TRECUTUL ISTORIC ESTE CA TEMELIA UNEI CASE, DE ACEEA ESTE BINE S\u0102 NE CUNOA\u0218TEM \u0218I S\u0102 NE CINSTIM TRECUTUL<\/p>\n
de Vasile GHINEA
\n\t S\u00e2mb\u0103t\u0103, 25 septembrie, \u0219edin\u021ba Cenaclului literar-artistic \u201eAlexandru Sihleanu\u201d de la Centrul Cultural \u201eFlorica Cristoforeanu\u201d din R\u00e2mnicu S\u0103rat a debutat, cu momentul in memoriam Matinc\u0103 Costea.
\n\t\u201e(Compara\u021bie) Bine-a fost odinioar\u0103\/ C\u00e2nd pe drumuri erau boi,\/ Dar acum la noi \u00een \u021bar\u0103,\/ Nu e aur, c\u00e2t gunoi! (Nicolae Grigore Mih\u0103escu-Nigrim epigramist din Buz\u0103u, tat\u0103l n\u0103scut la R\u00e2mnicu S\u0103rat. Nigrim n\u0103scut la Gura S\u0103r\u0103\u021bii) De Nigrim se poate spune\/ \u0218i nu-i lucru de mirare,\/ Are epigrame bune\u2026\/ C\u0103 le-a potrivit de sare! (Buz\u0103ul epigramistic) La Buz\u0103u \u00eei epigrama\/ Mai acid\u0103, precum \u0219tim,\/ Pe fa\u021b\u0103 \u00ee\u0219i dau arama\/ Bravi urma\u0219i ai lui Nigrim. (\u0218tiri pe scurt) Istoria Rom\u00e2niei, Regele Ferdinand \u0219i Regina Maria. Regina Maria a fost recunoscut\u0103 cu merite deosebite \u00een politica extern\u0103 a Rom\u00e2niei, la Marea Unire din 1 decembrie 1918. Regelui Ferdinand i se repro\u0219eaz\u0103 c\u0103 ar fi lipsit nemotivat la conceperea unor copii ai s\u0103i! (Depozit de muni\u021bie-Cincinat \u0219i Nigrim) Pentru duelul fratricid,\/ Ca epigrami\u0219ti de ras\u0103\/ \u0218i-au procurat destul acid\u2026\/ Sare \u0219i-au adus de acas\u0103!\u201d (Dumitru Hangu)
\n\t\u201e(Rezolvare) C\u0103-i face so\u021bul bun la pat,\/ A auzit \u0219i a pl\u0103tit.\/ \u0218i-ntr-adev\u0103r, a rezolvat\/ At\u00e2t, c\u0103 n-a mai sfor\u0103it! (Prevedere) Ce-a\u0219 alinta-o! Ce-a\u0219 pupa-o!\/ Eu alta nu cunosc ca ea!\/ Dar m\u0103 feresc… Ce-a\u0219 \u00eencurca-o,\/ De m-ar afla nevast\u0103-mea! (Dovad\u0103 de curaj) De\u0219i-s un tip ne\u00eenfricat,\/ C\u00e2nd noaptea m\u0103 \u00eentorc t\u00e2rziu\/ \u0218i vreau s\u0103 m\u0103 strecor \u00een pat,\/ Duc \u0219i nevestei un rachiu! (Iubind anti-covid) At\u00e2t \u00ee\u0219i proteja m\u00e2ndru\u021ba,\/ Pe care tare o iubea,\/ \u00cenc\u00e2t nu-ndep\u0103rta m\u0103scu\u021ba\/ De loc, nici c\u00e2nd o s\u0103ruta! (Cu c\u00e2ntec) Salam s\u0103-mi c\u00e2nte? N-am ce face?\/ Sc\u0103l\u00e2mb\u0103-se la cei din jur!\/ S\u0103 \u00eel asculte cine-l place,\/ Eu \u00eel prefer pe Trubadur!\u201d (Lauren\u021biu Turcu)
\n\t\u201eC\u00e2nd ne g\u00e2ndim la maestrul Aghean\u0103 ne vine \u00een amintire \u00eenf\u0103\u021bi\u0219area sa jovial\u0103, gata s\u0103 vin\u0103 cu glume noi \u0219i s\u0103 c\u00e2nte ce ne pl\u0103cea nou\u0103 cel mai mult. Avea \u00een repertoriu c\u00e2ntece pentru toate gusturile \u0219i pentru to\u021bi prietenii. Dar de un an \u0219i zece luni are un auditoriu nou: sfin\u021bi, \u00eengeri \u0219i chiar Tat\u0103l Sf\u00e2nt! Maestrul este nu doar autor de epigrame, cum am amintit \u00een interven\u021biile anterioare. El a compus melodia imnului R\u00e2mnicului pe versurile lui Matinc\u0103. El a mai compus muzic\u0103 \u0219i versuri pentru mai multe c\u00e2ntece, printre acestea este \u201eHORA FR\u0102\u021aIEI\u201d. A scris \u0219i poezii. \u00cemi permite\u021bi s\u0103 prezint poezia maestrului \u201ePARC\u0102 A\u0218 MAI STA PU\u021aIN\u201d? Aceast\u0103 poezie urma s\u0103 devin\u0103 un nou c\u00e2ntec al s\u0103u. V\u0103 rog s\u0103 remarca\u021bi presim\u021birea tragicului s\u0103u sf\u00e2r\u0219it! \u201eParc\u0103 a\u0219 mai sta pu\u021bin\u2026\/ E prea devreme\u2026\/ \u0218i-a\u0219a p\u0103m\u00e2ntu-i plin de mor\u021bi,\/ \u0218i geme\u2026\/\/ \u00cenc\u0103 n-am terminat ce-am \u00eenceput demult,\/ Nu \u0219tiu, ori timpul n-a mai \u021binut cu mine,\/ Ori eu degeaba m-am zb\u0103tut\u2026\/\/ A\u0219 vrea s\u0103 v\u0103 salut pe to\u021bi\/ Mi-a\u021bi fost al\u0103turi la bine \u0219i la r\u0103u,\/ V\u0103 las acum, nu \u0219tiu unde eu voi fi\/ Oricum, \u00een fa\u021b\u0103, mi-a ap\u0103rut un h\u0103u\u2026\/\/ V\u0103 las cu bine, \u00een lumea asta trist\u0103,\/ Plec fericit c-a\u021bi fost cu mine\/ \u0218i nu cumva s\u0103 prind pe vreunul cu batist\u0103,\/ \u00cen via\u021b\u0103 mult noroc, prieteni\/ \u0218i\u2026 s-auzim de bine!\/\/ Parc\u0103 a\u0219 mai sta pu\u021bin\u2026\/ E prea devreme\u2026\/ \u0218i-a\u0219a p\u0103m\u00e2ntu-i plin de mor\u021bi\/ \u0218i geme\u2026\/\/ Parc\u0103 a\u0219 mai sta pu\u021bin\u2026\u201d Chiar \u0219i \u00een clipe tragice maestrul se g\u00e2ndea la noi \u0219i era fericit c\u0103 i-am fost al\u0103turi \u0219i ne transmitea ur\u0103ri de bine. Pentru spiritul s\u0103u deosebit Dumnezeu l-a \u00eendr\u0103git \u0219i l-a luat l\u00e2ng\u0103 El. Sunt convins c\u0103 acolo, sus, este a\u0219ezat \u00eentr-un loc deosebit, un loc favorabil, \u00een mijlocul cetelor \u00eengere\u0219ti \u0219i de acolo urm\u0103re\u0219te \u00eent\u00e2lnirile de s\u00e2mb\u0103ta ale Cenaclului \u201eAlexandru Sihleanu\u201d la care a participat risc\u00e2ndu-\u0219i s\u0103n\u0103tatea \u0219i tinere\u021bea. Eu am o nel\u0103murire \u0219i o dorin\u021b\u0103: la cenaclul nostru maestrul a fost permanent prezent, c\u00e2nd nu era internat \u00een spital, timp de trei ani, \u00eens\u0103 la Buz\u0103u el a fost invitat la c\u00e2teva ocazii, iar cei de acolo au reu\u0219it s\u0103-i ofere post-mortem un \u201ePremiu al prieteniei\u201d, o plachet\u0103 cu panglic\u0103 tricolor\u0103, dar cel mai frumos, premiul este \u00eenso\u021bit de frumoase vorbe adev\u0103rate! A\u0219 dori s\u0103 ne g\u00e2ndim to\u021bi cum s\u0103-i r\u0103spl\u0103tim maestrului eforturile, talentul, prietenia \u0219i omenia. Orice propunere s\u0103 o analiz\u0103m \u00eempreun\u0103 \u0219i s\u0103 hot\u0103r\u00e2m \u00een comun s\u0103pt\u0103m\u00e2na care urmeaz\u0103. Dumnezeu s\u0103-i ierte p\u0103catele \u0219i s\u0103-l odihneasc\u0103!\u201d (Mihai Doina)
\n\tA urmat lectorul de serviciu, Cristi Rusin cu eseul \u201eDescrierea ora\u0219elor Buz\u0103u \u0219i R\u00e2mnicu S\u0103rat \u00een relat\u0103rile lui Evliya \u00c7elebi (1611-1682)\u201d Redau materialul: \u201eEvliya \u00c7elebi a fost un renumit c\u0103l\u0103tor \u0219i cronicar turc din secolul al XVII-lea. S-a n\u0103scut \u00een anul 1611 la Constantinopol (Istanbul), \u00een cartierul Unkapani de pe \u021b\u0103rmul Cornului de Aur, \u00eentr-o familie cu origini nobile. Tat\u0103l s\u0103u era descendent al lui Dervi\u0219 Mehmed Aga, put\u0103tor de stindard al sultanului Suleyman I (1520-1566), iar apoi c\u0103petenie \u00een breasla aurarilor \u00een timpul lui Selim al II-lea (1566-1574). Mama sa era urma\u0219\u0103 a \u0219eicului Ahmed Vesov, iar fratele ei era Melek Ahmed Pa\u0219a, purt\u0103tor de sabie al sultanului Ahmed I (1603-1617) \u0219i mare-vizir al imperiului sub Murad al IV-lea (1623-1640). Astfel, datorit\u0103 originii nobile, t\u00e2n\u0103rul Evliya s-a bucurat de o bun\u0103 educa\u021bie, ini\u021bial la \u0219coala primar\u0103 a \u0219eicului Hamid Efendi, apoi des\u0103v\u00e2r\u0219idu-\u0219i studiile al\u0103turi de celebrul imam Evliya Mehmed Efendi. Pe l\u00e2ng\u0103 gramatic\u0103, muzic\u0103 \u0219i caligrafie, a \u00eenv\u0103\u021bat \u0219i c\u00e2teva limbi importante precum greaca, persana, siriaca \u0219i araba, ultima necesar\u0103 unei mai bune \u00een\u021belegeri a textului coranic. Nu a negljat \u00eens\u0103 nici me\u0219te\u0219ugurile, activ\u00e2nd o perioad\u0103 ca ucenic \u00een breasla aurarilor. \u00cen 1632, la v\u00e2rsta de 21 de ani, Evliya consemna c\u0103 a avut un vis \u00een urma rug\u0103ciunilor sale prin care cerea \u00eendrumare divin\u0103 \u0219i \u00ee\u0219i exprima dorin\u021ba de a vedea \u00eentreg imperiul. Conform relat\u0103rii sale, se afla \u00een Moscheea Ahi \u00c7elebi, \u00een apropiere de Galata, la momentul de \u00eenceput al rug\u0103ciunii de dinainte de r\u0103s\u0103rit. Dintr-o dat\u0103, a v\u0103zut o lumin\u0103 \u0219i \u00een fa\u021ba sa a ap\u0103rut Sa\u02bcd ibn Ebu Vakkas, unul dintre companionii Profetului Mohamed, considerat \u00een mod tradi\u021bional ocrotitorul arca\u0219ilor. Evliya i-a s\u0103rutat m\u00e2na, iar Sa\u02bcd i-a spus c\u0103 vor participa la rug\u0103ciune numero\u0219i sfin\u021bi \u0219i martiri ai islamului. \u00cen acel moment, un fulger a \u021b\u00e2\u0219nit prin u\u0219ile moscheii \u0219i a intrat \u00eensu\u0219i Profetul al\u0103turi de nepo\u021bii s\u0103i, Hasan \u0219i Huseyin, afla\u021bi la st\u00e2nga \u0219i la dreapta sa, urma\u021bi de mul\u021bi al\u021bi ucenici. Profetul i-a salutat pe to\u021bi cei prezen\u021bi \u0219i i-a dat lui Evliya sarcina de a conduce rug\u0103ciunea \u00een calitate de imam. Dup\u0103 rug\u0103ciune, Sa\u02bcd l-a dus pe Evliya, cutremurat de uimire \u0219i pl\u00e2nsete de bucurie, \u00een fa\u021ba Profetului care l-a binecuv\u00e2ntat \u0219i l-a asigurat c\u0103 Dumnezeu \u00eel va ocroti \u00een toate c\u0103l\u0103toriile sale viitoare. Visul s-a ispr\u0103vit. Evliya se treze\u0219te tulburat \u00een casa tat\u0103lui s\u0103u \u0219i merge pe r\u00e2nd la t\u0103lm\u0103citorul de vise, Ibrahim Efendi \u0219i la \u0219eicul dervi\u0219ilor mevlevi, Abdullah Dede, ambii confirm\u00e2nd c\u0103 visul a fost real \u0219i c\u0103 va deveni un mare c\u0103l\u0103tor. Cu toate acestea, Evliya a mai r\u0103mas la Istanbul pentru a-\u0219i continua preg\u0103tirea. \u00cen 1635, \u00eentr-o noapte a lunii Ramadan, t\u00e2n\u0103rul Evliya a avut ocazia s\u0103-l cunoasc\u0103 personal pe sultanul Murad al IV-lea \u00een timp ce \u00ee\u0219i exercita func\u021bia de muezin \u0219i recitator la Marea Moschee Ayasofia. Impresionat de vocea lui, Murad le-a ordonat g\u0103rzilor sale s\u0103-l aduc\u0103 \u00een loja de la etajul moscheii. Aceast\u0103 \u00eent\u00e2lnire a stat la baza viitoarei sale cariere \u0219i a sprijinului politic de care a beneficiat pentru a-\u0219i putea \u00eemplini destinul de c\u0103l\u0103tor \u00een tot Imperiul Otoman. Documentele de fa\u021b\u0103 reprezint\u0103 dou\u0103 fragmente succesive din opera sa monumental\u0103, Seyahatname (Cartea C\u0103l\u0103toriilor) unde ne descrie, foarte pe scurt, imaginea ora\u0219elor Buz\u0103u \u0219i R\u00e2mnicu S\u0103rat, cu ocazia unei vizite \u00een spa\u021biul rom\u00e2nesc, \u00eentre anii 1651-1660. Fragmentul este tradus \u0219i preluat din volumul al VI-lea al colec\u021biei C\u0103l\u0103tori Str\u0103ini despre \u021a\u0103rile Rom\u00e2ne, ap\u0103rut \u00een anul 1976 la Editura \u0218tiin\u021bific\u0103 \u0219i Enciclopedic\u0103 din Bucure\u0219ti. Informa\u021biile furnizate sunt importante pentru cititorii lui Evliya \u00c7elebi, majoritatea turci, d\u00e2ndu-le detalii legate de o regiune aflat\u0103 la periferia imperiului. \u00cen cele ce urmeaz\u0103 vom reda pe r\u00e2nd ambele fragmente propuse spre analiz\u0103: \u201eDespre Buz\u0103u. \u0218i acesta este al unui alt boier. St\u0103p\u00e2nul lui, boierul, primindu-ne \u0219i el cu mare cinste, ne-am odihnit aici o noapte. Acest ora\u0219 este a\u0219ezat pe un \u0219es cu c\u00e2mpii intinse. Are \u0219ase sute de case \u0219i dou\u0103 m\u0103n\u0103stiri, una de construc\u021bie nou\u0103, iar cealalt\u0103 veche, precum \u0219i o sut\u0103 de dughene. Este un ora\u0219 foarte pl\u0103cut, \u00eempodobit cu vii \u0219i cu gr\u0103dini. Sunt \u0219i mul\u021bi b\u0103rba\u021bi ar\u0103to\u0219i \u0219i multe femei pl\u0103cute.\u201d \u201eDespre frumosul ora\u0219 R\u00e2mnic. \u0218i acesta at\u00e2rn\u0103 de un boier. Boierul acestui ora\u0219, con\u0103cindu-l pe s\u0103rmanul de mine \u00eentr-un serai frumos, ne-a primit bine \u0219i cu cinste. Acest ora\u0219 frumos este a\u0219ezat pe malul r\u00e2ului R\u00e2mnic, la poalele unui podi\u0219, av\u00e2nd gr\u0103dini \u0219i vii \u00eenalte. Aici se afl\u0103 \u0219ase m\u0103n\u0103stiri \u0219i vreo cinci sute de pr\u0103v\u0103lii, unde v\u00e2nzarea o fac fetele.\u201d \u00cen primul fragment, cel despre Buz\u0103u, ni se spune c\u0103 \u201e\u0219i acesta este al unui alt boier\u201d, expresie introductiv\u0103 ce face referire la faptul c\u0103 acest ora\u0219, asemenea celorlalte descrise anterior, se afl\u0103 \u00een st\u0103p\u00e2nirea unui boier. Boierul, anonim, i-a primit cu cinste pe Evliya \u0219i \u00eenso\u021bitorii s\u0103i, probabil c\u0103l\u0103re\u021bi din o\u0219tile t\u0103tare supuse Imperiului Otoman, dup\u0103 cum ne indic\u0103 alte fragmente. Ace\u0219tia au petrecut o singur\u0103 noapte la Buz\u0103u, fiind trata\u021bi foarte bine. Evliya \u00c7elebi ne spune c\u0103 Buz\u0103ul este a\u0219ezat \u201epe un \u0219es cu c\u00e2mpii \u00eentinse\u201d. Trebuie precizat faptul c\u0103 aceast\u0103 descriere e pu\u021bin probabil s\u0103 fi fost consemnat\u0103 la fa\u021ba locului, ci mai degrab\u0103 din amintiri. C\u0103l\u0103torul \u0219i-a notat aceste observa\u021bii dup\u0103 ce a p\u0103r\u0103sit ora\u0219ul. \u00cen continuare, acesta afirm\u0103 c\u0103 Buz\u0103ul \u201eare \u0219ase sute de case \u0219i dou\u0103 m\u0103n\u0103stiri, una de construc\u021bie nou\u0103, iar cealalt\u0103 veche, precum \u0219i o sut\u0103 de dughene.\u201d Este evident faptul c\u0103 num\u0103rul de case \u0219i dughene este unul aproximativ, care i-a fost comunicat \u00een urma discu\u021biilor cu boierul \u0219i anturajul s\u0103u. \u00centr-o noapte petrecut\u0103 la Buz\u0103u, Evliya nu avea de unde s\u0103 \u0219tie sau s\u0103 verifice cu certitudine num\u0103rul de case \u0219i dughene. M\u0103n\u0103stirea veche men\u021bionat\u0103 se refer\u0103, cel mai probabil, la M\u0103n\u0103stirea Banu (actual Biseric\u0103 Banu, cu hramul \u201eBuna-Vestire\u201d), ctitorit\u0103 \u00een 1571 de c\u0103tre Andronic Cantacuzino, devenit ulterior ban al Craiovei. Cealalt\u0103 m\u0103n\u0103stire men\u021bionat\u0103 \u201ede construc\u021bie nou\u0103\u201d, pare a fi Catedrala \u201eAdormirea Maicii Domnului\u201d, ref\u0103cut\u0103 \u00een anul 1649 din porunca domnitorului Matei Basarab (1632-1654). \u00cen momentul \u00een care Evliya vizitase Buz\u0103ul, catedrala nu avea cum s\u0103 aib\u0103 mai mult de zece ani. Era o construc\u021bie nou\u0103. \u00cen final, Evliya ne spune despre Buz\u0103u c\u0103 \u201eeste un ora\u0219 foarte pl\u0103cut, \u00eempodobit cu vii \u0219i cu gr\u0103dini. Sunt \u0219i mul\u021bi b\u0103rba\u021bi ar\u0103to\u0219i \u0219i multe femei pl\u0103cute.\u201d Din aceast\u0103 descriere \u00een\u021belegem faptul c\u0103 scurta sa vizit\u0103 \u00een ora\u0219 i-a l\u0103sat o impresie bun\u0103 privind locurile \u0219i oamenii. Plec\u00e2nd din Buz\u0103u, Evliya a ajuns la R\u00e2mnicu S\u0103rat pe care \u00eencepe s\u0103-l descrie astfel: \u201e\u0218i acesta at\u00e2rn\u0103 de un boier. Boierul acestui ora\u0219, con\u0103cindu-l pe s\u0103rmanul de mine \u00eentr-un serai frumos, ne-a primit bine \u0219i cu cinste.\u201d Ca \u00een cazul precedent, Evliya ne spune c\u0103 \u0219i acest ora\u0219 este dependent de un boier, tot anonym. El i-a pus la mare cinste pe oaspe\u021bii s\u0103i str\u0103ini, aduc\u00e2ndu-i \u00eentr-un \u201eserai frumos\u201d. Este foarte greu de spus unde era localizat sau ce era acel \u201eserai\u201d. Am avea tendin\u021ba s\u0103 ne g\u00e2ndim la Casa Br\u00e2ncoveneasc\u0103, o cl\u0103dire ce merit\u0103 cu adev\u0103rat titlul de serai, doar c\u0103 la acel moment aceasta nu exista. Prin urmare, este aproape imposibil s\u0103 ne d\u0103m seama unde sau care era a\u0219a-zis-ul serai men\u021bionat de Evliya, cel mai probabil o cas\u0103 boiereasc\u0103 impun\u0103toare despre existen\u021ba c\u0103reia nu mai \u0219tim nimic. \u00cen continuare, c\u0103l\u0103torul ne face o descriere succint\u0103 a R\u00e2mnicului afirm\u00e2nd c\u0103: \u201eacest ora\u0219 frumos este a\u0219ezat pe malul r\u00e2ului R\u00e2mnic, la poalele unui podi\u0219, av\u00e2nd gr\u0103dini \u0219i vii \u00eenalte.\u201d Spre deosebire de alte descrieri, Evliya precizeaz\u0103 faptul c\u0103 R\u00e2mnicu este \u201eora\u0219 frumos\u201d. Acest lucru se poate datora faptului c\u0103 boierul l-a primit foarte bine, iar Eviliya a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 realizeze o imagine favorabil\u0103 acestui ora\u0219. El este descris, asemenea Buz\u0103ului, ca un ora\u0219 cu gr\u0103dini \u0219i vii \u00eenalte. Fraza din final pare a fi cea mai controversat\u0103: \u201eAici se afl\u0103 \u0219ase m\u0103n\u0103stiri \u0219i vreo cinci sute de pr\u0103v\u0103lii, unde v\u00e2nzarea o fac fetele.\u201d Tindem s\u0103 credem c\u0103 acest\u0103 descriere este exagerat\u0103 \u0219i \u00eent\u0103re\u0219te teoria conform c\u0103reia Evliya urm\u0103rea s\u0103 creeze o imagine favorabil\u0103 R\u00e2mnicului. La acel moment, nu aveau cum s\u0103 existe \u0219ase m\u0103n\u0103stiri. \u00cen realitate, din c\u00e2te cuno\u0219tem, exista o singur\u0103 m\u0103n\u0103stire atestat\u0103 \u00een anul 1593, care avea o biseric\u0103 din lemn ce purta hramul Sf\u00e2ntului Gheorghe. Acest\u0103 m\u0103n\u0103stire a fost reconstruit\u0103 integral \u00eentre anii 1691-1697, \u00een epoca lui Br\u00e2ncoveanu (1688-1714), deci la aproximativ treizeci de ani dup\u0103 ce Evliya vizitase ora\u0219ul. De asemenea, pe l\u00e2ng\u0103 m\u0103n\u0103stirea din lemn, mai exista o biseric\u0103 ce se crede c\u0103 ar fi fost ctitorit\u0103 de c\u0103tre \u0218tefan cel Mare (1457-1504), \u201eBiserica Piatra\u201d, pe locul c\u0103reia se afl\u0103 actuala Biseric\u0103 Sf. Parascheva, construit\u0103 la finalul secolului al XIX-lea. Celelalte biserici din ora\u0219 sunt toate edificate dup\u0103 secolul al XVIII-lea. De asemenea, e pu\u021bin probabil ca la cele cinci sute de pr\u0103v\u0103lii (dac\u0103 acest num\u0103r este real sau cel pu\u021bin aproximativ), v\u00e2nzarea s\u0103 o fi f\u0103cut-o exclusiv fetele. Pe scurt, acestea sunt principalele informa\u021bii men\u021bionate succint de c\u0103tre Evliya \u00c7elebi \u00een monumentala sa lucrare, Seyahatname (Cartea C\u0103l\u0103toriilor), despre cele dou\u0103 municipii ale actualului jude\u021b Buz\u0103u. Ele sunt importante deoarece ne prezint\u0103 perspective unui c\u0103l\u0103tor str\u0103in privind aceste meleaguri.\u201d Felicit\u0103ri! \u00cei dorim actualului masterand, dl Cristi Rusin, viitorul unui mare istoric cu care s\u0103 se m\u00e2ndreasc\u0103 nu numai urbea natal\u0103, dar \u0219i \u021bara. Sper\u0103m s\u0103 ne mai \u00eent\u00e2lnim. La bun\u0103 vedere!
\n\t\u201eAm urm\u0103rit cu mult\u0103 aten\u021bie materialul comentat de dl Cristi Rusin \u0219i am fost impresionat de datele prezentate \u0219i de acurate\u021bea dovedit\u0103 de autor. Am \u00een\u021beles c\u0103 principalele ora\u0219e ale jude\u021bului nostru, R\u00e2mnicu S\u0103rat \u0219i Buz\u0103u, reprezentau \u0219i pentru cei vechi puncte importante demne de vizitat. C\u0103l\u0103torul turc, Evliya \u00c7elebi, a fost impresionat de cele v\u0103zute \u0219i de ospitalitatea de care au dat dovad\u0103 boierii locali. Succint, este prezentat\u0103 baza agrar\u0103 a economiei noastre, precum \u0219i comer\u021bul \u00eenfloritor, nelipsind nici via\u021ba religioas\u0103. Evliya \u00c7elebi a f\u0103cut cunoscute ora\u0219ele noastre tuturor celor care au citit \u0219i descrierile lui \u0219i sunt convins c\u0103 a incitat pe mul\u021bi spre a c\u0103l\u0103tori pe meleagurile noastre. Felicit pe dl Cristi Rusin a\u0219tept\u00e2nd ca \u0219i pe viitor s\u0103 aduc\u0103 \u00een fa\u021ba Cenaclului \u201eAlexandru Sihleanu\u201d alte elemente care vor dovedi \u00een continuare marea lui preg\u0103tire istoric\u0103.\u201d (Lauren\u021biu Turcu)
\n\t\u201eM\u0103 impresioneaz\u0103 dragostea lui Cristi Rusin pentru trecutul istoric, a\u0219a cum am observat \u0219i la alte conferin\u021be pe care ni le-a prezentat la Biblioteca Municipal\u0103. Aceast\u0103 perseveren\u021b\u0103 de a c\u0103uta documente care s\u0103 ateste trecutul ora\u0219elor noastre, Buz\u0103u \u0219i R\u00e2mnicu S\u0103rat, este de admirat \u0219i demn\u0103 de urmat mai ales de tineri. Pe mine m-a impresionat partea romantic\u0103 a prezent\u0103rii. A adus o lumin\u0103 trecutului \u00een via\u021ba noastr\u0103.\u201d (Ecaterina Chifu)
\n\t\u201eSunt interesante documentele lecturate ast\u0103zi de Cristi Rusin. Mul\u021bi c\u0103l\u0103tori str\u0103ini au prezentat diferite aspecte pe care le-au l\u0103sat \u00een scrierile lor despre zonele Buz\u0103u \u0219i R\u00e2mnicu S\u0103rat. Un alt c\u0103l\u0103tor pe la 1700 spunea: zone deosebit de frumoase \u0219i bogate, p\u0103cat c\u0103 nu au o oc\u00e2rmuire pe m\u0103sur\u0103.\u201d (Dumitru Hangu)
\n\t\u201eEste un comentariu interesant asupra celor dou\u0103 fragmente g\u0103site \u00een volumul \u0219ase din C\u0103l\u0103tori Str\u0103ini despre \u021a\u0103rile Rom\u00e2ne. Eu cred, c\u0103 referitor la cele \u0219ase m\u0103n\u0103stiri, erau pe teritoriul jude\u021bului.\u201d (Adriana Plugaru)
\n\t\u201eDatoria de a cunoa\u0219te istoria ora\u0219ului R\u00e2mnicu S\u0103rat st\u0103 \u00een noi to\u021bi care putem veni cu o amintire sau cu un \u00eenscris din timpurile trecute, ca tr\u0103itori ai ora\u0219ului. \u00cemi este foarte drag lectorul de ast\u0103zi pentru h\u0103rnicia \u0219i d\u0103ruirea, ca t\u00e2n\u0103r, pentru istorie, nu numai religioas\u0103, ci \u00een general.\u201d (Valeria Popa)
\n\t\u201e\u00centr-un interval de timp foarte scurt, nu mai mult de 11 minute am aflat multe nout\u0103\u021bi despre municipiul nostru! R\u0103m\u00e2n recunosc\u0103tor lectorului Cristi Rusin, care a adus, cu o generozitate sacr\u0103, informa\u021bii, cele mai multe necunoscute nou\u0103. Lecturarea de azi este un eveniment cu o puternic\u0103 \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 spiritual\u0103, inteligent\u0103, \u00een opozi\u021bie cu o tem\u0103 vehiculat\u0103 frecvent \u00een vremurile noastre, falsurile istoriei. Consider o abordare nefavorabil\u0103 a istoricului R\u00e2mnicului \u00eencep\u00e2nd de la \u201eprivilegiul comercial acordat de domnitorul Vlad Dracul, 8 septembrie 1439, negustorilor ru\u0219i, poloni \u0219i moldoveni\u201d. Este adev\u0103rat c\u0103 este prima atestare documentar\u0103 a localit\u0103\u021bii noastre. Dar istoricul s\u0103u \u00eencepe cu foarte mul\u021bi ani \u00eenainte. Este identic cu recunoa\u0219terea mea, ca fiin\u021b\u0103 abia dup\u0103 v\u00e2rsta de 14 ani, c\u00e2nd ob\u021bin buletinul de identitate, dar \u00eenainte de 14 ani nu eram tot eu? Pe locul unde se afl\u0103 R\u00e2mnicu S\u0103rat \u00eenainte de anul 1000 \u00ee.Hr. exista o intersec\u021bie de drumuri comerciale. \u00cencep\u00e2nd cu epoca bronzului (1800-800 \u00ee.Hr.) s-a definitivat indo-europenizarea triburilor carpato-dun\u0103rene-balcanice \u0219i s-au colonizat \u021b\u0103rmurile M\u0103rii Negre \u0219i M\u0103rii Mediterane. Drumurile comerciale veneau din Europa central\u0103 \u0219i de N.E. spre M. Neagr\u0103 \u0219i M. Mediteran\u0103. \u00cen primii ani ai mileniului I d.Hr. intersec\u021bia devine popas comercial, unde \u00ee\u0219i schimbau produsele produc\u0103torii din \u00eemprejurimi. Cu timpul popasul comercial se transform\u0103 \u00een Punct vamal. Aici \u00eencep s\u0103 se ridice c\u00e2teva construc\u021bii trebuincioase serviciului vamal \u0219i locuin\u021be pentru vame\u0219i. A ap\u0103rut \u0219i un han pentru negustorii sosi\u021bi de la distan\u021be mari. Punctul vamal se transform\u0103 \u00een t\u00e2rg. Aici veneau negustori, produc\u0103tori \u0219i me\u0219te\u0219ugari, veneau \u0219i cump\u0103r\u0103tori de la distan\u021be mari pentru achizi\u021bionarea renumitului cal r\u00e2mnicean. Preocuparea localnicilor pentru cre\u0219terea \u0219i vinderea cailor s-a dezvoltat, s-a extins \u0219i s-a p\u0103strat p\u00e2n\u0103 la mijlocul sec. al XIX-lea. Azi aceast\u0103 ras\u0103 de cai nu mai exist\u0103 \u0219i nici \u00eendeletnicirea, \u00eens\u0103 este men\u021bionat\u0103 pe emblema R\u00e2mnicului. Cl\u0103direa biroului vamal, \u00een variant\u0103 ref\u0103cut\u0103 poate fi observat\u0103 \u0219i azi l\u00e2ng\u0103 Castelul de ap\u0103, dar azi cl\u0103direa are alt\u0103 destina\u021bie. P\u00e2n\u0103 la evenimentul din decembrie 1989 aici func\u021biona o sifon\u0103rie. Pe frontispiciul cl\u0103dirii, dar \u0219i a uneia mai mare din vecin\u0103tatea ei, se afl\u0103 \u00eenc\u0103 emblema localit\u0103\u021bii: calul cambrat, dou\u0103 s\u0103bii \u00eencruci\u0219ate \u0219i un curs de ap\u0103. Calul reprezenta vestitul t\u00e2rg cabalin, iar s\u0103biile \u0219i cursul de ap\u0103 aminteau de b\u0103t\u0103lia din anul 1471 dintre \u0218tefan cel Mare, domnul Moldovei \u0219i Radu cel Frumos, domnul \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti. \u00cen urma victoriei ob\u021binute de \u0218tefan cel Mare, acesta zide\u0219te \u00eentre 1474-1477\u201eBiserica Piatra\u201d, str. Patriei nr. 6, singura ctitorie a domnitorului moldovean pe p\u0103m\u00e2ntul \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti, ars\u0103 de turci. A fost ref\u0103cut\u0103 \u00een 1703 de c\u0103tre Constantin Br\u00e2ncoveanu. Biserica a fost demolat\u0103 \u00een 1898. Pe locul ei a fost construit\u0103 Biserica Sf. Parascheva (1898-1907) Vestitul istoric Constantin C. Giur\u0103scu, \u00een Istoria rom\u00e2nilor, vol.1, Ed. \u0218tiin\u021bific\u0103, Bucure\u0219ti 1971, men\u021bioneaz\u0103 c\u0103 \u00eentemeierea localit\u0103\u021bii R\u00e2mnicu S\u0103rat ca t\u00e2rg precede formarea statului feudal al \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti: \u201efoarte probabil dinainte de anul 1300 existau Tg. Jiu, Caracal \u0219i R\u00e2mnicu S\u0103rat. Tustrele jucau rolul de centru de nego\u021b pentru s\u0103tenii de pe Valea Jiului Superior, din Romana\u021bi \u0219i de pe Valea R\u00e2mnicului S\u0103rat. Aceste trei localit\u0103\u021bi se aflau pe drumurile negustore\u0219ti de la poalele Subcarpa\u021bilor.\u201d \u00cenc\u0103 o informa\u021bie \u0219i \u00eenchei comentariul meu: prima men\u021bionare a etimologiei R\u00e2mnicului apar\u021bine secretarului \u00eemp\u0103ratului Austriei, topograful inginer G. Reichesdorffer, \u00een 1573, care \u00eel boteaz\u0103 Rebnic pe h\u0103r\u021bile oficiale.\u201d (Mihai Doina)
\n\t\u201eVreau s\u0103 subliniez faptul c\u0103 lectorul Cristi Rusin a venit \u00een mijlocul nostru cu o prezentare foarte interesant\u0103 privind frumuse\u021bea meleagurilor r\u00e2mnicene ce l-au impresionat pe c\u0103l\u0103torul turc care ne-a vizitat acum 370 de ani. Ca urmare a acestei vizite, cred c\u0103 ar fi timpul ca s\u0103 r\u0103spundem acestei vizite \u0219i s\u0103 vizit\u0103m \u0219i noi meleagurile acestui c\u0103l\u0103tor, Turcia, \u0219i s\u0103 facem o compara\u021bie privind peisajul anatolian, c\u00e2t \u0219i a locuitorilor din acea zon\u0103. Mul\u021bumesc dlui lector Cristi Rusin pentru aceast\u0103 invita\u021bie la c\u0103l\u0103torie \u00een Turcia.\u201d (Adrian C\u00e2mpeanu)
\n\t\u201eRareori avem posibilitatea ca \u00een R\u00e2mnicu S\u0103rat s\u0103 putem aprecia munca de documentare de \u00eenalt\u0103 \u021binut\u0103 a istoricului Cristi Rusin. Prin materialul prezentat se pune \u00een eviden\u021b\u0103 stofa de cercet\u0103tor a t\u00e2n\u0103rului istoric. V\u0103d \u00een persoana lui Cristi Rusin un istoric ce c\u00e2ndva va aduna mult mai multe materiale despre istoria R\u00e2mnicului S\u0103rat \u00eentr-o carte deosebit\u0103.\u201d (Nicolai T\u0103icu\u021bu)
\n\t\u0218edin\u021ba s-a \u00eencheiat cu gestul dlui Nicolai T\u0103icu\u021bu, care a \u00eemp\u0103r\u021bit celor prezen\u021bi c\u00e2te un \u201ebalansoar\u201d (produc\u021bie proprie, pentru momente de delectare liric\u0103), Editgraph, 2021.
\n\tS\u00e2mb\u0103t\u0103, 02 octombrie, \u00eencep\u00e2nd cu ora 11:00, lectorul de serviciu al \u0219edin\u021bei Cenaclului \u201eAlexandru Sihleanu\u201d va fi Valeria Popa. V\u0103 a\u0219tept\u0103m, cu drag!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
TRECUTUL ISTORIC ESTE CA TEMELIA UNEI CASE, DE ACEEA ESTE BINE S\u0102 NE CUNOA\u0218TEM \u0218I S\u0102 NE CINSTIM TRECUTUL de<\/p>\n","protected":false},"author":15,"featured_media":6760,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[307,7],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16158"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/15"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=16158"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16158\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":16159,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16158\/revisions\/16159"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/6760"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=16158"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=16158"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=16158"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}