{"id":16191,"date":"2021-10-18T19:52:42","date_gmt":"2021-10-18T16:52:42","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=16191"},"modified":"2021-10-18T19:52:42","modified_gmt":"2021-10-18T16:52:42","slug":"spatii-culturale-nr-78-1","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=16191","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 78 (1)"},"content":{"rendered":"

Opinii, puncte de vedere, reac\u021bii<\/strong><\/em><\/p>\n

Mircea COSTACHE<\/strong>
\n\"\"

Limba \u2013 cel mai pre\u021bios document istoric, ignorat de cercetarea istoric\u0103 rom\u00e2neasc\u0103<\/em><\/p>\n

\t\u00cen mod premeditat (oare de ce?!) sau din ignoran\u021b\u0103, unii istorici omit studierea \u0219i interpretarea faptelor de limb\u0103, a idiomurilor, din cercetarea istoriei vechi. Dup\u0103 ei vin lingvi\u0219ti de aceea\u0219i teap\u0103 s\u0103 sminteasc\u0103 genera\u021biile cu lucr\u0103ri lexicografice mistificatoare, dic\u021bionare care acrediteaz\u0103 etimologii fanteziste, hiper absurde, menite s\u0103 consfin\u021beasc\u0103 r\u0103t\u0103cirea (deliberat\u0103 ori \u00eent\u00e2mpl\u0103toare) de c\u0103ile adev\u0103rului \u0219i probit\u0103\u021bii \u0219tiin\u021bifice. \u201e… Limba popular\u0103 este cel mai valoros document istoric pentru epocile vechi, iar pentru \u00eenceputuri adeseori singurul. (…) Numai limba, considerat\u0103 \u00een ansamblul structurii ei poate s\u0103 dea indicii concrete \u00een ce prive\u0219te alc\u0103tuirea ini\u021bial\u0103 a comunit\u0103\u021bii etnic-sociale a poporului rom\u00e2n.\u201d (I. I. Rusu). \u201eO ipotez\u0103 a istoricului, care nu rimeaz\u0103 cu realitatea lingvistic\u0103, nu face nici dou\u0103 parale!\u201d (Ion Coja, Transilvania-Invincibile Argumentum).
\n\t\u00cen absen\u021ba lingvisticii istorice \u0219i a studiului crea\u021biei populare ca metod\u0103 de cercetare a trecutului \u00eendep\u0103rtat, istoricul nu este om de \u0219tiin\u021b\u0103 autentic, ci mai mult un propagandist, con\u0219tient sau nu, \u00een slujba altor interese (vezi cazul L. Boia). Dup\u0103 acest preambul teoretic, iat\u0103 un exemplu edificator: \u00een anul 1982, a ap\u0103rut, sub egida Academiei Ungare de \u0218tiin\u021be, cartea \u201eA Magyar Szokeszlet Roman Elemeinek Tortenete\u201d (Elemente rom\u00e2ne\u0219ti \u00een lexicul maghiar. Privire istoric\u0103), 560 pag., a cercet\u0103torului Bakos Ferenc. \u00cen 1983 a luat cuno\u0219tin\u021b\u0103 de aceast\u0103 lucrare \u0219i Academia Rom\u00e2n\u0103. Ei, \u0219i?! Nici p\u00e2n\u0103 \u00een ziua de azi nu s-a sinchisit niciun [c]academician, de la sec\u021bia lingvistic\u0103, s\u0103 ia \u00een discu\u021bie respectiva lucrare \u0219i, eventual, s\u0103 \u00eentreprind\u0103 cuvenitele modific\u0103ri \u00een funambulescul nostru DEX, invocat de marele public mai des dec\u00e2t Sf\u00e2nta Scriptur\u0103.
\n\tBakos Ferenc, \u00een cercetarea sa, a ajuns la concluzia c\u0103 majoritatea cuvintelor \u201estr\u0103ine\u201d din limba maghiar\u0103 sunt de origine rom\u00e2neasc\u0103. Cele 2.333 de cuvinte care provin din rom\u00e2n\u0103, fa\u021b\u0103 de cele numai 250 de cuvinte originare din limbile ugro-finice primare, atest\u0103 faptul c\u0103 maghiara nu este realmente o limb\u0103 ugro-finic\u0103, ci mai degrab\u0103 un \u201emixtum compositum\u201d din graiurile celor ataca\u021bi, ocupa\u021bi, oprima\u021bi, asimila\u021bi, maghiariza\u021bi, \u00eenvecina\u021bi, coabitan\u021bi de-a lungul vremii. \u00cen acela\u0219i timp, cercet\u0103torii, istoricii, lingvi\u0219tii \u0219i filologii rom\u00e2ni nu g\u0103sesc altceva mai bun de f\u0103cut dec\u00e2t s\u0103 perpetueze un DEX anchilozat, \u00een care cele 2.333 de cuvinte pe care Bakos Ferenc le consider\u0103 a fi de origine rom\u00e2n\u0103 sunt, nici mai mult nici mai pu\u021bin dec\u00e2t cuvinte de origine maghiar\u0103!… Pentru realizatorii DEX-ului, \u201em\u00e2ntuitor\u201d este provenit din maghiar\u0103, la fel \u0219i sf\u00e2ntul cuv\u00e2nt al cuvintelor rom\u00e2ne\u0219ti, \u201eneam\u201d, este un \u00eemprumut tot din maghiar\u0103!!! DEX-ul este lucrarea lexicografic\u0103 cea mai uzitat\u0103, cu cea mai mare for\u021b\u0103 de mistificare a adev\u0103rului istoric \u0219i lingvistic, care colporteaz\u0103 uria\u0219ul fals istoric al acredit\u0103rii \u00eentregului lexic al limbii rom\u00e2ne ca av\u00e2nd origini str\u0103ine, ungure\u0219ti, bulg\u0103re\u0219ti, turce\u0219ti, s\u00e2rbe\u0219ti, slave, albaneze, grece\u0219ti, latine, etc., ca \u0219i c\u00e2nd str\u0103bunii no\u0219tri traco-geto-daci ar fi a\u0219teptat mii de ani \u00een surdo-mu\u021benie s\u0103 vin\u0103 l\u00e2ng\u0103 sau peste ei bulgarii, maghiarii \u0219i to\u021bi ceilal\u021bi ca s\u0103 le dea nume ve\u0219mintelor, hranei, culturilor, uneltelor, vie\u021buitoarelor. Noroc cu unii str\u0103ini al c\u0103ror bun sim\u021b \u0219tiin\u021bific, istorico-lingvistic, nu s-a atrofiat \u0219i nici mercantilizat \u00eentru totul, ca s\u0103 mai dea \u0219i alor no\u0219tri de g\u00e2ndit. M\u0103car de g\u00e2ndit, c\u0103 de \u00eenf\u0103ptuit slab\u0103 speran\u021b\u0103, \u201esacrosanctul\u201d nostru DEX tot sub zodia falsului \u0219i a improviza\u021biei continu\u0103 s\u0103 n\u0103uceasc\u0103 de zor poporul, mai ceva ca televizorul!<\/p>\n


\nPetrache PLOPEANU<\/strong>
\n\"\"

Perspectiva nebuniei sau nebunia perspectivei?<\/strong><\/p>\n

Motto:
\n\u201eNe ascundem \u00een spatele propriului obraz, \u00een timp ce nebunul se dest\u0103inuie printr-al s\u0103u. Se ofer\u0103, se d\u0103 pe fa\u021b\u0103, se pred\u0103 celorlal\u021bi. Pierz\u00eendu-\u0219i masca, \u00ee\u0219i face public\u0103 angoasa, o impune primului venit, \u00ee\u0219i afi\u0219eaz\u0103 enigmele. At\u00eeta indiscre\u021bie irit\u0103. E firesc, prin urmare, s\u0103 fie legat fedele\u0219 \u0219i izolat.\u201d
\n(Cioran, Silogismele am\u0103r\u0103ciunii)<\/em><\/p>\n

Ne a\u0219teapt\u0103 doar nebunia sau viitorul va fi unul \u201enebun\u201d? Poate c\u0103 nu este o deosebire evident\u0103 \u00eentre cele dou\u0103 propozi\u021bii care alc\u0103tuiesc fraza anterioar\u0103, dar aceasta exist\u0103, \u00een m\u0103sura \u00een care contrariile alc\u0103tuiesc un \u00eentreg. Vremea noastr\u0103 este una a nebuniei, f\u0103r\u0103 sau cu ghilimele, a\u0219a cum este orice timp \u00een care fenomenele sociale, politice, economice, militare, culturale, naturale o iau razna, sf\u00e2r\u0219itul fiind imprevizibil indiferent de sensul lui: fie s\u0103 ie\u0219im, nu doar cu fa\u021ba curat\u0103, ci mult mai bine, fie s\u0103 fim pu\u0219i \u201ede fa\u021b\u0103\u201d cu apocalipsa. Ar fi un truism s\u0103 spun c\u0103 doar de noi depinde ce va fi.
\nAccentul acestui articol cade, precum se vede, pe \u201enebunie\u201d. Ce este nebunia? NEBUN\u00cdE, nebunii, s. f. 1. Pierdere a judec\u0103\u021bii din cauza unei boli mintale; demen\u021b\u0103, aliena\u021bie mintal\u0103. \u25ca Loc. adv. (Fam.) La nebunie = foarte mult, enorm. 2. Lips\u0103 de judecat\u0103 dreapt\u0103, de minte, de cump\u0103nire; nechibzuin\u021b\u0103, nesocotin\u021b\u0103, prostie. \u2666 Neast\u00e2mp\u0103r, zburd\u0103lnicie. 3. Fapt\u0103, vorb\u0103 etc. nesocotit\u0103, extravagant\u0103, prostie; fapt\u0103 de om nebun. \u2666 (Mai ales la pl.) Fapt\u0103 lipsit\u0103 de seriozitate; n\u0103zb\u00e2tie, ghidu\u0219ie, \u0219treng\u0103rie, n\u0103zdr\u0103v\u0103nie, pozn\u0103. \u2013 Nebun + suf. -ie.
\n\u2022\tsursa: DEX ’09 (2009)
\nCitind motto-ul a\u0219ezat \u00een capul articolului putem percepe, chiar \u00eentr-o prim\u0103 lectur\u0103, modul \u00een care Cioran face deosebirea dintre omul considerat s\u0103n\u0103tos \u0219i cel considerat nebun. Cel dint\u00e2i se ascunde, \u00een timp ce al doilea se dest\u0103inuie, se ofer\u0103, se d\u0103 pe fa\u021b\u0103, se pred\u0103 celorlal\u021bi. Deci primul nu se ofer\u0103, nu se d\u0103 pe fa\u021b\u0103, nu se pred\u0103 celorlal\u021bi. Care este motivul care-l \u00eendeamn\u0103 pe acesta s\u0103 se ascund\u0103, motiv care se cite\u0219te \u0219i \u00een cheia consecin\u021belor pentru cel\u0103lalt? Posibilitatea de a fi \u201elegat fedele\u0219 \u0219i izolat\u201d.
\nIdentific aici atitudinea fa\u021b\u0103 de cel considerat nebun de c\u0103tre cei considera\u021bi s\u0103n\u0103to\u0219i \u0219i \u00eendat\u0103 apare interesul de a observa modul \u00een care este definit\u0103 nebunia \u00een diferite timpuri \u0219i societ\u0103\u021bi, care este atitudinea fa\u021b\u0103 de cei defini\u021bi nebuni. (Folosesc \u00een acest sens o serie de informa\u021bii preluate din articolul Lilianei En\u0103chescu, dr. psih. Direc\u021bia de Asisten\u021b\u0103 Social\u0103 \u0219i Protec\u021bia Copilului, sector 1, Bucure\u0219ti; DLMFS-CRIFST: Evolu\u021bia istoric\u0103 a ideilor despre nebunie).
\n\u00cen Grecia Antic\u0103, nebunia, a\u0219a cum este ea ilustrat\u0103 de Xenofon (Anabasis), Eschil (Orestia, Trahinienele), Sofocle (Antigona, Ajax) \u0219i Euripide, marii tragedieni greci, nebunia este un conflict \u0219i o pedeaps\u0103 pentru abateri de la ceea ce era statornicit de zei. Exist\u0103 \u0219i personificarea nebuniei \u00een mituri, sub forma unor personaje precum Eryniile, Hecate, Meduza. Platon descrie patru feluri de nebunie: nebunia oracular\u0103 cauzat\u0103 de zeul Apollo, nebunia orgiastic\u0103 \u0219i extatic\u0103 a zeului Dionysos, nebunia-inspira\u021bie, produs\u0103 de muze \u0219i nebunia erotic\u0103 produs\u0103 de Venus \u0219i Eros. Pe l\u00e2ng\u0103 aceasta, Platon a\u0219az\u0103 nebunia-boal\u0103, separ\u00e2nd nebunia cultural\u0103 de nebunia-boal\u0103. Un nebun temporar celebru este Ahile \u00een Iliada (Homer).
\nBiblia concepe nebunia ca o posesiune demoniac\u0103, starea de nebunie fiind determinat\u0103 de p\u0103trunderea \u00een corpul uman a unor for\u021be malefice, care \u00eel rup pe om de Dumnezeu. \u00cen Noul Testament sunt cunoscute vindec\u0103rile lui Iisus prin determinarea celui posedat s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 la credin\u021b\u0103, mai ales prin post \u0219i rug\u0103ciune.
\n\u00cen Evul Mediu european, ideea de posesiune demoniac\u0103, conectat\u0103 \u0219i cu epilepsia, determin\u0103 preluarea trat\u0103rii nebunilor de c\u0103tre biseric\u0103 prin practici de exorcizare de c\u0103tre preo\u021bi. Perspectiva asupra nebuniei se modific\u0103 \u00een perioada Rena\u0219terii, a\u0219a cum dovede\u0219te Erasm de Rotterdam prin lucrarea sa Elogiul nebuniei. Acesta consider\u0103 c\u0103 nebunia este aceea care descoper\u0103 \u0219i ironizeaz\u0103 defectele umane. Este momentul \u00een care rolul schimbat al nebuniei este preluat de c\u0103tre bufon, personaj \u00eenvestit la cur\u021bile epocii tocmai cu dezv\u0103luirea a ceea ce se dore\u0219te ascuns, adev\u0103rul fiind de multe ori obiectul desecretiz\u0103rii.
\nIluminismul secolului al XVIII-lea ra\u021bionalizeaz\u0103 discu\u021bia despre nebunie aduc\u00e2nd-o, \u00een diferite etape, \u00een domeniul medical, p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre. Nebunia-pedeaps\u0103 este \u00eenlocuit\u0103 definitiv prin nebunia-boal\u0103, iar contribu\u021bia unor practicieni este hot\u0103r\u00e2toare: Philippe Pinel confer\u0103 nebunilor statutul de bolnavi psihic, Jean-Martin Charcot descrie isteria, Emil Kraepelin face clasificarea bolilor psihice, Eugen Bleuler descrie schizofrenia, Sigmund Freud fundamenteaz\u0103 psihopatologia general\u0103, Ross Brunne \u0219i Kalten Brunne instituie psihofarmacologia ca domeniu al terapiei psihiatrice.
\nUna dintre manifest\u0103rile specifice nebuniei se leag\u0103 de tulbur\u0103rile de limbaj, acestea fiind concordante cu tulbur\u0103rile de g\u00e2ndire ale nebunilor, ceea ce \u00eei f\u0103cea pe ace\u0219tia, \u00een Evul Mediu, suspec\u021bi de comunicare cu Diavolul, de practicarea unor tehnici oculte, vr\u0103jitore\u0219ti.
\nDin toat\u0103 aceast\u0103 trecere scurt\u0103 \u00een revist\u0103 a evolu\u021biei ideilor despre nebunie, re\u021bin, \u00een concordan\u021b\u0103 cu \u201esilogismul\u201d lui Cioran, ideea c\u0103 nebunia este aruncarea m\u0103\u0219tii de c\u0103tre nebun, dezv\u0103luirea lui a\u0219a cum este f\u0103r\u0103 niciun fel de autocenzur\u0103. El, nebunul, se prezint\u0103 publicului dezbr\u0103cat de inhibi\u021bii \u0219i re\u021bineri.
\nS\u0103 vedem cum se \u00eenl\u0103n\u021buie premisele \u0219i concluziile silogismelor rezultate:
\n \u201eNe ascundem \u00een spatele propriului obraz,\u2026\u201d
\n\u201e\u2026\u00een timp ce nebunul se dest\u0103inuie printr-al s\u0103u.\u201d
\n\u201eSe ofer\u0103, se d\u0103 pe fa\u021b\u0103, se pred\u0103 celorlal\u021bi\u201d.
\n\u0219i urm\u0103torul:
\n\u201ePierz\u00eendu-\u0219i masca, \u00ee\u0219i face public\u0103 angoasa, o impune primului venit, \u00ee\u0219i afi\u0219eaz\u0103 enigmele.\u201d
\n\u201eAt\u00eeta indiscre\u021bie irit\u0103.\u201d
\n\u201eE firesc, prin urmare, s\u0103 fie legat fedele\u0219 \u0219i izolat.\u201d
\nA\u0219adar, obrazul este o masc\u0103 \u00een spatele c\u0103reia se ascunde adev\u0103ratul eu. Eu care poate fi atins de alte \u201eboli\u201d, altele dec\u00e2t nebunia \u0219i mult mai periculoase dec\u00e2t aceasta. Nebun este acela care \u00ee\u0219i dezgole\u0219te obrazul, cel care \u0219i-a aruncat masca, dintr-un motiv sau altul, iar acestea pot fi obiective, \u021bin\u00e2nd de societatea care \u00eel cuprinde \u00een ea \u0219i subiective, datorit\u0103 universului interior care nu rezist\u0103 propriului asalt al substan\u021belor \u0219i g\u00e2ndurilor, determinate \u00een mare parte de aceea\u0219i societate care se ascunde \u00een spatele propriului obraz. Dest\u0103inuirea \u00eei este propriul inamic, ea d\u00e2ndu-l pe m\u00e2na celorlal\u021bi. El crede c\u0103 se ofer\u0103 acestora, c\u00e2nd de fapt el se pred\u0103 lor.
\nAl doilea silogism aduce \u00een discu\u021bie adev\u0103ratul motiv al leg\u0103rii \u0219i izol\u0103rii nebunului: pierz\u00e2ndu-\u0219i masca, angoasa \u00eei devine evident\u0103, \u00ee\u0219i afi\u0219eaz\u0103 enigmele personale primului venit, care poate fi oricine. A-\u021bi \u00eenf\u0103\u021bi\u0219a tainele, durerile \u0219i celelalte frustr\u0103ri proprii are ca pandant preluarea lor volens-nolens de c\u0103tre receptor, ceea ce-l irit\u0103 pe acesta. \u00cenc\u0103rc\u0103tura negativ\u0103 poate fi prea mare uneori pentru ceilal\u021bi, iar ace\u0219tia reac\u021bioneaz\u0103 prin izolarea celui care irit\u0103 f\u0103\u021bi\u0219, considerat dintr-odat\u0103, nebun.
\nNebunul este un individ unic, fiecare nebunie fiind specific\u0103 fiec\u0103rui nebun, precum amprentele sunt specifice fiec\u0103rui individ, dar cauzele pot fi comune. Statisticile scot la iveal\u0103 \u00een Rom\u00e2nia dup\u0103 1989 cre\u0219terea puternic\u0103 a num\u0103rului celor care sufer\u0103 de afec\u021biuni nervoase, unele mai u\u0219oare, altele foarte grave, nebunie \u00een toate formele diagnosticate de psihiatri. Ar fi trebuit ca \u00een perioada dictaturii s\u0103 existe acest fenomen, dar se pare c\u0103 trecerea la democra\u021bie \u0219i democra\u021bia rom\u00e2neasc\u0103 \u00een sine sunt generatoare de afec\u021biuni care merg \u00een final spre nebunie. Cu c\u00e2t ne \u00eendep\u0103rt\u0103m de anul \u00eenl\u0103tur\u0103rii regimului comunist, cu at\u00e2t mai puternic bate un v\u00e2nt de nebunie peste Rom\u00e2nia. Toate tipurile istorice de nebunie se adun\u0103 \u00een fiin\u021ba acestui popor, de la nebunia ca pedeaps\u0103 stabilit\u0103 de cine \u0219tie ce divinit\u0103\u021bi pentru \u00eendep\u0103rtarea oamenilor de cele sfinte (vezi p\u0103tarea s\u0103rb\u0103torii Cr\u0103ciunului 1989 prin crim\u0103), p\u00e2n\u0103 la toate manifest\u0103rile descoperite de ilumini\u0219ti: isterie, schizofrenie, bolnavi psihici etc.
\nAjuns aici m\u0103 \u00eentreb, ca acel nebun coco\u021bat pe gardul spitalului de nebuni, privind la cei de afar\u0103: pe voi de ce v-au \u00eenchis acolo? \u201eNebunul\u201d poate fi poporul rom\u00e2n, putem fi noi to\u021bi privind la cei de afar\u0103, guvernan\u021bii no\u0219tri din 1989 p\u00e2n\u0103 \u00een prezent. \u201eNebunul\u201d pot fi \u00een aceea\u0219i m\u0103sur\u0103 popoarele lumii, oamenii de r\u00e2nd ai acestei planete, care sunt predispu\u0219i \u2013 au al\u021bii grij\u0103 de asta \u2013 la nebunie. Iar ultimii ani par s\u0103 confirme c\u0103 planeta pare s\u0103 fie un spa\u021biu al nebuniei, iar calea de vindecare nu mai este publicarea angoasei c\u0103tre primul venit, pentru c\u0103 nu mai exist\u0103 nimeni pe aceast\u0103 planet\u0103 \u201ecu toate \u021biglele pe cas\u0103\u201d, iar extratere\u0219trii sunt \u00eenc\u0103 departe, sau se \u021bin ei \u00een\u0219i\u0219i departe de noi pentru a nu se molipsi de starea noastr\u0103.
\nCum a\u0219 putea s\u0103 caracterizez starea poporului rom\u00e2n care \u00ee\u0219i pierde masca, \u00ee\u0219i face publice angoasele dar nimeni nu \u00eel ascult\u0103, ci \u00eencearc\u0103 s\u0103-l lege fedele\u0219 \u0219i s\u0103-l izoleze mai ceva ca \u00eenainte de \u201edemocra\u021bie\u201d? Nu vorbesc de cea atenian\u0103 \u0219i nici de tiraniile grece\u0219ti ale secolului VI \u00ee.Hr, ci de dictatura noastr\u0103 cea de toate zilele, pentru c\u0103, dup\u0103 cum se pare, spa\u021biul democra\u021biei la rom\u00e2ni se confund\u0103 cu nebunia, cu spitalul de nebuni, unde guvernan\u021bii sunt nu medicii care trateaz\u0103, ci brutele care \u00eei introduc \u00een c\u0103ma\u0219a de for\u021b\u0103 \u0219i-i anesteziaz\u0103 pe cei considera\u021bi recalcitran\u021bi.
\n\u0218i-atunci este clar ce r\u0103spuns dau \u00eentreb\u0103rii din titlu!<\/p>\n


\nIn memoriam <\/strong><\/em><\/p>\n

Emil NICULESCU <\/strong>
\n\"\"

\u201eEmil Niculescu face parte din stirpea celor rari, din tagma poe\u021bilor nocturni, din evantaiul amurgic mathein. De o artificialitate savant\u0103 \u0219i cu o seduc\u0103toare arhitectur\u0103 baroc\u0103, poezia lui Emil Niculescu cultiv\u0103 un livresc rafinat, prin draperiile c\u0103ruia transpare ironia lucid-amar\u0103 dimovian\u0103\u201d.
\n (Gheorghe Istrate)<\/p>\n

\u201e\u00cendr\u0103gostit de clasic, (\u2026) trat\u00e2ndu-\u0219i cu umor dezabuzarea, Emil Niculescu are ceva goliardic \u00een felul de a scrie. Lipse\u0219te numai putin\u021ba de a r\u0103t\u0103ci de acolo-acolo, prizonier al unei provincii numite sarcastic felix\u201d.
\n (Radu Voinescu)<\/p>\n

\u201eIronic, sastisit de cultur\u0103, umbl\u0103re\u021b prin cele taverne buzoiene (e \u00eenc\u0103 viu la noi mitul cu poetul-copil al c\u00e2rciumilor), iubitor de clasici \u0219i slobod la gur\u0103, Emil Niculescu scrie mult \u0219i public\u0103 rar, dintr-un spirit de frond\u0103 pe care domnul Rimbaud \u2013 sau domnul Villon \u2013 l-ar \u00een\u021belege, dac\u0103 \u0219i-ar arunca o privire din ve\u0219nicia lor, \u00een ni\u0219a noastr\u0103 de timp. (\u2026) Unic \u00een felul s\u0103u, Emil Niculescu recreeaz\u0103 o Atlantid\u0103 de provincie din care \u0219tie c\u0103 n-are cum sc\u0103pa. De aici, resemnarea, dar \u0219i cabotinajul, tonul \u0219arjant \u0219i luarea \u00een der\u00e2dere inclusiv a propriei persoane\u201d.
\n (Valeria Manta T\u0103icu\u021bu)<\/p>\n

\u201ePunctul forte al acestui poeta artifex const\u0103 \u00een \u00eemperecherea de rime cum nimeni n-a mai f\u0103cut-o la noi, \u00een afar\u0103 poate de \u0218erban Foar\u021b\u0103, procedeul \u00een sine fiind doar el un studiu exhaustiv. Emil Niculescu nu este doar un eseist temerar, atitudine civic\u0103 \u0219i justi\u021biar\u0103, ci un poet interesant, de mare for\u021b\u0103 evocatoare \u0219i pe c\u00e2t de ludic, pe at\u00e2t de grav prin aria abordativ\u0103 a liricii sale \u00eentru totul captivante\u201d
\n (Ion Ro\u0219ioru)<\/p>\n

\u201eBuz\u0103ul literar are \u00een Emil Niculescu o voce liric\u0103 original\u0103 \u0219i inedit\u0103. Grefate pe o origine de evident\u0103 descindere mathein\u0103, versurile sale frapeaz\u0103 prin barochismul expresiei \u0219i al prozodiei \u0219i, mai ales, prin desf\u0103\u0219urarea \u0219i dedublarea reflexiv\u0103 \u0219i a unui eu care-\u0219i caut\u0103 identitatea \u00eentre claustrare \u0219i recluziunea spiritual\u0103\u201d.
\n (Gheorghe Ene)<\/p>\n

\u201eEmil Niculescu caut\u0103 \u0219i descoper\u0103 mereu coresponden\u021be insolite prin culoare, imagine, idee, ob\u021bin\u00e2nd cele mai interesante rezultate atunci c\u00e2nd sondarea se face \u00een medii aculturale, \u00een mul\u021bimea m\u0103runt\u0103 a pie\u021bei \u0219i a t\u00e2rgului\u201d.<\/p>\n

(Lucian Chi\u0219u)<\/p>\n


\nJurnal de molim\u0103 <\/strong><\/p>\n

Perfuzii <\/strong><\/p>\n

Clepsidre cu regimul de monad\u0103,
\nFluide ca \u0219i apa de-nceputuri
\nReglate-a picura un timp, vii ciuturi
\nDin care curge-un timp de tip cascad\u0103.<\/p>\n


\nDisperare humanum\u2026<\/strong><\/p>\n

Un vers ca vechea arm\u0103-a bandi\u021bilor: casse-t\u00eate
\nA\u0219 vrea s\u0103 sparg\u0103 crasa, de art\u0103, nep\u0103sare
\nO autoimun\u0103 boal\u0103, ce se urc\u0103-ncet
\nCu zone ro\u0219ii care dospesc viu disperare.<\/p>\n


\nLectur\u0103 <\/strong><\/p>\n

Privindu-te, cu sufletul la gur\u0103
\nCa \u00een lectura unui policier
\nDoar b\u0103nuie\u0219ti c\u0103 timpul se \u00eendur\u0103
\nS\u0103 nu adormi, p\u00e2n\u0103 stelele pier.<\/p>\n


\nUn extramuros <\/strong><\/p>\n

Vocifereaz\u0103-un c\u00e2ine la Experimentala,
\nCine \u0219i cum, la \u0219ase va fi f\u0103cut gre\u0219eala
\nDulcele-i somn s\u0103-i curme? N-au venit muncitorii,
\nTractorul cu br\u0103zdar s\u0103 \u00eei r\u0103\u0219luiasc\u0103 zorii,
\nCerul e morn, deci nu se poate g\u00e2ndi in solo
\nSalut pe-adresa soarelui, vechiu-Apollo.
\nSor\u0103 de m\u0103n\u0103stire \u2013 n-a f\u0103tat vreodat\u0103 \u2013
\nFeti\u021ba nu-i r\u0103spunde, ascult\u0103 \u00eenciudat\u0103,
\nC\u0103-s \u0219i-n lumea din care se trage zurbagii
\nMul\u021bi, f\u0103r\u0103 domiciliu \u0219i f\u0103r\u0103 datorii.
\nM\u0103 are-n priveghere, ca un doctor curant,
\nAtent\u0103 s\u0103 nu cad spre t\u0103r\u00e2mul cel\u0103lalt.<\/p>\n


\nNevrotic\u0103 <\/strong><\/p>\n

O ploaie rece, cu-n covor de piatr\u0103,
\nR\u0103p\u0103ie-n geam ca o mitralier\u0103.
\nM\u00e2r\u00e2ie doar, de\u0219i \u00eenc\u0103 nu latr\u0103,
\nfeti\u021ba \u2013 fenomenul o disper\u0103.<\/p>\n


\nZodia de fier <\/strong><\/p>\n

Prin vreme, un spirit al Spartei:
\nR\u0103zboinici deda\u021bi la cruzime.
\nT\u0103ciunii altarelor artei
\nMai fumeg\u0103-n pale infime.<\/p>\n


\nDin basmele rom\u00e2nilor<\/strong>
\n Lui Alex. Ivanov <\/em><\/p>\n

Un spa\u021biu ca \u00een p\u00e2nzele lui Bosch
\n\u0218i noi pe-aici cu \u00cemp\u0103ratul Ro\u0219,
\nCare se afl\u0103 dincolo de Prut.
\nPoduri de flori \u00een valuri au c\u0103zut.<\/p>\n


\nCoco\u0219atul <\/strong><\/p>\n

Gheba ce-o poart\u0103 e una moral\u0103
\n\u0218i pentru asta-i necesar\u0103 \u0219coal\u0103:
\nCum s\u0103-\u021bi fondezi propria satrapie
\nPrin recrut\u0103ri \u00eentru \u021buc\u0103l\u0103rie.
\nCopil fiind, tr\u0103ind o foame mare,
\nA zdr\u0103ng\u0103nit patetic \u0219a chitare \u2013
\nBun de guleaiuri, bun pro\u021b\u0103pitor,
\nImproviza cu ele pe picior,
\nVis\u00e2nd cum gustative papilare
\n\u00ce\u0219i vor primi hartanul cel mai mare,
\nSpre a-i sorbi \u0219i m\u0103duva din os.
\nNimic nu-i cea a fi sc\u00e2rbos.
\nA se-aburca \u00eentr-un excelsior,
\nNu-i treab\u0103 de-ageamiu, de amator.
\n\u0218coala b\u0103tr\u00e2n\u0103 \u201eDinu P\u0103turic\u0103\u201d
\nDe el nu are cum s\u0103 se dezic\u0103:
\nPe c\u00e2t slujea zelos \u0219i f\u0103r\u0103 mil\u0103,
\nAcas\u0103 \u00eei cre\u0219tea \u00een c\u00e2rc\u0103-o vil\u0103.
\nUng\u00e2nd la osii prin inspectorate,
\nLu\u0103, succesiv, vreo patru-cinci mandate.
\nCulmea: zicea c\u0103 I.L. Caragiale
\ne-un preferat al gusturilor sale.
\nDe-acest nenorocit portrait-charg\u00e9
\nPentru un fost amic, mi-e sil\u0103, bre.
\n\u00cen basmele lui Ispirescu, mor
\nP\u00e2n\u0103 \u0219i zmeii la sorocul lor.<\/p>\n


\nG\u00e2nd de iarn\u0103<\/strong><\/p>\n

Z\u0103pad\u0103, delicvent\u0103 politic, prin iaku\u021bii,
\nPe care au c\u0103lcat-o c\u00e2ndva, demult, mamu\u021bii,
\nPu\u0219i \u00een diaporame-n muzee gen \u201eAntipa\u201d.
\nZice\u021bi-i lui Feodor, ocna\u0219,: \u201eTr\u0103ie\u0219te-\u021bi clipa!\u201d,
\nLas\u0103 posteritatea, r\u0103m\u00e2ne-va nimica,
\nA evadat din casa mor\u021bilor numai frica.<\/p>\n


\n Armata de teracot\u0103<\/strong><\/p>\n

\u00centr-un co\u0219mar, chiar m\u0103 imaginez
\n\u00cenmorm\u00e2ntat, vechi \u00eemp\u0103rat chinez,
\nCu-, al\u0103turi, o armat\u0103 de argil\u0103 –
\nTo\u021bi ce, \u00een via\u021b\u0103, mi-au produs doar sil\u0103,
\nUrm\u00e2ndu-m\u0103 sub bolta subteran\u0103 –
\nValid\u0103, f\u0103r\u0103 urm\u0103 de vreo ran\u0103
\n\u0218i a\u0219tept\u00e2nd, ca viermii s\u0103-mi fi dat
\nPostuma lovitur\u0103 de palat.
\nIstorici, la vreo decopertare,
\n\u00cei vor afla \u0219i-atunci \u00een ap\u0103rare
\nCu ochii \u00eengusta\u021bi de-at\u00e2ta cer
\n\u0218i m\u00e2na \u00eencle\u0219tat\u0103 pe jungher,
\nSpre a depune, \u0219i din nefiin\u021b\u0103,
\nMute\u0219te, jur\u0103m\u00e2ntul de credin\u021b\u0103.<\/p>\n


\nCursa de schimb<\/strong><\/p>\n

Motto: Vai, organele-s sf\u0103rmate \u0219i maestrul e nebun…
\n\t\t\t\t(Mihai Eminescu)<\/em><\/p>\n

Artistul, filantrop \u0219i donator de organe,
\nNu-i promovat prea bine pe micile ecrane,
\nDe\u0219i, singur pe masa rece, chirurgical\u0103,
\nEl se eviscereaz\u0103 cam f\u0103r\u0103 vreo sfial\u0103.
\nUite, motocicli\u0219tii \u2013 banc\u0103-n piesele de schimb –
\nAu, dup\u0103 accidente, \u0219i garantat, un nimb.
\nDincoace, punem cazul, prin care transplantare
\nPoate s\u0103 dea Ovidiu clinchetele barbare
\nDe ghea\u021b\u0103 adunat\u0103 \u00een pleata unei scite
\nPe veci necunoscute, cu-at\u00e2t mai mult iubite?
\nCe po\u021bi, atunci, a face c\u00e2nd vezi, labuntur anni,
\nCum dau asalt, asediu minute-pocitanii,
\nSpre ziu\u0103, c\u00e2nd, cu-o tuse de fum\u0103tor astmatic,
\nTulburi fundul de mare al spa\u021biului sarmatic,
\n\u0218i-ai d\u0103rui oricui vrea aceste branhii\/ bronhii
\nCa Byron, spre Elada, via\u021ba la Missolonghi.
\nNu e primit, c\u0103ci nu e\u0219ti prin mari dic\u021bionare –
\nTelali de orgi r\u0103m\u00e2n s\u0103 a\u0219tepte-n pronun\u021bare,
\nVreo dou\u0103 genera\u021bii, la cea mai optimist\u0103
\nCurs\u0103 de spectre pe a posterit\u0103\u021bii pist\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Opinii, puncte de vedere, reac\u021bii Mircea COSTACHE Limba \u2013 cel mai pre\u021bios document istoric, ignorat de cercetarea istoric\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 \u00cen<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16191"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=16191"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16191\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":16193,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16191\/revisions\/16193"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=16191"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=16191"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=16191"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}