\u00e2lcit\u0103\u201d, vecin\u0103 cu o vale, iar \u201ecoasta du\u0219man\u0103 era piezi\u0219\u0103 ca o r\u00e2p\u0103 \u0219i at\u00e2t de aproape c\u0103 \u00eenchidea zarea ca un zid\u201d; amurgul cobora \u201emohor\u00e2nd v\u0103zduhul\u201d, \u201ea\u0219tern\u00e2nd o cea\u021b\u0103 cenu\u0219ie peste albul z\u0103pezii.\u201d Spa\u021biul hibernal nu mai are nimic feeric. \u00cen cadrul descrip\u021biei deslu\u0219im dou\u0103 c\u00e2mpuri: cel de jos, al r\u0103zboiului \u0219i cel de sus, cel al cerului mohor\u00e2t gata s\u0103 se surpe peste lume ca imputare la adresa faptelor necugetate ale oamenilor: r\u0103zboiul, crima.
\nPeisajul, descris aproape topografic, e v\u0103zut ca emana\u021bie a sufletului celor dou\u0103 personaje. Relat\u00e2nd drumul celor doi camarazi prin acest spa\u021biu al mor\u021bii, scriitorul traseaz\u0103 drumul de la frica concret\u0103 provocat\u0103 de r\u0103zboi la frica din necunoa\u0219tere \u0219i de aici la frica ontologic\u0103. Sub pana m\u0103iastr\u0103 a lui Rebreanu, spa\u021biul imaginat devine un ecran cosmic pe care este proiectat\u0103 imaginea lui I\u021bic (a omului) care at\u00e2rn\u0103 de craca copacului, \u201enemi\u0219cat, cu un bra\u021b \u00eentins, ca o chemare mut\u0103\u201d. Este o imagine cutremur\u0103toare, e strig\u0103tul expresionist de acuzare.
\n\u00cen parantez\u0103, pe c\u00e2nd un regizor \u0219i un aparat de filmat pentru a dubla capodopera?!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Victoria MILESCU Aer congelat Ochii mei v\u0103d din nou ninsoarea cu urme de zboruri \u00een cer se defecteaz\u0103 mereu ceva<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16384"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=16384"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16384\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":16385,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16384\/revisions\/16385"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=16384"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=16384"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=16384"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}