{"id":16233,"date":"2021-10-22T20:58:15","date_gmt":"2021-10-22T17:58:15","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=16233"},"modified":"2021-10-22T20:58:15","modified_gmt":"2021-10-22T17:58:15","slug":"spatii-culturale-nr-78-5","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=16233","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 78 (5)"},"content":{"rendered":"

Vasile GHICA <\/strong>
\n\"\"

\u00cen ghearele r\u00e2sului<\/strong><\/p>\n

Vai de \u021bara c\u0103reia ho\u021bii \u00eei hot\u0103r\u0103sc destinul!
\nDup\u0103 1990, rom\u00e2nilor le-au lipsit nu banii, ci gospodarii.
\nParadisul \u0219i Infernul sunt st\u0103ri de spirit, nu loca\u021bii.
\nMul\u021bi dintre politicienii no\u0219ti de ast\u0103zi par sc\u0103pa\u021bi din ospiciu, printr-o uluc\u0103 spart\u0103.
\nArta trebuie s\u0103 limpezeasc\u0103 min\u021bile \u0219i s\u0103 \u00eenvolbureze sentimentele.
\nDe c\u00e2teva decenii, Rom\u00e2nia a devenit o \u021bar\u0103 eliptic\u0103 de m\u00e2ndrie \u0219i demnitate na\u021bional\u0103.
\nC\u0103 s-a ales praful de cenzura ideologic\u0103, e foarte bine. Din p\u0103cate, nenorocita a luat cu ea \u0219i autocenzura.
\nDe trei decenii, rom\u00e2nii voteaz\u0103 ca s\u0103 aib\u0103 pe cine s\u0103 \u00eenjure.
\nS\u0103n\u0103tatea ne face prin\u021bi, iar boala -cer\u0219etori de clipe.
\nCultura nu va muri. Dar va supravie\u021bui prin maneli\u0219ti.
\nNoi ucidem zilnic timpul. Dar nici el nu va r\u0103m\u00e2ne dator.
\nBie\u021bii rom\u00e2ni au ajuns \u00een postcomunism ni\u0219te paradoxuri ambulante.
\n\u0218i trupul trebuie s\u0103 \u00eemb\u0103tr\u00e2neasc\u0103 frumos, dar mai ales sufletul.
\nCrea\u021bia erotic\u0103 a unor poetese de ast\u0103zi nu poate fi citit\u0103 dec\u00e2t cu mult\u0103 l\u0103m\u00e2ie al\u0103turi.
\n\u0218i unii octogenari se \u021bin de femei. Ca s\u0103 nu cad\u0103.
\nPoezia era c\u00e2ndva o rug\u0103ciune.
\n,,Minciuna” \u021bine \u00eenc\u0103 literatura \u00een via\u021b\u0103.
\nRom\u00e2nia are, \u00een mod cert, cel mai mare num\u0103r de c\u0103r\u021bi necitite, pe cap de locuitor.
\nDin mitologia greac\u0103, au supravie\u021buit p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi trei zei: Adev\u0103rul, Binele \u0219i Frumosul.
\nPetele biografice ne salveaz\u0103 via\u021ba de monotonie.<\/p>\n


\nViorel DODAN<\/strong>
\n\"\"

necalificat<\/strong><\/p>\n

sunt un simplu muncitor necalificat
\nla forjele cuvintelor
\namestec\u00e2nd cu s\u00e2rg \u00een metalul topit
\nal silabelor
\n\u00een drumul lor c\u0103tre pl\u0103m\u0103dire
\ntranspira\u021bia m\u0103 str\u0103bate ca un \u0219arpe
\n\u0219i mi se \u00eennoad\u0103 \u00een barb\u0103
\nca \u00eentr-un ritual ancestral de \u00eemperechere
\n\u0219erpesc
\nmetalul lichid al cuvintelor
\nse scurge fierbinte prin c\u0103u\u0219ul palmelor
\n\u00eempreunate a rug\u0103 c\u0103tre un zeu ne\u0219tiut al cuptoarelor
\nc\u0103ldura lui dogore\u0219te din silabele \u00eencinse
\nstropi de metafore ardente
\nsar sc\u00e2nteind
\narz\u00e2ndu-mi ochii prea aproape v\u0103z\u0103tori
\nasta \u00eemi aduce aminte c\u0103 trebuie
\ns\u0103 umblu cu mare aten\u021bie \u00een meseria asta
\nde prelucr\u0103tor la cald al cuvintelor
\n\u0219i turnarea lor \u00een forme vii
\npentru c\u0103
\nodat\u0103 r\u0103cite
\ncoaja lor cu sclipiri metalice
\nascunde sub ea magma unui suflet
\nde muncitor necalificat angajat cu juma’ de norm\u0103
\nf\u0103r\u0103 vechime \u0219i f\u0103r\u0103 chenzin\u0103
\npe statul de plat\u0103 al unei fabrici de iluzii<\/p>\n


\nGalina MARTEA <\/strong>
\n\"\"

Identitatea literaturii rom\u00e2ne prin modernism.
\nRomanul \u2013 form\u0103 a progresului literar (I)<\/strong><\/p>\n

Literatura a fost \u0219i va fi mereu arta social\u0103 care stimuleaz\u0103 \u00een mod favorabil ac\u021biunea realizat\u0103 \u00een ansamblul de valori spirituale, parte integrant\u0103 a fenomenului de cultur\u0103 \u2013 cultura influen\u021b\u00e2nd pozitiv orice domeniu de activitate public\u0103 \u0219i, \u00een acela\u0219i timp, motiv\u00e2nd continuu procesul civiliza\u021biei umane. Reg\u0103sindu-se prin con\u021binutul culturii, literatura \u00ee\u0219i raporteaz\u0103 ac\u021biunea \u00een afirmare la necesit\u0103\u021bile sociale \u0219i idealurilor generate de acestea, \u00een cele din urm\u0103 \u00eensum\u00e2nd \u00een sine identitatea \u0219i personalitatea valorilor social-umane. Cu aceast\u0103 imagine literatura, \u00een general, se prezint\u0103 ca un mijloc de exprimare ce se infiltreaz\u0103 cu o puternic\u0103 influen\u021b\u0103 at\u00e2t \u00een cultura omului, c\u00e2t \u0219i \u00een societatea acestuia. Corespunz\u0103tor, omul \u0219i societatea acestuia se definesc ca valori sociale, disting\u00e2ndu-se prin merite \u0219i realiz\u0103ri \u00een diverse activit\u0103\u021bi culturale. Urm\u00e2nd efectul realiz\u0103rilor, literatura, condi\u021bionat\u0103 de cultura sa, se dezvolt\u0103 ne\u00eentrerupt \u0219i se autoregleaz\u0103 \u00een dependen\u021b\u0103 de nivelul s\u0103u intelectual raportat la nivelul culturii autohtone. De-a lungul timpului arta literar\u0103 a avansat \u0219i ca domeniu social, adecvat \u0219i cultura literaturii s-a afirmat ca domeniu \u00een propria art\u0103 – ambele contribuind nespus de benefic \u00een evolu\u021bia uman\u0103, ambele contribuind enorm \u00een nivelul de dezvoltare material\u0103, spiritual\u0103, economic\u0103 a oric\u0103rei na\u021biuni. Ca urmare, afirm\u00e2ndu-se identic \u00een via\u021ba uman\u0103, literatura rom\u00e2n\u0103 prin culturalizarea sa formeaz\u0103 un singur tot, av\u00e2nd un rol esen\u021bial \u00een cultura poporului rom\u00e2n, dar \u0219i \u00een cultura altor popoare \u2013 identific\u00e2ndu-se de a fi un capital public nespus de rentabil care produce plusvaloare \u00een evoluarea societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne.
\nF\u0103c\u00e2nd parte din cultura neamului rom\u00e2nesc, literatura rom\u00e2n\u0103 \u0219i-a conceput r\u0103d\u0103cinile \u00eenc\u0103 din anii 1521, primul document fiind \u00eenscris sub o form\u0103 de scrisoare \u00een care se specific\u0103 o categorie de poezie liric\u0103 cu caracter filozofic (trimis\u0103 de Neac\u0219u de la C\u00e2mpulung demnitarului Hans Benkner din Bra\u0219ov), conform surselor \u00een vigoare. De la \u00eenceputuri cultura rom\u00e2n\u0103 a fost puternic influen\u021bat\u0103 de curen\u021bii cre\u0219tinismului, ca mai apoi \u0219i literatura s\u0103 fie influen\u021bat\u0103 de aceste idei, printre primele manuscrise \u00een rom\u00e2n\u0103 fiind traducerile din limba slavon\u0103 cu texte biserice\u0219ti ale cultului cre\u0219tin slavon din secolul XV. \u00centre timp apar \u0219i alte lucr\u0103ri religioase, cu traducerile corespunz\u0103toare; iar Biblia complet\u0103 din Vechiul Testament a fost tradus\u0103 \u0219i publicat\u0103 \u00een limba rom\u00e2n\u0103 spre sf\u00e2r\u0219itul secolului al XVII-lea, aceast\u0103 perioad\u0103 de timp av\u00e2nd o \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 pentru literatura religioas\u0103. Pe parcurs literatura rom\u00e2n\u0103 se define\u0219te \u0219i prin curen\u021bii umanismului, secolul al XVII-lea; secolul al XVIII-lea prin curen\u021bii clasicismului \u0219i iluminismului; apoi secolul al XIX-lea cu orientare \u00een realism, romantism, simbolism, c\u00e2t \u0219i \u00een junimism \u0219i latinism \u2013 orient\u0103ri autohtone; secolul al XX-lea caracteriz\u00e2ndu-se cel mai mult prin curentele literare de realism (ce este asociat cu ac\u021biunea de a promova etern tradi\u021bionalismul din toate timpurile, c\u00e2t \u0219i teoria literar\u0103 cu elementul de a reflecta realitatea \u00een limitele ei esen\u021biale \u0219i obiective) \u0219i modernism, dar \u0219i postmodernism ce presupune \u00een sine lumea modern\u0103 \u0219i preocup\u0103rile ei de a se remarca prin cerin\u021bele destul de complexe ale contemporaneit\u0103\u021bii, astfel fiind privilegiate aspectele culturii umane \u00een general, accentul forte pun\u00e2ndu-se pe remodelarea culturii literare \u00een raport cu necesit\u0103\u021bile \u0219i dificult\u0103\u021bile existen\u021biale din epoca modern\u0103, pe regenerarea con\u021binutului literar prin crearea de noi condi\u021bii \u0219i modele inovatoare care s\u0103 exprime noul \u00een cuprinsul literaturii de ast\u0103zi \u2013 concluzia afirm\u00e2nd: literatura rom\u00e2n\u0103 din toate perioadele istorice caracteriz\u00e2ndu-se ca o component\u0103 eficient\u0103 \u0219i calitativ\u0103 at\u00e2t \u00een cultura na\u021bional\u0103, c\u00e2t \u0219i \u00een cultura universal\u0103; concomitent reprezent\u00e2nd mi\u0219carea literar\u0103 de amploare ce constituie o rezultant\u0103 integrant\u0103 \u00een valorile social-umane.
\nReferindu-ne la modernism, dar \u0219i postmodernism, invoc\u0103m acele curente artistice care sunt caracteristice literaturii contemporane din secolul XX \u0219i XXI, nu este exclus\u0103 nici perioada dintre sf\u00e2r\u0219itul secolului XIX, respectivele promov\u00e2nd arta noului \u00een scopul de a produce \u0219i reproduce valorile estetice prin intermediul c\u0103rora se pronun\u021b\u0103 efectele literare \u00een raport cu modific\u0103rile ce au loc \u00een societate \u0219i \u00een existen\u021ba individului. Prin realitatea lumii contemporane este prezent realismul, curent literar care a fost stimulat structural de modernism, modernismul \u00eensemn\u00e2nd curentul care a exercitat \u0219i valorificat influen\u021ba asupra a tot ceea ce exprim\u0103 \u00eensu\u0219ire \u0219i caracter modern. Drept urmare, modernitatea a transformat at\u00e2t lumea, c\u00e2t \u0219i cultura literar\u0103, \u00een rezultat orientarea scriitorilor fiind centrat\u0103 pe corela\u021bia dintre realitate \u0219i armonia crea\u021biei umane, \u00eentr-o viziune nou\u0103 \u0219i original\u0103, mesajul artistic red\u00e2ndu-se prin poezie, proz\u0103, eseu, roman, critic\u0103 literar\u0103, nuvel\u0103 etc. Privind din unghiul poeticii oric\u0103rui gen literar, curentul modernismului (a\u0219a cum se cunoa\u0219te din literatura de specialitate) \u2013 principiul acestei mi\u0219c\u0103ri fiind contestarea existen\u021bei tradi\u021bionalismului \u0219i de a regenera dificult\u0103\u021bile crea\u021biei rom\u00e2ne \u00een raport cu progresul universal \u2013 \u00eensumeaz\u0103 \u00een sine activitatea literar\u0103 redat\u0103 prin multiple orient\u0103ri \u0219i anume: expresionism, constructivism, suprarealism, dadaism, integralism, realism socialist, feminism, parnasianism, teatrul absurdului, optzecism literar, neomodernism, ermetism, avangardism, \u0219aradism, simbolism, naturalism, tradi\u021bionalism (inclusiv: poporanism, g\u00e2ndirism, sem\u0103n\u0103torism) etc.; toate av\u00e2nd anumite forme de expresie unde \u00een literatura rom\u00e2n\u0103 au fost cunoscute \u00eencep\u00e2nd cu sf\u00e2r\u0219itul sec. XIX \u0219i \u00eentreaga perioad\u0103 a secolului XX. Spre exemplu, primii pa\u0219i ai modernismului \u00een literatura rom\u00e2n\u0103 au fost concepu\u021bi prin simbolism, orientare reg\u0103sit\u0103 \u00een volumul de poezii \u201ePlumb\u201d, editat \u00een anul 1916 de George Bacovia; concomitent f\u0103c\u00e2nd pa\u0219ii literari \u0219i avangardismul, orientare din perioada interbelic\u0103 care se manifesta printr-o conduit\u0103 ie\u0219it\u0103 din comun, chiar extravagant\u0103 ce respingea integral r\u00e2nduielile artei tradi\u021bionale, tradi\u021biilor na\u021bionale consfin\u021bite de-a lungul timpului.
\nPentru a prezenta unele tendin\u021be literare, ini\u021bial ne vom referi la tradi\u021bionalism, orientare care a fost mereu \u00een contrast cu mi\u0219carea modernist\u0103. Tradi\u021bionalismul din perioada anilor 1921-1944 na\u0219te din necesitatea men\u021binerii \u00een cultura rom\u00e2n\u0103 a datinilor\/ tradi\u021biilor populare fondate istorice\u0219te de-a lungul secolelor, curentul respectiv fiind \u00een contradic\u021bie total\u0103 cu modernismul \u0219i care, totodat\u0103, se prezint\u0103 \u00eentr-un stadiu tot mai avansat de dezvoltare \u00een cadrul societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne din acel r\u0103stimp. Astfel, reprezentan\u021bii mi\u0219c\u0103rii tradi\u021bionaliste \u2013 cum ar fi Constantin Stere, Nichifor Crainic, Alexandru Vlahu\u021b\u0103, George Co\u0219buc, Nicolae Iorga, Adrian Maniu, Gib Mih\u0103escu, Lucian Blaga, Mihail Sadoveanu, Ion Pillat \u2013 se opuneau \u00een mod categoric asupra procesului de renovare a artei literare rom\u00e2ne\u0219ti c\u0103tre modernism, evident \u0219i fa\u021b\u0103 de modificarea culturii literare. Pentru tradi\u021bionali\u0219ti raportarea sau orientarea literaturii rom\u00e2ne c\u0103tre cultura occidental\u0103 era inacceptabil\u0103, tendin\u021ba acestora abord\u00e2nd \u00een mod direct condi\u021bia de a subordona aspectele etice \u0219i estetice celor etnice; deci de a p\u0103stra con\u021binutul clasic \u00eentruchipat prin totalitatea crea\u021biilor artistice, literare, muzicale, religie, obiceiuri, tradi\u021bii populare, f\u0103r\u0103 a accepta modernismul cu achizi\u021biile \u0219i ac\u021biunile novatoare. Mi\u0219carea tradi\u021bionalist\u0103 (compus\u0103 din trei direc\u021bii: g\u00e2ndirism, s\u0103m\u0103n\u0103torism \u0219i poporanism), prin ac\u021biunile sale, a dorit s\u0103 p\u0103streze \u00een orice fel specificul na\u021bional rom\u00e2nesc al unui trecut \u00eendep\u0103rtat; iar folclorul, etnografia, istoria, religia, con\u021binutul patriarhal, cultura autohton\u0103 – consider\u00e2ndu-se cele mai importante surse \u00een promovarea ideilor pentru domeniul literar rom\u00e2n; deci trebuia men\u021binut\u0103 o orientare c\u0103tre popula\u021bia zonelor rurale unde cultura se exprima prin folclor \u0219i etnografie etc., \u00eens\u0103 prin nerecunoa\u0219terea culturii moderne din zonele urbane. A\u0219adar, g\u00e2ndirismul, ca orientare social\u0103 \u0219i literar\u0103 (ini\u021biator fiind revista \u201eG\u00e2ndirea\u201d din Cluj, administrat\u0103 de Cezar Petrescu), \u0219i-a promovat opiniile din primele decenii ale secolului XX, dar \u0219i dup\u0103 anii 1930, \u00eenclinare c\u0103tre un tradi\u021bionalism integru \u00een cultura rom\u00e2n\u0103, spre autohtonism, spre na\u021bionalism \u0219i unitate na\u021bional\u0103 sub egida Ortodoxiei, c\u0103tre starea de \u00eenapoiere din sectorul rural ce se corela cu tradi\u021biile cre\u0219tine \u0219i cele populare; teoriile acestui curent se bazau pe pozi\u021bia du\u0219m\u0103noas\u0103 \u00een raport cu conceptele modernismului sau ale culturii moderne; \u00een calitate de reprezentan\u021bi ai acestei tendin\u021be se considerau Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Tudor Vianu, Radu Dragnea, Nichifor Crainic, Pamfil \u0218eicaru, Mateiu Caragiale, Vasile Voiculescu, Ion Pillat, Ovidiu Papadima. Ca urmare \u0219i s\u0103m\u0103n\u0103torismul (la baz\u0103 exist\u00e2nd revista \u201eS\u0103m\u0103n\u0103torul\u201d, administrat\u0103 de George Co\u0219buc, Nicolae Iorga, Alexandru Vlahu\u021b\u0103, Ilarie Chendi) se \u00eenregistra ca un curent ideologic \u0219i social-politic din primul deceniu al secolului XX, ideea mi\u0219c\u0103rii fundamentat\u0103 pe \u021binutul rural care trebuia s\u0103-\u0219i p\u0103streze valorile arhaice\/ autohtone, esteticul fiind redat prin pasteluri ce prezenta via\u021ba uman\u0103 de la sate \u00een corela\u021bie cu farmecul naturii \u00eenconjur\u0103toare; \u00een r\u00e2ndul scriitorilor ce promovau aceste idei afl\u00e2ndu-se Octavian Goga, Spiru Haret, Emil G\u00e2rleanu, Ion Ag\u00e2rbiceanu, Duiliu Zamfirescu. Iar dac\u0103 s\u0103 ne referim la poporanism (la baz\u0103 se afla revista \u201eVia\u021ba rom\u00e2neasc\u0103\u201d din Ia\u0219i, coordonat\u0103 de Garabet Ibr\u0103ileanu), atunci curentul \u00een cauz\u0103 avea o orientare popular\u0103 care considera c\u0103 popula\u021bia mediului s\u0103tesc este temelia \u0219i valoarea societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne, pe c\u00e2nd intelectualitatea urma s\u0103 fie orientat\u0103 \u00een a proteja exclusiv nevoile \u0219i drepturile \u021b\u0103r\u0103nimii, acest lucru reg\u0103sindu-se \u00een scrierile literare ale lui Mihail Sadoveanu, George Top\u00e2rceanu, Spiridon Popescu.
\nPrin analiza curentelor literare se presupune de a specifica \u0219i de a pune \u00een eviden\u021b\u0103 \u00eensu\u0219irile culturale de baz\u0103, dar \u0219i cine sunt reprezentan\u021bii acestora. Dac\u0103 s\u0103 abord\u0103m, spre exemplu, orientarea expresionismului, aceasta este o adoptare literar\u0103 ap\u0103rut\u0103 la \u00eenceputul secolului al XX-lea \u00een Germania, caracteriz\u00e2ndu-se prin amplificarea intona\u021biei \u0219i intensitatea expresiei, astfel f\u0103c\u00e2ndu-se o tentativ\u0103 asupra curentului realist. \u00cen arta literar\u0103 rom\u00e2n\u0103 printre reprezentan\u021bii acestei mi\u0219c\u0103ri s-au \u00eenscris Lucian Blaga – cel mai de seam\u0103 scriitor al expresionismului, Ion Barbu, George Bacovia, Tudor Arghezi, Alexandru Philippide, Aron Cotru\u0219, Felix Aderca, Horia Bonciu, Ion C\u0103lug\u0103ru, Eugen Relhis, c\u00e2t \u0219i al\u021bii. Iar dac\u0103 s\u0103 vorbim despre simbolism – orientare care poate fi considerat\u0103 parte a curentului modernist – acesta s-a impus ca o mi\u0219care \u00een arta literar\u0103 universal\u0103 c\u0103tre sf\u00e2r\u0219itul secolului al XIX-lea \u0219i \u00eenceputul secolului al XX-lea, unde cu ajutorul simbolurilor s-a experimentat s\u0103 se determine leg\u0103tura reciproc\u0103 dintre fenomenele naturii \u0219i intelectului uman sau, mai bine zis, morala uman\u0103; astfel d\u00e2nd libertate versului prin melodie \u0219i armonie verbal\u0103, f\u0103r\u0103 a fi dependent de exactitatea tradi\u021bionalismului clasic; \u00een literatura rom\u00e2n\u0103 cu aceste idei este prezent Tudor Arghezi, Alexandru Macedonski, Mateiu Ion Caragiale, Ion Minulescu, Ion Vinea, I.M. Ra\u0219cu, Felix Aderca, George Bacovia, Luca Caragiale, Iuliu Cezar S\u0103vescu, Mircea Demetriade, Dimitrie Anghel, \u0218tefan Petic\u0103. C\u00e2t despre naturalism, curent care de fapt a prezidat la fondarea realismului, acesta este simbolul care tinde de a reface realitatea \u00een modul cel mai exact \u0219i devotat, p\u00e2n\u0103 \u0219i \u00een limita fenomenelor neesen\u021biale, consider\u00e2ndu-se acea no\u021biune filozofic\u0103 care trateaz\u0103 c\u0103 \u00een afara naturii nu exist\u0103 nimic altceva; orientarea literar\u0103 respectiv\u0103 \u0219i-a f\u0103cut apari\u021bia \u00een Fran\u021ba \u00een a doua jum\u0103tate a secolului XIX \u0219i era st\u0103p\u00e2nit\u0103 de ideea pozitivismului unde aspectul binelui se considera \u00een afara moralei umane; \u00een calitate de reprezentan\u021bi ai naturalismului rom\u00e2nesc sunt considera\u021bi Ioan Slavici, Liviu Rebreanu, Ion Luca Caragiale, Barbu \u0218tef\u0103nescu Delavrancea, Eugen Barbu. O alt\u0103 tendin\u021b\u0103 literar\u0103 ce impresioneaz\u0103 prin con\u021binutul ei este suprarealismul (reprezent\u00e2nd perioada interbelic\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een anii patruzeci), care se caracterizeaz\u0103 prin libertatea integral\u0103 \u00een modul de redare a ideilor; accentul fiind pus pe ac\u021biunea brusc\u0103 \u0219i ira\u021bional\u0103 a imagina\u021biei, astfel contest\u00e2nd existen\u021ba g\u00e2ndirii logice. Suprarealismul a luat na\u0219tere \u00een prima jum\u0103tate a secolului XX, iar \u00een calitate de reprezentan\u021bi \u00een literatura rom\u00e2n\u0103 reg\u0103sindu-se Geo Bogza, Virgil Teodorescu, Gellu Naum, Gherasim Luca, Sa\u0219a Pan\u0103, Paul P\u0103un. Efectiv, tendin\u021bele literare precum simbolism, suprarealism, expresionism, dadaism fac parte din curentul modernismului, mi\u0219care ideologic\u0103 care neag\u0103 valorile trecutului ce sunt redate prin fenomenul tradi\u021bionalismului – obiceiuri \u0219i r\u00e2nduieli comune unui popor, stabilite prin tradi\u021bii populare. Evident, lucruri cunoscute \u00een literatura de specialitate.
\nExplor\u00e2nd cele expuse mai sus, observ\u0103m c\u0103 fiecare orientare literar\u0103 se bazeaz\u0103 pe o anumit\u0103 idee, pe anumite concep\u021bii filozofice, aspecte morale sau religioase, etc., astfel reflect\u00e2ndu-\u0219i con\u021binutul prin diverse forme de exprimare. Pentru a \u00een\u021belege mai deslu\u0219it \u00een\u021belesul acestei lucr\u0103ri care dore\u0219te s\u0103 se pronun\u021be asupra curentului literar modernist, ca parte a secolului XX, atunci ar urma s\u0103 ne centr\u0103m pe acele ideologii prin care au activat scriitorii rom\u00e2ni din perioada interbelic\u0103, c\u00e2t \u0219i postbelic\u0103. Dup\u0103 cum se cunoa\u0219te, \u00een majoritatea cazurilor scriitorii rom\u00e2ni din perioada interbelic\u0103 \u0219i-au orientat crea\u021bia literar\u0103 prin mi\u0219carea tradi\u021bionalismului, avangardismului, constructivismului, integralismului; iar cei din spa\u021biul postbelic s-au afirmat mai mult prin realism socialist, structuralism, poststructuralism, feminism, optzecism literar, deprimism, postmodernism, \u00een cele din urm\u0103 literatura rom\u00e2n\u0103 manifest\u00e2ndu-se prin acele curente literare care nemijlocit au slujit \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 oarecare pentru necesit\u0103\u021bile poporului rom\u00e2n sau, mai bine zis, pentru interesele\/ aspira\u021biile unor categorii sociale dintr-o anumit\u0103 perioad\u0103 de timp. Lu\u00e2nd \u00een considera\u021bie c\u0103 \u00een literatura rom\u00e2n\u0103 curentul modernismului s-a perindat de-a lungul secolului XX, atunci analiza crea\u021biilor literare puse \u00een lumin\u0103 se vor cerceta \u00een dependen\u021b\u0103 de dou\u0103 perioade \u2013 interbelic\u0103 \u0219i postbelic\u0103, iar genul literar ar urma s\u0103 fie divizat cu referire la poezie, proz\u0103, etc., cu prec\u0103dere fiind \u00een vizor romanul.
\nModernismul, \u00een calitate de curent prop\u0103\u0219itor \u0219i care a dorit \u00een orice fel s\u0103 rup\u0103 rela\u021biile cu tradi\u021bionalismul, este mi\u0219carea \u0219i tendin\u021ba inovatoare ce sus\u021bine fondarea unui nou principiu de crea\u021bie literar\u0103 \u0219i fondarea unui nou concept pentru cultura literaturii. Av\u00e2ndu-i ca protagoni\u0219ti pe criticii literari rom\u00e2ni (cei mai de vaz\u0103 – George C\u0103linescu, Eugen Lovinescu, Vladimir Streinu, Tudor Vianu) care \u00een timp \u0219i-au expus teoriile despre \u00eentreaga diversitate a acestui curent, literatura rom\u00e2n\u0103 de specialitate r\u0103m\u00e2ne a fi o surs\u0103 demn\u0103 de aten\u021bie \u00een totalitatea acestor aspecte. Drept urmare, conform constat\u0103rilor, modernismul se remarc\u0103 prin opozi\u021bie fa\u021b\u0103 de tradi\u021bionalism, fiind contradictoriu \u00een viziune \u0219i conceperea ac\u021biunilor. Evolu\u021bia modernismului, \u00een timp, s-a manifestat \u00een dependen\u021b\u0103 de epoca istoric\u0103, marc\u00e2ndu-se printr-o anumit\u0103 stare de lucruri \u0219i evenimente corespunz\u0103toare. A\u0219a fiind, curentul literar modernist se identific\u0103 prin perioada interbelic\u0103 \u0219i postbelic\u0103, ambele perioade av\u00e2nd \u00eentre ele diferen\u021bieri de atitudine \u00een raport cu conceptele abordate, prin tematica \u0219i forma de exprimare, \u0219i, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, prin cultura ce se raporteaz\u0103 la ansamblul de valori sociale cu care masele vin \u00een contact prin participare pentru a percepe arta crea\u021biei umane, care se nume\u0219te literatura rom\u00e2n\u0103.
\nDin totalitatea operelor puse \u00een lumin\u0103 de c\u0103tre scriitorii rom\u00e2ni vom men\u021biona crea\u021bia literar\u0103 expus\u0103 prin genul epic al prozei, proza av\u00e2nd \u00een subordine o multitudine de specii literare precum basme (expuneri cu elemente fantastice supranaturale), biografii \u0219i autobiografii, memorii, mituri (povestiri fabuloase cu caracter sacru) , nuvele (specie literar\u0103 mai mare dec\u00e2t schi\u021ba, dar mai scurt\u0103 \u0219i mai simplificat\u0103 dec\u00e2t romanul), romane, povestiri, schi\u021be jurnaliere, parabole (povestiri alegorice cu un cuprins religios sau moral). Astfel, cu prioritate, va fi pus\u0103 \u00een discu\u021bie specia literar\u0103 valorificat\u0103 prin romane \u2013 crea\u021bie a genului epic de \u00eentindere mare \u0219i cu con\u021binuturi complexe care se desf\u0103\u0219oar\u0103 \u00een cadrul unei \u00eent\u00e2mpl\u0103ri \u0219i de-a lungul unei anumite perioade, subordonat\u0103 \u00een limite de observa\u021bie social\u0103 \u0219i analiz\u0103 psihologic\u0103. Ca urmare, dac\u0103 \u00een perioada interbelic\u0103 crea\u021bia literar\u0103 \u00een proz\u0103 are tendin\u021ba de a se exprima prin genul epic de \u00eentindere vast\u0103 cum ar fi romanul, oricum la baz\u0103 \u00een mare parte r\u0103m\u00e2n \u0219i scrierile redate prin nuvele, povestiri, etc. \u00cens\u0103 romanul a fost acea art\u0103 artistic\u0103 care a revolu\u021bionat literatura rom\u00e2n\u0103 \u0219i sub acest aspect aceasta a fost motivat\u0103 de concep\u021bii moderniste unde prin cultura sa, ca mijloc spiritual al existen\u021bei sociale, s-a impus ca form\u0103 \u0219i metodologie \u00een stimularea crea\u021biei literare rom\u00e2ne\u0219ti. Romanul din perioada interbelic\u0103 s-a eviden\u021biat prin ac\u021biunea de a relata starea emo\u021bional-interioar\u0103 a individului rom\u00e2n \u0219i despre tr\u0103irile\/ condi\u021biile acestuia din perioada respectiv\u0103, despre spiritul na\u021bional rom\u00e2nesc cu capacitatea de inteligen\u021b\u0103\/ de\u0219teptare \u00een procesul evolu\u021biei, despre societatea rom\u00e2n\u0103 \u00een \u00eentregul ei areal cu toate preocup\u0103rile vie\u021bii cotidiene \u0219i st\u0103rilor suflete\u0219ti, etc. – Mihail Sadoveanu fiind reprezentantul distins \u00een acest gen de crea\u021bie literar\u0103, considerat ca cel mai de vaz\u0103 narator care a relatat \u00een linii mari pozi\u021bia uman\u0103 a omului simplu din societate, mediul rural descris prin tot realul naturii \u00eenconjur\u0103toare, iar istoriografia \u021binutului \u0219i datinilor rom\u00e2ne\u0219ti din zonele rurale valorificat\u0103 prin con\u021binutul de g\u00e2ndire social\u0103. Pe c\u00e2nd \u00een perioada postbelic\u0103 romanul cuprinde o gam\u0103 de propriet\u0103\u021bi care diviz\u00e2ndu-se \u00een mai multe categorii se plaseaz\u0103 \u00een limitele de idee general\u0103 ce reflect\u0103 corespunz\u0103tor realitatea, astfel fiind pus\u0103 \u00een lumin\u0103 crea\u021bia cu con\u021binuturi politice, psihologice, ideologice, social-istorice propriu societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti; totodat\u0103, un loc \u00eensemnat \u00eel ocup\u0103 specia genului epic \u00een proz\u0103 cu componente eseistice, deci literatura eseurilor, exemplu ar fi \u201eMorome\u021bii\u201d, vol. II, de Marin Preda – ideea de existen\u021b\u0103 social\u0103 g\u0103sindu-\u0219i loc \u00een zona rural\u0103 a societ\u0103\u021bii. Nec\u0103ut\u00e2nd la aceste diferen\u021bieri, oricum crea\u021bia literar\u0103 \u00een proz\u0103 din perioada interbelic\u0103 are o cotitur\u0103 imens\u0103 c\u0103tre renovare \u0219i valorificarea noului din modernism, evident de a adapta exigen\u021bele literaturii la cerin\u021be noi cu orient\u0103ri moderne \u0219i c\u0103tre un segment al civiliza\u021biei care \u00ee\u0219i exprim\u0103 caracterul \u00een termeni de cultur\u0103 social\u0103\/ spiritual\u0103\/ intelectual\u0103\/ moral\u0103 sau emo\u021bional\u0103; iar litera\u021bii timpului s\u0103 produc\u0103 efecte c\u00e2t mai frumoase \u00een produsul scriitoricesc. Dup\u0103 cum se cunoa\u0219te, orientarea se plasa c\u0103tre via\u021ba spiritual\u0103, c\u0103tre tr\u0103s\u0103turile morale ale omului \u0219i c\u0103tre st\u0103rile emo\u021bional-suflete\u0219ti ale poporului rom\u00e2n, \u00een mod aparte din localit\u0103\u021bile rurale \u2013 romanul cu \u00eenclinare propriu psihologiei umane \u00eei determin\u0103 pe prozatorii rom\u00e2ni s\u0103 elaboreze o tematic\u0103 sau, mai bine zis, o oper\u0103 literar\u0103 de analiz\u0103 social-psihologic\u0103, aceasta fiind \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 oarecare influen\u021bat\u0103 de bergsonism (doctrina filozofic\u0103 a lui Bergson care afirm\u0103 c\u0103 adev\u0103rul nu este accesibil cunoa\u0219terii \u0219tiin\u021bifice) prin recompunerea trecutului ce are la baz\u0103 curentul de memorie afectiv\u0103; astfel crea\u021bia din epoca interbelic\u0103 are \u0219i un caracter sentimental ce predispune la melancolie \u0219i contempla\u021bie, \u00eenclinat\u0103 s\u0103 idealizeze realitatea \u00een mod romantic. Ca atare, romanul din perioada interbelic\u0103 se prezint\u0103 prin caracteristica omului din societatea rom\u00e2n\u0103, centrul de referin\u021b\u0103 av\u00e2nd tangen\u021b\u0103 cu spiritualitatea \u0219i conduita uman\u0103, accentul explor\u00e2nd conota\u021biile culturii morale \u0219i spirituale \u2013 subiectele respective fiind prezente \u00een opera lui Mihail Sadoveanu, Anton Holban, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, Mircea Eliade, Ion Slavici, Ionel Teodoreanu, Garabet Ibr\u0103ileanu, Mihail Sebastian, Constantin Stere, Gib I. Mih\u0103iescu, Duiliu Zamfirescu, Mateiu Ion Caragiale, Hortensia Papadat Bengescu, Nicolae Filimon, Ion Biberi, al\u021bii. Criticul literar Garabet Ibr\u0103ileanu a sus\u021binut ideea prin existen\u021ba romanului de analiz\u0103 \u0219i de crea\u021bie, astfel romanul de analiz\u0103 fiind un lucru care cap\u0103t\u0103 via\u021b\u0103 \u00een mai multe ipostaze, la baz\u0103 av\u00e2nd fiin\u021ba viabil\u0103 care se manifest\u0103 prin ac\u021biuni reale, prin afirma\u021bii multiple cu facultatea de a exprima un grai \u00eensufle\u021bit; drept urmare prin analiz\u0103 – ca metod\u0103 \u0219tiin\u021bific\u0103 de cercetare a realit\u0103\u021bii – este examinat\u0103 structura sufleteasc\u0103 proprie individului, deci psihologia fiin\u021bei umane cu \u00eentreaga complexitate a st\u0103rilor emo\u021bional-suflete\u0219ti; se men\u021bioneaz\u0103 c\u0103 romanul psihologic este \u0219i romanul de analiz\u0103, reprezentan\u021bii acestuia fiind Camil Petrescu, Mircea Eliade, Hortensia Papadat-Bengescu. \u00cens\u0103 prin romanul de crea\u021bie individul este descris prin ansamblul manifest\u0103rilor prin care se exteriorizeaz\u0103 via\u021ba psihic\u0103 a acestuia, drept care este vorba de conduita uman\u0103. Prozatorul \u0219i dramaturgul Liviu Rebreanu, care a evocat starea \u021b\u0103ranului\/ omului de la sat prin romanul \u201eIon\u201d, cu subtitlul \u201eGlasul p\u0103m\u00e2ntului, Glasul iubirii\u201d (roman obiectiv), lucrare de condi\u021bie social-uman\u0103 \u0219i analiz\u0103 psihologic\u0103, a fost romancierul cu scrieri realiste, pun\u00e2nd \u00een lumin\u0103 romanul \u201eR\u0103scoala\u201d (primul volum editat \u00een 1932, al doilea volum \u00een 1966), p\u0103truns de evenimentele \u021b\u0103ranilor din 1907 \u2013 din analiza lui George C\u0103linescu fiind considerat un roman al gloatei, respectiv considerat capodopera literaturii rom\u00e2ne din perioada interbelic\u0103. Apoi continu\u00e2nd cu romanul \u201eP\u0103durea sp\u00e2nzura\u021bilor\u201d (roman obiectiv) de atitudine psihologic-uman\u0103 \u00een vreme de r\u0103zboi (1922), apoi au urmat \u0219i alte romane \u201eAm\u00e2ndoi\u201d \u2013 din nou o lucrare real\u0103, de tip poli\u021bienesc, inspirat\u0103 din fapte criminale. Iar scriitorul Mateiu Ion Caragiale \u00een romanul \u201eCraii de Curtea-Veche\u201e, c\u00e2t \u0219i \u201eRemember\u201d, descrie via\u021ba uman\u0103 \u00een limitele \u00eentunericului, adic\u0103 dup\u0103 ce se las\u0103 noaptea pe p\u0103m\u00e2nt; iar ac\u021biunea exprim\u0103 \u00eensu\u0219irea prin tot ceea ce este suav \u0219i plin de aten\u021bie, \u0219i grija pentru individul p\u0103m\u00e2ntesc. A\u0219adar, tema mediului rural este evocat\u0103 de Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Ion Slavici, c\u00e2t \u0219i al\u021bii, expunerile acestora fiind \u00eenzestrate de o pondere \u00eenalt\u0103 \u0219i cu varia\u021bii proprii. Dac\u0103 s\u0103 ne referim la Ion Slavici, scriitorul abordeaz\u0103 tema cu privire la existen\u021ba omului \u00een anturajul rural, descrierile con\u021bin\u00e2nd elemente despre conduita uman\u0103, cuprinz\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la cele mai mici detalii con\u021binuturi despre totalitatea obiceiurilor \u0219i deprinderilor ale unui grup social; despre cum se aplic\u0103 limba vorbit\u0103 \u00een procesul de comunicare dintre membrii unei anumite colectivit\u0103\u021bi; despre totalitatea obiectelor care \u00eembrac\u0103 corpul omenesc, deci se are \u00een vedere vestimenta\u021bia \u2013 \u00een viziunea criticului literar George C\u0103linescu, Ion Slavici este privit \u0219i comparat ca un \u201dinstrument de observa\u021bie excelent al mediului rural\u201d. Referindu-ne la scriitorul Duiliu Zamfirescu, romancierul a prezentat \u00een scrierile sale tabloul real \u0219i complex din societatea rom\u00e2n\u0103 c\u0103tre sf\u00e2r\u0219itul secolului XIX \u0219i \u00eenceputul secolului XX, astfel subiectele au fost relatate \u00een romanele \u201eAnna\u201d, \u201eVia\u021ba la \u021bar\u0103\u201d, \u201eT\u0103nase Scatiu\u201d, \u201e\u00cen r\u0103zboi\u201d, \u201e\u00cendrept\u0103ri\u201d, toate din seria de produc\u021bii literare \u201eCiclul Com\u0103ne\u0219tenilor\u201d \u2013 tr\u0103irile emo\u021bional-suflete\u0219ti \u0219i existen\u021ba omului fiind caracterizat\u0103 \u00een dependen\u021b\u0103 de pozi\u021bia social\u0103 pe care o ocup\u0103 acesta \u00een comunitate. Duiliu Zamfirescu este primul scriitor rom\u00e2n care a pus \u00een lumin\u0103 romanul cronic\u0103 (prin analiza c\u00e2t mai profund\u0103 a ac\u021biunilor \u0219i \u00eent\u00e2mpl\u0103rilor), red\u00e2nd prin acesta imaginea vie\u021bii din societatea rom\u00e2n\u0103 de la sf\u00e2r\u0219itul sec. XIX, prin care men\u021bioneaz\u0103 despre simplitatea moravurilor \u0219i a traiului \u00een patriarhat, a\u0219a zis, \u00een spiritul tradi\u021biilor str\u0103vechi. Pe c\u00e2nd prin intermediul romanelor lui Camil Petrescu cunoa\u0219tem o tematic\u0103 ce apar\u021bine de domeniul intelectualit\u0103\u021bii, o categorie social\u0103 de oameni a c\u0103rei activitate \u021bine \u0219i se desf\u0103\u0219oar\u0103 \u00een sfera vie\u021bii spirituale. Totodat\u0103, Camil Petrescu este scriitorul \u0219i promotorul care pune bazele romanului modern, astfel f\u0103c\u00e2nd un sf\u00e2r\u0219it pentru romanul tradi\u021bional. Romanul \u201eUltima noapte de dragoste, \u00eent\u00e2ia noapte de r\u0103zboi\u201d, publicat \u00een 1930, reflect\u0103 opera dramatic\u0103 a omului intelectual care \u00een\u021belege lucrurile \u00een deplin\u0103tatea facult\u0103\u021bilor mintale; \u00een prima parte a lucr\u0103rii scriitorul Camil Petrescu infiltreaz\u0103 ac\u021biunea individului prin procesul afectiv al dragostei care, \u00een acela\u0219i timp, acesta este cuprins de situa\u021bii incerte \u0219i ne\u00eencredere \u00een sine; pe c\u00e2nd \u00een partea a doua se \u00eenregistreaz\u0103 faptul c\u0103 omul \u00een asemenea \u00eemprejur\u0103ri de nesiguran\u021b\u0103 este capabil s\u0103 purcead\u0103 la alte aspecte existen\u021biale \u0219i cuget\u0103ri, \u0219i anume la acela de a con\u0219tientiza limpede necesitatea \u0219i utilitatea lucrurilor \u00een dependen\u021b\u0103 de anturajul nou creat, \u00een cazul dat fiind anturajul st\u0103rii de r\u0103zboi \u2013 \u00een linii generale, tabloul integral al romanului are o clasificare at\u00e2t real\u0103, c\u00e2t \u0219i imaginar\u0103, cu tangen\u021b\u0103 direct\u0103 la sentimentul de responsabilitate moral\u0103 a fiin\u021bei umane fa\u021b\u0103 de propria sa conduit\u0103. Romancierul Ionel Teodoreanu prin trilogia \u201eLa Medeleni\u201d, editat\u0103 \u00een 1925, zugr\u0103ve\u0219te destinul unei familii, respectiv existen\u021ba copiilor din aceast\u0103 familie, nemijlocit despre rela\u021bia reciproc\u0103 dintre acestea, esen\u021ba fiind bazat\u0103 prin redarea caracterului, emo\u021biilor \u0219i leg\u0103tura contradictorie dintre acestea, echilibrul emo\u021bional av\u00e2nd o semnifica\u021bie aparte, \u00een cele din urm\u0103 este pus \u00een joc aspectul ce \u021bine de sentimentul dragostei umane care se dovede\u0219te a fi procesul afectiv-autentic specific omului din ast\u0103 lume. Referindu-ne \u0219i la prozatorul\/ dramaturgul Gib I. Mih\u0103iescu, romancierul de analiz\u0103 psihologic\u0103, lucr\u0103rile Domniei sale sunt tratate cu o claritate deosebit\u0103 \u00een g\u00e2ndire \u0219i sunt considerate de o pondere aparte \u00een literatura rom\u00e2n\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Vasile GHICA \u00cen ghearele r\u00e2sului Vai de \u021bara c\u0103reia ho\u021bii \u00eei hot\u0103r\u0103sc destinul! Dup\u0103 1990, rom\u00e2nilor le-au lipsit nu banii,<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16233"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=16233"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16233\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":16234,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16233\/revisions\/16234"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=16233"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=16233"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=16233"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}