{"id":16315,"date":"2021-11-01T21:41:03","date_gmt":"2021-11-01T18:41:03","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=16315"},"modified":"2021-11-07T21:59:36","modified_gmt":"2021-11-07T18:59:36","slug":"spatii-culturale-nr-48-1","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=16315","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 48 (1)"},"content":{"rendered":"

EDITORIAL<\/strong><\/p>\n

Valeria Manta T\u0103icu\u021bu<\/strong>
\n\"\"

Bacovia, contemporanul nostru
\n (ecouri la un Festival b\u0103c\u0103uan)<\/strong><\/p>\n

De ce este Bacovia contemporanul nostru? Contemporaneitatea presupune coinciden\u021ba unui spa\u021biu, a unui timp, dar \u0219i un stil de via\u021b\u0103 comun sau m\u0103car o perspectiv\u0103 axiologic\u0103 asem\u0103n\u0103toare. Spunem despre c\u00e2te un scriitor (indiferent dac\u0103 numele lui este Eminescu, Barbu, Blaga\u2026 \u0219i \u00een\u0219iruirea de nume celebre ar putea continua) c\u0103 este contemporan cu noi, \u00een\u021beleg\u00e2nd prin aceasta, \u00een primul r\u00e2nd, mirarea c\u0103, de\u0219i s-a dus la cele ve\u0219nice, autorul respectiv este actual, ceea ce ne-a r\u0103mas scris de la el ne emo\u021bioneaz\u0103 \u0219i ne intereseaz\u0103 chiar dac\u0103 vremurile s-au schimbat \u0219i avem alte gusturi, alt\u0103 educa\u021bie, alte preocup\u0103ri.
\nPe Bacovia \u00eel sim\u021bim contemporan, deci aproape, fiindc\u0103 nu pare c\u00e2tu\u0219i de pu\u021bin desuet. Textele lui poetice au o simplitate remarcabil\u0103, acea simplitate care-\u0219i cucere\u0219te cititorul indiferent de gradul de cultur\u0103 pe care-l are. Desigur, simplitatea aceasta este \u00een\u0219el\u0103toare, a\u0219a cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103, de exemplu, \u0219i \u00een cazul altor poe\u021bi mari. Important r\u0103m\u00e2ne faptul c\u0103 Bacovia este citit cu interes \u00een continuare, c\u0103 cititorii lui (de toate v\u00e2rstele \u0219i recruta\u021bi din toate mediile sociale) sunt capabili s\u0103-i decodifice, fie \u0219i par\u021bial, mesajul, \u0219i s\u0103 intre \u00een rezonan\u021b\u0103 cu cele citite. Ca s\u0103 d\u0103m un singur exemplu, celebrele versuri \u201eAdio, pic\u0103 frunza\/ \u0218i-i galben\u0103 ca tine\u201d sunt, m\u0103 scuza\u021bi, \u0219i pe \u00een\u021belesul amatorilor de manele, dar \u0219i pe gustul este\u021bilor care, mai ales \u00een zilele noastre, ar trebui s\u0103-\u0219i ia \u00een serios rolul de inductori de opinie\/ formatori ai gustului public. Acolo unde, \u00een simplitatea recept\u0103rii, dat\u0103 de o cultur\u0103 precar\u0103, cititorul ocazional simte doar triste\u021bea f\u0103r\u0103 margini din versurile citate \u0219i mesajul de desp\u0103r\u021bire, al\u021bii reu\u0219esc s\u0103 treac\u0103 de suprafa\u021b\u0103 \u0219i s\u0103 descopere, \u00een ad\u00e2nc, alte sensuri. Cromatica bacovian\u0103, zg\u00e2rcit\u0103 ca frecven\u021b\u0103, nicidecum ca profunzime, vine nu de dincolo de lucruri, dintr-o inspira\u021bie de moment a poetului, ci din interior, beneficiind de o simbolistic\u0103 aparte \u0219i totu\u0219i relativ u\u0219or de descifrat. Chiar \u0219i numai \u00een cele dou\u0103 versuri citate (nu-i cazul s\u0103 l\u0103rgim discu\u021bia la nivelul \u00eentregii lirici bacoviene), conota\u021bia de boal\u0103 \u0219i moarte, la care trimite epitetul \u201egalben\u0103\u201d, nu este cu neputin\u021b\u0103 de decodificat, ca \u0219i apropierea de natur\u0103, de\u0219i avem de-a face cu o fals\u0103 apropiere; frunzele \u00ee\u0219i degradeaz\u0103 verdele \u00een galben, semn de apropiere a descompunerii, a iernii reci, a plumbului din zile \u0219i din cer. Nu este vorba de acel galben str\u0103lucitor, expansiv, cald, ci de paloare, de boal\u0103, de suferin\u021b\u0103 \u0219i dezn\u0103dejde. \u0218i frunzele, \u0219i iubita sunt condamnate s\u0103 experimenteze pierderea vitalit\u0103\u021bii, \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea inevitabil\u0103, apropierea de moarte.
\nCriticul Theodor Codreanu vorbea despre un paradox: Bacovia este actual \u00een primul r\u00e2nd pentru c\u0103 este inactual. \u00cen plin postmodernism, curent care pune pre\u021b mai mult pe divertisment (este opinia c\u0103rturarului din Hu\u0219i), alienarea, sentimentul tragic al destr\u0103m\u0103rii, simplitatea aparent\u0103 a versurilor bacoviene ar trebui s\u0103 par\u0103 de neacceptat. \u0218i totu\u0219i\u2026
\nNe sim\u021bim contemporani cu Bacovia nu numai pentru c\u0103 \u00eel \u00een\u021belegem, nu numai pentru c\u0103 spune mult \u00een cuvinte pu\u021bine, nu numai pentru c\u0103-i admir\u0103m, \u0219i nu formal, concizia exprim\u0103rii, economia de mijloace stilistice. Suntem departe de versurile lungi, \u00eenc\u0103rcate cu figuri de stil, a c\u0103ror sintax\u0103 pare, uneori, un test chiar \u0219i pentru cei cu o \u00eendelungat\u0103 experien\u021b\u0103 a lecturii. Bacovia nu-i Arghezi, desigur (ca s\u0103 dau un exemplu), nu transform\u0103 \u00een metafor\u0103 tot ce atinge \u0219i, cu toate acestea, intrig\u0103, emo\u021bioneaz\u0103 \u0219i atrage \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103, chiar \u0219i c\u00e2nd un ciclu de poeme scris de el este echivalent, ca num\u0103r de semne, cu un singur poem al nu conteaz\u0103 c\u0103rui alt mare scriitor. Nu pentru toate acestea ne este contemporan, ci pentru gravitatea crizei pe care o experimenteaz\u0103. Boala lui ne macin\u0103 \u0219i pe noi suflete\u0219te, ne trezim, adeseori, goli\u021bi de sens ca fiin\u021be, f\u0103r\u0103 rezolv\u0103ri ontologice, f\u0103r\u0103 motiva\u021bii existen\u021biale. La a\u0219a ceva nu exist\u0103 remedii: doar un r\u00e2s dement, \u00een hi, \u00een ha\u2026<\/p>\n

\"\"

Au fost acordate urm\u0103toarele premii:<\/p>\n

Premiile \u201cToamna Bacovian\u0103\u201d<\/strong><\/p>\n

Premiul pentru debut cu volum de poezie \u2013 Maria Pilchin (Chi\u0219in\u0103u); Premiul de Excelen\u021b\u0103 pentru \u00eentreaga activitate \u2013 Valeria Manta T\u0103icu\u021bu (R\u00e2mnicu S\u0103rat, manager de revist\u0103 cultural\u0103, poet\u0103, critic literar); Premiul de Excelen\u021b\u0103 \u2013 Adrian Dinu Rachieru (Timi\u0219oara, critic \u0219i istoric literar, cercet\u0103tor); Premiul \u201eToamna Bacovian\u0103\u201d \u2013 Nicolae Scurtu (Bucure\u0219ti, critic de art\u0103, publicist, profesor cu o activitate bogat\u0103 de recuperator al memoriei lui George Bacovia; Premiul Na\u021bional \u201eGeorge Bacovia\u201d \u2013 Lucian Vasiliu (Ia\u0219i, poet, director de revist\u0103).
\nPremiul Opera Omnia \u2013 acad. Mihai Cimpoi (Republica Moldova).<\/p>\n

Premiile Filialei Bac\u0103u a Uniunii Scriitorilor<\/strong><\/p>\n

Cristina \u0218tefan (Bac\u0103u); Vasile Ghica (Gala\u021bi); Petru\u0219 Andrei (B\u00e2rlad); Maria Elena Cu\u0219nir (Suceava); Petre Isachi (Bac\u0103u); Cezar Straton (Suceava). <\/p>\n

Premiile revistei \u201ePlumb\u201d<\/strong><\/p>\n

Premiul pentru Poezie \u2013 Mihaela B\u0103bu\u0219anu; Premiul pentru publicistic\u0103 \u2013 Dan Busnea; Premiul pentru Proz\u0103 \u2013 Gheorghe Ungureanu.
\n\"\"


\nLucian M\u0102N\u0102ILESCU<\/strong>
\n\"\"

Acum <\/strong><\/p>\n

Acum e duminic\u0103 \u015fi
\nla cel\u0103lalt cap\u0103t al lumii
\nse n\u0103ruie \u00een somn catedrale
\n\u00eenl\u0103crimat de albastre
\n\u015fi singur\u0103tatea \u00ee\u0163i spune tandru:
\n\u201eLa mul\u0163i ani!\u201d
\n\u015fi nu mai \u015ftiu cum e s\u0103 te bucuri
\nc\u00e2nd roua aprinde rugul tandru
\nal dimine\u0163ii…<\/p>\n


\nCocorul<\/strong><\/p>\n

Pe tata l-a luat \u00eenserarea cu lopata
\n\u015fi l-a f\u0103cut negur\u0103 \u015fi ploaie \u015fi v\u00e2nt
\nde n-a mai \u00eenc\u0103put pe p\u0103m\u00e2nt.<\/p>\n

– Tat\u0103, \u00eentreb nucul b\u0103tr\u00e2n \u015fi amar,
\nunde ai ascuns zilele din calendar
\n\u015fi de ce \u00een casa noastr\u0103 c\u00e2nt\u0103 cucii
\n\u015fi-n gr\u0103din\u0103 m\u0103rul ionatan
\n\u00ee\u015fi face semnul crucii?<\/p>\n

El tace fo\u015fnind ca un cocor
\nprin cerul asurzitor \u015fi pustiu
\n\u015fi dintr-o dat\u0103 se face
\nfoarte t\u00e2rziu…<\/p>\n


\nHamangia<\/strong><\/p>\n

Sunt un copil b\u0103tr\u00e2n…
\nM\u0103 recunosc
\ndup\u0103 urmele pa\u015filor descul\u0163i
\n\u015fi dup\u0103 fruntea duios
\nrostogolit\u0103 \u00een palme.
\nDoamne, sunt at\u00e2t de singur
\nprintre t\u0103cererile Tale!
\n\u015ei e at\u00e2t de departe…
\n\u015ei trece un soare prin inim\u0103
\n\u015fi m\u0103 risipe\u015fte \u00een lumin\u0103…<\/p>\n


\nLacrim\u0103<\/strong><\/p>\n

Diminea\u0163a \u015fi-a f\u0103cut culcu\u015f
\n\u00een \u0163ip\u0103t de cocor \u015fi norii, lungi cor\u0103bii
\nprevestesc invazia viking\u0103 a copil\u0103riei.
\nPierdut pe \u0163\u0103rmul vast, printre-amintiri
\n\u015fi c\u00e2ntece de greier,
\ng\u0103sesc c\u0103zut\u0103-n iarb\u0103 bucuria
\nsclipind precum o lacrim\u0103 de rou\u0103.<\/p>\n


\nN-ai s\u0103 \u015ftii<\/strong><\/p>\n

O s\u0103 m\u0103 ascund printre p\u0103s\u0103ri!
\n\u00ee\u0163i spun.
\nN-ai s\u0103 \u015ftii, c\u00e2nd ochii mei vor fi \u00eentuneric,
\nc\u0103 te iubesc cu toat\u0103 singur\u0103tatea
\n\u00een loc de inim\u0103!
\nNu, n-ai s\u0103 \u015ftii niciodat\u0103
\nc\u0103 degetele mele vor fi
\nadierea v\u00e2ntului \u00een p\u0103rul t\u0103u\u2026
\nVa fi doar a\u015fa, ca un joc ciudat
\nde-a \u201eV-a\u0163i ascunselea\u201d
\n\u015fi iarba va cre\u015fte \u015fi soarele va apune
\n\u015fi pa\u015fii se vor pierde\u2026
\nDar n-ai s\u0103 \u015ftii!<\/p>\n


\nNu mai r\u00e2zi cu noi, Anu\u0163a<\/strong><\/p>\n

Spun c\u0103 te-au adus acas\u0103, dar nu\u2026
\nLada aia de lemn e plin\u0103 cu p\u0103m\u00e2nt de flori,
\ncu pietre de r\u00e2u, cu fo\u015fnete din alchimia
\naberant\u0103 a vie\u0163ii\u2026<\/p>\n

Nu mai r\u00e2zi cu noi, Anu\u0163a, cum r\u00e2deai
\nla Paris, fum\u00e2nd aerul nobiliar
\ndin gr\u0103dinile Versailles-ului
\n\u015fi spun\u00e2nd: uite ce kitsch \u015fi la \u0103\u015ftia,
\nc\u00e2t\u0103 Grecia falsificat\u0103 \u015fi ce cocleal\u0103
\nsub perucile Ludovicilor!<\/p>\n

Acum ai uitat nop\u0163ile noastre de pomin\u0103
\nc\u00e2nd ne adunam \u00een jurul focului
\n\u015fi tu r\u00e2deai, Anu\u0163a, r\u00e2deai cu ochii de jar
\nmai tare dec\u00e2t l\u0103tra c\u0103\u0163elul p\u0103m\u00e2ntului,
\nmai tare dec\u00e2t \u0163ipa \u00eentunericul
\nsf\u00e2\u015fiat de col\u0163ii de argint ai stelelor\u2026<\/p>\n

Acum nu mai r\u00e2zi cu noi, Anu\u0163a!
\nAcum cade o ploaie repede de var\u0103 \u015fi
\npic\u0103turile de lumin\u0103 se scurg \u00een p\u0103m\u00e2nt \u015fi
\n\u00een curtea casei tale mesele \u015fi scaunele sunt goale
\niar pe s\u00e2rma de rufe o batist\u0103 uitat\u0103 flutur\u0103
\nc\u0103tre z\u0103rile oarbe.<\/p>\n


\nCuvinte otr\u0103vite<\/strong>
\n In memoriam Stelian Chiper<\/em><\/p>\n

Cineva apas\u0103 pe tastele negre ale linotipului:
\n\u2013 Sunt otr\u0103vite cuvintele, sunt grele, de plumb –
\nspui tu, fum\u00e2nd cu b\u0103t\u0103ile repezi ale inimii…
\n\u2013 Sunt otr\u0103vite cuvintele – spui din nou –
\nAplec\u00e2ndu-\u0163i capul sub ghilotina ciudatei ma\u015fin\u0103rii
\nca s\u0103 adaugi virgule \u015fi semne ale mir\u0103rii
\n\u015fi aripi fo\u015fnitoare de h\u00e2rtie\u2026
\n\u2013 \u00cen poezia din capul meu se \u00eent\u00e2mpl\u0103, de la un timp,
\nlucruri ciudate, \u00eei poveste\u015fti umbrei tale,
\nr\u0103mase la geam; fratele meu e acum
\n\u00een \u0163ara nim\u0103nui, \u00eentre dou\u0103 fronturi,
\nascuns \u00een tran\u015feea \u00eentunericului \u015fi trebuie
\ns\u0103-i duc toat\u0103 setea \u015fi toat\u0103 foamea,
\ntrebuie s\u0103 ne ascundem
\nam\u00e2ndoi acolo, s\u0103 st\u0103m t\u0103cu\u0163i, ascult\u00e2nd
\nnorii \u015fi frunzele, vis\u00e2nd eroic sub
\nrafalele ploii, un alt anotimp \u015fi o alt\u0103 istorie.<\/p>\n


\nFluturele albastru<\/strong>
\n In memoriam Valeric\u0103 Stan<\/em><\/p>\n

Erai precum ciud\u0103\u0163enia aceea ruseasc\u0103
\nNumit\u0103 Matrio\u015fka: \u00een trupul greoi
\nse ascundea un t\u00e2n\u0103r,
\n\u015fi \u00een el un copil cu un fluture albastru
\n\u00een loc de inim\u0103, un fluture care
\n\u00eenv\u0103\u0163a s\u0103 zboare incredibil
\nde singur \u015fi de departe.
\nAcum a mai r\u0103mas doar t\u0103cerea
\n\u015fi fo\u015fnetul descul\u0163 care trece
\nprin iarba ro\u015fie a amurgului
\n\u00eenv\u0103\u0163\u00e2ndu-l pe Dumnezeu s\u0103
\nc\u00e2nte la flaut…<\/p>\n


\nPoveste<\/strong><\/p>\n

Azi triste\u0163ea danseaz\u0103 peste p\u0103duri,
\nprintre fluturi \u015fi amintiri f\u0103r\u0103 noim\u0103
\n\u015fi cerul se face albastru – albastru…<\/p>\n

Descul\u0163\u0103 e vremea \u015fi mirarea celor
\no mie \u015fi una de nop\u0163i viseaz\u0103
\n\u00een lumina palid\u0103 \u00eenc\u0103 o zi \u015fi \u00eenc\u0103
\no poveste.<\/p>\n

Shahryar prive\u015fte \u00eeng\u00e2ndurat
\ncum capul \u015eeherezadei
\n\u00eemb\u0103tr\u00e2ne\u015fte sub t\u0103i\u015ful de aur
\nal lunii.<\/p>\n


\nCastel de nisip<\/strong><\/p>\n

Exist\u0103 o \u00eent\u00e2mplare patetic\u0103,
\no mul\u0163ime de cochilii de scoici
\npe o plaj\u0103 str\u0103in\u0103 \u015fi un castel de nisip
\n\u00een care locuie\u015fte v\u00e2ntul…
\nAcolo via\u0163a e ca un Alzheimer \u015fi bl\u00e2nde\u0163ea
\nlui Raskolnikov ucide uneori, acolo
\nsunt sentimente palide
\n\u015fi \u00eenser\u0103ri \u015fi cuvintele de dragoste.
\nOh, dar desigur, bunii c\u0103l\u0103i vor \u00eenvinge
\n\u00een cele din urm\u0103, capetele noastre
\numplute cu heliu se vor ridica \u00een \u00eenalt
\nplutind pe deasupra realit\u0103\u0163ii iar pe urmele
\nnoastre bocitoarele vor merge cu
\ninima \u00een zdren\u0163e \u015fi istoria va consemna
\npeste o mie de ani o mul\u0163ime
\nde lucruri absurde \u015fi glorioase
\npe care n-am avut timp s\u0103 le tr\u0103im
\nniciodat\u0103…<\/p>\n


\nZi de coas\u0103<\/strong><\/p>\n

Trece una, pui de lele, prin sat,
\ncu o coas\u0103 \u00een spate \u015fi Safta
\no opre\u015fte s\u0103-i spun\u0103 o vorb\u0103:
\n– Auzi, n-ai vrea tu s\u0103 vii m\u00e2ine, cu ziua,
\npe la mine? C\u0103 am un pospai de f\u00e2nea\u0163\u0103
\nr\u0103mas\u0103 de la r\u0103posatul \u015fi n-are cine
\ns\u0103-l coseasc\u0103, c\u0103 tare sunt singur\u0103…
\n– M\u00e2ine nu pot, se \u00eencrunt\u0103 ar\u0103tarea.
\nm\u00eeine, nu, c\u0103 pleac\u0103 Ioana
\ns\u0103-\u015fi caute ursitul de departe,
\n\u015fi trebuie s-o ajut s\u0103 se g\u0103teasc\u0103…
\nDar las\u0103, c\u0103 vin, am tot timpul din lume –
\nmai zice \u015fi pleac\u0103 fluier\u00e2nd
\npe uli\u0163\u0103, cu umbra Saftei de m\u00e2n\u0103.<\/p>\n


\nLacrimi de piatr\u0103<\/strong><\/p>\n

Pl\u00e2ngi pe din\u0103untru cu stalactite
\n\u015fi \u015ftii c\u0103 cele mai frumoase lucruri
\n\u015fi sentimente sunt cele
\ncare nu exist\u0103…
\nCineva poveste\u015fte despre un copil fericit
\ncare alerga descul\u0163 prin h\u0103\u0163i\u015furi
\n\u00eeng\u00e2nat de c\u00e2ntecul privighetorii…
\nStr\u0103inul acela e\u015fti tu!
\n\u00cen jur doar absen\u0163e…
\nDoamne, c\u00e2te lucruri po\u0163i ucide
\ncu amintirea!<\/p>\n


\nTroia <\/strong><\/p>\n

O mare secetoas\u0103 improvizeaz\u0103
\nvuietul valurilor…
\nPe h\u0103r\u0163ile lumii
\nanotimpul de m\u00e2ine
\ndevine o p\u00e2nz\u0103 pierdut\u0103 \u00een larg….
\nLa \u0163\u0103rm a ancorat Antichitatea…<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

EDITORIAL Valeria Manta T\u0103icu\u021bu Bacovia, contemporanul nostru (ecouri la un Festival b\u0103c\u0103uan) De ce este Bacovia contemporanul nostru? Contemporaneitatea presupune<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16315"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=16315"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16315\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":16372,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16315\/revisions\/16372"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=16315"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=16315"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=16315"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}