{"id":16161,"date":"2021-10-09T15:20:21","date_gmt":"2021-10-09T12:20:21","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=16161"},"modified":"2021-10-09T15:20:21","modified_gmt":"2021-10-09T12:20:21","slug":"spatii-culturale-nr-49-12","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=16161","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 49 (12)"},"content":{"rendered":"

Octavian MIHALCEA<\/strong>
\n\"\"

SUBLIM\u0102RI LABIRINTI<\/strong><\/p>\n

Debutul \u00een proz\u0103 al lui Alexandru Tiepac, cu volumul Ics. Fucktotum (Editura Tracus Arte, Bucure\u0219ti, 2016), promoveaz\u0103 anumite peisaje desprinse parc\u0103 din crunte lumi postindustriale unde, \u00eentr-o manier\u0103 radical\u0103, totul este (re)pus \u00een discu\u021bie. Discursul continuu parcurge zone eterogene cu impact puternic asupra lectorilor. Elementele unei naturi cumva \u00e0 rebours asigur\u0103 fundamentul acestei atmosfere b\u00e2ntuit\u0103 de traume \u0219i sublim\u0103ri estetice. Sunt vizate toate acele reminiscen\u021be de o special\u0103 visceralitate, care genereaz\u0103 texte reprezentative pentru un subcon\u0219tient supliciat. Observ\u0103m la Alexandru Tiepac certa voca\u021bie a labirintului, unul oceanic \u0219i studiat-ambiguu, care, \u00eencetul cu \u00eencetul, acapareaz\u0103. Parc\u0103 de nic\u0103ieri e revelat\u0103 func\u021bia soteriologic\u0103 a iubirii, transfigurare f\u0103g\u0103duind, c\u00e2ndva, efluvii apolinice. Libertatea beneficiaz\u0103 de o asumare plenar\u0103. Cavalcada viselor etalate \u00een carte posed\u0103 tu\u0219ante virtu\u021bi enigmatice. Punctual, venera\u021bia este consonant\u0103 cu trivialul, rela\u021bie cu ad\u00e2nci, asumate reverbera\u021bii abnorme. Apropiere abisal\u0103 de paradigma nervalian\u0103, nu trebuie pierdute din vedere nici peisajele halucinatorii, mereu camufl\u00e2nd r\u0103spunsuri. Deregl\u0103rile au un rol bine determinat \u00een turbionul prozelor lui Alexandru Tiepac. Printre multe alte motive, un posibil alter ego urm\u0103rit de umbra lui Thanatos genereaz\u0103 ipostaze nocturne \u00een registru pluvial. Imagina\u021bia, de multe ori cu accente tiranice, se integreaz\u0103 unei spa\u021bio-temporalit\u0103\u021bi aparte. Iat\u0103 aceast\u0103 \u00eenfrico\u0219at\u0103, halucinatorie mostr\u0103 epic\u0103: \u201e(…) Se face c\u0103 sunt \u00eentr-o \u00eenc\u0103pere, aceea\u0219i de fiecare dat\u0103, complet goal\u0103, cu pere\u021bii plini de c\u0103r\u021bi, dar f\u0103r\u0103 tavan, deasupra este un cer plin de stele, m\u0103 simt mic \u0219i singur, apoi v\u0103d bila, Care bil\u0103?, hei omule care bil\u0103?, ce-i cu tine, parc\u0103 ai intrat \u00een trans\u0103?, ce e\u0219ti a\u0219a speriat?, ce dracu ai?, care bil\u0103?, O bil\u0103 de sticl\u0103 \u00een care este reflectat\u0103 toat\u0103 lumea mai pu\u021bin eu \u0219i tu, Destul de nasol nu? (…)\u201d. Unele teritorii ideatice abordeaz\u0103 exclusiv problematica iubirii, mereu cu aparen\u021be diferite, dar constant\u0103 la nivel esen\u021bial. \u00cen proza lui Alexandru Tiepac, universul se poate dematerializa instantaneu, pentru a se coagula apoi conform unor precepte apropiate marilor evaziuni imaginare f\u0103r\u0103 \u00eentoarcere, acolo unde distan\u021ba dintre sacrilegiu \u0219i sacramental ia valori iluzorii. Numeroasele vilegiaturi au, de asemenea, un accentuat nivel morganatic, unele provoc\u00e2nd pl\u0103cere, altele fiind situate \u00een siajul spaimei. St\u0103rile terminale sunt descrise cu deosebit\u0103 acuitate, astfel \u00eenc\u00e2t, c\u00e2teodat\u0103, fluxul ac\u021biunii e intersectat de c\u00e2te o entitate cu alur\u0103 daimonic\u0103, f\u0103cut\u0103 s\u0103 accentueze ira\u021bionalul \u00eenconjur\u0103tor. Amintirile posed\u0103 accep\u021biuni traumatizante. Plurivalen\u021ba interpret\u0103rilor ne \u00eendreapt\u0103 spre un halou tot mai cople\u0219itor, sincretism al contingen\u021bei cu destructurarea. Personajele care anim\u0103 textele lui Alexandru Tiepac se \u00eenscriu \u00eentr-o sfer\u0103 animat\u0103 de impulsuri greu cognoscibile, totul culmin\u00e2nd cu acerba c\u0103utare a semnelor transcenden\u021bei. Odat\u0103 cu volumul Ics. Fucktotum asist\u0103m la un volum valoros, ale c\u0103rui multiple gre\u0219eli de corectur\u0103 ar trebui s\u0103 constituie un drastic semnal de alarm\u0103 pentru o editur\u0103 cu preten\u021bii. Toate felicit\u0103rile pentru autor, Alexandru Tiepac, cel care prin proza sa ne poate reaminti, mutatis mutandis, de Fiicele focului creator, proprii lui G\u00e9rard de Nerval. <\/p>\n


\nTheodor George CALCAN<\/strong><\/p>\n

Arar privim la Ceasul dintre noi<\/strong><\/p>\n

Cadru didactic dedicat misiei sale, cu vechi \u015fi valoroase realiz\u0103ri ale profesiei, locuitor \u015fi voce distinct\u0103 a(l) Agorei sale \u2013 Cetatea Banilor, Craiova \u2013, Dumitru Gherghina ne surprinde din nou, cu un florilegiu de versuri intitulat \u201eC\u00e2ntec \u00een amurg\u201d, ap\u0103rut recent la Funda\u0163ia-Editura \u201eScrisul Rom\u00e2nesc\u201d din Craiova.
\nPoet matur, subtil \u015fi bine organizat, cu o stare febril\u0103 de har lucrativ \u00eentr-un real mai mult sau mai pu\u0163in figurativ sau \u2013 dup\u0103 caz \u2013 eruptiv, poetul ne arat\u0103 c\u0103 via\u0163a e iubit\u0103 de sinele s\u0103u, dar c\u0103 acela\u015fi sine nu se poate sustrage chem\u0103rilor neantului \u015fi ale mor\u0163ii. Acest \u201ec\u00e2ntec al amurgului\u201d exprim\u0103 clar sentimentul c\u0103 respira\u0163ia sa livresc\u0103 \u015fi nu numai, actul esen\u0163ial al vie\u0163ii, tr\u0103s\u0103tura sa caracteristic\u0103, dezvolt\u0103 simultan chemarea mor\u0163ii, substratul nostru comun, locul geometric spre care omul aflat \u00een amurgul vie\u0163ii \u015fi al timpului s\u0103u gr\u0103be\u015fte pasul destul de energic. Gestul, a\u015f zice aproape parnasian (acela de a se sustrage operei sale, simul\u00e2nd instinctiv dar \u015fi subiectiv mi\u015fcarea), ne sugereaz\u0103 sigur nevoia de frumuse\u0163e, dar \u015fi cea de posibil\u0103 perfec\u0163iune, ideal clasic \u015fi \u2013 sigur \u2013 greu de atins. \u00centorc\u00e2ndu-se spre sine, poetul caut\u0103 obiectiv forma unor idei \u00een mi\u015fcare, dar \u015fi o anume form\u0103 de materializare a frumuse\u0163ii: \u201eCe straniu mirosea v\u0103zduhul\/C\u00e2nd treceai prin p\u0103durea de salc\u00e2mi \u00een luna mai,\/Te leg\u0103nai printre crengile potopite de flori,\/Regina mea \u015fi a prim\u0103verii tu erai\/Doar v\u00e2ntul, surprins, \u00ee\u015fi strunea r\u0103suflarea\/Oprind-o la marginea p\u0103m\u00e2ntului,\/Pentru a te l\u0103sa, singur\u0103-singur\u0103\/S\u0103 dansezi cu ierburile \u00eenalte…\u201d (Dans perpetuu) Sau: \u201eTrebuie s\u0103 m\u0103 gr\u0103besc s\u0103 v\u0103 spun\/At\u00e2tea pove\u015fti, lucruri nespuse,\/Trebuie \u00een bra\u0163e s\u0103 te adun\/Pe tine \u015fi at\u00e2tea umbre r\u0103puse.\/Noaptea viclean\u0103 se-ntinde. Ceea ce scriu\/Cu o Creang\u0103 de fulger pe un cer p\u0103m\u00e2ntiu,\/Un semn enigmatic pe-o planet\u0103 str\u0103in\u0103.\u201d (Avertisment)
\nSentimentul nostalgic, elegiac devine harnic-lucrativ; textul poetic \u00eel transform\u0103 ridic\u00e2ndu-l spre un t\u0103r\u00e2m metafizic, l\u0103rgindu-i cumva orizontul, modific\u00e2ndu-l \u00een mod esen\u0163ial: \u201eAu trecut Anii… Sunt un om \u00een amurg…\/Fugi \u00een mun\u0163ii t\u0103i, domni\u015foar\u0103,\/Iubirile mele frumoase se scurg,\/Nu mai r\u00e2vnesc s\u0103-\u0163i s\u0103rut buzele iar\u0103.\/Acum sunt un om la zenit,\/Cu privire-ndreptat\u0103 spre Cer…\/Azi sunt un om trist, \u00een amurg,\/Ora amiezii nu mai e dulce.\/Fiece zi are \u00eens\u0103 \u015fi zori\u201d. (Au trecut anii…) Sau: \u201eVisez destul de frumos, uneori…\/Ast\u0103-sear\u0103 stea voi fi, m\u00e2ndr\u0103 stea,\/Dar n-am s\u0103 clipesc p\u00e2n\u0103-n zori.\/Cerna m\u0103 cheam\u0103, vrea s\u0103 m\u0103 bea\u201d. (Un vis frumos) Sau: \u201eTr\u0103iesc de decenii \u00eentr-un ora\u015f din sud,\/Cetatea Banilor de alt\u0103dat\u0103…\/Mai singur \u015fi mai t\u0103cut dec\u00e2t ieri,\/Voi fi o confluen\u0163\u0103 de vaduri secate.\u201d (M\u00e2ine voi fi mai singur)
\nPoezia se-ntoarce astfel spre sine \u00eens\u0103\u015fi \u015fi se transform\u0103 \u00een medita\u0163ie \u2013 o medita\u0163ie sigur fertil\u0103 \u2013 asupra vie\u0163ii poetului care o scrie, dar nu \u00een ultimul r\u00e2nd \u015fi a lucrurilor care se-nt\u00e2mpl\u0103 \u00een jurul s\u0103u \u2013 amintirile sale, str\u0103mo\u015fii, p\u0103m\u00e2ntul natal, retrospectiva propriei vie\u0163i, clipele de loisir, pasiunile, muzica pe care-o ascult\u0103, \u00een sf\u00e2r\u015fit tr\u0103irile \u015fi sentimentele sale. Sunt tot at\u00e2tea puncte de sprijin ale lirismului s\u0103u; afi\u015fate neostentativ ci discret, ele fac obiectul \u015fi materia c\u0103r\u0163ii scrise de Dumitru Gherghina.
\nVitraliile timpului reflect\u0103 norul alb al inimii sale, dar \u015fi norul mai greu, ar\u0103miu, al amurgului vie\u0163ii sale, \u00een fapt al clipelor \u00een care via\u0163a sa a palpitat \u015fi palpit\u0103 \u00eenc\u0103 destul de intens \u2013 dureros totodat\u0103: \u201eVremea se scurge, m\u0103 doare clipa\/Greu trece timpul, \u00eel doare aripa\u201d afirm\u0103 senten\u0163ios poetul \u00eentr-una din poeziile sale… \u201eZilnic m\u0103 cufund \u00een lectur\u0103…\/Azi ascult ultima sonat\u0103 a lui Chopin.\/Disperat, iubito, te caut \u015fi te chem.\/Ascult vr\u0103jit aproape…\/S\u0103teanca lui Enescu,\/Oda bucuriei din Simfonia a 9-a de Beethoven.\/M\u0103 las \u00eenc\u0103 o dat\u0103 cucerit\/De Anotimpurile vivaldiene. Sigur poetul al c\u0103rui \u201ec\u00e2ntec de leb\u0103d\u0103\u201d pare s\u0103 fie scris \u00een aceast\u0103 carte se dovede\u015fte a fi \u015fi un distins meloman, \u00eentreaga carte fiind p\u0103truns\u0103, sigur \u00een falset, de un puternic fior wagnerian, fior ce str\u0103bate aceast\u0103 \u00eentreprindere poetic\u0103 a literatului care este Dumitru Gherghina. El simte acut, vibra\u0163ia trecerii inexorabile, \u00een lumea f\u0103r\u0103 de dor, lumea de dincolo de fiin\u0163\u0103. Sufletul liber \u015fi cutez\u0103tor peste timp, dar \u015fi delirul poetic al unei utopice realit\u0103\u0163i literare sunt sigur celebrate de poezie: ea, poezia, nu l-a l\u0103sat pe om s\u0103 decad\u0103 sub povara grea a istoriei.
\nTotu\u015fi trebuie s\u0103 subliniem c\u0103 poezia poetului de care ne ocup\u0103m incumb\u0103 discret, rafinat, dar sigur, at\u00e2t sentimentul de dragoste fa\u0163\u0103 de p\u0103m\u00e2ntul natal, implicit \u015fi fa\u0163\u0103 de \u0163ar\u0103, c\u00e2t \u015fi pe cel de limba rom\u00e2n\u0103. Scrisul \u015fi g\u00e2ndirea, atunci c\u00e2nd vor s\u0103 \u00eensemne ceva, trebuie s\u0103 fie \u00een mod imperios necesar sincere. Ori timpul \u015fi spa\u0163iul acestor poeme privite intens, alegoric dau la iveal\u0103 textura sufletului celui care a scris ca \u015fi m\u0103tasea fireasc\u0103 a timpului nevertebrat: clipele, ca \u015fi potcoavele de aram\u0103 ale unei herghelii pierdute undeva \u00eentr-o step\u0103 imaginar\u0103 \u00een care cai alba\u015ftri vopsesc norii, iar orele unor orologii curg\u0103toare, ca \u015fi cele ale lui Dali, \u00een fapt prelungesc agonia unei inimi destul de aprigi \u015fi care se simte mu\u015fcat\u0103 de morbul poetic al Marelui Pot.<\/p>\n

Nota redac\u021biei: Poemul \u201eAu trecut anii\u201d de Dumitru Gherghina seam\u0103n\u0103 uimitor cu \u201eOm \u00een amurg\u201d de Zaharia Stancu: \u201eAcum sunt un om \u00een amurg\/ Fugi \u00een mun\u021bii t\u0103i, c\u0103prioar\u0103\/ Nu mai r\u00e2vnesc s\u0103-\u021bi s\u0103rut buzele\/ A doua oar\u0103, a treia oar\u0103\u201d\u2026<\/p>\n


\nDiana Dobri\u021ba B\u00ceLEA<\/strong>
\n\"\"

O radiografie nemiloas\u0103 a cet\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti postdecembriste<\/strong><\/p>\n

Jurnalist de investiga\u021bii, dar nu numai, absolvent al Facult\u0103\u021bii de Filosofie, fin observator al Rom\u00e2niei contemporane, Dorin Petri\u0219or (n. 27 februarie 1968) aduce \u00een aten\u021bia cititorilor volumul DIAVOLUL \u00ceN PARADIS (Editura \u0218coala Ardelean\u0103, Cluj-Napoca, 2015, 129 de pagini), un \u201eroman poli\u021bist sau, mai exact, fals poli\u021bist\u201d, dup\u0103 cum \u00eel catalogheaz\u0103 prefa\u021batorul s\u0103u, Victor Cuble\u0219an.
\nDIAVOLUL \u00ceN PARADIS \u00eencepe \u00eentr-adev\u0103r \u00een stilul romanelor poli\u021biste \u0219i, cumva, se \u00eencheie a\u0219ijderea, dar \u00een realitate avem de-a face cu o tram\u0103 fic\u021bional\u0103 mai complex\u0103, \u00een care se \u00eempletesc mai multe dimensiuni: social\u0103, economic\u0103, politic\u0103 \u0219i civic\u0103. Cele dou\u0103sprezece p\u0103r\u021bi au titluri sugestive, alc\u0103tuite dintr-o singur\u0103 vocabul\u0103: Omorul, Colina, Televiziunea, Containerul, Concursul, Mizerabilii, Generalul, Poli\u021bistul, Exila\u021bii, R\u0103scoala, Primarul, Fugile.
\nDac\u0103 stilul s\u0103u este unul concis, clar, care nu las\u0103 loc interpret\u0103rilor, f\u0103r\u0103 tu\u0219e groase ori artificii scripturale, Dorin Petri\u0219or \u00ee\u0219i demonstreaz\u0103 calit\u0103\u021bile de prozator construind o intrig\u0103 ampl\u0103 \u0219i realiz\u00e2nd, prin intermediul limbajului personajelor, al portretelor fizice \u0219i morale, prin descrierile pertinente ale locurilor, faptelor, \u00eent\u00e2mpl\u0103rilor caracteristice, tablouri infamante cu care cititorul, de bun\u0103 seam\u0103, s-a \u00eent\u00e2lnit m\u0103car o dat\u0103 prin \u201eparadisul\u201d Rom\u00e2niei de azi.
\nIdeea-pivot a c\u0103r\u021bii \u2013 tunul imobiliar din ora\u0219ul transilv\u0103nean numit de autor chiar a\u0219a, Ora\u0219, spre a-i accentua caracterul reprezentativ, o urbe aparent \u00een plin\u0103 dezvoltare economic\u0103, social\u0103 \u0219i civic\u0103 \u2013 se contureaz\u0103 clar dup\u0103 multe pagini, de\u0219i este anun\u021bat\u0103 \u00eenc\u0103 de la pagina 29. P\u00e2n\u0103 la acest moment, autorul este ocupat s\u0103 radiografieze ora\u0219ul cu bunele \u0219i cu relele lui, divulg\u00e2nd scindarea acestuia \u00een dou\u0103 zone geografice c\u0103rora le g\u0103se\u0219te nume elocvente, pe m\u0103sur\u0103: Container \u0219i Paradis, prima situat\u0103 \u00een Ora\u0219ul de Jos, destinat\u0103 s\u0103racilor \u0219i interlopilor, iar ultima, sus, pe Colin\u0103, \u201epentru partea \u00eenst\u0103rit\u0103 \u0219i civilizat\u0103\u201d. A treia zon\u0103, Ora\u0219ul Vechi, este insignifiant\u0103 \u00een economia romanului. Administra\u021bia se afl\u0103 \u00een m\u00e2inile mult-l\u0103udatului (\u0219i admiratului \u00een media na\u021bional\u0103) Primar, care \u00ee\u0219i construie\u0219te cu precizie infinitezimal\u0103 uria\u0219a infrac\u021biune \u0219i, bine\u00een\u021beles, la sf\u00e2r\u0219it dispare bogat \u0219i nepedepsit. Mijlocul principal de manipulare \u0219i de tulburare a publicului-\u021bint\u0103 este propria lui televiziune, Ora\u0219ul TV, c\u0103ci, ca orice rom\u00e2n, \u0219i el a auzit sintagma \u201eCu televizorul a\u021bi min\u021bit poporul\u201d. Se folose\u0219te nu numai de complici cu min\u021bile obtuze, precum viceprimarul Radu Zaharia \u0219i comisarul Demetrescu, atra\u0219i de promisiunea unor p\u0103r\u021bi considerabile din banii rezulta\u021bi \u00een urma afacerii oneroase, ci \u0219i de conjuncturile ap\u0103rute unele din altele. Primarul din Ora\u0219 nu are un nume, el se vrea a fi un exponent al categoriei sale, mul\u021bi edili de dup\u0103 Revolu\u021bia din 1989, prea mul\u021bi, fur\u00e2nd barbar sau cu oarece stil, dar ce mai conteaz\u0103 cum!, din avutul ob\u0219tei \u0219i \u00eembog\u0103\u021bindu-se rapid.
\nCurios lucru \u2013 sau nu! \u2013 Dorin Petri\u0219or \u00ee\u0219i trateaz\u0103 personajele altfel dec\u00e2t ne-am a\u0219tepta noi. Cele proiectate ab initio s\u0103 fie pozitive \u0219i care n-ar trebui s\u0103 dea de furc\u0103 nici scriitorului, nici lectorului, se remarc\u0103 prin instabilitate emo\u021bional\u0103, sunt vulnerabile, naive, descoper\u0103 lumea \u0219i propria singur\u0103tate t\u00e2rziu, ceea ce-i face s\u0103 caute iubirea \u00een locuri \u0219i printre persoane total neadecvate statutului social \u0219i vie\u021bii lor de p\u00e2n\u0103 atunci. Cu alte cuvinte, involueaz\u0103. Avem exemplul profesorului Ion Ioanid, care, dup\u0103 str\u0103mutarea fals benevol\u0103 (\u00een urma pierderii concursului de dans organizat la Ora\u0219ul TV, g\u0103selni\u021ba Primarului pentru realizarea schimbului temporar de locuin\u021be \u00eentre s\u0103racii Containerului \u0219i boga\u021bii Paradisului \u0219i pentru r\u0103t\u0103cirea min\u021bilor tuturor), ignorat de so\u021bia sa, Carmen, ocupat\u0103 s\u0103 ob\u021bin\u0103 dragoste carnal\u0103 \u00een noul ambient, se ad\u00e2nce\u0219te \u00een alcool \u0219i se las\u0103 robit de vechea pasiune patologic\u0103 pentru adolescente. De asemenea, doctorul Aristotel Manolache, director de spital \u0219i chirurg pretinz\u0103tor de \u0219p\u0103gi colosale de la pacien\u021bi, va c\u0103dea de comun acord cu Sm\u0103r\u0103ndi\u021ba s\u0103 se despart\u0103, dup\u0103 mai multe decenii de c\u0103snicie, el descoperind Femeia \u00een coafeza Delia, iar ea, B\u0103rbatul \u00een pu\u0219c\u0103ria\u0219ul Manase. Evolu\u021bie nu vom \u00eent\u00e2lni nici \u00een cazul personajelor negative, de\u0219i emisiunea \u201eOra\u0219ul bunelor maniere\u201d, realizat\u0103 de coruptul Sorin Cornelescu, era menit\u0103 \u201eunui scop superior, acela de a ridica nivelul de civiliza\u021bie din Ora\u0219\u201d. Rela\u021biile de cuplu sunt, \u00een aceast\u0103 carte, sortite e\u0219ecului, c\u0103ci, pe traseul dec\u0103derii lor, so\u021bii au ocazia s\u0103 constate, fiecare datorit\u0103 unui concurs de \u00eemprejur\u0103ri, c\u0103 nu sunt ceea ce au crezut a fi fost p\u00e2n\u0103 atunci \u0219i c\u0103 locul lor este chiar acolo, jos, \u00een mizeria social\u0103, singura parte verosimil\u0103 a societ\u0103\u021bii \u00een care tr\u0103iau, singura certitudine care le mai putea garanta fericirea, a\u0219a cum era ea \u00een realitate \u0219i nu cum \u0219i-o imaginaser\u0103 ei. Rela\u021biile \u00eentre diver\u0219ii actori sociali ai Ora\u0219ului se bazeaz\u0103 \u00eentotdeauna pe interes, fiecare \u00eencerc\u00e2nd s\u0103-l \u00een\u0219ele pe cel\u0103lalt, utiliz\u00e2nd, pentru \u00eendeplinirea scopului, arme psihologice sau mortale, precum cu\u021bitul sau pu\u0219ca. P\u00e2n\u0103 \u0219i eroul Cezar Dumbrav\u0103, ofi\u021ber \u00eentors viu din trei r\u0103zboaie purtate \u00een afara patriei, decide s\u0103-i ucid\u0103 pe cei patru violatori ai Iuliei cu care, p\u00e2n\u0103 atunci, nu avusese totu\u0219i timp s\u0103 aib\u0103 o rela\u021bie fireasc\u0103 tat\u0103-fiic\u0103. Singurul personaj normal, hot\u0103r\u00e2t s\u0103 fac\u0103 lumin\u0103 dup\u0103 \u201eArmaghedon\u201d, este poli\u021bistul Emil Apostol. Dar, ca orice om normal care nu are ce s\u0103 caute \u00eentr-o lume anormal\u0103, este eliminat de c\u0103tre aceasta exact c\u00e2nd el ar fi putut s\u0103 deconspire totul \u0219i s\u0103 salveze Ora\u0219ul de la declinul cunoscut, acum, de \u00eentreaga Rom\u00e2nie. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, zona care va pieri \u00een fl\u0103c\u0103ri, al\u0103turi de c\u00e2teva zeci dintre cet\u0103\u021benii s\u0103i, este Paradis, semn c\u0103 avea nevoie de o radical\u0103 purificare.
\nObserv\u0103m c\u0103 autorul a ales cu aten\u021bie onomastica personajelor sale. Pe poli\u021bist \u00eel cheam\u0103 Apostol, \u00een greac\u0103 \u201eacela care este trimis\u201d, menit s\u0103 aduc\u0103 lumina \u00een \u00eentunericul sufletelor, doctorul poart\u0103 numele filosofului Aristotel, ofi\u021berul c\u0103lit \u00een r\u0103zboaie este un Cezar, iar cei din Container poart\u0103 nume ori supranume ca Argintaru, Lacrima, Cariciu, Mercedesa, Izaura, Esmeralda.
\nR\u00e2sul lui Dorin Petri\u0219or se aude adesea \u00een spatele vocabularului ales \u0219i nu invit\u0103 la bun\u0103 dispozi\u021bie, cum s-ar crede la prima vedere, ci la reflec\u021bie, este dur, tran\u0219ant, imposibil de ignorat. Iat\u0103 c\u00e2teva exemple: \u201eAristide era deja mofluz. Str\u0103b\u0103tuse o jum\u0103tate de planet\u0103, posedat de visul pubisului natal bogat \u00eemp\u0103durit \u0219i intens \u00eenmiresmat, \u0219i acum se treze\u0219te cu unul epilat\u201d; \u201eLa orfelinat m\u00e2nca doar terci de orez cu sl\u0103nin\u0103 \u0219i b\u0103taie. Terci \u0219i b\u0103taie, meniul zilnic\u201d; \u201escandalagiii \u00eei achitau timbrul judiciar sub form\u0103 de b\u0103utur\u0103, astfel c\u0103 toat\u0103 lumea era mul\u021bumit\u0103\u201d. Prostia este unul dintre cele mai serioase motive de r\u00e2s ale lui Dorin Petri\u0219or. Nu iart\u0103 nici pu\u021bin\u0103tatea mintal\u0103 a femeii, nici pe cea a b\u0103rbatului: \u201eSm\u0103r\u0103ndi\u021ba (bibliotecara, n. n.) avu un acces de uluitoare inteligen\u021b\u0103, al doilea \u00een existen\u021ba ei, dup\u0103 cel \u00een care-l c\u0103l\u0103rise s\u0103lbatic pe Aristotel, determin\u00e2ndu-l s-o ia de nevast\u0103\u201d; \u201edoctorul descoperi perplex c\u0103 sexul poate \u00eensemna chiar pl\u0103cere, nu e obligatoriu un motiv de teroare\u201d; \u201eCucerirea femeii nu este, \u00een fond, dec\u00e2t un eufemism, o metafor\u0103 inventat\u0103 de poe\u021bi \u0219i scriitori menit\u0103 s\u0103 ascund\u0103 eternul masculin, adic\u0103 neghiobia\u201d.
\nDiavolul din titlu poate fi identificat \u00een apanajul mai multor personaje ale romanului, dar important este faptul c\u0103 \u00een cele din urm\u0103 acesta este anihilat de c\u0103tre autor odat\u0103 cu \u0219tergerea de pe fa\u021ba p\u0103m\u00e2ntului, prin foc, a Paradisului din Ora\u0219ul transilv\u0103nean. Dorin Petri\u0219or confirm\u0103 acest fapt pe ultima pagin\u0103 a romanului: \u201eCezar Dumbrav\u0103 a fost gra\u021biat. Va mai tr\u0103i dou\u0103 decenii \u00een Bucure\u0219ti, apuc\u00e2nd s\u0103-\u0219i vad\u0103 nepo\u021bii adolescen\u021bi. Uitase complet cum ar\u0103ta pe vremuri Paradisul.
\nParadisul, de fapt, nici nu a existat vreodat\u0103, poate doar \u00een imagina\u021bia unor exalta\u021bi…\u201d
\nSunt \u00eentru totul de acord cu t\u00e2n\u0103rul critic literar Victor Cuble\u0219an care, \u00een prefa\u021ba sa, apreciaz\u0103 astfel demersul literar al lui Dorin Petri\u0219or: \u201eSe vede aici stofa de reporter \u0219i \u00een acela\u0219i timp echilibrul de prozator care \u00ee\u0219i construie\u0219te propria lume\u201d.<\/p>\n


\nValeria MANTA T\u0102ICU\u021aU<\/strong>
\n\"\"

C\u00e2nd \u00een\u021belegi raza de soare*<\/strong><\/p>\n

\u00cenainte de mutarea \u201e\u00een asfin\u021bituri calde\u201d, poetul arge\u0219ean, prin versuri scrise \u00een dulcele stil clasic, \u00ee\u0219i m\u0103rturise\u0219te credin\u021ba \u00een valorile artei: \u201e\u00cembr\u0103\u021bi\u0219at de raze \u0219i candoare\/ M\u0103 va a\u0219terne timpul \u00eentr-o carte\u201d (\u201eLumini t\u00e2rzii\u201d). Regal\u0103, bogat\u0103 \u0219i t\u00e2rzie, arta este conotat\u0103 adeseori ca lupt\u0103: cu sine, cu lumea care \u0219i-a uitat valorile, \u0219i-a pervertit inocen\u021ba, c\u00e2ntecul, n\u0103zuin\u021bele curate \u0219i nu mai tresare \u00een fa\u021ba frumuse\u021bii: \u201e\u0218i iat\u0103, o str\u0103fulgerare veche\/ M-aduce \u00een arena poeziei.\/ \u00cemi pun cire\u0219e iar\u0103\u0219i la ureche\/ \u0218i m\u0103 ridic \u00een c\u00e2ntul armoniei\u201d (\u201eMereu \u00een aren\u0103\u201d). Cu alte cuvinte, condi\u021bia artei ar fi renun\u021barea la balastul realului, intrarea \u00een rezonan\u021b\u0103 cu universul \u0219i cu divinitatea, \u00een starea de euforie pe care \u021bi-o creeaz\u0103 lucrurile frumoase, \u00eentoarcerea \u00eentr-o Arcadie uitat\u0103: \u201eS\u0103 m\u0103 \u00eemb\u0103t, o, Doamne, de cuvinte\/ \u00cen hruba ta cea plin\u0103 de iubire!\/ Licoarea Ta, de-i rece sau fierbinte,\/ O beau p\u00e2n\u0103 la fund. \u0218i nu-i o am\u0103gire!\u201d.
\nDan Dr\u0103goi este un poet solar, care crede c\u0103 a g\u0103sit lumina \u00een textele biblice, considerate surs\u0103 de inspira\u021bie \u0219i de har; prozodic f\u0103r\u0103 cusur, versurile sunt motivate afectiv \u0219i transmit un mesaj de \u00eemp\u0103care \u0219i de bucurie: \u201eM\u0103 leag\u0103n\u0103 palmele visului c\u00e2nd\/ La cap\u0103t se z\u0103re\u0219te lumin\u0103\/ Doamne, m-ai f\u0103cut at\u00e2t de pl\u0103p\u00e2nd,\/ At\u00e2t de u\u0219or \u0219i f\u0103r\u0103 de vin\u0103.\/\/ Eu sunt un prunc adormit l\u00e2ng\u0103 visuri\/ \u0218i o lumin\u0103 lin\u0103 m\u0103 alint\u0103\u201d (\u201eVe\u0219nice\u0219te-m\u0103, Doamne!\u201d). Ar fi exagerat s\u0103-l consider\u0103m un poet mistic, at\u00e2ta vreme c\u00e2t preocuparea fundamental\u0103 nu este aceea de a descoperi tainele dumnezeirii, de a li se \u00eencredin\u021ba ori de a le t\u0103g\u0103dui arghezian, ci una mai apropiat\u0103 de primii cre\u0219tini, care experimentau starea de libertate \u0219i fericire l\u0103untric\u0103 pe care \u021bi-o aduce rug\u0103ciunea \u0219i, prin ea, \u00eencredin\u021barea \u00een m\u00e2inile Salvatorului din ceruri; poetul-copil face din versuri \u2013 biseric\u0103 \u0219i acolo \u00ee\u0219i m\u0103rturise\u0219te, f\u0103r\u0103 team\u0103 \u00een fa\u021ba cuv\u00e2ntului, dragostea \u0219i \u00eencrederea \u00een \u201ectitoria de suflet \u0219i de soare\u201d: \u201eMi s-a pus \u00een locul m\u00e2inii un r\u0103s\u0103rit de soare\/ (\u2026) Doamne, cu m\u00e2na dreapt\u0103 scriam versuri frumoase!\/ M\u00e2na cea sf\u00e2nt\u0103 apropiat\u0103 de sufletul meu.\/ M\u00e2na mea dreapt\u0103, \u00eembr\u0103cat\u0103 \u00een flori \u0219i m\u0103tase,\/ M\u00e2na f\u0103urit\u0103 din aurul iubirii, mereu\u201d (\u201eM\u00e2na dreapt\u0103\u201d).
\nIubirea este una dintre temele frecvent ilustrate \u00een volum; \u00eens\u0103 dintre cele patru chipuri \u00een care a fost \u00een\u021beles sentimentul (agape, philia, storghi \u0219i eros), Dan Dr\u0103goi \u00eel prefer\u0103 pe agape, nu pe eros; el pare a refuza iubirea care pleac\u0103 de la sine \u0219i se \u00eentoarce la sine, grea, p\u0103tima\u0219\u0103, adeseori vinovat\u0103, \u00eempov\u0103rat\u0103 de suspiciuni, taine \u0219i v\u00e2rtej al sim\u021burilor; acest tip de iubire, care \u201ezdrobe\u0219te m\u0103dularele \u0219i care subjug\u0103, \u00een pieptul zeilor \u0219i oamenilor, mintea \u0219i \u00een\u021beleapta voin\u021b\u0103\u201d, cum spune Hesiod \u00een \u201eTeogonia\u201d sa, nu este sim\u021bit ca f\u0103c\u00e2nd obiectul inspira\u021biei poetice. Poetul nu sacralizeaz\u0103 erosul, ci prefer\u0103 tr\u0103irea lui agape, care are un specific aparte, definind iubirea care face bine celuilalt, aproapelui, fiin\u021bei din preajm\u0103, iubirea care nu se uit\u0103 la ale sale, ci cre\u0219te eliber\u00e2nd sufletul de egoismul \u00eenchiz\u0103tor de univers. Agape este deschiderea total\u0103 spre fiin\u021ba iubit\u0103, capacitatea de a construi un univers pentru ea, prin puterea imagina\u021biei: \u201eEu sunt cu tine-n munte, eu sunt cu tine-n \u0219oapte\/ Clepsidra cerne timpul, hai, c\u0103 mai e pu\u021bin!\/ \u0218i lung e drumul zilei c\u0103tre noapte\/ Tu vino c\u0103tre mine, eu c\u0103tre tine vin!\u201d (\u201eTu vino c\u0103tre mine\u201d).
\nUn poet totu\u0219i n-ar fi deplin dac\u0103 nu \u0219i-ar m\u0103rturisi lupta cu \u00eentunericul, dac\u0103 n-ar trece prin spaime, dac\u0103 nu s-ar sim\u021bi \u00eenfrico\u0219at \u00een fa\u021ba ne\u00een\u021belesului; poemele nu noteaz\u0103 doar jubila\u021bie, extaz, nu sunt simple \u0219i pure \u00een exaltare permanent\u0103, ca la poe\u021bii clasici, ci vin, de multe ori, dintr-un ad\u00e2nc al angoasei omului modern, incapabil s\u0103 intre \u00een armonie cu cele ve\u0219nice \u0219i esen\u021biale. \u201eNoaptea neagr\u0103\u201d este o metafor\u0103 pentru r\u0103ul care \u00eencearc\u0103 s\u0103-\u0219i creasc\u0103 imperiul \u00een tenebrele fiin\u021bei: \u201eCe fric\u0103 mi-e de tine, noapte neagr\u0103!\/ (\u2026) Nu e nici o lumin\u0103 \u0219i norii stau sub ceruri,\/ Cohorta lor umbroas\u0103 ne-mbrac\u0103 \u00een cerneal\u0103.\/ \u00cen tu\u0219ul \u00eendoielii ne rostuim \u00een geruri,\/ C\u0103lc\u00e2nd pe col\u021bi de st\u00e2nc\u0103, \u00een gol \u0219i \u00eendoial\u0103\u201d (\u201eCe fric\u0103 mi-e de tine, noapte!\u201d).
\nAstfel de poeme sunt rare \u00een volum, pentru c\u0103, a\u0219a cum spune Arhiepiscupul Calinic, cel care gireaz\u0103 volumul cu o m\u0103gulitoare prefa\u021b\u0103, Dan Dr\u0103goi este un iubitor \u0219i scriitor de poezie care \u201eare talent (\u2026) are \u0219i o libertate mare de a primi inspira\u021bia ca natur\u0103 \u0219i adev\u0103r, fiind spiritul care viseaz\u0103, care este ca o melodie ce ne \u00eenc\u00e2nt\u0103 urechea, tr\u0103ind \u00eentr-o raz\u0103 de soare\u2026\u201d.<\/p>\n

* Dan Dr\u0103goi<\/strong>: Lumini t\u00e2rzii<\/em>, Ed. Tiparg, 2016<\/p>\n


\nStan BREBENEL<\/strong>
\n\"\"

Fluturi \u00een stomac<\/strong><\/p>\n

\tO carte deosebit de interesant\u0103, prin tematica abordat\u0103, public\u0103 scriitorul Adrian \u0162ion la Editura \u201eTribuna\u201d din Cluj-Napoca, \u00een anul 2015. Membru al Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia, Adrian \u0162ion s-a lansat, ca foarte mul\u0163i scriitori rom\u00e2ni, dup\u0103 anul 1990, de\u015fi a debutat la o v\u00e2rst\u0103 fraged\u0103, \u00een anul 1968 la numai 19 ani, cu un poem, unde altundeva dec\u00e2t \u00een revista \u201eTribuna\u201d. Dac\u0103 \u00eei urm\u0103rim traseul literar, vom constata c\u0103 Adrian \u0162ion este \u00eendr\u0103gostit de proza scurt\u0103. \u00cens\u0103 el nu s-a oprit numai la acest gen literar. A mai scris cu pasiune \u015fi lejeritate piese de teatru \u00eentr-un act, articole, cronici literare, reportaje istorice \u015fi monografice. Debutul editorial s-a produs \u00een anul 1998 c\u00e2nd, la Editura \u201eNona\u201d din Ia\u015fi, i-a fost publicat volumul de povestiri, nuvele \u015fi schi\u0163e \u201eUn apel disperat\u201d \u00een urma primirii premiului na\u0163ional literar de proz\u0103 \u201eMihail Sadoveanu\u201d la concursul desf\u0103\u015furat la Piatra Neam\u0163 cu un an \u00eenainte.
\nCartea pe care \u00eencerc s\u0103 o prezint, \u201eFluturi \u00een stomac\u201d, con\u0163ine zece povestiri cu o tematic\u0103 destul de actual\u0103 \u015fi, pe alocuri, stranie. Sunt personaje \u00een aceste povestiri pe care le \u00eent\u00e2lnim zilnic, poate c\u0103 de mai multe ori pe zi, \u015fi pe l\u00e2ng\u0103 care trecem aproape nep\u0103s\u0103tori, domina\u0163i de problemele \u015fi angoasele noastre. Adrian \u0162ion, ca un fin observator al cotidianului concret, trage un semnal de alarm\u0103 asupra nep\u0103s\u0103rii noastre \u015fi a semenilor no\u015ftri la soarta unor concet\u0103\u0163eni. Povestirile lui Adrian \u0162ion sunt amintiri cu puternic impact emo\u0163ional, dar sunt \u015fi pove\u015fti neutre, reci, care se petrec \u00een realitatea virtual\u0103 \u015fi prin care suntem implica\u0163i prea pu\u0163in emo\u0163ional. Una dintre povestirile cu amintiri emo\u0163ionale este cea care deschide volumul: \u201eMa ch\u00e8re Danielle\u2026\u201d. Tr\u0103irile naratorului, chiar dac\u0103 de la producerea faptelor au trecut peste trei decenii, sunt foarte actuale \u015fi cu reverbera\u0163ii \u00een prezent. \u00cent\u00e2lnirea cu fran\u0163uzoaica Danielle \u00een Clujul din anii socialismului are un impact aproape devastator pentru t\u00e2n\u0103rul amorez rom\u00e2n, el fiind \u015fi un posibil cet\u0103\u0163ean francez, deci capitalist. Toate amintirile petrecute \u00een urm\u0103 cu mai bine de trei decenii sunt vii \u015fi rememorate \u00eentr-un tren care \u00eel poart\u0103 spre Cluj \u015fi \u00een casa pe care sper\u0103 s\u0103 o v\u00e2nd\u0103 \u015fi unde a avut loc mare \u00eent\u00e2lnire \u015fi \u00een care st\u0103tea ascuns\u0103 o comoar\u0103: coresponden\u0163a cu enigmatica \u015fi u\u015furatica fran\u0163uzoaic\u0103.
\nAlte povestiri surprind aspecte din cotidianul umbros, mocirlos \u015fi neaduc\u0103tor de speran\u0163e. Genera\u0163iile facebook nu mai au timp de citit, de studiat, de aprofundat cele mai elementare no\u0163iuni. A\u015fa c\u0103 \u00ee\u015fi dau cu p\u0103rerea, prescurt\u00e2nd cuvintele \u00eentr-un mod incalificabil, despre diverse lucruri f\u0103r\u0103 s\u0103 fie \u00een cuno\u015ftin\u0163\u0103 de cauz\u0103. Edificatoare \u00een acest sens este povestirea \u201eAutori pe web\u201d, \u00een care prozatorul, cu armele scriitorului, ironizeaz\u0103 \u201eerudi\u0163ia\u201d unor postaci despre ciori. La fel de interesant\u0103 este \u015fi povestirea \u201eexcremente.com\u201d. Adrian \u0162ion face exerci\u0163ii de lingvistic\u0103 \u015fi estetic\u0103 \u00een fiecare dintre cele zece povestiri, \u00eens\u0103 de un farmec aparte este \u201eH\u00e2rtia alb\u0103\u201d, de\u015fi titlul nu este at\u00e2t de atr\u0103g\u0103tor pe c\u00e2t este textul \u00een sine. Al\u0163ii \u00een locul s\u0103u, \u00een aceast\u0103 povestire, ar\u0103tau c\u00e2t sunt ei de macho, de gigolo, de mari cuceritori \u00een fa\u0163a unor femei care erau deja cucerite. \u00cens\u0103 el \u0163ine la reputa\u0163ia sa (?) \u015fi nu se aventureaz\u0103 \u00een vreo rela\u0163ie, la piscina pe care o frecventa, cu femeile din care hormonii d\u0103deau n\u0103val\u0103 mai ceva dec\u00e2t temperatura din termometre.
\nAm l\u0103sat la urm\u0103 povestirea care d\u0103 titlul c\u0103r\u0163ii, \u201eFluturi \u00een stomac\u201d. Dac\u0103 ar fi s\u0103 d\u0103m aten\u0163ie conota\u0163iilor ce i se dau acestei expresii, mai ales la emisiunile TV unde sunt invitate starlete porno pe post de mari vedete, am crede c\u0103 este vorba despre o idil\u0103, foarte firesc aspectul, dintre doi tineri. Nimic mai fals. Adrian \u0162ion ne conduce, voit, pe o pist\u0103 fals\u0103 \u00een aparen\u0163\u0103. Nu este musai s\u0103 sim\u0163i fluturi \u00een stomac numai atunci c\u00e2nd e\u015fti \u00eendr\u0103gostit. Mai sunt \u015fi alte prilejuri. Realitatea din zilele noastre o confirm\u0103 din plin. O octogenar\u0103 singur\u0103, doamna Aneta, \u00ee\u015fi face planuri exaltate din momentul \u00een care nepotul Mircea o invit\u0103 s\u0103 \u00eel viziteze \u00een Florida. \u015ei nu oricum, ci pe un vas de croazier\u0103 transatlantic. P\u00e2n\u0103 s\u0103 se hot\u0103rasc\u0103, b\u0103tr\u00e2nica \u00ee\u015fi plimb\u0103 singur\u0103tatea prin cartier, ajut\u00e2nd o femeie t\u00e2n\u0103r\u0103, Nineta, cu mari necazuri, angajat\u0103 la un chio\u015fc de ziare, \u015fi c\u0103reia \u00eei \u0163ine locul c\u00e2teva ore pe zi. \u00cen afar\u0103 de acest ajutor, b\u0103tr\u00e2na \u00eei era \u015fi sf\u0103tuitoare. Fluturii din stomac \u00eei dau n\u0103val\u0103 b\u0103tr\u00e2nei \u00een dou\u0103 momente remarcabile. Visul travers\u0103rii Atlanticului la bordul unui luxos vas de croazier\u0103 \u015fi exaltarea st\u00e2rnit\u0103 de dec\u0103derea presei care o face, \u00eentr-un acces de delirium, un posibil piroman al bietului chio\u015fc de ziare. Dar cum \u00een zilele noastre oamenii buni sunt lua\u0163i de pro\u015fti \u015fi sunt p\u0103c\u0103li\u0163i u\u015for din cauza naivit\u0103\u0163ii \u015fi credulit\u0103\u0163ii lor, a\u015fa ceva p\u0103\u0163e\u015fte \u015fi octogenara Aneta, f\u0103r\u0103 s\u0103 aib\u0103 parte de croazier\u0103 \u015fi nici de incendiul ce o scotea din anonimat. Sf\u00e2r\u015fitul povestirii, de\u015fi nu anun\u0163a acest lucru, este tragic. Este ceva din tragediile ce se \u00eenmul\u0163esc exponen\u0163ial \u00een acest spa\u0163iu, alt\u0103dat\u0103 binecuv\u00e2ntat cu oameni smeri\u0163i \u015fi milo\u015fi. Vremurile s-au schimbat \u015fi odat\u0103 cu ele \u015fi cei mai mul\u0163i dintre noi. Cam acestea ar fi o parte din concluziile la care am ajuns citind cartea lui Adrian \u0162ion.
\nAutorul scrie cu cuvinte me\u015fte\u015fugite, ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 st\u0103p\u00e2ne\u015fte nu numai lexicul, ci \u015fi topica, f\u0103r\u0103 s\u0103 fie pre\u0163ios. Este realmente o pl\u0103cere s\u0103 cite\u015fti textele autorului. \u00cen prefa\u0163a c\u0103r\u0163ii, Vasile Gogea, mai precis \u00een finalul ei, spunea despre povestirile lui Adrian \u0162ion urm\u0103toarele: \u201eRezultatul este un curcubeu de st\u0103ri poetice transpuse \u00een inspirate nara\u0163iuni mustind de imprevizibile sensuri. Asemenea zborului unui roi de fluturi \u00eentr-o gr\u0103din\u0103\u201d.<\/p>\n


\nSilvia Ioana SOFINETI <\/strong>
\n\"\"

De la mit la poezie* <\/strong><\/p>\n

\u00cen mitologia pe care o creeaz\u0103, prin poemele sale, Flavia Armina Adam, exist\u0103 o sofisticat\u0103 recunoa\u0219tere a feminit\u0103\u021bii, Ana lui Manole \u0219i Minerva \u00eemp\u0103r\u021bind aceea\u0219i pedeaps\u0103 \u0219i acela\u0219i vis, aceea\u0219i via\u021b\u0103 (\u201enu se moare dintr-o r\u0103sucire \u00een gol.\/ nu se moare dintr-o r\u0103t\u0103cire \u00een carne\u201d) \u0219i aceea\u0219i moarte: \u201eacesta e zidul meu, dincolo de el nu se trece.\/ eu sunt Minerva, femeia din zid\u201d. \u00cen structura de ad\u00e2ncime a textului se amestec\u0103 elemente cre\u0219tine \u0219i p\u0103g\u00e2ne cu trimiteri la legendele din folclorul autohton, ilustr\u00e2nd ideea sacrificiului, a r\u0103zboiului dus cu lumea \u0219i cu timpul, a pruden\u021bei \u0219i a \u00een\u021belepciunii \u0219i un acut sentiment al vulnerabilit\u0103\u021bii \u00een fa\u021ba celuilalt: \u201ecu pumnii ai lovit \u00een ceea ce sunt\/ p\u00e2n\u0103 ce \u021bi s-a despicat \u021beasta\u201d.
\nDac\u0103 fiecare \u00eemprejurare poetic\u0103 \u00ee\u0219i are zeul ocrotitor, din \u201edep\u0103rt\u0103ri cu iz de femeie\u201d apare mereu Minerva, invocat\u0103 ca reper ontologic: \u201eMinerva, Minerva,\/ de c\u00e2nd \u00een p\u00e2ntecul mamei eram,\/ blestemul ochilor t\u0103i m-a ajuns – \/ am murit la termen, cum to\u021bi mor\u021bii \u00een ultima vreme\/ \u0219i-am mu\u0219cat din tine cu foame,\/ \u00eenainte ca geana ta s\u0103-mi petreac\u0103 grumazul\u201d (\u201efericiri cu Minerva \u2013 1\u201d). Protectoarea \u00een\u021belep\u021bilor, a r\u0103zboiului drept \u0219i, mai ales, a artelor, este cobor\u00e2t\u0103 din mit direct \u00een realitatea poemului, poeta i se adreseaz\u0103 \u0219i i se substituie, pentru c\u0103 \u201e\u00een ve\u0219nicia ei,\/ m\u0103rile se iveau \u00een morminte,\/ p\u0103m\u00e2ntencele erau fluturi de-o noapte,\/ \u00ee\u0219i l\u0103sau zborul furat pentru-o clip\u0103 de pace,\/ \u00ee\u0219i vindeau sufletul\/ pe c\u00e2teva cuvinte \u0219iret \u00eempletite\u201d (\u201efericiri cu Minerva 3\u201d).
\nArmina Flavia Adam scrie o poezie de tip confesiv, prin care dezv\u0103luie un univers personal proiectat \u00een imaginar; acolo sunt vii emo\u021biile din trecut (\u201emama n-a crezut niciodat\u0103 \u00een mine,\/ nici c\u00e2nd am murit prima oar\u0103 nu a crezut – \/ eu \u00eei iubeam rujul \u0219i rochiile de revelion,\/ \u0219i pantofii cu toc i-i iubeam,\/ \u0219i parfumul rusesc din vitrin\u0103,\/ ea se iubea pe sine \u0219i poate pe Dumnezeu uneori,\/\/ m-ar dispre\u021bui dac\u0103 i-a\u0219 spune\/ cum eu \u0219i p\u0103pu\u0219ile\/ \u00eempleteam trandafiri \u00een form\u0103 de cruce,\/ apoi ardeam lum\u00e2n\u0103ri toat\u0103 noaptea, \/ s\u0103-i fie de suflet\u201d \u2013 \u201ep\u0103pu\u0219ile\u201d), iluziile (\u201eera vineri,\/ p\u0103\u0219eam prin iarb\u0103 cu t\u0103lpile goale,\/ ne \u021bineam de m\u00e2n\u0103, \u00eemp\u0103r\u021beam \u00eentunericul\/ \u0219i lumina o \u00eemp\u0103r\u021beam p\u00e2n\u0103 la ultimul cent,\/ \u0219i livada cu vi\u0219ini din pozele vechi\u201d \u2013 \u201ecolaj dintr-o secund\u0103 de vineri\u201d), orgoliul creatorului de miracole poetice: \u201esunt un Iisus ca to\u021bi Iisu\u0219ii,\/ oamenii m\u0103 a\u0219teapt\u0103\/ s\u0103 prefac apa \u00een vin\/ cu o singur\u0103 mi\u0219care a m\u00e2inii,\/ eu m\u0103 bucur de fericirea lor ca un copil,\/ tresar \u0219i-mi construiesc un rai nou,\/ str\u00e2ng\u00e2nd \u00eentre pleoape\/ o coroan\u0103 de nuc\u201d (\u201emorbid la prima vedere\u201d).
\nDintre miturile biblice topite \u00een poeme se remarc\u0103, prin impact emo\u021bional, cel cristic (prin ideea de jertf\u0103), mitul lui Iona (ca metafor\u0103 a spa\u021biului \u00eenchis), parabola fiului risipitor (\u201etaie vi\u021belul cel gras, Doamne,\/ degrab\u0103 cheam\u0103 la osp\u0103\u021b necunoscu\u021bii\/ \u0219i vecinii de pahar cheam\u0103-i,\/ cel pierdut\/ \u00eentinerit cu \u0219apte vie\u021bi se va-ntoarce\u201d \u2013 nou\u0103zeci \u0219i nou\u0103\u201d), a femeii desfr\u00e2nate (\u201enu m\u0103 judeca dup\u0103 vorbe!\/ tu nu \u0219tii c\u00e2t de singur\u0103 sunt \u00een fa\u021ba mul\u021bimii,\/ cum \u00eemi curge s\u00e2ngele \u00een obraji\/ dup\u0103 o ploaie de var\u0103.\/ cine e\u0219ti tu, piatra s\u0103 o arunci?\/ numai Dumnezeu \u021bine pietre \u00een m\u00e2n\u0103\u201d \u2013 celui care cu pietre arunc\u0103), dar \u0219i trimiterile la mitul protop\u0103rin\u021bilor, la p\u0103catul str\u0103mo\u0219esc (\u201es-a umplut p\u0103m\u00e2ntul de eve,\/ de s\u00e2nii lor crescu\u021bi \u00een pocaluri de aur,\/ osta\u0219ii \u0219i-au l\u0103sat casele,\/ \u00eempreun\u00e2ndu-se cu ele pe p\u0103m\u00e2ntul lui Moise.\/ au urcat pe munte, au spart tablele\/ \u0219i au scis alte legi \u2013 peni\u021b\u0103 pe table de piatr\u0103\u201d).
\nArmina Flavia Adam trage spre sine esen\u021ba marilor teme poetice, reu\u0219ind, printr-o complicat\u0103 alchimie, s\u0103 topeasc\u0103 ipostazele de copil, femeie \u0219i zei\u021b\u0103, de \u00eenger \u0219i demon, \u00eentr-un chip nou, de poet\u0103 care moare \u0219i \u00eenvie dup\u0103 fiecare poem: \u201eam vie\u021bi c\u00e2t s\u0103 \u00eemi \u00eengrop \u00een tine\/ toate duminicile,\/ dup\u0103 datini s\u0103 le fac\/ o pomenire cum nu s-a v\u0103zut.\/\/ se vor aduna s\u0103racii\/ \u0219i boga\u021bii vor veni de la o moarte distan\u021b\u0103,\/ buluc vor da iama\/ s\u0103-mi judece vorbele\u201d \u2013 \u201ezbor h\u0103ituit\u201d).<\/p>\n

* Armina Flavia Adam<\/strong>: Pumnul din vid<\/em>, Ed. Rafet, 2015<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Octavian MIHALCEA SUBLIM\u0102RI LABIRINTI Debutul \u00een proz\u0103 al lui Alexandru Tiepac, cu volumul Ics. Fucktotum (Editura Tracus Arte, Bucure\u0219ti, 2016),<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16161"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=16161"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16161\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":16162,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16161\/revisions\/16162"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=16161"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=16161"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=16161"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}