{"id":16258,"date":"2021-10-26T21:50:04","date_gmt":"2021-10-26T18:50:04","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=16258"},"modified":"2021-10-26T21:50:04","modified_gmt":"2021-10-26T18:50:04","slug":"spatii-culturale-nr-78-9","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=16258","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 78 (9)"},"content":{"rendered":"

Virgil DIACONU<\/strong>
\n\"\"

Creativitate<\/strong><\/p>\n

Omul este fiin\u021ba care creeaz\u0103. Tot ce este \u00een afara Naturii este opera creativit\u0103\u021bii noastre: societatea este o oper\u0103, morala, \u0219tiin\u021bele, legile, arta sunt opere. Noi \u00een\u0219ine suntem, putem fi opere morale sau\/\u0219i spirituale. <\/p>\n

Un om este propria crea\u021bie. El ia forma propriului vis.
\nNoi suntem fiin\u021bele care ne putem des\u0103v\u00e2r\u0219i. <\/p>\n

Lumea se creeaz\u0103 \u00een permanen\u021b\u0103.
\nCreativitatea schimb\u0103 lumea. <\/p>\n

Dac\u0103 vrei s\u0103 atingi excelen\u021ba \u00een arta pe care o faci, atunci preg\u0103te\u0219te-te s\u0103 iei lumea \u00een piept. \u00cen lucrul pe care cau\u021bi s\u0103 \u00eel des\u0103v\u00e2r\u0219e\u0219ti e\u0219ti de cele mai multe ori singur \u0219i \u201e\u00eempotriva\u201d tuturor. <\/p>\n

Un lucru spiritual cere o lectur\u0103 spiritual\u0103. Nici muzica lui Bach nu este destinat\u0103 surzilor, nici Br\u00e2ncu\u0219i orbilor.
\nDes\u0103v\u00e2r\u0219irea cere des\u0103v\u00e2r\u0219ire.<\/p>\n

Creativitatea \u00eentrece \u00eentotdeauna erudi\u021bia. Eruditul nu are idei, ci cuno\u0219tin\u021be. El nu creeaz\u0103, ci expune. Opera eruditului este un hambar \u00een care semin\u021bele nu \u00eencol\u021besc. Un hambar trist. <\/p>\n

Lumea este condus\u0103 de na\u021biunile creatoare. Na\u021biunile necreatoare, statice, r\u0103m\u00e2n la marginea istoriei sau sunt \u00eenghi\u021bite \u00een cele din urm\u0103 de ea. <\/p>\n

Condamnatul la singur\u0103tate<\/strong><\/p>\n

Eu cred c\u0103 Domnul a creat lumea din singur\u0103tate. Din pricina unei prea mari singur\u0103t\u0103\u021bi \u00een nimicul \u00een care \u00eemp\u0103r\u0103\u021bea, de aceea a creat el lumea. Primul g\u00e2nd al Domnului nu a fost, a\u0219adar, acela de a crea lumea, ci acela de a sc\u0103pa de singur\u0103tate.<\/p>\n

Tot de singur\u0103tate este legat\u0103 \u0219i crearea omului. Astfel, dup\u0103 ce l-a f\u0103cut pe Adam, Domnul a creat-o, \u00een aceea\u0219i zi, \u0219i pe Eva. Ca s\u0103 nu fie omul singur, a spus El. Ca s\u0103 nu fie singur.<\/p>\n

A\u0219adar, Eva nu a fost creat\u0103 at\u00e2t ca o femeie iubitoare, c\u00e2t ca o femeie a c\u0103rei menire este aceea de a-l sc\u0103pa pe Adam, pe om, de singur\u0103tate. \u0218i totu\u0219i: cum poate sc\u0103pa cineva de singur\u0103tate dac\u0103 nu prin iubire? <\/p>\n

Exist\u0103 singur\u0103t\u0103\u021bi \u0219i singur\u0103t\u0103\u021bi. Bun\u0103oar\u0103, una este singur\u0103tatea muntelui, \u0219i alta este singur\u0103tatea pietrei. Cine ar putea s\u0103 pun\u0103 semnul egal \u00eentre ele?
\nTocmai de aceea, singur\u0103t\u0103\u021bile noastre nu se \u00eent\u00e2lnesc \u00eentotdeauna, comunicarea dintre munte \u0219i piatr\u0103 are pun\u021bile trase. <\/p>\n

Singur\u0103tatea muntelui este mai mare ca lumea. <\/p>\n

Ast\u0103zi m-am hot\u0103r\u00e2t s\u0103 arunc pe geam singur\u0103tatea.
\nM-am hot\u0103r\u00e2t s\u0103 dau glas tulbur\u0103rilor mele.
\nDe ast\u0103zi m\u0103 lep\u0103d de singur\u0103tate ca de o hain\u0103 veche. <\/p>\n


\nOctavian MIHALCEA <\/strong>
\n\"\"

ENERGII HIMEROFILE<\/strong><\/p>\n

Volumul Mihaelei Chi\u021bac, Prin gr\u0103dina Evei (Lumina Tipo, Bucure\u0219ti, 2013), poate fi u\u0219or asimilat cu o celebrare a naturii feminine, a esen\u021bei care con\u021bine toat\u0103 diversitatea valorilor vie\u021bii. \u00cen asemenea circumstan\u021be se impune problematica predestin\u0103rii, \u00eempreun\u0103 cu profundele hipertrofieri estetice. Atitudini corporale pline de pasiune \u00eentregesc aceast\u0103 imagine situat\u0103 \u00een siajul idealului. Magia va fi prezent\u0103 \u00eentotdeauna. Versurile Mihaelei Chi\u021bac sunt o surs\u0103 constant\u0103 de volupt\u0103\u021bi ludice, fluidit\u0103\u021bi cromatizate \u00eenc\u0103rcate cu dorin\u021be. E desf\u0103\u0219urat\u0103 o \u00eentreag\u0103 suit\u0103 de vise \u00een registru luxuriant. Avem \u0219i ipostaze salomeice: Privirea ta umbrit\u0103,\/ Ascuns\u0103 \u00een orbit\u0103,\/ Hain\u0103 \u0219i avid\u0103,\/ Ad\u00e2nc\u0103, m\u0103 desnud\u0103,\/ Iar gura-n ura-\u021bi frust\u0103\/ Aroma \u00eemi degust\u0103\/ Cu patim\u0103 carnal\u0103.\/ \u00cemi d\u0103 apoi deoparte\/ Ve\u0219mintele de\u0219arte\/ Din stof\u0103 vegetal\u0103;\/ Dar pielea mea livid\u0103,\/ \u00cen stare s\u0103 ucid\u0103,\/ E arma mea fatal\u0103. Lascivit\u0103\u021bile eviden\u021biate \u00een anumite poezii asigur\u0103 un fior pasional atractiv. Sunt materializate veritabile energii hipnotice. Valorile nocturne, oceanice, au de cele mai multe ori preponderen\u021b\u0103. At\u00e2t de complexa lume a pictorilor nu putea s\u0103 lipseasc\u0103: Pictur\u0103 dup\u0103 model viu\/ Pe p\u00e2nza-ntins\u0103 tare, pe \u0219asiu.\/ Desenul incisiv, nervos,\/ Transpare de sub stratul gros,\/ Cu consisten\u021b\u0103 de ulei v\u00e2scos.\/\/ Chipul modelului nurliu\/ Cu ochi \u00eentreb\u0103tori, umbro\u0219i,\/ Se uit\u0103 \u00eenspre pictor languros;\/ Buzele-i sorb din stropul s\u00e2ngeriu,\/ De pe paleta preg\u0103tit\u0103 de virtuoz. M\u00e2ng\u00e2ierea pensulei comport\u0103 valen\u021be neb\u0103nuite. Anotimpul farmecelor este mereu binevenit, consonant cu virtu\u021bile vinului vechi. Dezl\u0103n\u021buirea patimilor poate izbucni oric\u00e2nd, magnetic\u0103 \u0219i fascinant\u0103. Mozaic\u0103rile poetei vorbesc persuasiv despre ac\u021biuni ce nu \u00ee\u0219i oculteaz\u0103 str\u0103lucirea. Valen\u021bele expansive sunt numeroase, apogeuri cu nimb floral. Simbolurile apar\u021bin regiunilor ancestrale. Astfel e urm\u0103rit\u0103 atingerea anumitor piscuri ini\u021biatice. C\u00e2teodat\u0103 ne sc\u0103ld\u0103m chiar \u00een fluide ouroborice. Deschiderile imaginative atrag lumi de vis: Reflexie tentacular\u0103,\/ Pe p\u00e2nza acvatic\u0103,\/ Un amplu candelabru de sear\u0103\/ Cu juc\u0103u\u0219e bra\u021be,\/ Caracati\u021be,\/ Dornice de folii,\/ Pigmentate-n culori vii,\/ Gata s\u0103 se aga\u021be\/ De sfori multicolore,\/ Din nev\u0103zute plase;\/ Prin romburi bicolore,\/ \u00centrev\u0103z\u00e2nd pe\u0219toaice,\/ Cu unduiri solzoase;\/ Re\u021bele iluzorii,\/ T\u0103iate \u00een felii;\/ \u00cen ochiurile rare,\/ Aripi \u0219i cozi bizare. Arderile nu sunt \u00een van, acestea pl\u0103smuind noi \u0219i noi imagini seduc\u0103toare. Suntem prin\u0219i adeseori \u00een v\u00e2ltoarea desf\u0103\u0219ur\u0103rilor metaforice, c\u00e2teodat\u0103 adieri barbiene ce privesc c\u0103tre jocul secund. Poeta privilegiaz\u0103 aprofund\u0103rile, mir\u0103ri juc\u0103u\u0219e cu darul de a rena\u0219te. Voca\u021bia introspect\u0103rilor se deta\u0219eaz\u0103 din start. Multiplele c\u0103l\u0103torii din carte au valen\u021be pulsatile. Incandescen\u021ba cheam\u0103 amintirea unor suplicii rotitoare, ceea ce urmeaz\u0103 apar\u021bin\u00e2nd metamorfozelor. Spa\u021bio-temporalitatea se dilat\u0103 \u0219i se contract\u0103 ritmic. Dedublarea abord\u0103rilor estetice este inscriptibil\u0103 \u00eentr-un cerc serafic lunec\u0103tor. Plutirea spre origini ia accep\u021biuni revelatorii. Vezuvianismul pe care nu de pu\u021bine ori \u00eel dovede\u0219te Mihaela Chi\u021bac are valoarea unei p\u00e2nze suprarealiste, cu toate muta\u021biile iluzorii care pot decurge de aici. O tu\u0219\u0103 barbian\u0103, ca multe altele din volum: Descul\u021b\u0103 merg pe paji\u0219tea r\u0103nit\u0103,\/ Dor urmele l\u0103sate \u00een tran\u0219ee.\/ La r\u00e2pa vertebral\u0103 a\u021bipit\u0103,\/ Prelins\u0103 pe o pant\u0103 erbacee,\/ Se modeleaz\u0103 un profil proeminent:\/ Protuberan\u021b\u0103 gata s\u0103 r\u0103spund\u0103;\/ Iluzia verdelui se scurge lent\/ La margine de deal adiacent;\/ Miezul colinei g\u00e2lg\u00e2ie latent,\/ Inconsisten\u021ba juvenil\u0103 m\u0103 inund\u0103. Himerofil, fluturii \u00eendreapt\u0103 g\u00e2ndul spre totemuri zoomorfe \u00eenfiorate. Traseele poetice urmate de cartea Mihaelei Chi\u021bac par inspirate de vibra\u021bii m\u0103t\u0103soase ce-\u0219i doresc eternitatea apelor vii.<\/p>\n


\nIonel POPA<\/strong>
\n\"\"

UN MODEL – PENTRU NEUITARE<\/strong><\/p>\n

Publicistica lui Nicolae Florescu este oglinda \u00een care vedem dureroasa realitate rom\u00e2neasc\u0103 postcomunist\u0103.
\n\u201eRevolu\u021bia copiilor\u201d a fost chemarea spre reintrarea noastr\u0103 \u201e\u00een matca marii noastre tradi\u021bii\u201d, a\u0219a cum au f\u0103cut \u201etot \u00eentr-un Decembrie misionar, f\u0103uritorii des\u0103v\u00e2r\u0219irii noastre unit\u0103\u021bi na\u021bionale: \u00eencep\u0103tori de drumuri, arhitec\u021bi \u0219i constructori de suflet rom\u00e2nesc\u201d. \u0218i mai spune Nicolae Florescu \u00een Istoria f\u0103r\u0103 repeten\u021bi (ianuarie 1990): \u201eNu vom reu\u0219i, probabil, niciodat\u0103, s\u0103 \u00een\u021belegem deplin sacrificiul acesta al purit\u0103\u021bii \u0219i al inocen\u021bei, care ne-a restituit demnitatea\u201d. Ne \u00eentreb\u0103m: De ce? Con\u0219tient c\u0103 ne vom pune o astfel de \u00eentrebare, Nicolae Florescu, spirit combativ, de \u00eenalt\u0103 con\u0219tiin\u021b\u0103 moral\u0103 \u0219i probitate \u0219tiin\u021bific\u0103, caut\u0103 cauzele \u0219i le arat\u0103 cu degetul. Lu\u0103m cuno\u0219tin\u021b\u0103 de ele din: \u2026 \u00een numele celor \u201eproscri\u0219i\u201d, Ed. Jurnalului literar, 2021, antologie din publicistica criticului \u0219i istoricului literar Nicolae Florescu. Antologia, bine g\u00e2ndit\u0103 \u0219i alc\u0103tuit\u0103 de Ileana Corbea-Florescu, are urm\u0103toarele sec\u021biuni: Publicistic\u0103; Anchete \u0219i interviuri; Dialoguri esen\u021biale; Schi\u021be de portret.
\nDup\u0103 Dincolo de timp\u2026, introducere semnat\u0103 de Dana Dad, Antologia se deschide cu un fragment din articolul program al seriei a treia a c\u0103linescianului \u201eJurnalul literar\u201d, scoas\u0103 de Nicolae Florescu, discipol \u0219i continuator al lui G. C\u0103linescu: \u201eJurnalul literar de ast\u0103zi evolueaz\u0103 pe linia directoare trasat\u0103 de G. C\u0103linescu \u00eenc\u0103 \u00een 1939\u201d.
\nLa care pagin\u0103 s\u0103 te opre\u0219ti? Toate sunt pline de observa\u021bii, analize, idei prin care autorul lor caut\u0103 \u0219i spune adev\u0103ruri despre perioada postcomunist\u0103, adev\u0103ruri care trebuie cunoscute, nu ocolite, eludate, date uit\u0103rii.
\nImediat dup\u0103 Cr\u0103ciunul \u00eens\u00e2ngerat al lui \u201989, Nicolae Florescu a fost printre primii care au intuit \u0219i au spus ce urmeaz\u0103, a fost primul care a ar\u0103tat ce \u00eenseamn\u0103 \u201esuplimentul de revolu\u021bie\u201d al lui Ion Iliescu \u0219i consecin\u021bele dezastruoase ale \u201edemocra\u021biei originale\u201d iliesciene (C\u00e2teva \u00eentreb\u0103ri – ianuarie 1990; \u201eSuplimentul de revolu\u021bie\u201d februarie 1990).
\nDe c\u00e2te ori evenimentele i-au dat prilejul, Nicolae Florescu nu-l cru\u021b\u0103 pe \u201ecomunistul cu fa\u021ba uman\u0103\u201d, trage semnalul de alarm\u0103 spun\u00e2ndu-ne s\u0103 nu ne l\u0103s\u0103m p\u0103c\u0103li\u021bi de z\u00e2mbetul\/r\u00e2njetul perfid \u0219i de oratoria alunecoas\u0103 \u0219i g\u0103unoas\u0103, de spectacol de b\u00e2lci, ale lui Iliescu.
\nPornind de la piesa Danton a lui Camil Petrescu, Nicolae Florescu \u00ee\u0219i \u00eencheie articolul Supliment de revolu\u021bie cu urm\u0103toarele propozi\u021bii: \u201e\u0218i nimic poate nu ne \u00eengroze\u0219te mai mult \u00een finalul piesei lui Camil Petrescu, ca \u0219i \u00een Istorie, dec\u00e2t faptul c\u0103 locul lui Danton, trimis la ghilotin\u0103 de propriul s\u0103u , \u00eel ia, fie \u0219i numai pentru scurt\u0103 perioad\u0103, viciat, Robespierre. Fiindc\u0103 intoleran\u021ba nu e dec\u00e2t antecamera autocratismului. lui Napoleon fusese deschis! El trebuia s\u0103 apar\u0103 \u0219i \u2026a ap\u0103rut.\u201d
\nCriticul \u0219i istoricul literar e permanent preocupat de soarta literaturii \u0219i culturii rom\u00e2ne, \u00een contextul campaniei revizuirilor pornit\u0103 de diferite condeie, cu bune inten\u021bii din partea unora, dar \u0219i cu rea credin\u021b\u0103 din partea altora. Cuv\u00e2ntul ferm, obiectiv, profesionist \u0219i \u0219tiin\u021bific se aude \u00een, spre exemplu, Responsabilitatea cuv\u00e2ntului scris. Respinge amestecul ideologicului \u0219i al politicului \u00een a\u0219a zisa revizuire. Nicolae Florescu pledeaz\u0103 nu pentru revizuire, ci pentru rea\u0219ezarea valoric\u0103 a scriitorului \u0219i a operei sale, pentru [\u2026]reintrarea \u00een normalitate a vie\u021bii culturale rom\u00e2ne\u0219ti, pentru o reevaluare corect\u0103, \u0219tiin\u021bific\u0103, cu respectarea criteriului estetic a \u201eceea ce s-a numit \u201e. \u201eReexaminarea \u00een, repet\u0103, lumina adev\u0103rului \u0219i \u00een caracterul exact al epocii\u201d. Revizuirile nu trebuie s\u0103 se rezume la \u201eetichet\u0103ri\u201d, \u201esentin\u021be\u201d, \u201esimplific\u00e2nd\u201c, \u201edenatur\u00e2nd\u201d, \u201eschilodind\u201d valoarea \u0219i adev\u0103rul, a\u0219a cum au procedat politrucii perioadei proletcultiste \u0219i a realismului socialist. Reevaluarea trebuie f\u0103cut\u0103 de speciali\u0219ti ai domeniului, nu de amatori \u0219i de tot felul de veleitari care vor s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 ni\u0219te poli\u021be \u0219i s\u0103 scape de frustr\u0103ri. Luarea de pozi\u021bie a lui Nicolae Florescu porne\u0219te de la felul cum sunt \u201erevizui\u021bi\u201d Mihai Eminescu, Mircea Eliade, Mihail Sadoveanu \u0219i alte v\u00e2rfuri ale literaturii \u0219i artei na\u021bionale.
\nO preocupare major\u0103 \u0219i permanent\u0103 a lui Nicolae Florescu \u0219i a Jurnalului literar a fost punerea \u00een drepturi a literaturii exilului rom\u00e2nesc anticomunist \u0219i integrarea, tot de drept, a ei \u00een literatura na\u021bional\u0103. \u00cen articole precum: Pentru \u00eentoarcerea proscri\u0219ilor; A exista prin cultur\u0103; Sensul adev\u0103rat al respectului; La poarta lui Br\u00e2ncu\u0219i: netrebnicii; Tenacitate \u0219i nesim\u021bire. Se fac referiri la valoarea operelor lui Mircea Eliade, Vintil\u0103 Horia, Paul Goma \u0219i la alte valori literare ale exilului rom\u00e2nesc anticomunist, valori ignorate, minimalizate de speciali\u0219tii revizuirilor \u0219i reevalu\u0103rilor.
\nNicolae Florescu nu s-a afiliat la nicio grupare politic\u0103, el a f\u0103cut numai politica culturii, dar asta nu l-a \u00eempiedicat s\u0103 ocoleasc\u0103 problemele prezentului, s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 pasiv, nep\u0103s\u0103tor \u00een fa\u021ba lor; nu l-a \u00eempiedicat s\u0103 fie un pertinent analist al actualit\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti postcomuniste. Titlul articolelor sale spune totul: Problema na\u021bional\u0103; S\u0103 privim adev\u0103rul \u00een fa\u021b\u0103; O singur\u0103 solu\u021bie; Adev\u0103rata fa\u021b\u0103; Vorbe goale, tr\u00e2mbi\u021be de tinichea.
\nNicolae Florescu nu numai condamn\u0103 distrugerea moral\u0103 la care a fost supus poporul \u0219i care se continu\u0103 \u0219i azi, ci arat\u0103 motivele \u0219i metodele folosite de regimul comunist, care azi \u00eembrac\u0103 haine noi, care \u00ee\u021bi obtureaz\u0103 luciditatea, dreapta judecat\u0103. Problema crizei morale \u0219i c\u0103ile de ie\u0219ire din ea fac subiectul unor articole ca: Criza moral\u0103; Ura \u00eempotriva culturii; Radiografia minciunii; Datoria fa\u021b\u0103 de tradi\u021bie; Nemuritorii; Con\u0219tiin\u021ba intelectual\u0103; O necesar\u0103 implicare; Recapitul\u0103ri tardive; Diversiune \u0219i manipulare.
\nDec\u0103derea moral\u0103 nu este a poporului, ci a acelor care, din motive bine \u0219tiute de noi, au s\u0103rit \u00een barca \u201esuplimentului de revolu\u021bie\u201d \u0219i a democra\u021biei originale propulsate de Iliescu \u0219i ga\u0219ca lui, \u0219i a celor naivi care s-au l\u0103sat manipula\u021bi, am\u0103gi\u021bi.
\nCriza moral\u0103 pe care o diagnosticheaz\u0103 lupt\u0103torul civic Nicolae Florescu e produs\u0103 de diavolii care \u0219i-au pus chipul pe societate: minciuna, incompeten\u021ba, lichelismul, prostia, incultura, mitoc\u0103nia, diversiunea, manipularea, r\u0103st\u0103lm\u0103cirea, corup\u021bia, ho\u021bia.
\nUn pandant al dec\u0103derii morale \u00eentre\u021binute \u00eel constituie r\u0103st\u0103lm\u0103cirea \u0219i denigrarea istoriei na\u021bionale \u0219i a poporului. A\u0219a c\u0103, din seria articolelor amintite, nu poate fi omis <> \u0219i \u2026 istoricienii. Democra\u021bia original\u0103 \u0219i suplimentul de revolu\u021bie, instaurate de Iliescu, au dat posibilitatea urc\u0103rii pe soclu a unor ipochimeni a c\u0103ror singur\u0103 \u2026 calitate este orgoliul \u0219i r\u0103zbunarea pe frustr\u0103rile profesionale \u0219i sociale. Iat\u0103 \u00eenceputul articolului men\u021bionat, scris \u00een 2010:
\n\u201eDl Lucian Boia interpreteaz\u0103 istoria (s. \u00een text) mai recent\u0103 a rom\u00e2nilor!
\nCum, prin ce mijloace \u0219i cu ce argumente, capabile s\u0103 sugereze un alt fel de a privi lucrurile?
\nIat\u0103 o \u00eentrebare ce ridic\u0103 numeroase probleme, pe care nu \u021binem s\u0103 le discut\u0103m aici \u0219i acum, mai ales c\u0103 opera sa <\u00eentins\u0103 \u0219i variat\u0103>>, \u00een curs de elaborare – conform specific\u0103rilor editorului – beneficiaz\u0103 de <> a Editurii Humanitas, care \u00eei asigur\u0103 o gam\u0103 larg\u0103 de abordare de la un anume joc cu trecutul, \u00een care istoria \u00ee\u0219i caut\u0103 drumul \u00eentre adev\u0103r \u0219i fic\u021biune, p\u00e2n\u0103 la definirea unui proces istoric al imaginarului, ce a st\u00e2rnit senza\u021bie \u0219i a r\u0103mas de atunci un punct de reper \u00een redefinirea istoriei na\u021bionale.
\nDl Lucian Boia pledeaz\u0103 indirect pentru teza <>; este, \u00een general, un adept ciudat, dar fervent al federalismului imperialist, care caracterizeaz\u0103 timpul nostru, de vajnic aspirant la mondialism. Prestigiul s\u0103u <<\u0219tiin\u021bific>> nu las\u0103 nici un fel de \u00eendoial\u0103 asupra cauzelor \u0219i efectelor. To\u021bi de pe vechiul continent al culturii europene suntem o ap\u0103 \u0219i un p\u0103m\u00e2nt, adic\u0103 ne individualiz\u0103m prin nediferen\u021biere.\u201d \u0218i \u00eenc\u0103 un pasaj din vecin\u0103tatea celui citat: \u201ecred c\u0103 \u00een aceasta const\u0103 <> istoriei na\u021bionale, pe care ne-o propune autorul c\u0103r\u021bilor despre Jules Verne. Paradoxurile unui mit (2008); Napoleon III, cel neiubit (2008); Sf\u00e2r\u0219itul lumii. O istorie f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u0219it (1999) \u0219i altele de aceea\u0219i m\u0103rime, precum pare \u0219i imagistica, tulbur\u00e2nd ad\u00e2nc \u00een\u021belesurile capacit\u0103\u021bii noastre \u0219i cu doctrina ei ideologic\u0103, \u00een c\u0103utarea, aflarea \u0219i impunerea adev\u0103rului.\u201d
\nTonul articolului e bl\u00e2nd! Ne imagin\u0103m cum ar fi scris regretatul Nicolae Florescu despre cartea despre Mihai Eminescu a \u201eistoricului literar\u201d Lucian Boia: Mihai Eminescu, rom\u00e2nul absolut. Facerea \u0219i desfacerea unui mit, Ed. Humanitas, 2015.
\nCu voie de la cel ce ne prive\u0219te din lumea \u00eengerilor, a\u0219 ad\u0103uga la cele scrise de el: 1. Dl Lucian Boia lucreaz\u0103 necinstit; 2. Uit\u0103 (e incon\u0219tient?) c\u0103 \u00een mondialismul propov\u0103duit nu-l va b\u0103ga nimeni \u00een seam\u0103, va fi doar un individ; 3. Editura Humanitas, prin cultivarea unui personaj\/individ ca dl. Lucian Boia, \u00ee\u0219i pune o pat\u0103 pe prestigiul de care bucur\u0103 totu\u0219i.
\nDe mare interes sunt ancheta revistei Caiete critice \u0219i cea a ziarului Curierul rom\u00e2nesc, r\u0103spunsuri refuzate \u0219i cenzurate: R\u0103spunsuri nedorite la \u201eCaiete critice\u201d \u0219i Un interviu cenzurat de Augustin Buzura; \u0219i interviurile pe care i le-a luat Pavel Chihaia (Despre reintegrarea literaturii exilului \u00een cultura rom\u00e2n\u0103); Mircea Diaconu (\u00cen spiritul c\u0103linescian, la \u00eenceput de veac); Dan Stanca (\u2026 despre literatura exilului anticomunist); Georgeta Dr\u0103ghici (Din nou despre Reevalu\u0103ri critice \u0219i \u2026 despre Mihail Sadoveanu \u00eentre realitate \u0219i mit).
\nValoarea cestor pagini st\u0103 \u00een cel pu\u021bin dou\u0103 lucruri: mul\u021bimea informa\u021biilor de istorie literar\u0103 \u0219i a problemelor c\u0103rora intervievatul le r\u0103spunde cu un \u00eenalt \u0219i consecvent profesionalism; \u0219i prin faptul c\u0103, din ele, se desprinde imaginea moral\u0103 a Omului Nicolae Florescu.
\nDin aceea\u0219i perspectiv\u0103, important\u0103 e \u0219i ampla mixtur\u0103 de amintiri \u0219i dialog, apar\u021bin\u00e2nd Crisulei \u0218tef\u0103nescu, din sec\u021biunea a treia a Antologiei: Crisula \u0218tef\u0103nescu de vorb\u0103 cu Nicolae Florescu, Bucure\u0219ti\u2014oct.2011 \u2013 iunie 2013.
\nCartea mai cuprinde Schi\u021be de portret, un mic florilegiu din aprecierile omului Nicolae Florescu \u0219i a operei sale, din partea lui: Gheorghe Grigurcu, Virgil Ierunca, Alexandru Herlea, Ileana Corobca, \u0218tefan Ion Ghilimescu, Bujor Nedelcovici, Barbu Cioculescu.
\nAntologia din publicistica criticului \u0219i istoricului literar Nicolae Florescu se \u00eencheie cu \u00centoarcerea la Aristac, cuv\u00e2nt semnat de Ruxandra Mih\u0103il\u0103, coleg\u0103 la Manuscriptum. Evocarea este portretul moral \u0219i profesional al celui care a fost un model civic: Nicolae Florescu.<\/p>\n


\nTudor CICU <\/strong>
\n\"\"

Un destin, o cauz\u0103, o iubire\u2026<\/strong><\/p>\n

Confesiv\u0103 \u0219i imaginativ\u0103, pun\u00e2nd \u00een ecua\u021bie liric\u0103 emo\u021biile \u0219i sentimentele, Mihaela Aionesei extravie\u021buie\u0219te ca poet\u0103 nu at\u00e2t prin optimismul \u00een care arde ca un rug pentru neamul acesta prea \u00eencercat, c\u00e2t prin vitalitatea textului epico-liricizat \u0219i cu multe conexiuni \u00eentre puterea magic\u0103 a g\u00e2ndului \u0219i cuv\u00e2ntului, dar mereu ata\u0219at\u0103 de melodicitate \u0219i ritm. Cu \u201eCerul de la cap\u0103tul sc\u0103rii\u201d – (volumul de poezie i-a ap\u0103rut \u00een 2021 la Editura Rafet) -, suntem dinaintea unei c\u0103r\u021bi de poezie care se amplific\u0103 din strig\u0103t \u00een revolt\u0103, cu obsesii pe care singur\u0103tatea acestor vremuri de pandemie (c\u00e2nd \u201ese asmut oamenii \u00eentre ei\/de nici Dumnezeu nu se mai mir\u0103\u201d) le pudreaz\u0103, c\u00e2nd \u0219i c\u00e2nd, \u00een melancolii vindec\u0103toare. Poeta se afl\u0103 \u00eentr-un raport de dialog, de complementaritate, ca \u00eentr-o conversa\u021bie cu o imagine de alt\u0103 factur\u0103, de tip abstract, cu egoul unei captive r\u0103zvr\u0103tite: \u201eNu-s dec\u00e2t o pl\u0103smuire a min\u021bii\/ cuprins\u0103 de spaima izol\u0103rii,\/ un fel de ieder\u0103\/ pe care \u00eencerci s\u0103 te ca\u021beri\/ s\u0103-\u021bi sp\u00e2nzuri fricile\u201d (Femeia n\u0103scut\u0103 s\u0103 semene p\u0103s\u0103ri \u00eentre ape). Cum lumea pare o r\u0103sfr\u00e2ngere pe o suprafa\u021b\u0103 \u00een\u0219el\u0103toare, din aceste spaime pe care ar trebui s\u0103 \u0219i le \u00eenfrunte, \u0219i aceast\u0103 revolt\u0103 dus\u0103 um\u0103r la um\u0103r cu propriul eu, \u00eentrez\u0103rim \u0219i modul ei de a stabili un dialog cu con\u0219tiin\u021ba proprie: \u201eSunt timpuri viclene\/ cu zile \u0219i nop\u021bi hoa\u021be\/ timpuri c\u00e2nd se pl\u00e2nge\/ \u0219i se r\u00e2de deopotriv\u0103\/ cu masca pe fa\u021b\u0103\/ timpuri c\u00e2nd se ascut\/ s\u0103biile pe la spate.\u201d (Bate un v\u00e2nt cumplit dinspre Dumnezeu). Poezia ei e ca o c\u0103l\u0103torie dintr-o realitate aproximativ\u0103 printr-un labirint al vie\u021bii (prin care p\u0103rea a se r\u0103t\u0103ci \u0219i miticul Tezeu, ca singurul mod de a se salva din moarte), f\u0103r\u0103 a \u0219ti vreodat\u0103 c\u00e2t de lung\u0103 este c\u0103l\u0103toria aceasta prin lume \u0219i nici c\u00e2nd \u0219i unde se va termina. Mihaela Aionesei o face, r\u0103scolind printre amintiri \u00een acest labirint al vie\u021bii, pentru a se salva din moarte. Cum peste toate, \u00een astfel de vremuri, s-a l\u0103sat o lini\u0219te mai grea dec\u00e2t o p\u00e2nz\u0103 a \u00eenghe\u021bului, iar \u201eoamenii stau ca ni\u0219te condamna\u021bi \u00een case\u201d, din acest vuiet al destr\u0103m\u0103rii, tot acest zbucium interior, \u00eentotdeauna cel mai v\u0103dit semn al \u00een\u021belepciunii este bucuria de a descoperi frumuse\u021bea g\u00e2ndului care st\u0103 la fereastra poemului, p\u00e2ndind o fant\u0103 de ie\u0219ire la lumin\u0103: \u201eAm \u00eenv\u0103\u021bat s\u0103 dansez\/ cu moartea de g\u00e2t\/ \u00een ar\u0219i\u021ba lum\u00e2n\u0103rii\/ \u0219i nu m\u0103 mai tem\/ de nimic\u201d.
\n Exist\u0103, totu\u0219i, un optimism (\u201emi-e dor \u00een t\u0103cerea serii\/ s\u0103-\u021bi citesc un poem \u0219i tu s\u0103 r\u00e2zi\/ \u0219i s\u0103-mi spui c\u0103 vom \u00eemb\u0103tr\u00e2ni etern\u201d) \u00een ceea ce spune. Fiindc\u0103 la cap\u0103tul labirintului pove\u0219tile vor \u00eenflori din nou, chiar dac\u0103 mai pu\u021bin cu happy end, ori cu fe\u021bi frumo\u0219i \u00eentor\u0219i acas\u0103 pentru a vedea ce au ascuns ai lui \u00een cuferele la care au tr\u00e2ntit lac\u0103te grele, ele, ursitoarele. \u0218i poate c\u0103 iubirea va mai salva ceva, gata s\u0103 trimit\u0103 omenirea \u00een t\u0103r\u00e2muri necunoscute de ne mir\u0103m c\u0103 \u00een urma noastr\u0103 copacii r\u0103ma\u0219i \u00een picioare \u00ee\u0219i murmur\u0103 \u0219i ei c\u00e2ntecul lor: \u201eDoar un ochi a\u021bintit ca un piron peste lume\/ define\u0219te iubirea \u2013\/ aceast\u0103 pas\u0103re evadat\u0103\/ din om care umbl\u0103\/ bezmetic\u0103 prin lume\/ f\u0103r\u0103 s\u0103 \u0219tie unde\/ s\u0103-\u0219i fac\u0103 un cuib statornic\u201d de\u0219i, a\u0219tept\u00e2nd lini\u0219tea unui cer pr\u0103bu\u0219it \u201ela cap\u0103tul sc\u0103rii\u201d, c\u00e2nd ora\u0219ul tresare \u00een somn, ochiul vizionar al poetei se reconstruie\u0219te, \u00een libertate, din lacrimile \u00eendur\u0103rii: \u201eSunt un om liber. Liber s\u0103 r\u00e2d, s\u0103 pl\u00e2ng.\/ Liber s\u0103 alunec prin fereastra larg deschis\u0103\/ ca o lacrim\u0103 sc\u0103pat\u0103 din ochiul unui copil orfan\/ ori ca un strig\u0103t de lupt\u0103 dintr-o hait\u0103 de lupi.\u201d (Libertatea de a fi asemeni mie). Pe de alt\u0103 parte, descifr\u00e2nd limbajul cuvintelor \u00een care se zide\u0219te biografic, unicitatea poetei care se confrunt\u0103 cu misterul \u0219i capacitatea acestuia de a \u00eentrupa un spirit aflat \u00een str\u00e2nsoarea destinului, o pune \u00een gard\u0103 cu atmosfera implic\u0103rii mascate a unor pa\u0219i \u0219ov\u0103ielnici: \u201eDar n-am timp…\/ n-am timp s\u0103-\u021bi mai spun\/ c\u0103 iubirea de azi n-are destul\u0103\/ for\u021b\u0103 s\u0103 \u00eentoarc\u0103 \u00eenceputuri din drum\/ \u0219i scrum se va alege\/ de tot ce n-am tr\u0103it la timp.\u201d Toate acestea nu sunt dec\u00e2t reflect\u0103ri dematerializate ale unor realit\u0103\u021bi puse \u00een ecua\u021bia general\u0103 a emo\u021biei \u0219i sentimentului, dar intuind prin cuv\u00e2nt anumite mecanisme psiho-mentale \u00een construc\u021bia poemelor, poeta d\u0103 \u0219i cititorului privilegiul de a se bucura \u0219i de a interpreta, \u00een felul s\u0103u, mesajul poetic. \u0218i pentru c\u0103 \u00een poemele ei \u201ee mult\u0103 strigare\u201d, iar \u201erug\u0103ciunile se \u00eenal\u021b\u0103 ca buruienile\u201d, ca acea spiritualizare l\u0103untric\u0103 \u00eent\u00e2lnit\u0103 la L. Blaga, \u00eentrez\u0103rim unele tu\u0219e ale unui autoportret (cu iubire, cu suferin\u021b\u0103, cu amintiri) \u0219i tendin\u021ba de a detecta elemente stranii dintr-o realitate mereu \u00een c\u0103utare de insolit: \u201eO p\u0103dure de Iude \u00eemi cre\u0219te\/ \u00een piept \u0219i eu m\u0103 pierd ca sunetul fluierului \u00een v\u00e2ntul\/ n\u0103prasnic care \u00eemi spulber\u0103 speran\u021ba de a-mi fi g\u0103sit\/ \u00een acest duel nesf\u00e2r\u0219it cu via\u021ba \u2013 tihna unui nou \u00eenceput.\u201d (Ca o pas\u0103re prins\u0103 \u00eentr-un clon\u021b de lup). \u201eS\u0103 consideri scrisul drept o rug\u0103ciune \u2013 iat\u0103 c\u00e2teva coordonate ale artei poetice propuse de Mihaela Aionesei\u201d, scria Valeria Manta T\u0103icu\u021bu despre poeta din T\u00eergu Secuiesc. \u0218i ne \u00eentreb\u0103m: care s\u0103 fie punctul final al unui drum cu dou\u0103 capete parcurs sub povara unui anotimp ap\u0103s\u0103tor cum e al poeziei \u00een starea de pandemie? S\u0103 \u00een\u021belegem aceast\u0103 tihn\u0103 ca pe o retragere \u00een carapacea celei care se viseaz\u0103 singura vizionar\u0103 sub povara timpului?: \u201e\u2026 niciun b\u0103rbat n-a reu\u0219it s\u0103 fie rege\/ peste singur\u0103tatea mea de femeie\/ \u00eenve\u0219m\u00e2ntat\u0103 \u00een giulgiul t\u0103cut\/ al z\u0103pezilor de ieri.\u201d De unde acest echilibru \u00eentre realitate \u0219i fic\u021biune, \u00een\u021beles ca pe o desprindere norocoas\u0103 a clipei?: \u201eDin mocirla \u00een care m-au aruncat\/ \u00eencet \u00eencet m-am ridicat. Ca o mierl\u0103\/ trezit\u0103 \u00een miezul nop\u021bii am strigat:\/ \u2014Tu e\u0219ti singurul meu Adev\u0103r!\u201d (Un spectator). S\u0103 sim\u021bi ca Ion Pillat c\u00e2nd vedea cum \u201eamurgul moare jos \u00een vale\u201d, dar s\u0103 nu stai ascuns \u00eentre pere\u021bii casei, ci mereu pe metereze ca acel \u00eenger cu o trompet\u0103 albastr\u0103 subsioar\u0103, preg\u0103tit s\u0103 sune \u0219i chemarea noastr\u0103 la Judecata de Apoi, c\u00e2t \u0219i a celor care au g\u00e2ndit at\u00e2tea r\u0103stigniri a neamului nostru pe cruci: \u201eNumai \u00een inima \u021b\u0103rii\/ miei pasc mun\u021bi de j\u0103ratec\/ setea \u0219i-o potolesc cu lacrimi\/ \u0219i ca-n joia blestemat\u0103\/ c\u00e2nt\u0103 coco\u0219ii crucea se-nal\u021b\u0103\/ s\u0103rutul lui Iuda pe fa\u021b\u0103 m\u0103 arde\/ c\u00e2nd mai marii se-ntrec\/ f\u0103r\u0103 p\u0103reri de r\u0103u\/ \u00een a vinde Neamul meu…\u201d (Stare de nestare). Acest drum, ales din dorin\u021ba de a-\u0219i fragmenta tr\u0103irile epice, printre cei dragi \u0219i pleca\u021bi la ceruri (vezi: Am \u00eemb\u0103tr\u00e2nit mam\u0103; \u00cemp\u0103cat\u0103; T\u00e2rziul ), arat\u0103 el direc\u021bia poetic\u0103, ori un concept estetic, la urma urmei? Sau credin\u021ba puternic ancorat\u0103 \u00een suflet reprezint\u0103 o evident\u0103 cale de salvare a omului? (vezi: M\u0103rturisire; Trece un suspin de lum\u00e2nare; Un spectator). Cititor \u0219i lector, \u00eempreun\u0103, suntem prin\u0219i cu fiin\u021ba g\u00e2nditoare la o lume apropiat\u0103 de cea imaginat\u0103 de Mihaela Aionesei, poate chiar aceea care de\u021bine controlul spiritual \u0219i izb\u0103virea noastr\u0103, c\u00e2t \u0219i singura ie\u0219ire binecuv\u00e2ntat\u0103 din acest labirint al vie\u021bii, \u00een care cuvintele rostite sunt lumina cea d\u0103t\u0103toare de via\u021b\u0103 ve\u0219nic\u0103: \u201eVorbe\u0219te-mi despre sensul acestui blestem\/ \u00een care ne \u00eenv\u00e2rtim ca doi cer\u0219etori\/ \u00eentr-un cimitir c\u0103ut\u00e2nd loc de odihn\u0103 tr\u0103d\u0103rilor.\/ Despre tropotul lacrimilor \u0219i potcoavele lor\/ neobosite \u00een c\u0103utarea norocului\u201d (Vorbe\u0219te-mi).
\n \u201eCum nu po\u021bi fi numai p\u0103m\u00e2nt f\u0103r\u0103 un strop de cer\u201d, a\u0219a a venit Mihaela Aionesei \u00een poezie. Cu cerul ei! De aici \u00eencolo, lumea acum se na\u0219te, acum moare, cioranian, dar \u00een legile fire\u0219ti ale trezirii continue din somnul materiei. Ajuns aici, mi-e sufletul greu. Ca al eroinei Meggie (din Pas\u0103rea spin de Collen McCullough), care-i spunea lui Ralph: \u201eSuntem ce suntem, asta-i tot… Fiecare \u00ee\u0219i c\u00e2nt\u0103 c\u00e2ntecul, convins c\u0103 este cel mai minunat c\u00e2ntec pe care l-a auzit vreodat\u0103 omenirea\u201d. Pas\u0103rea cu spinul \u00eenfipt \u00een piept din cartea lui McCullough, nu \u0219tia ce legi implacabile o condusese la sinucidere, dar \u00ee\u0219i \u00eencepea pentru noi c\u0103l\u0103toria pe care avea s\u0103 o sf\u00e2r\u0219easc\u0103 arunc\u00e2ndu-se \u00eentr-un spin, \u0219tiind c\u0103 va muri c\u00e2nt\u00e2nd.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Virgil DIACONU Creativitate Omul este fiin\u021ba care creeaz\u0103. Tot ce este \u00een afara Naturii este opera creativit\u0103\u021bii noastre: societatea este<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16258"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=16258"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16258\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":16259,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16258\/revisions\/16259"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=16258"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=16258"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=16258"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}