{"id":16362,"date":"2021-11-06T22:42:16","date_gmt":"2021-11-06T19:42:16","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=16362"},"modified":"2021-11-06T22:42:16","modified_gmt":"2021-11-06T19:42:16","slug":"spatii-culturale-nr-48-6","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=16362","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 48 (6)"},"content":{"rendered":"<p><strong>ISTORIE LITERAR\u0102<\/strong><\/p>\n<p><strong>Ecaterina CHIFU<\/strong><\/p>\n<p><strong>MIHAI EMINESCU, SUFLUL VIU AL ISTORIEI GETO-DACILOR<\/strong><br \/>\n<em>(Lucrare prezentat\u0103 la \u201eCongresul civiliza\u0163iei traco-geto-dacilor\u201d Edi\u0163ia I, Buz\u0103u, Rom\u00e2nia, 2016)<\/em><\/p>\n<p>\t Mihai Eminescu, geniu universal, vine din \u201enem\u0103rginirea timpului1\u201d s\u0103 ne dea \u201edin ramurile g\u00e2ndului1\u201d imboldul de a face eforturi ca \u201etotul s\u0103 fie dacizat2\u201d la noi, \u00een Rom\u00e2nia Mare, adic\u0103 s\u0103 se revin\u0103 la acel univers plin de armonie \u015fi de pace, \u00een care se respect\u0103 legile juste, favorabile rom\u00e2nilor, sper\u00e2nd \u00een re\u00eenvierea virtu\u0163ilor neamului rom\u00e2nesc, mo\u015ftenite de la Daci. M. Eminescu, \u201ecea mai \u00eenalt\u0103 con\u015ftiin\u0163\u0103 rom\u00e2neasc\u01034\u201d este poetul de geniu care a ridicat un templu poeziei \u00een spiritualitatea rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi universal\u0103, poet a c\u0103rui personalitate a atins dimensiuni enciclopedice ale cunoa\u015fterii, fapt ce i-a permis s\u0103 evoce istoria neamului nostru \u00een tablouri vii, de o neasemuit\u0103 frumuse\u0163e \u015fi expresivitate. Iubind poporul rom\u00e2n, Eminescu a subliniat \u00een versuri \u015fi \u00een articole din ziare, precum \u015fi \u00een manuscrise, unitatea lui etnic\u0103 str\u0103veche, spiritual\u0103, religioas\u0103, sus\u0163inut\u0103 de o limb\u0103 unic\u0103, tradi\u0163ii \u015fi obiceiuri identice, port asem\u0103n\u0103tor al rom\u00e2nilor din spa\u0163iile ce le-au populat, precum \u015fi de legi nescrise care trebuie a fi aplicate conform \u201ejus ollache \/ollachorum8\u201d adic\u0103 dup\u0103 obiceiul p\u0103m\u00e2ntului. \u201eNu exist\u0103 nici o deosebire \u00eentre rasa rom\u00e2n\u0103 din Muntenia, Moldova, din cea mai considerabil\u0103 parte a Ardealului \u015fi a \u0162\u00e3rii Ungure\u015fti. E absolut aceea\u015fi ras\u00e3, cu absolut acelea\u015fi \u00eenclin\u0103ri \u015fi aptitudini.8\u201d. \u201eRom\u00e2nii nu sunt nic\u0103ieri coloni\u015fti, venit\u00fari, oamenii  nim\u0103nui; ci, pretutindenea unde locuiesc, sunt autohtoni, popula\u0163ie mai veche dec\u00e2t to\u0163i conlocuitorii lor8&#8243;.<br \/>\nAduc\u00e2nd drept argumente asem\u0103n\u0103rile lingvistice din spa\u0163iul rom\u00e2nesc, Eminescu conchide: \u201eO unitate at\u00e2t de pronun\u0163at\u00e3 a limbei dovede\u015fte o unitate de origini etnice8\u201d.<br \/>\nLimba rom\u00e2n\u0103 era vorbit\u0103 pe teritorii largi de Dacii ce au migrat spre toate punctele cardinale, \u00eenmul\u0163indu-se numeric. El men\u0163ioneaz\u0103 \u00eentr-un articol din \u201eTimpul2\u201d :cum avarii condu\u015fi de Martin \u015fi Comentius \u00een anul 579, vorbeau aceea\u015fi limb\u0103 cu ge\u0163ii.<br \/>\n\u00cen recenzia  din \u201eConvorbiri literare2\u201d la lucrarea lui Iulius Jung, \u201eDie Anf\u00e4nge der Romanen(Kritisch cthnographische Studiem)\u201d ap\u0103rut\u0103 la Viena, \u00een anul 1876, favorabil\u0103 ideii noastre na\u0163ionale, \u00eendeosebi ideii de continuitate, Eminescu, pornind de la \u00eentrebarea \u201eSt\u0103ruit-au rom\u00e2nii \u00een a\u015fez\u0103rile lor din Dacia Tr\u0103ian\u0103 sau au trecut Dun\u0103rea \u00een vremea lui Aurelian \u015fi au reocupat Dacia \u00een sec. al XII-lea?2\u201d demonstreaz\u0103 cu argumente solide c\u0103 teoria vidului nu este valabil\u0103, c\u0103 Dacii au continuat existen\u0163a \u00een vatra lor str\u0103mo\u015feasc\u0103. Poetul a pus mereu \u00een lumin\u0103 permanenta continuitate \u015fi statornicia poporului rom\u00e2n \u00een opera literar\u0103 \u015fi \u00een publicistic\u0103. Poetul na\u0163ional M. Eminescu a fost printre primii intelectuali rom\u00e2ni care a \u00eencercat \u201erestaurarea\u201d originii dacice, milit\u00e2nd pentru realizarea \u201eDaciei Mari\u201d prin Societatea \u201eCarpa\u0163i\u201d \u015fi activitatea publicistic\u0103. El era m\u00e2ndru de fizionomia rom\u00e2nilor, av\u00e2nd ca str\u0103mo\u015fi Dacii, aprecia\u0163i de etnograful Hoffman(sec. al XVIII-lea), men\u0163ionat de poet \u00een \u201eTimpul2\u201d unde a redat observa\u0163ia acestuia: \u201eDezvoltarea craniului la rasa rom\u00e2n\u00e3 e admirabil\u00e3, c\u00e3 sunt cranii care merit\u00e3 a fi \u00een fruntea civiliza\u0163iei8\u201d\u201eFi\u0163i voi romunculi, eu simt \u00een mine dacul7\u201d afirma Eminescu \u00een anul 1880, \u00eentr-o variant\u0103 a poeziei \u201eAi no\u015ftri tineri\u201d pentru a se distinge de cei ce sus\u0163ineau curentul latinist.<br \/>\nVenit din eternitate \u015fi \u00eentors \u00een eternitate, Eminescu, dorea la \u201etrecutul mare, mare viitor1\u201d \u00een Rom\u00e2nia pe care o invoca cu mult\u0103 iubire \u201e\u0162ara mea de glorii, \u0163ara mea de dor1\u201d ce trebuie ap\u0103rat\u0103 cu toate for\u0163ele.  \u201eScrisoarea III1\u201d evoc\u0103, prin glasul lui Mircea cel B\u0103tr\u00e2n, vitejia str\u0103mo\u015filor no\u015ftri ce l-au \u00eenfruntat pe \u201eDarius al lui Istaspe1\u201d \u015fi \u201e\u00cemp\u0103ra\u0163i pe care lumea nu putea s\u0103-i mai \u00eencape1\u201d ce-au dorit \u201ep\u0103m\u00e2nt \u015fi ap\u01031\u201d \u015fi s-au f\u0103cut \u201eto\u0163i o ap\u0103 \u015fi-un p\u0103m\u00e2nt1\u201d. Acest episod este reluat \u015fi \u00een poemul \u201eGemenii1\u201d.<br \/>\nEminescu a inten\u0163ionat s\u0103 redea \u00een piesele sale de teatru istoria neamului rom\u00e2nesc, evoc\u00e2nd figuri reprezentative: Decebal, Dochia, Mircea cel B\u0103tr\u00e2n, Horia, Avram Iancu, Mure\u015fan, pe cei din neamul Basarabilor \u015fi al Mu\u015fatinilor.<br \/>\nMihai Eminescu era fascinat de civiliza\u0163ia geto-dacic\u0103 de care a luat cuno\u015ftin\u0163\u0103 din cronicele vechi, din biblioteca lui Aron Pumnul sau din cursurile de la Viena ale profesorul s\u0103u de istorie Ernst Rudolf Neubauer, scriitor, autor de c\u0103r\u0163i, poezii, studii, basme, ce a pus \u00een lumin\u0103 \u201elumea veche a Dacii6\u201d. Unele din temele poetice eminesciene sunt inspirate de concep\u0163iile despre via\u0163\u0103 \u015fi moarte ale Dacilor \u015fi ale zalmoxianismului: \u201eGenaia3\u201d (proiect de poem dramatic ce trebuia s\u0103 redea o cosmogonie original\u0103, conform miturilor dacilor),  \u201eDecebal3\u201d (pies\u0103 de teatru \u00een versuri ce evoc\u0103 pagini zguduitoare din istoria Daciei\u201d), \u201eMiradoniz1\u201d (poem ce red\u0103 universul mirific al spa\u0163iului ancestral), \u201eMemento mori1\u201d (poem \u00een care Dacia apare \u00eentr-un cadru natural plin de feerie, \u00een contrast cu alte \u0163\u0103ri evocate \u00een aceast\u0103 \u201ePanoram\u0103 a de\u015fert\u0103ciunilor1\u201d), \u201eSarmis1\u201d (are ca personaj pe \u201ePe Sarmis, craiul t\u00e2nar din Getia cea veche1\u201d red\u0103 iubirea idilic\u0103 dintre doi tineri, \u00eentr-un decor de vis, iubire ce se vrea durabil\u0103, dincolo de spa\u0163iu \u015fi de timp, ca la neamul \u201enemuritorilor\u201d, revenind ca un lait-motiv versurile:<\/p>\n<p> \u201eIar caii albi ai m\u0103rii \u015fi zimbrii z\u00e2nei Dochii<br \/>\n\u00centind spre ap\u0103 g\u00e2tul, la cer \u00eenal\u0163\u0103 ochii1\u201d.<\/p>\n<p>\u00cen \u201eSonete1\u201d poetul se las\u0103 cople\u015fit de basmul \u201ez\u00e2nei Dochia\u201d ce \u00eendeamn\u0103 la visare. \u201eGlossa1\u201deste catehismul poetic eminescian, fiind realizat\u0103 prin versuri-sentin\u0163e ce amintesc de \u00een\u0163elepciunea Dacilor, de Legile Belagine. Poemul \u201eGemenii1\u201d evoc\u0103 figuri istorice ca Sarmis, Tomiris, Brigbelu. Primele versuri redau locul de vecii al \u201eregilor dacici\u201d:<\/p>\n<p>\u201eO candel\u0103 sub\u0163ire sub bolta cea \u00eenalt\u0103<br \/>\nLumin\u0103 peste regii cei dacici laolalt\u0103,<br \/>\nCari t\u0103ia\u0163i \u00een marmur cu steme \u015fi hlamide<br \/>\nSe \u00een\u015firau \u00een sal\u0103 sub negrele firide. 1\u201d<\/p>\n<p>La nunta lui Brigbelu particip\u0103 \u015fi zeii Daciei:<\/p>\n<p>\u201eBrigbelu, rege t\u00e2n\u0103r din vremea cea c\u0103runt\u0103,<br \/>\nPe zeii vechii Dacii i-a fost chemat la nunt\u0103.<br \/>\nFrumos au ars \u00een fl\u0103c\u0103ri prinosul de pe vatr\u0103,<br \/>\nPe c\u00e2nd intrar\u0103 oaspii sub bol\u0163ile-i de piatr\u0103.<br \/>\n\u00cen capul mesei \u015fade Zamolxe, zeul getic,<br \/>\nCe lesne urc\u0103 lumea cu um\u0103ru-i atletic.<br \/>\n\u00cen dreapta lui sub v\u0103lul de cea\u0163\u0103 m\u00e2ndrul soare,<br \/>\n\u00cen st\u00e2nga-i \u015fade luna sfioas\u0103, z\u00e2mbitoare&#8230; 1\u201d<\/p>\n<p>Figura frumoasei mirese, Tomiris \u201eOdor cu p\u0103r de aur \u015fi ochiul \u00een\u0163elept\u201d seam\u0103n\u0103 cu cea a femeilor din neamul Dacilor: \u201e\u00cen p\u0103ru-i lung de aur se \u00eenv\u0103lea, Tomiris1\u201d.<br \/>\nZamolxe, participant la nunt\u0103, al\u0103turi de soare \u015fi lun\u0103 este \u201eS\u0103m\u0103n\u0103tor de stele \u015fi-ncep\u0103tor de vremuri1\u201d \u015fi \u00eensumeaz\u0103 principiul unirii \u00eentr-un \u00eentreg ce cuprinde toate p\u0103r\u0163ile, care se influen\u0163eaz\u0103 unele pe altele, prelu\u00e2nd calit\u0103\u0163ile totului, conform credin\u0163ei Dacilor. El, marele zeu, cap\u0103t\u0103 propor\u0163ii gigantice \u00een viziunea lui Sarmis, ce apare ca un strigoi, dup\u0103 ce a fost ucis de fratele lui geam\u0103n, Brigbelu:<\/p>\n<p> \u201eZamolxe, zeul vecinic, ridic\u0103 a sa frunte<br \/>\n\u015ei dec\u00e2t toat\u0103 lumea de dou\u0103 ori mai mare,<br \/>\n\u00ce\u015fi pierde-n ceruri capul, \u00een jos a lui picioare.<br \/>\nCum sufletul lui trece vuind prin neagra cea\u0163\u0103,<br \/>\nCum din ad\u00e2nc ridic\u0103 el universu-n bra\u0163\u0103,<br \/>\nCum cerul sus se-ndoaie \u015fi stelele-\u015fi a\u015fterne,<br \/>\nO bolt\u0103 r\u0103s\u0103rit\u0103 din negure etern,<br \/>\n\u015ei, dec\u00e2t toat\u0103 lumea de dou\u0103 ori mai mare,<br \/>\n\u00cen propria lui umbr\u0103 Zamolxe redispare. 1\u201d<\/p>\n<p>  \t\u00cen \u201ePovestea Dochiei \u015fi ursitorilor1\u201d apare mitul Dochiei \u015fi precum \u015fi al ursitoarelor, implicate \u00een destinul oamenilor, una ur\u00e2ndu-i fiului Dochiei s\u0103 fie mare \u00eemp\u0103rat, alta viteaz \u015fi \u00een\u0163elept, iar alt\u0103 ursitoare \u00eei prezice \u201evia\u0163\u0103 f\u0103r\u0103 moarte \u015fi tinere\u0163e f\u0103r\u0103 b\u0103tr\u00e2ne\u0163e1\u201d, ca \u00een concep\u0163ia Dacilor zamolxieni, idee preluat\u0103 de Petre Ispirescu \u00een \u201eBasmele rom\u00e2nilor\u201d.<br \/>\n\u00cen poemul \u201eStrigoii1\u201d apare iar Zamolxe(\u201emoartea mor\u0163ii \u015fi \u00eenvierea vie\u0163ii!1\u201d) care  este  invocat de magul \u201euitat de moarte1\u201d s\u0103 dea via\u0163\u0103 reginei dun\u0103rene, Tomiris, de o frumuse\u0163e ideal\u0103 (ca mai toate figurile feminine eminesciene, cu ochii alba\u015ftri \u015fi p\u0103rul lung, blond, asemenea Dochiei), iubit\u0103 de Arald, avar venit de pe Volga:\u201eDuh d\u0103-i tu, Zamolxe, s\u0103m\u00e2n\u0163\u0103 de lumin\u0103\/ Din duhul gurii tale ce arde \u015fi \u00eenghea\u0163\u01031\u201d.<br \/>\nSe spune doar \u015foptit c\u0103 Eminescu era un \u201eini\u0163iat\u201d dar nu \u015fi cine l-a ini\u0163iat, unde a avut loc ini\u0163ierea. D-l profesor Dumitru Copilu-Copilin, la lansarea c\u0103r\u0163ii \u201eEminescu \u00een circuitul universal\u201d (Editura Bibliotheca) a spus c\u0103 nu se \u015ftie nimic despre via\u0163a lui Eminescu de la 16 la 17 ani, dup\u0103 plecarea de la Blaj \u015fi trecerea mun\u0163ilor \u00een regat (\u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103). Este imposibil s\u0103 nu  fi poposit \u015fi la M\u00e2n\u0103stirea Sinaia, unde erau at\u00e2tea c\u0103r\u0163i \u015fi manuscrise \u015fi preo\u0163i \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i. Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor s-au descoperit la Sinaia pl\u0103cu\u0163ele de aur unde era scris\u0103 istoria Dacilor. Cineva le p\u0103zea acolo, din mo\u015fi str\u0103mo\u015fi, c\u0103ci au existat mereu t\u0103inuitori, p\u0103str\u0103tori ai credin\u0163ei str\u0103vechi.<br \/>\nFaptul c\u0103 a dus o via\u0163\u0103 monahal\u0103 poate fi confirmat de nuvela \u201eCezara\u201d (o scriere de tinere\u0163e), c\u0103ci c\u0103lug\u0103rul Ieronim, personaj ce iese din m\u0103n\u0103stire \u00een urma unui c\u0103lug\u0103r b\u0103tr\u00e2n \u015fi are \u00eenf\u0103\u0163i\u015farea poetului. \u00cen acest caz, a avut acces la acele cuno\u015ftin\u0163e transmise pe cale oral\u0103, din preot \u00een preot, \u00eenc\u0103 din timpul \u015fcolii zamolxiene, c\u0103p\u0103t\u00e2nd calit\u0103\u0163i de a accede la comunicarea cu entit\u0103\u0163i spirituale, cum s-a demonstrat \u00een zilele noastre, c\u0103 fiecare fiin\u0163\u0103 emite biofotoni ce circul\u0103 cu viteza luminii \u00een univers, cum sus\u0163ine de d-l prof. Dr. Dumitru Constantin Dulcan (\u201eInteligen\u0163a materiei\u201d).<br \/>\nMagul din \u201ePovestea magului c\u0103l\u0103tor \u00een stele1\u201d ini\u0163iat \u00een tainele lumii, al cabalei, un iluminat, \u00eei d\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 fiului de \u00eemp\u0103rat, cel ce afl\u0103 de la seraf(un \u00eenger) c\u0103 to\u0163i oamenii, dup\u0103 un vechi mit str\u0103mo\u015fesc, au stele \u00een cer care pier la moartea lor, acesta \u00eens\u0103 nu are, c\u0103ci Marele Creator a pus \u00een el semnele geniului:\u201eCum toate-s el \u015fi d\u00e2nsul \u00een toate e cuprins\/ Astfel tu vei fi mare ca g\u00e2ndul t\u0103u \u00eentins1\u201d. \u00cen zborul lui prin spa\u0163iu, fiul de \u00eemp\u0103rat este asemenea luceaf\u0103rului, plutind ca solomonarii, prin \u201ecer de stele1\u201d  str\u0103b\u0103t\u00e2nd distan\u0163e incomensurabile \u00een c\u00e2teva clipe.<br \/>\n \u00cen \u201eOdin \u015fi poetul1\u201d autorul \u00ee\u015fi dore\u015fte s\u0103 \u00eent\u00e2lneasc\u0103  \u00een mare \u201ePe zeii vechi \u015fi m\u00e2ndri ai Valhalei1\u201d \u015fi imagineaz\u0103 un dialog cu Odin(frate cu Zamolxe) spun\u00e2ndu-i:\u201eCa un luceaf\u0103r am trecut prin lume1\u201d \u015fi evadeaz\u0103 \u00een visul de iubire cu o z\u00e2n\u0103 a m\u0103rii, proiect\u00e2nd astfel o posibil\u0103 fericire. Acolo \u00eel \u00eent\u00e2lne\u015fte pe Decebal ce-l \u00eentreab\u0103  ce mai face regatul s\u0103u \u201ece Dacia se numea1\u201d  \u015fi despre cetatea lui, Sarmisegetuza. Poetul o vede str\u0103lucitoare, \u201ecu pietre scumpe, ca de granit1\u201d prin coroana regelui(simboliz\u00e2nd Dacia viitoare) \u015fi \u00eei vorbe\u015fte de dec\u0103derea romanilor.<br \/>\n Leg\u0103tura transcendental\u0103 dintre Eminescu \u015fi spiritul dacic sus\u0163ine d-na Lucia Olaru Nenati c\u0103 are la baz\u0103 situarea vechii sale case de la Ipote\u015fti pe o construc\u0163ie dacic\u01036.<br \/>\n Decebal, fiu \u201eal Daciei vechi3\u201d figur\u0103 legendar\u0103, lupt\u0103tor pentru libertatea dacilor, este evocat \u00een poemul dramatic \u201eDecebal3\u201d impresioneaz\u0103 prin caracterul s\u0103u, el, c\u0103ruia  Roma \u00eei pl\u0103tea tribut, st\u0103p\u00e2nea o \u0163ar\u0103 \u00eentins\u0103. Decebal spune c\u0103, de\u015fi \u00eenvins, povestea neamului de dac va p\u0103trunde \u00een cartea de istorie. El compar\u0103 cu marea Dacul, care-i c\u00e2nd \u201eun diluviu\u2026.c\u00e2nd murmuire3\u201d, \u201eo infinit\u0103 armonie\u201d (\u201eAstfel e dacul. El se av\u00e2nt\u0103-n lupt\u0103\/ El lupt\u0103\u2026 apoi piere3\u201d). El \u00eel avertizeaz\u0103 pe regele iazigilor, prieten al Romanilor, Iaromir, c\u0103, dac\u0103 Dacia cade, toate popoarele dornice de cuceriri vor n\u0103v\u0103li \u00een Roma, c\u0103ci Dacii sunt cei care au pornit dezastrul ei. La confruntarea dintre Daci \u015fi romani particip\u0103 \u015fi zeii Daciei, \u00eenfrunt\u00e2ndu-i pe ai du\u015fmanilor, apoi se retrag \u00een mare: \u201eZeii daci ajung la marea ce deschide-a ei portale,\/ Se reped pe trepte nalte \u015fi cobor \u00een sure hale3\u201d).<br \/>\nFiin\u0163a supranaturale, \u201ezmeii Daciei3\u201d se implic\u0103 \u00een conflict. Decebal impresionat de jertfa Dacilor, \u00eendurerat de soarta neamului s\u0103u, v\u0103z\u00e2nd c\u0103 ducii daci c\u00e2nt\u0103, r\u00e2d, b\u00e2nd vin cu otrav\u0103, cu p\u0103rul albit subit, arunc\u0103 \u00eentr-o pr\u0103pastie coroana \u015fi roste\u015fte un blestem cumplit asupra romanilor: \u201eZeci de secole urcar\u0103\u0163i, zeci de secole s\u0103 c\u0103de\u0163i\/ Via\u0163a voastr\u0103 s\u0103 nu fie dec\u00e2t o lung\u0103 c\u0103dere!\/ Cum a\u0163i omor\u00e2t voi un popor, astfel s\u0103 muri\u0163i \u015fi voi!3\u201d \u015fi alege s\u0103 moar\u0103 cu demnitate. \u00centr-o variant\u0103 prezentat\u0103 pe scen\u0103 la Chi\u015fin\u0103u, dup\u0103 un scenariu de Mihai Prepeli\u0163\u0103, este inclus\u0103 \u015fi poezia \u201eRug\u0103ciunea unui dac1\u201d b\u0103tr\u00e2nul dac fiind chiar, \u201eS\u00e2nge al lui Burebist3\u201d, Diurpaneu, regele ce i-a \u00eencredin\u0163at lui Decebal conducerea Daciei, consider\u00e2ndu-l viteaz \u015fi bun strateg \u015fi care-l \u00eenfrunt\u0103 pe Traian. El \u00eei cere pacea Daciei, dar, v\u0103z\u00e2nd dezastrul adus de romani, \u00ee\u015fi dore\u015fte intrarea \u00een \u201eve\u015fnicul repaos1\u201d prin extinc\u0163ia total\u0103, contrar\u0103 concep\u0163iei Dacilor ce se vor nemuritori \u015fi cere de la Demiurg chinuri cumplite: \u201eP\u00e2n\u0103-oi uita durerea \u015fi voi putea s\u0103 mor1\u201d.<br \/>\nPoezia \u00eencepe cu evocarea mitului crea\u0163iei, prezent \u015fi \u00een g\u00e2ndirea str\u0103mo\u015filor no\u015ftri, \u00een \u201eVede\u201d, idei preluate \u00een Rig-Veda, crea\u0163ie indian\u0103, asemenea versurilor din prima parte a \u201eScrisorii I\u201d:<\/p>\n<p>\u201dPe c\u00e2nd nu era moarte, nimic nemuritor,<br \/>\nNici s\u00e2mburul luminii de via\u0163\u0103 d\u0103t\u0103tor,<br \/>\nNu era azi, nici m\u00e2ine, nici ieri, nici totdeauna,<br \/>\nC\u0103ci unul erau toate \u015fi totul era una;<br \/>\nPe c\u00e2nd p\u0103m\u00e2ntul, cerul, v\u0103zduhul, lumea toat\u0103<br \/>\nErau din r\u00e2ndul celor ce n-au fost niciodat\u0103,<br \/>\nPe-atunci erai Tu singur, \u00eenc\u00e2t m\u0103-ntreb \u00een sine-mi:<br \/>\nAu cine-i zeul c\u0103rui plec\u0103m a noastre inemi1?\u201d<\/p>\n<p> \tDemiurgul, spune poetul: \u201eEl este moartea mor\u0163ii \u015fi \u00eenvierea vie\u0163ii! 1\u201d cum credeau Dacii despre destinul lor, dirijat de Zamolxe. Mul\u0163i eminescologi cred c\u0103 prin aceast\u0103 poezie, Eminescu \u015fi-a anticipat moartea, fiind un vizionar, poezia cap\u0103t\u0103 accente dramatice, mai ales c\u0103 \u00een dialogul cu divinitatea se<br \/>\nfolose\u0219te persoana I:<br \/>\n\u201eGonit de toat\u0103 lumea prin anii mei s\u0103 trec,<br \/>\nP\u00e2n&#8217; ce-oi sim\u0163i c\u0103 ochiu-mi de lacrime e sec,<br \/>\nC\u0103-n orice om din lume un du\u015fman mi se na\u015fte,<br \/>\nC-ajung pe mine \u00eensumi a nu m\u0103 mai cunoa\u015fte,<br \/>\nC\u0103 chinul \u015fi durerea sim\u0163irea-mi a-mpietrit-o,<br \/>\nC\u0103 pot s\u0103-mi blestem mama, pe care am iubit-o &#8211;<br \/>\nC\u00e2nd ura cea mai crud\u0103 mi s-ar p\u0103rea amor&#8230;<br \/>\nPoate-oi uita durerea-mi \u015fi voi putea s\u0103 mor.<br \/>\n\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026<br \/>\nStr\u0103in \u015fi f\u0103r&#8217; de lege de voi muri \u2013  atunce<br \/>\nNevrednicu-mi cadavru \u00een uli\u0163\u0103 l-arunce,<br \/>\n\u015e-aceluia, P\u0103rinte, s\u0103-i dai coroan\u0103 scump\u0103,<br \/>\nCe-o s\u0103 asmu\u0163e c\u00e2inii, ca inima-mi s-o rump\u0103,<br \/>\nIar celui ce cu pietre m\u0103 va izbi \u00een fa\u0163\u0103,<br \/>\n\u00cendur\u0103-te, st\u0103p\u00e2ne, \u015fi d\u0103-i pe veci via\u0163\u0103! 1\u201d<br \/>\n\u00cen  lungul poem \u201eMemento mori1\u201d(Panorama de\u015fert\u0103ciunilor), Eminescu aminte\u015fte de faima \u015fi dec\u0103derea popoarelor antice, evoc\u00e2nd cu dragoste \u201eraiul Daciei1\u201d:<br \/>\n\u201eL\u00e2ng\u0103 r\u00e2uri argintoase, care mi\u015fc\u0103-n mii de valuri<br \/>\nA lor glasuri \u00eenmiite, printre codri, printre dealuri,<br \/>\nPrintre bol\u0163i s\u0103pate-n munte, lunec\u00e2nd \u00eentunecos,<br \/>\nAcolo-s dumbr\u0103vi de aur cu poiene constelate,<br \/>\nCodrii de argint ce mi\u015fc\u0103 a lor ramuri luminate<br \/>\n\u015ei p\u0103duri de-aram\u0103 ro\u015f\u0103 r\u0103sun\u00e2nd armonios.<\/p>\n<p>Mun\u0163i se-nal\u0163\u0103, v\u0103i coboar\u0103, r\u00e2uri limpezesc sub soare,<br \/>\nPurt\u00e2nd pe-albia lor alb\u0103 insule fermec\u0103toare,<br \/>\nCe par straturi uria\u015fe cu copacii \u00eenflori\u0163i \u00ac<br \/>\nAcolo Dochia are un palat din st\u00e2nce sure,<br \/>\nA lui st\u00e2lpi-s mun\u0163i de piatr\u0103, a lui stre\u015fin-o p\u0103dure,<br \/>\nA c\u0103rei copaci se mi\u015fc\u0103 \u00eentre nouri ad\u00e2nci\u0163i. 1\u201d<\/p>\n<p>Acest univers mirific, cu \u201eluncile de roze1\u201d \u015fi plin de \u201eflori m\u00e2ndre dumbrave1\u201d cu murmur de izvoare \u015fi lumini paradisiace, cu soare, lun\u0103, stele, unde se afl\u0103 palatul Z\u00e2nei Dochia este evocat cu mult dor:<\/p>\n<p> \u201ePeste podul cel u\u015fure, z\u00e2na Dochia frumoas\u0103<br \/>\nTrece \u00eempletindu-\u015fi p\u0103rul cel de-auree m\u0103tas\u0103,<br \/>\nAlb\u0103-i ca z\u0103pad\u0103 noaptea, corpu-i nalt e ml\u0103diet,<br \/>\nAurul pletelor strecoar\u0103 prin m\u00e2nu\u0163ele-i de cear\u0103<br \/>\n\u015ei prin haine argintoase str\u0103bat membrele-i u\u015foare,<br \/>\nAbia podul \u00eel atinge mici picioarele-i de-om\u0103t. 1\u201d<\/p>\n<p> \tDacia apare ca \u201e\u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia Zeilor\u201d, ea este un t\u0103r\u00e2m de vis \u00een viziunea poetului, unde revin \u201esufletele mari, viteze\u201d ale eroilor Daciei \u00een \u201e\u015firuri luminoase1\u201d ca prin \u201epoarta de la rai1\u201d:<br \/>\n \u201e\u0102sta-i raiul Daciei veche-a zeilor \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ie;<br \/>\n\u00centr-un loc e zi etern\u0103, \u00ac sara-n altu-n vecinicie,<br \/>\nIar \u00een altul, zori eterne cu-aer r\u0103coros de mai;<br \/>\nSufletele mari viteze ale-eroilor Daciei,<br \/>\nDup\u0103 moarte vin \u00een \u015firuri luminoase ce \u00eenvie, \u00ac<br \/>\nVin prin poarta r\u0103s\u0103ririi care-i poarta de la rai1.\u201d<br \/>\nEvocarea acestui \u0163inut mirific al \u201eVechii Dacii\u201d este f\u0103cut\u0103 ca o proiectare \u00een viitor a rena\u015fterii Daciei Mari, proiect \u00een care credea cu ardoare \u015fi pentru care a pl\u0103tit cu via\u0163a. Acest t\u0103r\u00e2m mirific apare \u015fi \u00een nuvela \u201eCezara\u201d \u00een descrierea insulei lui Euthanasius de o rar\u0103 frumuse\u0163e, loc ales de poet pentru o iubire extraordinar\u0103, dar \u015fi pentru o moarte lin\u0103, ca o disolu\u0163ie \u00een elementele naturii. \u015ei cum s\u0103 nu iubeasc\u0103 Eminescu aceast\u0103 \u0163ar\u0103 ce a cunoscut-o foarte bine, str\u0103b\u0103t\u00e2nd-o \u00een lung \u015fi lat cu trupele de teatru, culeg\u00e2nd folclor \u015fi cunosc\u00e2ndu-i istoria pe viu.<br \/>\nConcluzii:<br \/>\nEminescu, \u201eomul universal\u201d a creat o epopee liric\u0103 a mitului dacic, \u00eendr\u0103gostit de trecutul glorios al poporului rom\u00e2n. El r\u0103m\u00e2ne, \u201esteaua polar\u0103 a literaturii rom\u00e2ne9\u201d \u201eexpresia integral\u0103 a sufletului rom\u00e2nesc10\u201d \u015fi \u201esoarele literelor rom\u00e2ne\u015fti5\u201d care \u201e\u015fi-a asumat statutul etnic de dac5\u201d \u015fi \u201ea l\u0103sat testamentar credin\u0163a \u00een necesara asumare a condi\u0163iei etnice superioarei civiliza\u0163ii dacice str\u0103bune5\u201d.<\/p>\n<p>Bibliografie \u015fi note:<\/p>\n<p><em>1)Mihai Eminescu  \u2013 \u201ePoezii \u015fi proz\u0103\u201d \u2013 Editura Cartea Rom\u00e2neasc\u0103\u201d, 1974;<br \/>\n2) Mihai Eminescu \u2013 Opere, vol. IX, XII; Edi\u0163ie critic\u00e3 \u00eentemeiat\u00e3 de Perpessicius \u2013 Editura Academiei Rom\u00e2ne, Bucure\u015fti, 1980;<br \/>\n3) Mihai. Eminescu  \u2013  \u201eOpera dramatic\u0103. Lucr\u0103ri originale\u201d \u2013 Editura Vestala, Bucure\u015fti, 2001 p 29;<br \/>\n4)Gheorghe Gavril\u0103 Copil \u2013 Revista \u201eNoi. Dacii\u201d nr.87, 2016;<br \/>\n5)Gheorghe Bucur \u2013\u201eMihai Eminescu \u015fi asumarea statutului etnic de dac\u201d(revista \u201eDacia magazin\u201d, nr.84, 85,  decembrie, 2012, ianuarie, 2013;<br \/>\n6)Lucia Olaru Nenati \u2013 Revista \u201eAdev\u0103rul Moldovei\u201d.<br \/>\n7)Mihai Popescu \u2013 \u201eEminescu \u015fi p\u0103rintele istoriei\u201d \u2013 \u201eDacia Magazin\u201d nr.108, 109, decrmbrie, 2014;<br \/>\n8)Radu Mihai Cri\u015fan \u2013 \u201eEminescu interzis. G\u00e2ndirea politic\u0103\u201d Editura Tibo, Bucure\u015fti, 2009;<br \/>\n9)\u015etefan I. St\u0103iculescu \u2013 \u201eMihai Eminescu, Steaua Polar\u0103 a literaturii rom\u00e2ne\u201d \u2013 revista \u201eDacia magazin\u201d nr.96, 97, decembrie, 2013, ianuarie, 2014;<br \/>\n10)Theodor Codreanu \u2013 \u201eEminescu incorect politic\u201d \u2013 Editura Scara Print, 2014.<\/em><\/p>\n<p><strong><br \/>\nDEBUT<\/strong><\/p>\n<p><strong>Simina Maria SIMA<\/strong><\/p>\n<p><strong>POEME<\/strong><\/p>\n<p>1.<br \/>\n\u00een fiecare sear\u0103, m\u0103 urc p\u00e2n\u0103 la lun\u0103 \u0219i urlu spre to\u021bi lupii<br \/>\ncare se uit\u0103 la mine cu botul pe spate,<br \/>\ncu labele afundate \u00een ce credeam c\u0103 e nimic,<br \/>\ncu ochii c\u0103sca\u021bi spre gaura neagr\u0103 care aproape c\u0103 m\u0103-nghite<br \/>\n\u00een fiecare noapte.<br \/>\nstrig spre p\u0103m\u00e2nt ca sunetul s\u0103 se izbeasc\u0103<br \/>\n\u0219i s\u0103 aud\u0103 \u0219i cerul c\u0103 iubesc<br \/>\ntot ce nu-i omenesc,<br \/>\ntot ce nu sunt de c\u00e2nd m-am n\u0103scut \u0219i p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd cerul<br \/>\nmi s-a f\u0103cut cas\u0103.<\/p>\n<p><strong><br \/>\npropice<\/strong><\/p>\n<p>am ap\u0103rut \u00een cel mai potrivit loc pentru o na\u0219tere u\u0219oar\u0103,<br \/>\n\u00een podul palmei, mama \u021binea ascuns un strop de culoare<br \/>\npe care s\u0103 mi-l pun\u0103 \u00een c\u0103lc\u00e2i c\u00e2nd o s\u0103 cresc;<br \/>\ntata p\u0103streaz\u0103 \u00eentre mine \u0219i el o pr\u0103pastie<br \/>\npe care oi trece-o numai c\u00e2nd o s\u0103 plec de acas\u0103<br \/>\ncu stropul de culoare strivit sub talpa mea.<\/p>\n<p>2.<br \/>\nce-ar fi s\u0103-mi iau inima \u00een din\u021bi,<br \/>\ns\u0103 zbor de dou\u0103 ori contra v\u00e2ntului,<br \/>\ns\u0103 cad apoi pe asfalt ca \u0219i cum n-a\u0219 fi p\u0103\u021bit nimic;<br \/>\np\u0103s\u0103ri cu aripi de h2o m-ar \u00eenconjura,<br \/>\ntotu\u0219i v\u00e2ntul le spulber\u0103 \u00een fiecare or\u0103<br \/>\n\u00een care \u00eencearc\u0103 s\u0103 m\u0103 caute<br \/>\nprintre buc\u0103\u021bi de p\u0103m\u00e2nt;<br \/>\neu cad mereu,<br \/>\neu cad \u00een gol.<\/p>\n<p>3.<br \/>\n\u00een col\u021bul sufletului meu, se-ntinde spre lumin\u0103<br \/>\nochiul din care am ie\u0219it \u00een vremea c\u00e2nd<br \/>\ntoamna umbla din u\u0219\u0103-n u\u0219\u0103 ca s\u0103 g\u0103seasc\u0103<br \/>\nun loc unde s\u0103 m\u0103 nasc\u0103 ;<br \/>\nnu mai miroase a cear\u0103 topit\u0103 c\u00e2nd vine toamna,<br \/>\nde\u0219i lum\u00e2n\u0103rile m\u0103 ard \u00eencontinuu.<\/p>\n<p><strong><br \/>\nMarian RUSCU<\/strong><br \/>\n<a href=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/11\/ruscu-e1636227698955.jpg\" data-rel=\"lightbox-image-0\" data-rl_title=\"\" data-rl_caption=\"\" title=\"\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" data-src=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/11\/ruscu-300x300.jpg\" alt=\"\" width=\"300\" height=\"300\" class=\"alignnone size-medium wp-image-16363 lazyload\" src=\"data:image\/gif;base64,R0lGODlhAQABAAAAACH5BAEKAAEALAAAAAABAAEAAAICTAEAOw==\" style=\"--smush-placeholder-width: 300px; --smush-placeholder-aspect-ratio: 300\/300;\" \/><noscript><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" src=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/11\/ruscu-300x300.jpg\" alt=\"\" width=\"300\" height=\"300\" class=\"alignnone size-medium wp-image-16363\" \/><\/noscript><\/a><\/p>\n<p><strong>La plecare*<\/strong><\/p>\n<p><strong>casa de speran\u0163e<\/strong><\/p>\n<p>simt c\u0103 m\u0103 adun<br \/>\n\u00een corpul unui chihlimbar opac.<br \/>\ne cald, de parc\u0103 am luat locul cuiva.<br \/>\ne cald, ca \u00eentre s\u00e2nii cos\u00e2nzenei,<br \/>\n\u00een timp ce m\u0103tuitele-mi puteri sunt<br \/>\nr\u0103m\u0103\u015fi\u0163e ale unei fericiri \u00eentristate. <\/p>\n<p>mirosul dulce al trandafirilor,<br \/>\nivit pe \u015fest, d\u0103 \u00een clocot,<br \/>\nca o fiertur\u0103 de dulcea\u0163\u0103 uitat\u0103 pe foc,<br \/>\n\u015fi acum \u00ee\u015fi prelinge abureala,<br \/>\n\u00eenv\u0103luindu-m\u0103 \u00een chihlimbarul<br \/>\ndevenit \u015fi mai opac.<\/p>\n<p>\u00eemi fac cruce de a\u015fa un c\u0103min,<br \/>\ne noua mea cas\u0103 de speran\u0163e,<br \/>\nde vise ne\u00eenvinse \u015fi imposibil de \u00eenvins,<\/p>\n<p>un dar atins de divin. <\/p>\n<p><strong><br \/>\nstingher de tine<\/strong><\/p>\n<p>e crucea nop\u0163ii iar\u0103, vega,<br \/>\n\u015fi iar\u0103\u015fi mo\u015ful ene s-a-ncurcat,<br \/>\npesemne, la una mic\u0103, cu m\u0103ria sa timpul,<br \/>\ncaptivi deopotriv\u0103 \u00een drumul c\u0103tre mine,<br \/>\ncare altc\u00e2ndva ne lega. <\/p>\n<p>umblu cu privirea, de\u015fir\u00e2nd or\u0103 dup\u0103 or\u0103,<br \/>\n\u00eensingurat, pe pere\u0163i, printre semne.<br \/>\nsunt plini de umbra-\u0163i<br \/>\nce, imperial, troneaz\u0103 pe albul p\u0103lit,<br \/>\numpl\u00e2nd, \u00eenzecit, eterul.<\/p>\n<p>prezen\u0163a ta, locuitoare \u00een pace,<br \/>\ndin veci p\u00e2n\u0103-n veci, \u00een astrul meu,<br \/>\nca un fuior nest\u0103vilit, invizibil,<br \/>\n\u00een seva ce mi-a-nflorit pe \u015fira \u00eenecat\u0103,<br \/>\no mie de ace,<br \/>\ns\u00e2ngereaz\u0103 focuri.<\/p>\n<p>prezen\u0163a ta, vega, vrea, parc\u0103,<br \/>\ns\u0103 vesteasc\u0103 un alfa repetabil,<br \/>\n\u00eendep\u0103rtat, de-a pururi, de g\u00e2ndul la omega.<\/p>\n<p>o, c\u00e2t a\u015f strivi sclipirea ta ce umbl\u0103<br \/>\nnestingherit\u0103-n trupul meu bolnav de tine,<br \/>\nc\u00e2nd nop\u0163ile-s f\u0103r\u0103 spor,<br \/>\nalbe, tot mai albe,<br \/>\ntot mai f\u0103r\u0103 tine, tot mai f\u0103r\u0103 mine.<\/p>\n<p>atunci \u00eenchid singur\u0103tatea \u00een eu \u015fi nu \u00een doi,<br \/>\nsub crusta mult prea groas\u0103 de dor!<\/p>\n<p>e crucea nop\u0163i iar\u0103, vega,<br \/>\n\u015fi-s iar stingher de tine.<br \/>\n\u015fi-s iar cu mintea-n noi,<br \/>\ndus-\u00eentors la g\u00e2ndul ce m\u0103 \u00eendeamn\u0103 a pleca.<\/p>\n<p><strong><br \/>\n\u00eenl\u0103n\u0163uit cu tine<\/strong><\/p>\n<p>c\u00e2nd \u00eennopt\u00e2nd \u00een tine,<br \/>\nf\u0103c\u00e2nd nop\u0163i vii, polare,<br \/>\nnespus a\u015f vrea uitarea ta de mine<br \/>\ns\u0103 fie un trecut.<\/p>\n<p>c\u00e2nd respir\u00e2ndu-\u0163i patima,<br \/>\nhr\u0103nindu-m\u0103 din trupu-\u0163i,<br \/>\ntu, printre-nalturi tremuri,<br \/>\natunci, cu tine odat\u0103, \u015fi umbra \u0163i-a\u015f r\u0103pi,<br \/>\ns-o str\u00e2ng f\u0103r\u0103 suflare,<br \/>\nca-un aprig inamic,<br \/>\nla pieptu-mi uns cu jar,<br \/>\ncum numai eu odat\u0103,<br \/>\n\u2013 o, ce nespuse vremuri! \u2013,<br \/>\nam vrut, am putut, am \u015ftiut<br \/>\n(s-ar potrivi \u015fi veni, vidi, vici.)<\/p>\n<p>\u015fi cum apusul vine \u2013 par\u015fiv dar \u2013,<br \/>\ncu oric\u00e2t\u0103-mpotrivire,<br \/>\nprecum un ho\u0163 netrebnic,<br \/>\ncu tine \u00een str\u00e2nsoare<br \/>\ndoresc s\u0103 mut o via\u0163\u0103 r\u0103pus\u0103,<br \/>\nf\u0103r\u0103 vicii,<br \/>\nacoperit\u0103-n falduri de slut \u015fi de nimic,<br \/>\n\u00een lumea nev\u0103zut\u0103,<br \/>\nde dincolo de zare,<br \/>\nde dincolo, de dincolo de \u00eenceput.<\/p>\n<p>c\u00e2nd frica de sf\u00e2r\u015fituri va-m\u0103rmuri supus\u0103,<br \/>\n\u00eenl\u0103n\u0163uit cu tine,<br \/>\nc\u0103derea-mi c\u0103tre bezn\u0103 stop-cadru-ar deveni.<\/p>\n<p><strong><br \/>\nc\u00e2nd lumea din jur nu mai e<\/strong><\/p>\n<p>numai g\u00e2ndurile,<br \/>\npline \u015fi ele de g\u00e2nduri,<br \/>\nst\u00e2nd la taifas,<br \/>\nca ni\u015fte prieteni buni la o bere,<br \/>\nprecum \u0163\u0103r\u0103ncu\u0163ele, r\u0103sucind fusul la \u015fez\u0103tori,<br \/>\nsau a\u015fa, cum fac madamele simandicoase,<br \/>\nsorbind ce\u015fcu\u0163e la five-o\u2019clock tea-uri,<br \/>\nnumai ele, g\u00e2ndurile, uit\u0103toare de ieri,<br \/>\nmalade de noi,<br \/>\nvibr\u00e2nd odat\u0103 cu \u00eenl\u0103n\u0163uirea noastr\u0103 n\u0103uc\u0103,<br \/>\ndin seri p\u00e2n\u0103-n zori,<br \/>\n\u00een\u0163eleg,<br \/>\nda, numai ele \u00een\u0163eleg<br \/>\nfuria trupurilor noastre, cer\u015finde. <\/p>\n<p>a\u015f vrea, naiad\u0103,<br \/>\ns\u0103 m\u0103 faci s\u0103-mi deschid bra\u0163ele,<br \/>\ncum un condor aripile prin anzii cordilieri,<br \/>\ns\u0103 plutesc al\u0103turi de tine.<br \/>\natunci c\u00e2nd lumea din jur nu mai e,<br \/>\niar g\u00e2ndurile, nebunele g\u00e2nduri,<br \/>\ns-or stinge.<\/p>\n<p><strong><br \/>\nc\u0103l\u0103toria<\/strong><\/p>\n<p>voi pleca \u00een cur\u00e2nd.<br \/>\nc\u00e2nd eram copil,<br \/>\nm\u0103 temeam.<br \/>\nacum, nu.<br \/>\n\u00eentr-un fel, a\u015ftept ner\u0103bd\u0103tor,<br \/>\nde\u015fi c\u0103l\u0103toria,<br \/>\nca orice c\u0103l\u0103torie,<br \/>\nva fi lung\u0103,<br \/>\ncu multe peripe\u0163ii.<br \/>\nnu-mi pas\u0103.<br \/>\ndup\u0103 cum spuneam,<br \/>\ndoresc s\u0103 se-nt\u00e2mple c\u00e2t mai repede.<br \/>\n\u201eplec la steaua mea,<br \/>\nacolo, sus\u201d &#8211;<br \/>\n\u00eei spun nepoatei mele.<br \/>\n\u201eto\u0163i murim. las\u0103, bumo, c\u0103 to\u0163i murim\u201d \u2013 zice ea.<br \/>\nde unde \u015ftie asta un copil de cinci ani?<\/p>\n<p><strong><br \/>\np\u00e2n\u0103 la revenirea ta<\/strong><\/p>\n<p>cum ai plecat,<br \/>\ntrena-\u0163i de pe urm\u0103<br \/>\na m\u0103turat sahara din mine,<br \/>\nst\u00e2rnind furtuni de nest\u0103vilit.<\/p>\n<p>am \u00een\u0163eles c\u00e2t, cum \u015fi ce \u00eenseamn\u0103<br \/>\ntraiul sih\u0103striei,<br \/>\nsp\u0103\u015fit, neconvertit,<br \/>\n\u2013 traiul? \u2013, netraiul f\u0103r\u0103 tine,<br \/>\ntraiul de netr\u0103it.<\/p>\n<p>c\u00e2nd iube\u015fti, adn-ul \u00ee\u015fi schimb\u0103 chimia,<br \/>\nca un netot.<br \/>\namestec\u0103 ribonucleii<br \/>\n\u00eenc\u00e2t nici el nu-i mai dezleag\u0103.<br \/>\nc\u00e2nd iube\u015fti, e\u015fti ereticul inclus<br \/>\n\u00een vibra\u0163ia pluriversului cu doruri cu tot.<br \/>\nc\u00e2nd iube\u015fti, nu mai e\u015fti, exi\u015fti doar.<br \/>\n\u2013 un fel de ve\u015fnic supus \u00ac\u2013<\/p>\n<p>de cum ai plecat, mi-e dor de tine, de noi,<br \/>\nde avutele-mpreun\u0103,<br \/>\nacela\u015fi dor \u00eembuchetat cu nostalgie \u015fi team\u0103,<br \/>\nteama improbabilit\u0103\u0163ii<br \/>\nde a ne mai aduna iar \u00een unu.<br \/>\nunu adunat cu unul \u2013 \u00ee\u0163i aminte\u015fti iubito? \u2013,<br \/>\nd\u0103dea \u00eentotdeauna noi.<br \/>\nacum, singur,<br \/>\nunu \u00eel tot \u00eenmul\u0163esc cu unu \u015fi rezult\u0103 tot\u2026 <\/p>\n<p>scena e goal\u0103,<br \/>\nspectacolul s-a terminat,<br \/>\nnimeni nu p\u0103r\u0103se\u015fte sala.<\/p>\n<p>oare de unde e mai bine<br \/>\ns\u0103 prive\u015fti un spectacol?<br \/>\ndin culise, de dup\u0103 pantaloni, din sal\u0103,<br \/>\ndin fos\u0103, sau pur \u015fi simplu de pe scen\u0103?<\/p>\n<p>noi am fost pe scen\u0103, iubito, pe scen\u0103,<br \/>\neroii din povestea care a fost \u015fi nu mai este,<br \/>\ntr\u0103ind rolul cu pasiune, \u00een lumin\u0103 vie,<br \/>\nf\u0103r\u0103 reflectoare,<br \/>\n\u00eentr-o pies\u0103 \u00een dou\u0103 acte,<br \/>\ndin p\u0103cate, am\u00e2ndou\u0103 scurte, mult prea scurte.  <\/p>\n<p>dar tu, r\u0103t\u0103cind, ai p\u0103r\u0103sit scena<br \/>\nca-ntr-o fitzgeraldian\u0103 bl\u00e2nde\u0163e a nop\u0163ii,<br \/>\no zelda, m\u0103tur\u00e2nd sahara din mine.<\/p>\n<p>de atunci, de\u015fi lep\u0103dat \u00ees de el,<br \/>\nlan\u0163ul de ocna\u015f b\u0103tr\u00e2n,<br \/>\nple\u015fuv \u015fi supt de ziduri,<br \/>\n\u00eemi at\u00e2rn\u0103 jug, tot mai piatr\u0103 de moar\u0103.<\/p>\n<p>scena e goal\u0103,<br \/>\nspectacolul s-a terminat,<br \/>\nnimeni nu p\u0103r\u0103se\u015fte sala p\u00e2n\u0103 la revenirea ta.<\/p>\n<p>*<em>Grupaj trimis de poet cu dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u00eenainte de a pleca \u00een ve\u0219nicie<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>ISTORIE LITERAR\u0102 Ecaterina CHIFU MIHAI EMINESCU, SUFLUL VIU AL ISTORIEI GETO-DACILOR (Lucrare prezentat\u0103 la \u201eCongresul civiliza\u0163iei traco-geto-dacilor\u201d Edi\u0163ia I, Buz\u0103u,<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16362"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=16362"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16362\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":16364,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16362\/revisions\/16364"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=16362"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=16362"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=16362"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}