{"id":16262,"date":"2021-10-27T20:09:33","date_gmt":"2021-10-27T17:09:33","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=16262"},"modified":"2021-10-27T20:09:33","modified_gmt":"2021-10-27T17:09:33","slug":"spatii-culturale-nr-78-10","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=16262","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 78 (10)"},"content":{"rendered":"

Emil NICULESCU <\/strong>
\n\"\"

CE MIC\u0102 E LUMEA<\/strong>
\n (Paris – R\u00e2mnicu S\u0103rat) <\/em><\/p>\n

Aflu, cu nepermis\u0103 \u00eent\u00e2rziere (\u00eentr-o \u021bar\u0103 \u00een care nu mai \u0219tiu c\u00e2t se investe\u0219te \u00een cultur\u0103) de existen\u021ba unei \u00eenc\u00e2nt\u0103toare c\u0103r\u021bi: Ilie Constantin, \u201eFamilia scris\u0103. Rali\u021ba Constantinescu, Caietul mamei\u201d (Editura \u201eAlbatros\u201d, 2004, 300 p.).
\nIlie Constantin (n. 1941) este poet, volumul s\u0103u \u201eColine cu demoni\u201d (1961) fiind bine \u00eent\u00e2mpinat de critica literar\u0103; citez din poemul ce d\u0103 titlul plachetei: \u201eCum mi se-arat\u0103 f\u0103r\u0103 de vin\u0103\/ demonii negri de pe colin\u0103!\/ cu ochi-n lacrimi \u0219i via\u021ba-n s\u00e2nge\/ \u00cei v\u0103d \u00een cerul ce se restr\u00e2nge.\/ (…) Oare doar mie mi se arat\u0103\/ neamul lor, ve\u0219nic f\u0103r\u0103 de pat\u0103,\/ eu sunt doar martorul sfintelor ginte\/ de care soarele se dezminte?\/ Fiu al amurgului sunt \u0219i m\u0103 bate\/ lungul vacarm de singur\u0103tate,\/ \u00een care toate url\u0103 spre mine\/ lungul vacarm de singur\u0103tate\/ \u0219i tac doar demonii de pe coline.\/ Trupul lor \u00eens\u0103 nu-i spre vedere,\/ suflul lor arde lumina de sfere\/ \u0219i-i contemplarea pierdere lin\u0103\/ a nenumi\u021bilor de pe colin\u0103.\u201d
\nCritic literar (Despre poe\u021bi\u201d, 1971, \u201eA doua carte despre poe\u021bi\u201d, 1972), acord\u0103 aten\u021bie \u0219i altor structuri \u2013 \u201eDespre prozatori \u0219i critici\u201d (Editura \u201eDacia\u201d, 1973), volum deschis cu \u201eCalea dintre t\u0103r\u00eemuri\u201d, dedicat lui V. Voiculescu.
\nA fost unul din marii traduc\u0103tori ai liricii italiene a secolului XX, prozator, reprezentant al diasporei noastre culturale din Fran\u021ba.
\n\u00cen momentul \u00een care \u201edefecteaz\u0103\u201d (deceniul opt), familia \u00eei r\u0103m\u00e2ne \u00een \u021bar\u0103; so\u021bia, care trebuie s\u0103 divor\u021beze spre a c\u0103p\u0103ta un serviciu, \u0219i copiii, \u00eei revede, dup\u0103 ’89, c\u00e2nd li se permite s\u0103 plece.
\nPanamalele, aventurile sale de slujba\u0219 cultural la revista \u201eLuceaf\u0103rul\u201d, narate pe segmentul 1962-1972, pun \u00een postur\u0103 jenant\u0103 nume sonore ale literaturii rom\u00e2ne.
\n\u00censemn\u0103rile mamei, Rali\u021ba Constantinescu, fac vorbire de Ilie Constantinescu, bunicul autorului. Acesta era un om a\u0219ezat \u0219i silitor la carte. \u201eFiu de \u021b\u0103rani s\u0103raci, sau mai bine zis \u201ecl\u0103ca\u0219i\u201d \u2013 \u00ee\u0219i aminte\u0219te aceasta \u2013 a reu\u0219it s\u0103 \u00eenve\u021be carte. Absolvind cinci clase primare, a fost dat mai departe, la gimnaziu \u00een Slatina \u2013 Olt. (…) C\u00e2nd a absolvit gimnaziul, a vrut s\u0103 intre la Drept, dar a fost trimis la Agronomie. \u00cen practic\u0103 la ferma model Studina, s-a f\u0103cut remarcat de ministrul agriculturii, care l-a trimis la o mo\u0219ie de-a lui la R\u00e2mnicu S\u0103rat. Tata a stat acolo la Datculescu (a\u0219a-l chema pe Dl. Ministru) aproape trei ani\u201d.
\nAici trebuie operat\u0103 o corec\u021bie. R\u00e2mniceanul C.C. Datculescu nu a fost niciodat\u0103 ministru. \u00cen schimb, a fost o proeminent\u0103 personalitate cultural\u0103 de la finele secolului al XIX-lea.
\nAcesta are un portret documentat de Alex. Oproescu, \u00een \u201eScriitori buzoieni. Fi\u0219ier istorico-literar\u201d (Comitetul de Cultur\u0103 \u0219i Educa\u021bie Socialist\u0103 al jude\u021bului Buz\u0103u, 1980, p. 14): \u201eEditor, publicist, om de \u0219tiin\u021b\u0103. N\u0103scut \u00een Rm. S\u0103rat, la 26 ian. 1857; m. 1940. (…) \u00cenclin\u0103 spre agronomie, practic\u00e2nd-o la ferma sa de la Slobozia-Galbenu, fostul jude\u021b Rm. S\u0103rat, fiind ales \u00een 1897 membru al Societ\u0103\u021bii agricultorilor din Fran\u021ba, pentru merite \u00een selec\u021biile de cereale. Str\u0103lucit era \u00eens\u0103 C.C.D. pe t\u0103r\u00e2m cultural-literar, unde-\u0219i g\u0103se\u0219te adev\u0103rata voca\u021bie ca editor \u0219i director al \u201eGazetei s\u0103teanului\u201d (Rm. S\u0103rat: 1884-1897, 1898; Bucure\u0219ti: 1897-1904), \u201ecea mai artistic\u0103, variat\u0103 \u0219i bine f\u0103cut\u0103 revist\u0103 din \u021bar\u0103\u201d (dup\u0103 Caragiale)\u201d.
\nDe men\u021bionat: Datculescu (liberalul) furniza plante exotice conservatorului Al. Marghiloman, pentru parcul vilei \u201eAlbatros\u201d.
\n\u00centre paginile lui Caragiale, din gazeta r\u00e2mnicean\u0103, se num\u0103r\u0103: \u201eC\u0103nu\u021b\u0103 om sucit\u201d, \u201eLa Hanul lui M\u00eenjoal\u0103\u201d, \u201eDou\u0103 bilete pierdute\u201d (\u00een volum, \u201eDou\u0103 loturi\u201d, n.m.) \u201e\u00cen vreme de r\u0103zboi\u201d, \u201eLa conac\u201d. Tot \u00een \u201eGazeta s\u0103teanului\u201d, precizeaz\u0103 Alex. Oproescu, \u00een urm\u0103 (o fi contat \u0219i lobby-ul clasicului) au mai publicat: N. Dobrogeanu-Gherea, G. Co\u0219buc, \u0218t. O. Iosif, Al Vlahu\u021b\u0103 etc.
\nHorticultorul a cultivat \u0219i frumoase virtu\u021bi civice: a fost \u00een r\u0103zboiul franco-prusac, fiind membru al \u201eAsocia\u021biei voluntarilor din 1870-1871\u201d, pentru activitatea sa publicistic\u0103 a primit \u00een 1882 medalia Bene merenti de la Carol I, a donat un teren pe care s-a ridicat Liceul \u201e\u0218tefan cel Mare\u201d (azi, \u201eAl Vlahu\u021b\u0103\u201d; \u00eentr-un articol ce i l-a dedicat, Octavian Mo\u0219escu (r\u00e2mnicean, fost primar al Balcicului, n.n.) scria: \u201ec\u0103 a murit s\u0103rac nu-i de mirare, dar c\u0103 a murit uitat e greu de crezut\u201d (Valeriu Nicolescu \u0219i Gheorghe Petcu, \u201eBuz\u0103u \u2013R\u00e2mnicu S\u0103rat. Oameni de ieri. Oameni de azi\u201d, vol. I, Buz\u0103u, Editura \u201eAlpha MDN\u201d, 1999, p. 226-229).
\nO minge la fileul gazetarului o ridic\u0103 \u0219i Paul Anghel, \u00een volumul \u201eIe\u0219irea din iarn\u0103\u201d (\u201eCartea rom\u00e2neasc\u0103, 1984, p. 294) carte f\u0103c\u00e2nd parte din ciclul romanesc \u201eZ\u0103pezile de-acum un veac\u201d, dedicat r\u0103zboiului pentru Independen\u021b\u0103; \u00een armat\u0103 ar fi existat \u0219i un corespondent voluntar al \u201eGazetei s\u0103teanului\u201d \u2013 \u201ePublica\u021biune enciclopedic\u0103 ilustrat\u0103 \u2013 cu apari\u021bia la R\u00e2mnicu-S\u0103rat. Frunta\u0219 al protocronismului, autorul \u201e\u00eentinere\u0219te\u201d publica\u021bia cu \u0219apte ani.
\nLa o scurt\u0103 vedere, Datculescu a fost sensibil mai interesant dec\u00e2t mini\u0219trii agriculturii din acea vreme.
\nCaragiale avea un exagerat scrupul al scrisului; \u00een perioada 1878-1881, c\u00e2t a fost coleg de redac\u021bie cu Eminescu la \u201eTimpul\u201d, \u201epre\u021b de trei ani \u0219i jum\u0103tate, reu\u0219e\u0219te performan\u021ba de a da la iveal\u0103, \u00een tot acest interval, doar 31 de articole, deci c\u00e2te unul la mai bine de o lun\u0103\u201d (Gelu Negrea, \u201eCaragiale. Marele paradox\u201d, Ed. \u201eCartea rom\u00e2neasc\u0103\u201d, 2012, p.270).
\n Declara, \u00eentre prieteni, c\u0103 pe fii s\u0103i, oric\u00e2\u021bi ar avea, i-ar face \u201ehengheri\u201d mai degrab\u0103, dar nu scriitori; exagera\u021biuni: \u0219i \u00een cazul lui Mateiu, \u0219i al lui Luca a fost m\u00e2ndru a-i vedea d\u0103rui\u021bi cu har literar \u0219i s-a implicat \u00een a li se recunoa\u0219te talentul. \u00cen 1911 vine special de la Berlin \u0219i merge la \u201eVia\u021ba rom\u00e2neasc\u0103\u201d, \u00eempreun\u0103 cu fiul cel mare \u0219i cu Al. Vlahu\u021b\u0103, unde \u00eencredin\u021beaz\u0103 lui G. Ibr\u0103ileanu o sum\u0103 de versuri ale lui Mateiu, din care 13, num\u0103r nu tocmai fast, vor intra \u00een paginile revistei (Teodor V\u00eergolici, \u201eMateiu I. Caragiale\u201d, Editura \u201eAlbatros\u201d, 1970, p. 17).
\nNu \u0219tim dac\u0103 bunicul lui Ilie Constantin, \u00een ucenicia sa la ferma de la Galbenu, a luat act \u0219i de preocup\u0103rile culturale ale patronului C.C. Datculescu sau s-a mul\u021bumit numai cu postura de aplicat agricultor. Firea sa \u201erealist\u0103\u201d, pozitivismul, destul de bine pus \u00een vedere de Rali\u021ba Constantinescu, ne permit ipoteza c\u0103 nu \u0219i-ar fi consiliat nepotul c\u0103tre o \u201ecarier\u0103\u201d literar\u0103.
\nCu alte cuvinte, Ilie Constantin nu prea \u201es-ar fi aruncat \u00een neam\u201d.
\nCititorii c\u0103r\u021bilor sale nu au dec\u00e2t a fi recunosc\u0103tori acestui \u201eaccident\u201d, produs la a treia genera\u021bie \u2013 demonul literaturii.
\nS-ar mai putea glosa despre condi\u021bia scriitorului \u00een diverse vremuri, de la Caragiale la Ilie Constantin, doi expatria\u021bi din epoci diferite sau aceea despre pre\u021buirea acordat\u0103 acum, \u00een contemporaneitate, acestei rarefiate bresle (nu iau \u00een calcul veleitarii, mai prolifici ca niciodat\u0103), cuantumul rezervat culturii, \u00een general, de guvernan\u021bi. <\/p>\n


\nIonel NECULA <\/strong>
\n\"\"

Un duel \u00eentre soneti\u0219ti<\/strong>
\n\"\"

Se poart\u0103, \u0219i istoria literar\u0103 este plin\u0103 de exemple indelebile, duelul \u00eentre epigrami\u0219ti, dar o disput\u0103 \u00eentre soneti\u0219ti nu \u0219tiu s\u0103 se fi \u00eenregistrat \u00een cultura noastr\u0103 \u0219i chiar \u00een cea mapamondic\u0103. Sigur, asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 fenomenul nu poate fi experimentat sau c\u0103 este prohibit. La urma-urmelor, \u0219i sonetul sf\u00e2r\u0219e\u0219te, ca \u0219i epigrama, \u00eentr-un vers corolar \u0219i, dac\u0103 acesta \u00eembrac\u0103 o tent\u0103 umoristic\u0103, \u00eenseamn\u0103 c-a preluat deja ceva din condi\u021bia epigramei, iar finalul poate fi \u00een\u021beles ca o poant\u0103 mai rafinat\u0103, mai elaborat\u0103, mai stilizat\u0103.
\nNu ne-am propus \u00een aceste succinte comentarii marginale s\u0103 teoretiz\u0103m \u00eentreaga gam\u0103 a analogiilor dintre epigram\u0103 \u0219i sonet, pentru c\u0103 a f\u0103cut-o, cu dox\u0103 \u0219i cu rafinament, Elis R\u00e2peanu \u00een generoasa sa prefa\u021b\u0103.
\nCartea pe care ne-am propus s-o coment\u0103m \u00een aceste r\u00e2nduri, Duelul sutei de sonete (Editura Univers \u0219tiin\u021bific, Bucure\u0219ti, 2012) con\u021bine disputa dintre epigrami\u0219tii George Corbu \u0219i Mircea Trifu, o disput\u0103 literar\u0103 lung\u0103 \u0219i productiv\u0103, purtat\u0103 \u00eens\u0103 cu mijloace sonetiste. Am\u00e2ndoi combatan\u021bii au convenit s\u0103 renun\u021be la epigrama vitriolant\u0103 \u0219i s\u0103 se foloseasc\u0103 exclusiv de borangicul mai elaborat al sonetului. R\u0103zboiul celor 100 de sonete, se spune \u00een prefa\u021b\u0103, dintre Mircea Trifu \u0219i George Corbu s-a declan\u0219at la \u00eenceputul anului 1970. Avea s\u0103 devin\u0103 cea mai lung\u0103 b\u0103t\u0103lie literar\u0103, \u00eencheiat\u0103 cu sonetul purt\u00e2nd num\u0103rul 101. Martorii acestui duel sonetist au fost Tudor Mu\u0219atescu \u0219i Mircea Pavelescu, iar arbitru Victor Eftimiu. Cum se vede, duelul a adus pe ring crema literaturii umoristicii rom\u00e2ne\u0219ti \u0219i-a fost bine g\u00e2ndit, dup\u0103 toate regulile cavalerismului medieval.
\n Impresia cititorului este c\u0103, \u00een aceast\u0103 ecua\u021bie literar\u0103, ini\u021biativa apar\u021bine lui George Corbu care \u0219i-a asumat rolul activ de provocator, de factor prim \u0219i declan\u0219ator, \u00een timp ce Mircea Trifu doar r\u0103spunde la tema \u0219i la pretextul propus de preopinent. Am\u00e2ndoi combatan\u021bii f\u0103ceau parte din Clubul epigrami\u0219tilor Cincinat Pavelescu din Bucure\u0219ti, condus la acea vreme de Mircea Trifu, \u0219i-au convenit \u00eempreun\u0103 s\u0103 ini\u021bieze acest dialog liric spre deliciul Clubului \u0219i al vie\u021bii noastre literare. \u00cen volumele sale antologice consacrate Sonetului, regretatul scriitor Radu C\u00e2rneci a subliniat ap\u0103sat apeten\u021ba lui George Corbu pentru aceast\u0103 specie literar\u0103 \u0219i borangicul inefabil pe care \u00ee\u0219i imprim\u0103 versurile.
\n Spuneam c\u0103 \u00een acest dialog liric Mircea Trifu, de\u0219i se consider\u0103 en garde, ofer\u0103, de regul\u0103, motivul, pretextul disputei, arunc\u0103 m\u0103nu\u0219a, \u00een timp ce George Corbu \u00ee\u0219i asum\u0103 rolul de provocat \u0219i, f\u0103r\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 dator, admite s\u0103 r\u0103spund\u0103 provoc\u0103rii. Sigur c\u0103 \u00een lungul lor dialog liric rolurile nu sunt pietrificate, ci inter\u0219anjabile. Mircea Trifu incit\u0103: De-ai cochetat c\u00e2ndva cu epigrama\/ \u0218i ai p\u0103truns subtila ei pl\u0103mad\u0103\/ Te-ai fost convins c\u0103 vorba nu-i o spad\u0103\/ C\u00e2nd scopul ei e farsa \u0219i reclama\/\/ A\u0219a c\u0103 azi, c\u00e2nd poanta-\u021bi de \u0219arad\u0103\/ Am auzit c\u0103 \u0219i-n sonet d\u0103 iama,\/ \u00ce\u021bi spun deschis: s\u0103 te cuprind\u0103 teama\/ De-a transforma bravura \u00een bravad\u0103\/\/ De-acum e terminat\u0103 comedia: \/ Acel ce e certat cu poezia\/ Pe dinafar\u0103 s\u0103-i \u00eenchid\u0103 u\u0219a.\/\/ Iar dac\u0103 socote\u0219ti c\u0103 e momentul\/ S\u0103-\u021bi etalezi, \u00een fa\u021ba mea, talentul\/ Hai \u00eendr\u0103zne\u0219te… pip\u0103ind m\u0103nu\u0219a (En garde)
\n \u0218i George Corbu r\u0103spunde: Te socotesc un umorist de seam\u0103\/ \u0218i-s fericit c\u0103 m\u00e2nuie\u0219ti o spad\u0103\/ Pe care Cincinat, \u00een cavalcad\u0103,\/ O-nnobila numind-o epigram\u0103.\/\/ C\u00e2nd poanta orice muritor s\u0103 vad\u0103\/ Puterea ei ce nu cunoa\u0219te team\u0103\/ Prezen\u021ba ta ne\u00eencetat o cheam\u0103\/ Sonetului s\u0103-i pun\u0103 acolad\u0103\/\/ E\u0219ti un artist \u00een stare s\u0103 provoace\/ Uimirea celor ce nu \u0219tiu ce-i aia\/ Putere elegant\u0103 \u2013 Patru ace!\/\/ \u0218i, de aceea, c\u00e2nd \u00ee\u021bi simt v\u0103paia\/ Elogiul meu p\u0103le\u0219te \u0219i se-ncheie\/ C\u00e2nd simt m\u0103nu\u0219a goal\u0103 de idee (A nous Deux).
\n Acesta e tipicul care, odat\u0103 ce s-a stabilit \u0219i-a fost admis de ambele p\u0103r\u021bi, urmeaz\u0103 s\u0103 se \u00eentrupeze liric \u0219i s\u0103 dea \u00eentreaga desf\u0103\u0219urare a dialogului.
\n Adesea, cum spuneam, rolurile se inverseaz\u0103: provocatorul devine provocat, iar provocatul r\u0103spunde la fel de rafinat \u0219i contrapunctic. George Corbu, bun\u0103oar\u0103, \u00ee\u0219i sensibilizeaz\u0103 partenerul prin recursul la ideea de nemurire iar Mircea Trifu r\u0103spunde prin sonetul Ideea.
\n Nu mai insist\u0103m. \u00cempreun\u0103, cei doi floreti\u0219ti realizeaz\u0103 un spectacol liric glazurat \u0219i ademenitor, cu mare trecere la cititori \u2013 pu\u021bini, c\u00e2\u021bi au mai r\u0103mas \u00een aceste vremuri smintite, \u00een care Omul r\u0103m\u00e2ne fixat \u00een treapta de Jos a Piramidei lui Maslow. <\/p>\n


\nValeria MANTA T\u0102ICU\u021aU <\/strong>
\n\"\"

Coregrafii lirice<\/strong><\/p>\n

\u201ePoezia cu ghimpi\u201d a Silviei Curteanu, departe de a fi purt\u0103toare de mesaj ofensiv\/ agresiv, sugereaz\u0103, cu trimitere la vegetal, o reac\u021bie retractil\u0103\/ de repliere \u0219i autoprotec\u021bie: \u201eUn pas ezitant \u00ee\u0219i p\u00e2nde\u0219te mi\u0219carea\/ Crescut\u0103 \u00een urm\u0103 de zgomot pierdut\u201d (\u201eImagini de noapte de var\u0103\u201d). Retragerea \u00een sine, departe de amenin\u021b\u0103rile realului, \u00eentr-un timp al amintirii nu neap\u0103rat confortabil, dar cel pu\u021bin \u00eenc\u0103rcat de sens, transform\u0103 medita\u021bia, \u00eei adaug\u0103, melancoliei sale funciare, un lirism de calitate: \u201eE poezie\u2026\/ Versuri ascunse sub prag de p\u0103dure\/ Aripi \u00ee\u0219i \u00eenal\u021b\u0103 din g\u00e2nd str\u0103veziu,\/ Ofrand\u0103 adus\u0103 de-un \u00eenger cu nume\/ \u0218i l\u0103sat\u0103 undeva, departe-n pustiu\u201d.
\nPoeta ie\u0219ean\u0103 opteaz\u0103 pentru versul clasic, lucru mai pu\u021bin obi\u0219nuit \u00een \u201ecanonul\u201d poetic actual, care \u00eei preg\u0103te\u0219te pe cititori (c\u00e2\u021bi au mai r\u0103mas, \u00een aceste vremuri \u00een care se scrie mult \u0219i se cite\u0219te pu\u021bin) pentru textul abrupt, fragmentat, f\u0103r\u0103 grani\u021b\u0103 \u00eentre specii \u0219i, c\u00e2teodat\u0103, vinovat de transcrierea, f\u0103r\u0103 opreli\u0219ti, mai mult a reac\u021biilor umorale dec\u00e2t a bagajului emo\u021bional trecut prin filtrul g\u00e2ndirii. Impecabile din punct de vedere formal, poemele Silviei Curteanu \u00ee\u0219i plaseaz\u0103 receptorul \u00eentr-o falie atemporal\u0103, ca a \u00eengerilor, unde zborul, privirea spre \u00eenalt, reflec\u021bia \u0219i rug\u0103ciunea sunt regula, nu excep\u021bia: \u201eP\u0103\u0219esc pe urme ad\u00e2ncite-n fiin\u021b\u0103\/ Cu sunet \u021b\u00e2\u0219nit din p\u0103m\u00e2nt de cuvinte,\/ E dor de lumin\u0103 r\u0103sfr\u00e2nt\u0103-n c\u0103in\u021b\u0103,\/ Cu m\u00e2na \u00eentins\u0103 spre por\u021bile sfinte\u201d (\u201eSuferin\u021ba cuvintelor\u201d).
\nMi\u0219c\u0103rile retractile vizibile \u00een multe poeme, fuga de lume, c\u0103utarea alin\u0103rii \u00een suferin\u021b\u0103 dau o not\u0103 de religiozitate textelor, dar nu \u00eempiedic\u0103 m\u0103rturisirea, cumva prea sofisticat\u0103, a motivelor care genereaz\u0103 frica, nelini\u0219tea, nevoia de ad\u0103post sigur \u00eentr-o lume a cuvintelor frumoase, unde s\u0103 nu p\u0103trund\u0103 prea multe ecouri dintr-un mundan greu de suportat: \u201eSe-nst\u0103p\u00e2ne\u0219te frica \u00een v\u0103zduh\/ Cu rutin\u0103 plumburie golit\u0103 de sens\/ \u0218i \u00eencordare de ve\u0219tede tendoane,\/ \u00cengeri\u021b\u0103 camuflat\u0103 \u00een alb peste-ale t\u0103cerii pontoane\/\/ \u00cent\u00e2mplare \u00een perpetu\u0103 repetare\/ Printre mituri, otr\u0103vuri \u0219i stele,\/ \u00cen noapte fug\u0103rit\u0103 de iele,\/ Prin cioburi de armonie pierdut\u0103 \u00een mar\u0219 de ceasornic\u201d (\u201eIncertitudine\u201d).
\nFlorile, miresmele rare, muzica, dansul, pictura devin, din manifest\u0103ri ale spiritului, mecanisme de protec\u021bie \u00eempotriva \u201eparadigmei anormalit\u0103\u021bii\u201d pe care poeta o respinge, scriind, c\u0103ut\u00e2nd defini\u021bii (v. \u201eDefini\u021bii de iarn\u0103\u201d), dar \u0219i posibile coregrafii care s\u0103 schimbe mi\u0219c\u0103rile haotice, din nic\u0103ieri spre nic\u0103ieri, ale unei lumi care nu mai manifest\u0103 apeten\u021b\u0103 pentru categoriile clasice de adev\u0103r, bine \u0219i frumos. Refugiul \u00een natur\u0103, contemplarea fragilit\u0103\u021bii vegetale, dar \u0219i a surprinz\u0103toarei puteri de regenerare care muste\u0219te acolo sunt posibile modalit\u0103\u021bi de vindecare a insomniilor, a spaimelor existen\u021biale, a con\u0219tiin\u021bei pierderilor: \u201ePrin fir de rou\u0103 \u0219i raz\u0103 de soare\/ Din profunzime,\/ Vibra\u021biile conexiunii universale\/ A\u0219teapt\u0103, \u00een nealterare,\/ S\u0103 se rea\u0219eze pe f\u0103ga\u0219ul \u00eemplinirii totale\u201d (\u201eEsen\u021be de prim\u0103var\u0103 2021\u201d).
\n\u00cen opozi\u021bie cu natura, mediul citadin este generator de anxietate, de unde tonul vehement, de respingere\/ ostilitate netrucat\u0103: \u201eOra\u0219 \u00eencremenit \u00een stearp\u0103 nep\u0103sare,\/ Podoabe \u0219i ziduri c\u0103zute \u00een del\u0103sare,\/ \u00cen marasm schizofrenic zilele-\u0219i poart\u0103\/ Cer\u0219ind famelic \u00eeng\u0103duin\u021b\u0103 de soart\u0103\u201d (\u201eNoaptea ora\u0219ului meu\u201d). Poate de aceea, at\u00e2t de r\u00e2vnitul (\u0219i prezentul \u00een volum) refugiu \u00een abstrac\u021bii picturale, olfactive, tactile etc. pare un panaceu pentru bolile sufletului: \u201eVisele \u00ee\u0219i imagineaz\u0103 tr\u0103iri ascunse \u00een c\u0103ldura nara\u021biunii,\/ R\u0103stignite pe um\u0103rul unui g\u00e2nd \u00eempiedicat \u00een sofisme.\/ Din molatice culori, trandafirii \u00ee\u0219i arat\u0103 agresivitatea\/ Abandon\u00e2nd arta figurativ\u0103 pentru abstrac\u021bia olfactiv\u0103\u201d (\u201ePoezie cu ghimpi\u201d).
\nDerutant uneori, cu neologisme\/ termeni cu \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 abstract\u0103 \u0219i, aparent, prea \u00eencifrat, limbajul poetic folosit de Silvia Curteanu nu numai c\u0103-i tr\u0103deaz\u0103 forma\u021bia profesional\u0103, ci \u00eei serve\u0219te de minune \u0219i scopului propus, de camuflare a unei sensibilit\u0103\u021bi r\u0103nite: \u201eD\u0103-mi drumul, vreau s\u0103 m\u0103 rostogolesc\/ prin iarb\u0103 sau prin z\u0103pad\u0103,\/ S\u0103 \u00eempart \u00een p\u0103trate albastre\/ urmele c\u0103derilor\/ de pe cea mai \u00eenalt\u0103 treapt\u0103 a unui vis sc\u0103p\u0103tat.\/\/ Deschide cutia Pandorei\/ c\u0103ci acolo se afl\u0103 r\u0103va\u0219ul existen\u021bei mele\/ A\u0219 vrea s\u0103-l citesc, m\u0103car acum, \u00een ultimul ceas\/ al zilei de toamn\u0103\/\/ A\u0219 avea nevoie de un creion de zah\u0103r\/ s\u0103 \u0219terg urmele negre ale depresiei,\/ l\u0103s\u00e2nd c\u00e2teva locuri goale\/ pe tripticul vie\u021bii mele\u201d (\u201eProlegomene\u201d).
\nCu \u201esperan\u021be r\u0103t\u0103cite\u201d, cu nostalgii \u201ede epoc\u0103 trecut\u0103\u201d, poeta atent\u0103 la \u201evibra\u021bia t\u0103cerii\u201d scrie \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 renun\u021be la \u201er\u0103stignirea sinelui\u201d \u0219i s\u0103 reg\u0103seasc\u0103 speran\u021ba: \u201eUnde \u00ee\u0219i dore\u0219te s\u0103 fie o floare?\/ Sub stropi de ploaie \u0219i lumin\u0103 arz\u0103toare de soare.\u201d (\u201eLocul unde am vrea s\u0103 fim\u201d).<\/p>\n

*Silvia Curteanu<\/strong>, \u201ePoezie cu ghimpi\u201d<\/em>, Ed. Ecozone, Ia\u0219i, 2021<\/p>\n


\nMihai VINTIL\u0102<\/strong>
\n\"\"

Lecturi aleatorii V \u2013 Cornel Simion Galben<\/strong>
\n\"\"

Cornel Galben \u00ee\u0219i continu\u0103 drumul lecturilor aleatorii cu al V-lea volum. Prima observa\u021bie major\u0103 este legat\u0103 de nume. Apare Simion. P\u00e2n\u0103 de cur\u00e2nd criticul b\u0103c\u0103uan semna doar Cornel Galben pentru ca acest volum s\u0103 fie semnat Cornel Simion Galben. Nu \u0219tiu ce resort a determinat ad\u0103ugarea acestui Simion dar cred c\u0103 el este unul de natur\u0103 religioas\u0103.
\nSf\u00e2ntul Simeon este cel care l-a ridicat pe pruncul Iisus la templu \u00een bra\u021be \u0219i a data slav\u0103 lui Dumnezeu. El \u00eel recunoscuse pe Mesia. A fost apoi considerat cel bun, cel drept sau b\u0103tr\u00e2nul cu interpretarea de fapt ca fiind cel \u00een\u021belept. Astfel \u0219i autorul nostru prin ad\u0103ugarea acestui nume, pe care \u00eel avea dar, pe care, nu \u00eel folosea, vrea s\u0103 ne anun\u021be trecerea la un alt statut, acela de \u00een\u021belept. Se repozi\u021bioneaz\u0103 ca autor serios, nu c\u0103 p\u00e2n\u0103 acum nu ar fi fost, plin de sfaturi pentru cei din jur.
\nAcest volum cuprinde cincizeci de cronici \u0219i recenzii literare. Autorul evit\u0103 a le numi \u00eentr-un anume fel \u0219i cred c\u0103 aceast\u0103 eschiv\u0103 are un rol practic. Anuleaz\u0103 astfel discu\u021bii sup\u0103r\u0103toare despre dac\u0103 un material este cronic\u0103 sau recenzie, dac\u0103 \u00eentrune\u0219te atributele uneia sau alteia. A\u0219a, f\u0103r\u0103 astfel de preciz\u0103ri, sunt doar note de lectur\u0103, fie ea \u0219i aleatorie.
\nDe\u0219i scrise de acela\u0219i om, notele de lectur\u0103 sunt uneori diferite ca \u00eentindere sau structur\u0103, \u00een func\u021bie de volumul asupra c\u0103ruia se opre\u0219te. \u00cen general sunt observa\u021bii binevoitoare, f\u0103r\u0103 frond\u0103 sau ar\u0103tat cu degetul. Se vede c\u0103 domnul Galben nu \u0219i-a propus desfiin\u021barea volumelor pe care le prezint\u0103 ci ceva mult mai sus, \u0219i anume, al face pe cititor s\u0103 caute cartea pentru lectur\u0103. Din acest motiv uneori observa\u021biile sale fac volte integr\u00e2nd generos citate precum \u00een cronica Pove\u0219tile satului din zare despre Amintiri din \u0219coal\u0103 semnat de Ion Machidon. Alteori face consemn\u0103ri strict tehniciste precum \u00een Plasticieni b\u0103c\u0103uani \u00een colec\u021biile Muzeului de Art\u0103. Atunci c\u00e2nd un volum \u00eel surprinde, cum ar zice G. Ibr\u0103ileanu, criticul se \u00eenal\u021b\u0103 pe aripi de cuvinte \u0219i scrisul s\u0103u cre\u0219te luminos a\u0219a cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een recenzia intitulat\u0103 Cronicarul erudit de gazete(II) unde scrie despre cartea lui Constantin C\u0103lin, Gustul vie\u021bii. Variet\u0103\u021bi critice.
\nDe\u0219i lecturile sunt aleatorii ele au totu\u0219i dou\u0103 constan\u021be, cel pu\u021bin \u00een acest volum al V-lea. G\u0103sim bine reprezentate scrierile biserice\u0219ti, despre sfin\u021bi sau despre p\u0103rin\u021bi ai bisericii. Sunt c\u0103r\u021bi care \u00eel lini\u0219tesc pe autor, din care \u00ee\u0219i trage un fel de sev\u0103 a binelui \u0219i pe care le urm\u0103re\u0219te \u0219i le prezint\u0103 cu aten\u021bie. Acest substrat religios este \u0219i cel care a dus la schimbarea numelui, cred eu. Este, dac\u0103 vre\u021bi, o completarea a st\u0103rii autorului, prin conturarea unui univers al binelui.
\nO alt\u0103 constant\u0103 este cea legat\u0103 de autorii din Bac\u0103u. C\u0103r\u021bile acestea vin la critic pentru c\u0103 el cunoa\u0219te trasee literare, istorii \u0219i \u00eent\u00e2mpl\u0103ri pe care apoi le folose\u0219te par\u021bial sau total \u00een a contura universului autorului de care se ocup\u0103. Avem o simbioz\u0103 de literatur\u0103 local\u0103 pe care o \u00een\u021beleg \u0219i care cred c\u0103 ar trebui urmat\u0103 \u0219i \u00een alte zone ale literaturii rom\u00e2ne pentru a putea crea puncte de respira\u021bie literar\u0103 care s\u0103 fie \u00een acela\u0219i timp \u0219i factori de promovare literar\u0103.
\n\u00cemi place la Cornel Simion Galben c\u0103 de\u0219i este sf\u0103tos \u0219i meticulos reu\u0219e\u0219te totu\u0219i, cu duhul bl\u00e2nde\u021bii, s\u0103 arate \u0219i punctele mai pu\u021bin reu\u0219ite din operele analizate. O face cu un fel de bun sim\u021b care nu dore\u0219te s\u0103 supere orgoliosul autor care tocmai a dat cu b\u00e2ta \u00een balt\u0103 at\u00e2t de tare, nu numai c\u0103 s-a stropit pe sine dar, a murd\u0103rit \u0219i lumea din jur. Ei, bine, Cornel Simion Galben de\u0219i afectat, reu\u0219e\u0219te \u00eentr-un fel anume, cu delicate\u021be s\u0103-i spun\u0103 autorului c\u0103-i ud! \u0218i acest lucru nu este de neglijat. Observa\u021biile de acest fel fac din autorul notelor de lectur\u0103 nu doar un prezentator ci \u0219i un critic al celor prezentate. Aici este talentul acestui condeier de a critica f\u0103r\u0103 a jigni, de a ridica \u00eentreb\u0103ri f\u0103r\u0103 a sup\u0103ra, de a ar\u0103ta gre\u0219eli f\u0103r\u0103 a acuza. Le face din dragoste pentru lectur\u0103 \u0219i pentru literatur\u0103. Le face din inim\u0103 \u0219i cu inima deschis\u0103.
\nPublicate ini\u021bial \u00een diverse reviste, aceste note de lector, nu au preciz\u0103ri legate de natura revistelor sau data de apari\u021bie. Sunt cumva l\u0103sate libere \u00eentr-un timp al lecturii \u0219i doar din anii de apari\u021bie ale volumelor despre care face vorbire, vedem c\u00e2nd s-a \u00eent\u00e2mplat acest lucru. Nu este o solu\u021bie rea dar nici cea mai bun\u0103. O simpl\u0103 precizare ar fi pus unele comentarii \u00een contextul lor. Se pare c\u0103 autorul nu a considerat c\u0103 acest context ar fi important ci s-a concentrat numai pe carte, a\u0219a c\u0103 l-a eliminat.
\nPot spune, la \u00eencheiere, c\u0103 aceste lecturi aleatorii sunt utile \u0219i c\u0103 ele ne pot \u00eencuraja la lectur\u0103. La urma urmei \u0103sta a fost \u0219i scopul autorului. <\/p>\n

Cornel Simion Galben<\/strong>, Lecturi aleatorii V<\/em>, Bac\u0103u, editura Ateneul Scriitorilor, 2021, 166 pagini.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Emil NICULESCU CE MIC\u0102 E LUMEA (Paris – R\u00e2mnicu S\u0103rat) Aflu, cu nepermis\u0103 \u00eent\u00e2rziere (\u00eentr-o \u021bar\u0103 \u00een care nu mai<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16262"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=16262"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16262\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":16265,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16262\/revisions\/16265"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=16262"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=16262"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=16262"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}