{"id":16253,"date":"2021-10-25T18:39:34","date_gmt":"2021-10-25T15:39:34","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=16253"},"modified":"2021-10-25T18:39:34","modified_gmt":"2021-10-25T15:39:34","slug":"spatii-culturale-nr-78-8","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=16253","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 78 (8)"},"content":{"rendered":"

C\u0103r\u021bi prezentate de: <\/strong><\/em><\/p>\n

Florentin POPESCU <\/strong>
\n\"\"

Pandemia, ca motiv literar<\/strong><\/p>\n

Nenorocirea care se cheam\u0103 pandemie de coronavirus (\u0219i care, iat\u0103, nu se \u0219tie c\u00e2nd se va sf\u00e2r\u0219i) nu-i putea l\u0103sa indiferen\u021bi nici pe scriitorii no\u0219tri contemporani. Fiindc\u0103, se \u0219tie, creatorii de literatur\u0103 din toate timpurile au \u201epercutat\u201d (ca s\u0103 folosim un cuv\u00e2nt din terminologia militar\u0103) imediat la temele mai importante din timpul lor. Teme care i-au afectat profund, ba chiar, \u00een unele situa\u021bii s-au aflat \u00een chiar mijlocul lor, dac\u0103 putem zice a\u0219a. A\u0219a se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u0219i \u00een cazul pandemiei de coronavirus, care a cuprins o lume \u00eentreag\u0103, pe unde s-a manifestat l\u0103s\u00e2nd sute \u0219i mii de mor\u021bi \u00een urma ei.
\nRom\u00e2nul, \u00een \u00een\u021belepciunea-i milenar\u0103 a privit \u00eentotdeauna faptele cu luciditate \u0219i nu de pu\u021bine ori chiar \u0219i cu umor. Prin urmare nici actuala pandemie nu putea fi v\u0103zut\u0103 altfel.
\nCam asta ar fi una din concluziile ce se pot desprinde \u0219i dup\u0103 lectura unor volume ap\u0103rute \u00een ultima jum\u0103tate de an, c\u0103r\u021bi av\u00e2nd ca subiect amintita pandemie.
\nUn editor, Nicolae Ro\u0219u, patronul Editurii Betta \u0219i al revistei \u201eArena literar\u0103\u201c le-a propus colaboratorilor lui aceast\u0103 tem\u0103 la un concurs literar, la sf\u00e2r\u0219itul c\u0103ruia a realizat \u0219i o antologie de texte \u00een proz\u0103.
\nNu ne vom opri asupra volumului cu pricina, altfel interesant din multe puncte de vedere, ci asupra a dou\u0103 c\u0103r\u021bi semnate de doi poe\u021bi, ambii av\u00e2nd la activ o bibliografie relativ bogat\u0103 \u0219i interesant\u0103.
\nEmil Niculescu, scriitor buzoian care ne-a p\u0103r\u0103sit de cur\u00e2nd (1956-2021), dup\u0103 ce \u0219i-a f\u0103cut sim\u021bit\u0103 prezen\u021ba \u00een literatur\u0103 prin mai multe plachete \u00een care era dominant sentimentul vie\u021bii \u0219terse a provincialului de r\u00e2nd \u0219i cel a z\u0103d\u0103rniciei (Provincia Felix, 1993; Birja cu crai, 1996; Zona Zoster, 2009; Vanitas levantina, 2015; Confinium, 2019), a ap\u0103rut editorial cu alte dou\u0103 c\u0103r\u021bi (Masca, 2020 \u0219i Supernove, 2021) \u00een care precump\u0103nitoare sunt textele inspirate (provocate) de pandemie.
\nAv\u00e2nd drept motto o defini\u021bie dat\u0103 de \u201eDic\u021bionarul explicativ al limbii rom\u00e2ne\u201c termenului de pandemie (\u201eCapital\u0103 imaginar\u0103 a infernului. Adunare de oameni sau loc \u00een care domne\u0219te discordia, dezordinea, corup\u021bia\u201c) primul din cele dou\u0103 volume cuprinde c\u00e2teva poeme cu trimitere direct\u0103 la tema amintit\u0103. Dintre ele sugestiv ni se pare cel intitulat Reverie, de o amar\u0103 ironie, dar oferind, cu at\u00e2t mai mult o exact\u0103 defini\u021bie a unui timp \u0219i a unui spa\u021biu: \u201eDe diminea\u021b\u0103, \u00eenc\u0103, din zorile t\u00e2rzii\/ Spitalul se treze\u0219te \u2013 Babel \u00een maladii,\/ Disciplinat de doctori pe sec\u021bii, maladii \u2013\/\/ Ie\u0219it din tomograf \u0219i cerneluri de contrast,\/ Un palimpsest pe care, iat\u0103 c\u0103 e\u0219ti \u201ethe last\u201c\/ Sub un destin, din toate, oricum nu cel mai fast,\/\/ Ar fi, poate, mai bine mut\u0103rile-ntr-un plic\/ S\u0103 le prime\u0219ti, s\u0103 nu-n\u021belegi nimic,\/ Perfuzia se duce \u00eencet \u0219i pic cu pic,\/\/ \u00cen timp ce, drept conductor, Marele Creator,\/ Brav ceferist, \u00eemi spune cumva prevenitor:\/ \u201eNe se penche pas en dehors!\u201c.
\n\u00cen Supernove autorul merge \u0219i mai departe, propun\u00e2nd cititorilor lui nici mai mult nici mai pu\u021bin dec\u00e2t un Jurnal de molim\u0103, \u00een care se pot citi scurte poeme precum Akeron \u201eDeja \u2013 crescut, \u00eenc\u0103 din var\u0103, zvonul\/ C\u0103 a c\u0103zut \u00een albie \u2013 Akeronul.\/ Indiferent de ranguri \u0219i de cinuri,\/ Pune\u021bi un ban deoparte (de vaccinuri)\u201c, sau Imuniz\u0103ri \u201eM\u0103\u0219ti \u0219i dezinfectante date pe m\u00e2ini drept frec\u021bii.\/ Doctori, ca-n Monte Carlo, mizeaz\u0103 pe injec\u021bii.\/ Efecte secundare: simpl\u0103 rou\u0103 pe roze.\/ Totul e sub control, dar nu prea mai sunt doze.\u201c, sau One Way Ticket: \u201e\u00cent\u00e2i la analiz\u0103-n D.S.P.,\/ S\u0103 vezi dac\u0103 n-ai fi contaminat.\/ Nu po\u021bi, totu\u0219i, s\u0103 \u0219tii ce iese pe\/ H\u00e2rtie. Ai la A.T.I. un pat?\/ Nu se admite cred, nicio mit\u0103-n\/ C\u0103l\u0103toria with out return.\u201c
\nMai pu\u021bin ironice \u0219i sarcastice, versurile semnate de t\u00e2rgovi\u0219teanul Grigore Grigore (n\u0103scut \u00een 1948, debut\u00e2nd \u00een 1988 cu cartea Ultimul soldat, dup\u0103 care a mai publicat alte dou\u0103zeci \u0219i ceva de volume) \u00een culegerea Lacrimi sfin\u021bite (Editura Rora, T\u00e2rgovi\u0219te, 2021) sunt mai degrab\u0103 transpuneri de g\u00e2nduri imediate, versificate, dec\u00e2t transfigur\u0103ri artistice cu b\u0103taie mai lung\u0103. Iat\u0103 o mostr\u0103: \u201eM\u0103 rog la Dumnezeu s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103\/ C\u0103 ast\u0103zi nu ne este prea u\u0219or\/ S\u0103-i d\u0103m \u0219i libert\u0103\u021bii un picior\/ \u0218i s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii \u2013 starea noastr\u0103 drag\u0103\/ … \/ M\u0103 rog la Dumnezeu, dac\u0103 \u00eei pas\u0103,\/ S\u0103 stea cu noi, c\u00e2nd st\u0103m \u00eenchi\u0219i \u00een cas\u0103\u201d (M\u0103 rog la Dumnezeu s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103). Sau o alta: \u201eM\u0103 g\u00e2ndesc ce mult o s\u0103 ne doar\u0103\/ Izolarea asta dubioas\u0103\/ Care a-nceput deja s\u0103 par\u0103\/ Din ad\u00e2nc de lacrimi triste scoas\u0103.\u201d (M\u0103 g\u00e2ndesc la mine \u0219i la via\u021b\u0103).
\nIzolarea, lipsa de socializare \u00een loc s\u0103 duc\u0103 la o alienare, dimpotriv\u0103 (fiindc\u0103 \u00een fond poetul este un optimist \u0219i g\u00e2nde\u0219te pozitiv) conduce la \u00eentreb\u0103ri \u0219i medita\u021bii, altfel fire\u0219ti \u00een situa\u021bia dat\u0103: \u201eSe-nt\u00e2mpl\u0103 c\u0103 venit-a carantina\/ S\u0103 ne dea br\u00e2nci s\u0103 st\u0103m \u00eenchi\u0219i \u00een cas\u0103,\/ Ca s\u0103 uit\u0103m de via\u021ba cea frumoas\u0103,\/ Ca s\u0103 g\u00e2ndim care ne este vina,\/\/ C\u0103ci poate am gre\u0219it c\u00e2ndva \u0219i unde\/ Nu ne-amintim, c\u0103ci nu \u0219tiam de noi,\/ Pe lume, pe sub soare, pe sub ploi,\/ \u0218i poftelor le tot puteam r\u0103spunde\u201c (Se-nt\u00e2mpl\u0103 c\u0103 venit-a carantina).
\nDesigur, astfel de poezii nu pot avea o cot\u0103 valoric\u0103 ridicat\u0103, \u00eens\u0103 trebuie luate sub beneficiu de inventar al temei \u0219i ca o m\u0103rturie a unei u\u0219urin\u021be de a versifica pe orice subiect \u0219i oriunde.
\nNu tot ce rimeaz\u0103 este poezie adev\u0103rat\u0103 \u0219i nici orice bagaj lingvistic care e \u201eatins\u201c poate deveni aur (cite\u0219te poezie) ca la regele legendar.
\nOricum \u0219i din orice unghi am privi lucrurile, cei doi autori (ca \u0219i al\u021bii desigur) au meritul de a aduce \u00een literatur\u0103 o tem\u0103 cu adev\u0103rat nou\u0103, care trebuie re\u021binut\u0103 ca atare.<\/p>\n


\nPetre ISACHI <\/strong>
\n\"\"

Istoriografie \u0219i istorism fictivizat
\nsau
\ncum se remitizeaz\u0103 Istoria medieval\u0103 a Moldovei*<\/strong><\/p>\n

Motto:
\n \u201eFondul \u00eens\u0103\u0219i al existen\u021bei noastre este memoria, adic\u0103
\nprelungirea trecutului \u00een prezent, adic\u0103 durata care este activ\u0103 \u0219i ireversibil\u0103.\u201d (H. Bergson)<\/em><\/p>\n

\tPrima calitate a scriitorului sucevean, care nu se \u00eentreab\u0103 doar retoric, cum \u201es-ar fi schimbat istoria noastr\u0103 a rom\u00e2nilor, dac\u0103 s-ar fi \u00eent\u00e2lnit \u00een aceea perioad\u0103 cei trei: Iancu de Hunedoara, \u0218tefan cel Mare \u0219i Vlad \u021aepe\u0219\u201d, este c\u0103 nu uit\u0103 adev\u0103rul biblic: \u00een fiecare cuv\u00e2nt se afl\u0103 ceva sacru \u2013 cum credea, printre al\u021bii, \u0219i Mircea Eliade \u2013 ce ne interzice s\u0103 facem din el un joc al hazardului. Faptul c\u0103 \u201ecei trei\u201d nu s-au \u00eent\u00e2lnit \u021bine de nenorocul Rom\u00e2niei pitore\u0219ti. \u0218i eu am interoga\u021bii insolubile de acest tip: cum ar fi curs a noastr\u0103 istorie, dac\u0103 \u0218tefan cel Mare ar fi tr\u0103it s\u0103 zicem 95 de ani, c\u00e2t are acum, Elisabeta a II-a, regina Angliei? \u00cen istorie este nevoie de noroc, de minte, de Dumnezeu, de sabie \u0219i de continuitate. Cum s-ar fi perpetuat \u0219i \u00eenr\u0103d\u0103cinat ideea de continuitate \u00een istoria rom\u00e2nilor? Tr\u0103darea, crima politic\u0103, \u0219antajul, ipocrizia, permanenta emigra\u021bie, comploturile, ignoran\u021ba politic\u0103 \u2013 se uit\u0103 c\u0103 politica este \u00een primul r\u00e2nd o \u0219tiin\u021b\u0103\/ art\u0103 \u0219i apoi un \u00eenalt act patriotic sau de eroism \u2013 au f\u0103cut ca \u00een Istoria rom\u00e2nilor de la origini p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, s\u0103 se instaleze odat\u0103 cu discontinuitatea \u0219i principiul capul plecat sabia nu-l taie. Resemnarea mioritic\u0103!? Altfel spus, \u00een Timpuri contemporane, \u201ec\u00e2nd str\u0103inul te tot pa\u0219te, de nu te mai po\u021bi cunoa\u0219te\u201d (Eminescu), \u00een vremuri euroatlantice, c\u00e2nd \u201evremea vremuie\u0219te veninul viperei\u201d (Dumitru Br\u0103neanu), suntem, cum spune autorul seriei de romane istorice – Legendele Moldave, Regatul Mu\u0219atinilor, Vitejii M\u0103riei Sale, Regatul Nemuririi, Domnii Paralele – , \u00een Dedica\u021bie, \u201ela fel ca \u00een timpul lui Alex\u0103ndrel Vod\u0103 \u0219i Petru Aron, nimeni nu \u0219tie cine \u00eei conduce; \u00een \u021bar\u0103 domnind haosul \u0219i legea bunului plac; stare de lucruri de care mul\u021bi profit\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 fie tra\u0219i la r\u0103spundere.\u201d Cei care ne conduc n-au niciun interes… Totu\u0219i, interesul poart\u0103 fesul!
\nO a doua caracteristic\u0103 a aceluia\u0219i autor sucevean, ce scrie \u00een ritmul lui Sadoveanu sau Balzac, este viziunea lovinescian\u0103 asupra istorismului, adic\u0103 o concep\u021bie hipertrofic\u0103 a valorii documentului brut. De aici autenticitatea\/ veridicitatea \u0219i verosimilitatea docufic\u021biunilor breab\u0103niene, ce-l vr\u0103je\u0219te \u2013 estetic vorbind \u2013 chiar \u0219i pe un specialist al domeniului. Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, istoricul Cezar Dobre, profesor dr., noteaz\u0103 \u00eentr-o Prefa\u021b\u0103 revelatoare pentru problematica transfigurat\u0103: \u201eExactitatea datelor istorice este impresionant\u0103 \u0219i arat\u0103 o cercetare istoric\u0103 de excelen\u021b\u0103, \u00eempletit\u0103 cu dragostea fa\u021b\u0103 de domnitorii acelor vremuri. Dac\u0103 nu a\u0219 \u0219ti c\u0103 \u00eentoarcerea \u00een timp ar fi imposibil\u0103, a\u0219 fi jurat c\u0103 autorul a tr\u0103it contemporan cu evenimentele pe care le prezint\u0103 \u00een romanul Domnii paralele.\u201d G\u0103sesc extrem de important\u0103 aceast\u0103 judecat\u0103 a doctorului \u00een \u0219tiin\u021ba istoriei, pentru c\u0103 sugereaz\u0103 corela\u021bia: document \u2013 timp istoric \u2013 fic\u021biune \u2013 prezent etern. \u00cen opinia mea, acest romancier al trecutului, Andrei Breab\u0103n, are ceva din simbolistica \u0219i orgoliul acelor magistra\u021bi ai Egiptului Cleopatrei, care chemau \u00een judecat\u0103 sufletul tuturor mor\u021bilor.
\nAm citit undeva c\u0103 asemenea scriitori ce g\u00e2ndesc \u0219i scriu Cartea unei societ\u0103\u021bi care doarme \u2013 cred c\u0103 nu exist\u0103 rom\u00e2n care s\u0103 nu se fi p\u0103truns de sensurile din Imnul De\u0219teapt\u0103\u2013te, rom\u00e2ne – ar putea fi preceptorii oamenilor politici\/ de Stat. Dar cine-i mai cite\u0219te Doina lui Eminescu? M\u0103-ntreb, \u0219i am 1001 de motive s\u0103 o fac, dac\u0103 mai avem oameni de Stat? Un Voltaire – cu inteligen\u021ba \u0219i ironia-i recunoscute – ar fi spus despre Andrei Breab\u0103n, acest profet \u00eentors spre trecut, c\u0103 este Naratorul care face Memoriei rom\u00e2nilor de pretutindeni, respira\u021bie artificial\u0103. Tragic, nu? S\u0103 fi avut dreptate Goethe, c\u00e2nd spunea: a scrie istorie e un mod (elegant) de a te debarasa de trecut? Romanticul Mihai Eminescu alunec\u0103 sarcastic \u00een vanitas vanitatum: \u201e\u00cen zadar ne batem capul, triste firi vizionare\/ S\u0103 citim din cartea lumii, semne ce noi nu le-am scris,\/ Potrivim \u0219irul de g\u00e2nduri pe-o sistem\u0103 oarecare.\/ M\u0103sur\u0103m ma\u0219ina lumii cu acea m\u0103sur\u0103toare\/ \u0218i g\u00e2ndurile-s fantome, \u0219i via\u021ba este vis.\u201d Spre deosebire de cele dou\u0103 genii, A. B. consider\u0103 istoria, precum A. France, o art\u0103 \u00een care nu reu\u0219e\u0219ti s\u0103 afli \u201eadev\u0103rul\u201d dec\u00e2t prin imagina\u021bie\/ fic\u021biune, dar, \u00een acela\u0219i timp, este \u0219i cea mai bun\u0103 expresie a filosofiei concrete a istoriei. Probabil c\u0103 \u0219i forma\u021bia de jurist a scriitorului \u00eel oblig\u0103 s\u0103 vad\u0103 \u00een Istorie, pe \u201ecel mai autentic dintre judec\u0103tori\u201d (Malraux) \u0219i s\u0103 o considere drept cea mai folositoare dintre toate ocupa\u021biile intelectuale…?
\nDesigur, cititorul pseudoeuropenizat se poate \u00eentreba (\u0219i bine face!) care este rostul acestor \u201edomnii paralele\u201d, care \u00eencep cu anul 6959 luna brum\u0103rel 16, a venit Petru voievod numit Aron \u0219i a n\u0103v\u0103lit asupra lui Bogdan voievod la R\u00e2oseni, vineri, \u00een zori \u0219i i-a t\u0103iat capul? R\u0103spunsul este aparent simplu: pentru a se evita tragice catastrofe identitare pentru sinele poporului rom\u00e2n sau a altor neamuri. Epoca modern\u0103 este plin\u0103 de circumstan\u021be tragice, \u00een care s-au petrecut \u0219i se petrec asemenea catastrofe. Secolul luminilor, revolu\u021bia francez\u0103, secularizarea, ateismul, cele dou\u0103 invazii ale p\u0103g\u00e2nismului (comunismul \u0219i nazismul), cele dou\u0103 conflagra\u021bii mondiale, fenomenul falsei globaliz\u0103ri etc., \u00eenc\u00e2t pare fireasc\u0103 resurec\u021bia panteismului \u0219i a sadovenianismului, a\u0219a cum sadovenianizeaz\u0103 Andrei Breab\u0103n \u00een mitologiile sale subiectiv-obiective, care ad\u00e2ncesc organic, \u0219i blagiano-g\u00e2ndirist, \u00een\u021belesurile rom\u00e2nismului, care \u00eencep odat\u0103 cu dacismul, pentru a ajunge \u00een \u201eamintiri despre viitor\u201d.
\nIndirect, autorul romanului Domnii paralele, vol. I, Dou\u0103 s\u0103bii \u00eentr-o teac\u0103; vol. II, Cavalerul negru ne sugereaz\u0103 c\u0103 nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, \u00een culturile\/ societ\u0103\u021bile tradi\u021bionale, \u021b\u0103rile sunt puternice (China, Japonia, Fran\u021ba, Italia, Germania, India, Spania etc.) sunt competitive, fac istorie. Ele au \u00eenvins timpul, tocmai pentru c\u0103 tr\u0103iesc din transmiterea miturilor \u0219i a riturilor sacre, care perpetueaz\u0103 ordinea social\u0103, \u00eentr-o \u00een\u021belegere simbolic\u0103\/ spiritual\u0103 a devenirii Lumii. Metaforic vorbind, privirile \u00een oglinda\/ oglinzile trecutului ajut\u0103 efectiv la crearea unei societ\u0103\u021bi ca \u00eempreun\u0103-g\u00e2ndire, ca \u00eempreun\u0103-sim\u021bire (tr\u0103ire \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it\u0103), printr-o corela\u021bie organic\u0103 cu tradi\u021bia, religia, mitologia, cultura \u0219i spiritul poporului rom\u00e2n. Cultura organic\u0103 asigur\u0103 unicitatea \u0219i perpetuarea rom\u00e2nismului v\u0103zut ca o stare de spirit activ-umanist\u0103, \u00een eternul \u0219i firescul r\u0103zboi al religiilor, culturilor, civiliza\u021biilor. Vizualizarea \u0219i actualizarea Istoriei considerat\u0103 drept oglinda adev\u0103rului \u00eenseamn\u0103 perpetuarea tradi\u021biei, care av\u00e2ndu-\u0219i r\u0103d\u0103cinile \u00eentr-un trecut imemorial se simbolizeaz\u0103 pe sine \u0219i dob\u00e2nde\u0219te o valoare normativ\u0103 pentru g\u00e2ndirea \u0219i conduita istoric\u0103 a prezentului\/ viitorului. Tradi\u021bionalismul, ca doctrin\u0103 a adev\u0103rului istoric, actualizat \u00een c\u0103r\u021bile lui A.B., afirm\u0103 de fapt, coexisten\u021ba \u0219i valoarea pluralit\u0103\u021bilor tradi\u021biilor, c\u0103rora autorul le caut\u0103, simultan, fundamentul \u0219i unitatea european\u0103.
\nFoarte bine \u0219i firesc mi se pare transfigurat\u0103 \u00een scriitur\u0103 (v. vol. II – Capitolele Hirotonisirea lui Kir Ianulea, Limba slavon\u0103 \u00een scrierea din Moldova, Cr\u0103ciun cu n\u0103b\u0103d\u0103i, Cr\u0103ciun \u00eentre prieteni, De Sf\u00e2ntul Vasile, Curtea Domneasc\u0103 de la Bac\u0103u) for\u021ba de credin\u021b\u0103 \u00een Dumnezeu, cea cu adev\u0103rat nereductibil\u0103 la nimic altceva \u0219i, deci, inexplicabil\u0103 prin vreo alt\u0103 cauz\u0103 din lumea aceasta. O astfel de Putere a credin\u021bei \u00een Dumnezeu \u2013 prezent\u0103 \u00eentr-un fel sau altul \u0219i \u00een celelalte c\u0103r\u021bi ale scriitorului \u2013 perpetueaz\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103turile spirituale ale neamului, de la cele de credin\u021b\u0103 (ortodox\u0103, catolic\u0103 etc.), la cele ale tradi\u021biilor, mitografiilor etc. Romancierul insist\u0103 \u00een scriitur\u0103, pe puterea spiritual\u0103 care m\u0103soar\u0103 \u201esupravie\u021buirea\u201d \u00een istoria Lumii, capacitatea de conservare \u0219i de propagare \u00een timp \u0219i spa\u021biu, a fiin\u021bei \u0219i a identit\u0103\u021bii etnospirituale specifice neamului rom\u00e2nesc.
\nPuterea \u00eenv\u0103\u021b\u0103turilor m\u00e2ntuitoare, providen\u021biale, revela\u021biilor (naturale \u0219i supranaturale) din romanele lui Andrei Breab\u0103n configureaz\u0103 o atitudine, tran\u0219ant\u0103 \u00eempotriva tuturor agresorilor \u0219i agresiunilor ideologiilor de ieri, de azi \u0219i de m\u00e2ine, care, \u00een ignobila lor egolatrie, cred c\u0103 vor putea s\u0103 alunge din Rom\u00e2nia \u0219i din sufletul oamenilor, credin\u021ba \u0219i mitul Binelui, Frumosului, sentimentul istoriei, al apartenen\u021bei de neam \u0219i amintirea\/ memoria unor voievozi precum Alexandru cel Bun, Stefan cel Mare, Constantin Br\u00e2ncoveanu etc. Cea mai mare reu\u0219it\u0103 a scriitorului este \u2013 \u00een opinia noastr\u0103 – revelarea cu subtilitatea \u0219i accesibilitatea necesar\u0103, a diferen\u021bei dintre mitologie \u0219i teologie, dintre mitos \u0219i teos, dintre fapta mitic\u0103 \u0219i fapta teotic\u0103. Dac\u0103 prima s-a petrecut \u00eentr-un timp\/ spa\u021biu mitic \u0219i poate fi povestit\u0103 dup\u0103, cea de-a doua se petrece permanent \u00eentr-un timp sacru, este mereu actualizat\u0103 \u0219i actualizabil\u0103, cu fiecare om \u00een parte, \u00een fapta fiec\u0103rui om, ceea ce ne sugereaz\u0103 scriitura: \u2013 Dumnezeu este \u00een fiecare, \u00een sufletul \u0219i \u00een faptele fiec\u0103ruia. \u0218i \u00een mitologie\/ istorie, arte, literatur\u0103 etc., dar \u0219i \u00een teologie, Binele este un impuls. Pe acest \u201eimpuls\u201d al Binelui mizeaz\u0103 \u00eentreaga nara\u021biune din cele dou\u0103 volume. \u00cen viziunea mitologiei \u0219i a istoriei, binele este un mod de a fi exemplar \u0219i, deci o norm\u0103, un model cvasietern, este adic\u0103 un fapt de memorie, de istoriografie transfigurat\u0103, dup\u0103 necesit\u0103\u021bi compozi\u021bionale \u0219i de problematic\u0103, \u00een Domnii paralele.
\n\u00cen cele dou\u0103 volume este sugerat \u0219i binele \u00een lumina teologiei \u2013 binele l\u0103untric, o laten\u021b\u0103 a sufletului fiec\u0103ruia ce pulseaz\u0103 \u0219i se integreaz\u0103 \u00een ritmul Sufletului cosmic \u0219i al Binelui nesf\u00e2r\u0219it, de fapt a Duhului Sf\u00e2nt Atotproniator. Hirotonisirea Mitropolitului Moldovei descris\u0103 \u0219i narat\u0103 cu o autenticitate de scriitor religios, ce surprinde cu veridicitate animozit\u0103\u021bile dintre cele dou\u0103 Biserici cre\u0219tine, ortodox\u0103 \u0219i catolic\u0103, generate \u2013 printre altele – de Taina Euharistiei. Revelator \u00een acest sens este chiar Cuv\u00e2ntul evanghelic al lui Kir Teoctist. Merit\u0103 citat nu doar pentru a con\u0219tientiza arta scriitorului, ci \u0219i pentru a \u00een\u021belege puterea \u00eenv\u0103\u021b\u0103turilor spirituale ( puterea\/ for\u021ba de credin\u021b\u0103, insuficient \u0219i ineficient cercetat\u0103, imposibil de monitorizat): \u201eKir Teoctist deschide Sf\u00e2nta Evanghelie \u0219i continu\u0103 s\u0103 vorbeasc\u0103: – Sf\u00e2ntul Evanghelist Ioan ne aminte\u0219te despre o predic\u0103 \u021binut\u0103 de Iisus, apostolilor, dup\u0103 ce a \u00eenmul\u021bit cele cinci p\u00e2ini \u0219i doi pe\u0219ti cu care a hr\u0103nit pe cei cinci mii de b\u0103rba\u021bi ce erau de fa\u021b\u0103 la predica de pe munte. Sf\u00e2ntul Evanghelist nu spune r\u0103spicat c\u0103 acele nu erau p\u00e2ini nedospite, ci p\u00e2ini obi\u0219nuite, f\u0103cute din orz. Dup\u0103 acea predic\u0103, Iisus \u0219i apostolii au plecat la Capernaum unde, fiind urmat de mul\u021bimea celor care au v\u0103zut minunea, \u00eei mustr\u0103 pentru faptul c\u0103 \u00cel caut\u0103 nu pentru c\u0103 au v\u0103zut minuni, ci pentru c\u0103 au m\u00e2ncat p\u00e2ine \u0219i s-au s\u0103turat. \u00cei sf\u0103tuie\u0219te pe cei de fa\u021b\u0103 s\u0103 umble nu pentru p\u00e2inea cea pieritoare, ci pentru m\u00e2ncarea ce r\u0103m\u00e2ne spre via\u021b\u0103 ve\u0219nic\u0103 \u0219i pe care o va da vou\u0103 Fiul Omului, c\u0103ci pe El l-a pecetluit Dumnezeu-Tat\u0103l. Observ\u00e2nd nedumerirea ascult\u0103torilor, M\u00e2ntuitorul le explic\u0103: Eu sunt P\u00e2inea Vie\u021bii, cine vine la Mine nu va fl\u0103m\u00e2nzi, \u0219i cine crede \u00een Mine, nu va \u00eenseta niciodat\u0103! Amin, amin gr\u0103iesc vou\u0103: cel ce crede \u00een mine are via\u021b\u0103 ve\u0219nic\u0103. Eu sunt P\u00e2inea Vie\u021bii…\u201d Se pare c\u0103 nimic nu nedumere\u0219te \u0219i nu \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103 mai mult pe om, dec\u00e2t lucrurile pe care nu le \u00een\u021belege. Dec\u00e2t Tainele! Minunea lui Iisus cu cele cinci p\u00e2ini \u0219i doi pe\u0219ti a demonstrat ceea ce era de demonstrat, dar nu a dovedit nimic. Autorul lui Faust considera minunea \u2013 copilul iubit al credin\u021bei, realitate a ceea ce speri, dovada a ceea ce nu vezi.
\n\u201eMinunea\u201d \u00eent\u00e2mplat\u0103 \u00een Istoria Moldovei\/ Rom\u00e2niei, las\u0103 s\u0103 se \u00een\u021beleag\u0103 autorul \u201eDomniilor…\u201d, este\/ devine vizibil\u0103 odat\u0103 cu cobor\u00e2rea lui Dumnezeu prin \u00eentrupare (Kenoza \u2013 Dumnezeu nemuritorul s-a f\u0103cut pe Sine muritor, \u201ecu moartea pe moarte c\u0103lc\u00e2nd\u201d, \u00eenviindu-Se pe Sine din moarte \u0219i \u201ecelor din morm\u00e2nturi via\u021b\u0103 d\u0103ruindu-le\u201d). De fapt, \u00een cre\u0219tinism \u0219i \u00een arte, Timpul, \u00een toate clipele lui, se sprijin\u0103 pe eternitate. Durata fiind ireversibil\u0103 \u0219i activ\u0103 confirm\u0103 c\u0103 \u00cenv\u0103\u021b\u0103turile spiritului \u0219i ale mitologiei transfigurate \u00een Cavalerul negru pare s\u0103 argumenteze spusa lui Spengler despre cre\u0219tinism \u2013 \u201esingura religie din Istoria universal\u0103 \u00een care o soart\u0103 omeneasc\u0103 a prezentului nemijlocit a devenit simbol \u0219i punct central al \u00eentregii crea\u021bii\u201d. Implicit \u0219i a Istoriei neamului rom\u00e2nesc, pe care Andrei B. o actualizeaz\u0103 mitico-sacru, \u00een seria romanelor istorice. Narativizeaz\u0103 \u0219i fictivizeaz\u0103 implicit dragostea de invizibil, \u00eencrederea \u00een imposibil, \u00een improbabil, credin\u021ba \u00een cel ce este nemuritor care S-a f\u0103cut muritor \u0219i \u00een cel ce-a murit \u0219i a \u00eenviat din mor\u021bi, \u00een fenomenul de asincronie complet\u0103, total\u0103, f\u0103r\u0103 precedent \u00een istoria umanit\u0103\u021bii.
\nUnsul Domnului este cea mai teribil\u0103 tain\u0103 \u2013 comenteaz\u0103 IPS Bartolomeu \u2013 este cel ce se face axul lumii recreate, iar lucrarea aceasta se s\u0103v\u00e2r\u0219e\u0219te prin Persoanele Treimice: \u201edeosebite \u00een egalitatea fiin\u021bial\u0103: Tat\u0103l, Cel ce unge, Fiul cel ce este uns, \u0219i Duhul, ungerea \u00eens\u0103\u0219i\u201d. Romancierul A. B. face din Biserica Ortodox\u0103 \u201eaxul\u201d Moldovei\/ Rom\u00e2niei recreate\/ reunite. Exprim\u0103 altceva, evlavioasele cuvinte ale rug\u0103ciunii: \u201eDuhul Sf\u00e2nt este dragostea care se revars\u0103 \u00een toate sufletele care \u00eel iubesc pe Dumnezeu. De aceea te rug\u0103m, Prea Milostive Doamne, \u00eenva\u021b\u0103-ne pe to\u021bi, dar mai ales pe sfin\u021bia sa Kir Theoctist, s\u0103 tr\u0103im dup\u0103 voia Ta, s\u0103 Te cunoa\u0219tem \u00een Lumina, Dragostea \u0219i \u00cen\u021belepciunea Ta! D\u0103-i, Milostive Doamne, puterea s\u0103 \u00eenve\u021be de la Fiul T\u0103u cel iubit ce este smerenia \u0219i, cu ajutorul harului Duhului Sf\u00e2nt, s\u0103 devin\u0103 un bun p\u0103stor de oameni, care s\u0103 \u00eendrume poporul Moldovei spre calea dreptei credin\u021be \u0219i a m\u00e2ntuirii!\u201d. \u00cen aceast\u0103 Rug\u0103ciune este exprimat\u0103 indirect viziunea lui Andrei Breab\u0103n asupra Istoriei Moldovei \u2013 simultan crea\u021bie a Sfintei Treimi \u0219i a rom\u00e2nilor ce merg pe \u201ecalea dreptei credin\u021be \u0219i a m\u00e2ntuirii.\u201d
\nCel pu\u021bin patru teze reconfirm\u0103 lectura celor 23 de c\u0103r\u021bi ale autorului sucevean (ultima: \u0218i dac\u0103 ar veni…): 1. Un popor de credincio\u0219i este un popor cult. De ce se uit\u0103 acest adev\u0103r – de noi \u00een primul r\u00e2nd? 2. Mitologia, Teologia \u0219i Artele nu se exclud, dimpotriv\u0103 coexist\u0103 \u0219i se poten\u021beaz\u0103 reciproc. 3. Nici un scriitor nu se poate sustrage patriei \u0219i credin\u021bei sale. 4. Nu po\u021bi s\u0103 fii Om \u00eentreg, f\u0103r\u0103 s\u0103 fii o fiin\u021b\u0103 cultural\u0103, adic\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 fii cre\u0219tin, s\u0103 po\u021bi tr\u0103i \u0219i iubi spiritual, \u00een \u201eIerusalimul Ceresc din Rom\u00e2nia\u201d\/ Bucovina \u2013 am folosit chiar limbajul lui Andrei Breab\u0103n, despre care am auzit c\u0103 nu este membru \u00een Uniunea Scriitorilor?! De tot ceea ce ni se \u00eent\u00e2mpl\u0103, s\u0103 fim oare vinova\u021bi doar noi…? Succintele glose critice, dac\u0103 a\u021bi avut r\u0103bdarea \u0219i timpul s\u0103 le traduce\u021bi, s-au referit la Evenimentele dintre anii 6959 \u2013 6966, dar \u0219i la Evenimentele din perioada 1989 – 2021; durata r\u0103m\u00e2ne activ\u0103 \u0219i ireversibil\u0103, \u0219i, totu\u0219i, Istoria se repet\u0103! Nu \u0219i literatura despre ea.<\/p>\n

*Andrei BREAB\u0102N<\/strong>, DOMNII PARALELE, Vol. I, \u201eDou\u0103 s\u0103bii \u00eentr-o teac\u0103\u201d<\/em>, Editura SEMNE, Bucure\u0219ti, 2021
\n\t*Andrei BREAB\u0102N<\/strong>, DOMNII PARALELE, Vol. II, \u201eCavalerul negru\u201d<\/em>, Editura SEMNE, Bucure\u0219ti, 2021<\/p>\n


\nCornel Simion GALBEN<\/strong>
\n\"\"

Bacovian\u0103<\/strong><\/p>\n

Te uit\u0103 ce viscol, iubito, e-afar\u0103,
\nA nins peste noi cu flori de m\u0103r \u0219i cais,
\nT\u00e2rziul din ore \u00eencepe s\u0103 doar\u0103,
\nIanuarie a fost \u0219i r\u0103m\u00e2ne un vis.<\/p>\n

Ascult\u0103 cum v\u00e2j\u00e2ie v\u00e2ntul \u00een plete,
\nNinsoarea se-a\u0219terne-n troiene de dor,
\nAprilie vine-n cur\u00e2nd s\u0103 m\u0103-mbete,
\nMai vreau l\u00e2ng\u0103 s\u00e2nii t\u0103i o dat\u0103 s\u0103 mor.<\/p>\n

E-at\u00e2t de t\u00e2rziu \u0219i-i at\u00e2ta iubire,
\nArd clip\u0103 de clip\u0103 \u00een lujer de mire!<\/p>\n


\n\tClepsidr\u0103<\/strong><\/p>\n

Un vis \u0219optit se-ascunde-n pletele-\u021bi bolnave
\n\u0219i \u021bip\u0103tul din mine s\u00e2nger\u0103-n oglinzi,
\ncuvintele sunt c\u00e2ntec f\u0103r\u0103 de octave,
\nun tren ca o fantom\u0103, nu po\u021bi s\u0103-l mai prinzi…<\/p>\n

Un c\u0103l\u0103tor de-am fost, m\u0103 \u0219tie a preface
\n\u0219i din de\u0219ert m\u0103-ntoarc\u0103 trupul t\u0103u robit,
\nvoi arde \u00een clepsidr\u0103 clipele s\u0103race
\n\u0219i vom dansa, iubito, pe-o lam\u0103 de cu\u021bit.\t\t<\/p>\n


\n\u0218tefan VIDA MARINESCU <\/strong><\/p>\n

\u201eCanonul\u201d \u00eentre \u201eanxietatea influen\u021belor\u201d \u0219i \u201e\u0219coala epocilor\u201d<\/strong><\/p>\n

\tCartea poetului \u0219i eseistului Virgil Diaconu, \u201ePoezia canonic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103\u201d se \u00eencheie cu un eseu-studiu viz\u00e2nd conceptul canonic tratat \u201eoccidental\u201d de H. Bloom. Despre Poezie.
\nEseistul analizeaz\u0103 \u0219i interpreteaz\u0103, a\u0219adar, \u201ecanonul anxiet\u0103\u021bii influen\u021belor literare\u201d sau \u201ecanonul literar occidental bloomian\u201d, ca punct de plecare (dar nu \u0219i de oprire, chestiunea r\u0103m\u00e2n\u00e2nd deschis\u0103) despre conceptele estetice ale Poeziei.\tAutorul deceleaz\u0103 conceptele evaluative, estetic-poetice, cu ipostaze \u0219i istoric, redefinind no\u021biunile de \u201ecanon\u201d, cu sensuri \u0219i predecesori, desprinz\u00e2nd principiile exclusiv estetice: stranietatea \u0219i anxietatea, \u00een marginile canonului invocatoriu, resping\u00e2nd, totodat\u0103, ceea ce e exterior \/ str\u0103in literaturii.
\nPrin urmare: originalitatea \u0219i ideatica, ineditul sunt c\u00e2teva criterii de esen\u021b\u0103 \u00een definirea canonic\u0103. Odat\u0103 cu acestea: ca tensiune interioar\u0103 – \u201eanxietatea influen\u021belor\u201d. Rezum\u00e2nd, ca obsesie fecund\u0103, Bloom va include aceste principii \u00een aprecierea \u201ecanonic\u0103\u201d a unei opere. Opera de azi fiind un fel de replic\u0103 la opera anterioar\u0103. Una de substan\u021b\u0103, desigur.
\nPoetica \u201eanxiet\u0103\u021bii influen\u021belor\u201d (la Bloom) e un fel de \u201epoetic\u0103 textualist\u0103\u201d, cu motiva\u021bie psihologic\u0103. Apar, \u00een context, nume de scriitori care au \u201esubsumat\u201d tradi\u021bia, continuitatea, sublim\u00e2nd traseul operei, literatura nou\u0103 av\u00e2nd ca reper pe cea veche, Bloom prelu\u00e2nd de la T.S. Eliot ideea influen\u021belor dinspre tradi\u021bie.
\n\u201eCanonul occidental bloomian\u201d, \u00een spe\u021b\u0103, \u00eei invoc\u0103 pe Shakespeare, pe Joyce, pe Beckett; alte opere de influen\u021be, ulterior, asum\u00e2ndu-\u0219i \u0219i un livresc. Pentru V. Diaconu, \u00een afara lui H. Bloom, de folos sunt \u0219i Curtius, Marino, teoreticieni de vaz\u0103 \u00eentru idei literare.
\nDar analistului nostru poetica bloomian\u0103 \u00eei apare ca \u201eartificial\u0103\u201d, acesta nefiind de acord cu reciclarea, cu ideea de replic\u0103, de pasti\u0219\u0103 a literaturii predecesoare, de\u0219i fenomenul e, din p\u0103cate, real. S-a ajuns la plagiat, la ideea de epigon, opera re-creat\u0103 fiind a unui rescriitor, f\u0103r\u0103 de rezisten\u021b\u0103, \u00een timp. E o mistificare, o falsificare a actului creator. Calul de b\u0103taie al autorului rom\u00e2n e \u201eLevantul\u201d lui C\u0103rt\u0103rescu, text \u201ereciclator\u201d (V.D.). Suntem solidari, \u0219i aici, cu \u0219eful \u201eCafenelei literare\u201d.
\nBloom a ales 26 de scriitori de prim rang, a lansat o list\u0103, ilustr\u00e2nd \u201ecanonul\u201d \u0219i cu scrieri din afara literarului (\u0219tiin\u021bifice, filozofice, religioase, istorice) dar care con\u021bin semne estetice, literare.
\nConcluzion\u00e2nd: Bloom e contradictoriu \u0219i contrariant, elaboreaz\u0103 o list\u0103 \u201erestrictiv\u0103\u201d ori indulgent\u0103, unele concepte ale sale asem\u0103n\u00e2ndu-se cu poetica postmodernismului. Cu baz\u0103 \u00een rescriere, pasti\u0219\u0103, plagiere, \u00eemprumut, influen\u021be. Oricum, E. Lovinescu era mai inspirat \u00een chestiunea revizuirii, a ritm\u0103rii crea\u021biei rom\u00e2ne\u0219ti cu cea occidental\u0103.<\/p>\n

***<\/p>\n

Poezia \u201ecanonic\u0103\u201d<\/strong><\/p>\n

Scriitorul Virgil Diaconu a ini\u021biat nu de mult o anchet\u0103 (\u00een zece edi\u021bii ale revistei \u201eCafeneaua literar\u0103\u201d), anchet\u0103 care a convocat 62 de autori, responden\u021bi de inegal\u0103 crea\u021bie \u0219i notorietate, la fel ca \u201ejura\u021bii\u201d \u201eRom\u00e2niei literare\u201d, cei 35 de opiniomani. Dezbaterea s-a convertit \u0219i \u00eentr-o carte a lui Virgil Diaconu, incitant intitulat\u0103 \u201ePoezia canonic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103\u201d. Av\u00e2nd, la final, \u0219i un studiu – eseu despre canon, anxietate, influen\u021be, plec\u00e2nd de la un concept-volum al unui universitar-istoric literar american, Harold Bloom.
\nConceptul poetic, estetic, este sinonim cu cel de art\u0103, de estetic\u0103 a poeziei, provocator, poetul \u0219i eseistul Virgil Diaconu dezvolt\u00e2nd \u0219i determin\u00e2nd o efervescen\u021b\u0103 critic\u0103 prin cartea sa. Elegant\u0103 \u0219i mult util\u0103, de actualitate. Suverane sunt: lectura (de poezie), stilul, valoarea, reprezentativitatea. Deciden\u021bii? O formul\u0103 de dictat spiritual, c\u0103ci po\u021bi propune dar nu po\u021bi impune. \u00cen niciun domeniu.
\nCentenar\u0103, lista cu poe\u021bi canonici (canoniza\u021bi?) este valabil\u0103 prin vreo 10-15 personagii (ale op\u021biunii) dar \u0219i prin cam jum\u0103tate dintre cei convoca\u021bi de V. Diaconu la a se pronun\u021ba, cu subiectivism dar \u0219i cu argumente. Evalu\u00e2nd, subevalu\u00e2nd, cum juriul a supralicitat (dac\u0103 nu a parcurs toate textele poetice ale perioadei…?!) \u0219i a fost publicat\u0103 o list\u0103 cu multe nedumeriri, contradictorie, contrariant\u0103 etc. Ca un joc de societate, ca un top relativ(ist). Intrig\u00e2nd, \u00een orice caz.
\nDe efect \u0219i de consisten\u021b\u0103 a conceptualiz\u0103rii \u0219i argument\u0103rii ni s-au p\u0103rut depozi\u021biile poetei Valeria Manta-T\u0103icu\u021bu, ale lui Liviu Costache, A.D. Rachieru, ale Paulei Romanescu, ale criticului I. Simu\u021b, ale scriitoarei Magda Ursache. Prioritar. Dar, \u00een prim-plan, cu substan\u021biale \u0219i fecunde aprecieri \u0219i interpret\u0103ri \u2013 \u00eensu\u0219i autorul c\u0103r\u021bii, scriitorul Virgil Diaconu. De\u0219i toate p\u0103rerile ar merita citite, citate.
\nDespre legitimitatea \u0219i limitele, despre \u201ecompozi\u021bia\u201d eteroclit\u0103 a \u201elistei\u201d Uniunii Scriitorilor, parc\u0103 special aruncat\u0103 pe pia\u021b\u0103 pentru a provoca valuri, s-au exprimat, cu nuan\u021be \u0219i ironic: L. Antonesei (\u201eun fel de top\u201d); list\u0103 propus\u0103 de o echip\u0103 ce nu e \u201esinod ecumenic\u201d (M. B\u0103descu), \u201ecu diletan\u021bi\u201d (L. Bureriu), cu \u201etriste personaje manipulatorii\u201d (I. Chelariu), dar \u0219i cu \u201eun pas \u00eenainte\u201d (Ioana Cistelecan), o list\u0103 \u201eechilibrat\u0103\u201d dar cu mult subiectivism de dup\u0103 1970 (Th. Codreanu), f\u0103r\u0103 ca autori premia\u021bi de U.S. s\u0103 figureze (D. Crudu).
\n\u00cen adev\u0103r, cum noteaz\u0103 o frumoas\u0103 autoare: poezia e un miracol, mai adecvat – \u00een loc de canonic – ar fi \u201ereprezentativ\u201d. Iar un poet \u201ee sau nu e\u201d (L. Costache), iar \u201eexpunerile\u201d – \u00een materie – din manualele \u0219colare sunt \u0219i ele \u00een cauz\u0103.
\nSondajul atest\u0103 c\u0103 lista este deschis\u0103, este amendabil\u0103, de dezb\u0103tut. E nevoie de echilibru \u00eentre antiteze. Iar vanitatea distruge (s\u0103n\u0103tatea spiritului), iar viitorul va oferi, \u201ecanonic\u201d, surprize, o alt\u0103 \u201eparadigm\u0103 a canonului\u201d (C. Dehelean). Cert e c\u0103 exist\u0103 \u201enon-valoare, impostur\u0103\u201d (Gh. Grigurcu). Cineva e iritat de prea mul\u021bi avangardi\u0219ti pe list\u0103 (M. Ianu\u0219), dar lista e \u201eoficial\u0103\u201d (cine a decretat-o astfel?!). O problem\u0103: cine cuantific\u0103 performan\u021ba (\u00een Poezie \u2013 imposibil!). Lista e a unui moment anume \u0219i e girat\u0103 (de N. Manolescu), \u201ecritic \u0219i istoric literar de legitimitate \u0219i prestan\u021b\u0103\u201d (O. Nu\u0219felean) dar e \u201erelativ\u0103\u201d (O. Pecican).
\nSunt \u00eentrev\u0103zute \u201esimpatii, obliga\u021bii, rela\u021bii\u201d clientelare (C. Pricop). Ar fi contat \u0219i gustul cititorilor (relativist \u0219i el) dar se emite \u0219i opinia c\u0103 lista e \u201eo fars\u0103\u201d (A. Roseti). \u00cen adev\u0103r, poe\u021bi autentici exist\u0103 \u201e\u0219i \u00een provincie\u201d (I.N. Ro\u0219ca). Sunt propuse alte nume \u0219i scoase altele, din lista cu pricina. Literatura nu e edificat\u0103 \u201ede barzii oficiali\u201d (C. Stancu). Poezia este \u201eat\u00e2t cenu\u0219\u0103reas\u0103 c\u00e2t \u0219i prin\u021bes\u0103\u201d (Magda Ursache). O \u201esupraevaluare\u201d e evident\u0103 (I. Vieru).
\nVirgil Diaconu fixeaz\u0103 datele problemei, el aminte\u0219te de o alt\u0103 list\u0103, tot \u201ecanonic\u0103\u201d, preciz\u00e2nd termenul \u201ecanonic\u201d, ce presupune un \u201ecanon\u201d, cu necesarul de l\u0103murire, de limpezire a chestiunii, explic\u00e2nd clar no\u021biunile.
\n\u00cen \u201ejoc\u201d intr\u0103 spiritul epocii (cu 5 concepte estetice), apel\u00e2nd (V.D.) la exigen\u021b\u0103 \u00een abordare. Evaluarea estetic\u0103 trebuie fundamentat\u0103 pe \u201eexigen\u021b\u0103 creatoare\u201d. Pe norme, criterii, gust (poetic, estetic). Dar \u0219i pe revizuiri sistematice. Scriitorul – Autor ne ofer\u0103 mostre de pseudo-poezie (aservit\u0103 unui regim revolut), prin: Baconski, Brumaru, Beniuc, Banu\u0219, P\u0103unescu, Nina Cassian, Jebeleanu, dar \u0219i prin c\u00e2\u021biva avangardi\u0219ti, p\u00e2n\u0103 la C\u0103rt\u0103rescu. Incriminat cu t\u0103rie. Unul e pornoliric, altul \u201esinistru\u201d, ori \u201er\u0103sp\u00e2ndac\u201d ideologic, mai to\u021bi r\u0103sf\u0103\u021ba\u021bi \u0219i cultiva\u021bi de vreo epoc\u0103. A\u0219adar – canonul respectiv e unul \u201eproletcultist\u201d (aici), cu juste\u021be. O formul\u0103 este contrariant\u0103: \u201epresupus canonic\u0103\u201d, ambiguu-pasager\u0103.
\nO prob\u0103 de viabilitate, \u00een chestiune, ar putea fi o Antologie a poeziei (1918-2018), ca o concluzie auctorial\u0103. Pe care o \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219im reveren\u021bios.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

C\u0103r\u021bi prezentate de: Florentin POPESCU Pandemia, ca motiv literar Nenorocirea care se cheam\u0103 pandemie de coronavirus (\u0219i care, iat\u0103, nu<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16253"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=16253"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16253\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":16254,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16253\/revisions\/16254"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=16253"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=16253"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=16253"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}