{"id":16133,"date":"2021-10-06T22:38:40","date_gmt":"2021-10-06T19:38:40","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=16133"},"modified":"2021-10-06T22:39:09","modified_gmt":"2021-10-06T19:39:09","slug":"spatii-culturale-nr-49-10","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=16133","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 49 (10)"},"content":{"rendered":"

Petrache PLOPEANU<\/strong>
\n\"\"

Sonet<\/strong>
\n[St\u0103p\u00e2na e pustie \u0219i uitat\u0103]<\/em><\/p>\n

St\u0103p\u00e2na e pustie \u0219i uitat\u0103,
\nca stepa goal\u0103 de r\u0103zboinici repezi\u2026
\n\u2026M-ai implorat: \u201ede mine s\u0103 te lepezi,
\no s\u0103 te uit, iar dragostea-\u021bi ciudat\u0103
\nnu-mi va mai fi nici vesel\u0103 tr\u0103ire,
\nnici \u00eentristare prins\u0103-n cuta frun\u021bii.
\nDe-or fi-n mi\u0219care biblic\u0103, iar, mun\u021bii,
\nnu voi mai crede-n tine ca-ntr-un mire\u201d,
\na\u0219a mi-ai spus, nisipul \u00eemi e martor
\n\u0219i am fugit ca nimeni s\u0103 nu \u0219tie.
\n\u2026Sunt \u00een Tartar, iar peste mine Tartor,
\nsingur\u0103tatea arde \u0219i \u00eenghea\u021b\u0103,
\ntot ce-am crezut c-ar mai putea s\u0103 fie:
\niubire, p\u00e2ntec, t\u00e2nguire, via\u021b\u0103.<\/p>\n


\nSonet<\/strong>
\n[doar-doar, voi da de Lethe cea voioas\u0103]<\/em><\/p>\n

\u00ces c\u0103l\u0103tor plecat printre popoare,
\nce nu \u0219tiu chinul ce m\u0103 arde-n vine,
\npiciorul meu \u00eenchipuie aldine,
\niar m\u00e2na mea e str\u0103vezie-n soare,
\nc\u00e2nd tremur\u00e2nd de boal\u0103 \u0219i dorin\u021b\u0103
\n\u00ee\u021bi scrie-n cer scrisorile albastre.
\nM-ad\u0103postesc din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd \u00een castre,
\ndar nici un zid, ora\u0219 sau locuin\u021b\u0103,
\nnu-i scut \u00een calea amintirii tale.
\n\u0218i fug din nou \u00een vaste solitudini
\n\u0219i \u00eemi aleg la \u00eent\u00e2mplare-o cale,
\ndoar-doar, voi da de Lethe cea voioas\u0103.
\nPierdut acum, pe alte latitudini,
\niubirea mea nu \u00eemi mai este cas\u0103.<\/p>\n


\nSonet<\/strong>
\n[o biat\u0103 plant\u0103-n piatr\u0103 ag\u0103\u021bat\u0103]<\/em><\/p>\n

Demonii url\u0103 printre st\u00e2nci abrupte,
\ncu glas de bucurie \u0219i oroare,
\n\u00eensp\u0103im\u00e2nt\u00e2nd drume\u021bul ce-n c\u0103rare
\n\u00ee\u0219i vede-n clip\u0103 zilele-i prea rupte
\n\u0219i trupul, mintea, inima-i sprin\u021bar\u0103
\ncu care-a fost lumin\u0103 \u0219i t\u0103cere,
\ntot a\u0219tept\u00e2nd promisa \u00eenviere,
\npierdute \u00een v\u00e2ltoarea ce doboar\u0103
\nn\u0103dejdea ren\u0103scut\u0103 din durere.
\nAjuns \u00een v\u00e2rf, nu v\u0103d \u2018napoi, \u2018nainte,
\nm\u0103 duc \u00een viscol f\u0103r\u0103 de vedere,
\nsunt r\u0103stignit pe crucea \u00eenghe\u021bat\u0103
\na nemuririi-lips\u0103 din cuvinte,
\no biat\u0103 plant\u0103-n piatr\u0103 ag\u0103\u021bat\u0103.<\/p>\n


\nSonet<\/strong>
\n[rena\u0219ti baroc, ca Venus cea z\u0103lud\u0103]<\/em><\/p>\n

Iar te-am visat \u00een zori t\u00e2rzii de noapte,
\ncum \u00eemi \u0219opteai respingeri f\u0103r\u0103 num\u0103r,
\neram c\u0103zut \u00een fa\u021ba ta c-un um\u0103r,
\ncu cel\u0103lalt m\u0103 \u00een\u0103l\u021bam \u00een \u0219oapte,
\nca un Samson \u00eenchipuind coloana
\nde carne, s\u00e2nge \u0219i iubire-st\u00e2nc\u0103.
\nC\u0103ci unde-o fi s\u0103 fie mare-ad\u00e2nc\u0103
\nm-oi arunca de-a dreptul \u00een bulboan\u0103,
\nun Poseidon uscat f\u0103r\u0103 de plete,
\ncu un trident ciobit de-at\u00e2ta trud\u0103
\n\u0219i b\u0103rb\u0103\u021bia-i amanet la Lethe.
\nDoar visul mi te-aduce vie-n fa\u021b\u0103,
\nrena\u0219ti baroc, ca Venus cea z\u0103lud\u0103,
\ndar diminea\u021ba, lacrima-mi r\u0103sfa\u021b\u0103.<\/p>\n


\nSonet<\/strong>
\n[m-am \u00eenchinat la patru z\u0103ri doar \u021bie]<\/em><\/p>\n

\u0218i-am fost la curtea hanilor tartarici,
\nun biet drume\u021b purt\u00e2nd un dor \u00een spate
\n\u0219i amintiri \u00een zilele crispate.
\nAm rupt toiege \u0219i umile sarici,
\nc\u00e2t s\u0103 ajung\u0103 s\u0103-nconjor P\u0103m\u00e2ntul,
\noriunde-am fost, \u00een ghe\u021buri, \u00een pustie,
\nm-am \u00eenchinat la patru z\u0103ri doar \u021bie
\n\u0219i mi-am p\u0103strat \u00een suflet leg\u0103m\u00e2ntul,
\nce l-am f\u0103cut lumin\u0103 de-nviere.
\nNici spaime reci, nici bucurii de\u0219arte,
\nnici ispitiri cu-amaruri sau cu miere,
\nnu m-au f\u0103cut s\u0103 m\u0103 \u00eentorc din cale.
\nDoar glasul t\u0103u une\u0219te ce desparte,
\nca eu s\u0103 vin, zbur\u00e2nd, la ale tale.<\/p>\n


\nSonet<\/strong>
\n[iubirea mea e ve\u0219niciei boal\u0103]<\/em><\/p>\n

Nu-i ultimul sonet \u00een care-i ars\u0103,
\ndurerea celui ce-a gemut \u00een rime,
\nsunt vorbe cu silabe mici, infime,
\nce din nubile guri se tot revars\u0103,
\ncer\u00e2nd umila, simpla, cea pl\u0103cere
\na retr\u0103irii plane a iert\u0103rii.
\nDin amintirea dus\u0103 a mir\u0103rii,
\nm\u0103-ncondeiez cu ceea ce se cere,
\ncu plumbul-sim\u021b al dragostei uitate.
\nL\u0103sate, de sunt strig\u0103te, \u00een bern\u0103,
\nle-oi \u00eencarna \u00een gemete oftate
\n\u0219i-n alb\u0103 hain\u0103 de mireas\u0103 goal\u0103.
\nC\u0103ci ruga mea la u\u0219a-i e etern\u0103,
\niubirea mea e ve\u0219niciei boal\u0103.<\/p>\n

***
\n…Sa\u015fii, sa\u015fii l-au tr\u0103dat,
\nl-au v\u00e2ndut, l-au cump\u0103rat,
\npe Vlad ei s-au m\u00e2niat,
\nc\u0103 nu s-a l\u0103sat pr\u0103dat…<\/em><\/p>\n

Erau guri \u00eendreptate spre riga Matei,
\nvame\u015fi din recenta vechime!
\nAu \u015ftiut ce s\u0103-i spun\u0103,
\nerau ei farisei
\nsau doar noi ne-n\u0103l\u0163\u0103m \u00een treime
\nca-ntr-o \u0163eap\u0103 pe lun\u0103,
\nmai u\u015fori, mai lunatici dec\u00e2t limba-ntre din\u0163i?<\/p>\n

…Fost-au domni \u00eentre domni, ani \u00eentre ani…<\/em><\/p>\n

Cum s\u0103-l crezi pe Dr\u0103culea c\u0103-i e osul din prin\u0163i,
\nc-a \u00eenvins mahomezi otomani,
\npentru cruce \u015fi limb\u0103,
\npentru spic, pentru miere
\npentru mo\u015f \u015fi copil, ienicer f\u0103r\u0103 vrere?
\nC\u00e2\u0163i acum nu \u00ee\u015fi schimb\u0103
\nca \u015foseta rupt\u0103-n c\u0103lc\u00e2i,
\n\u0163ara s\u0103rac\u0103 furat\u0103 de ei mai \u00eent\u00e2i,
\npatria stearp\u0103-n fiin\u0163e ce \u00ee\u015fi fac dintr-o \u0163eap\u0103
\nr\u0103stignire de fiice \u015fi fii!?
\nMai degrab\u0103 c\u00e2nt\u0103m osanale latine,
\nmai degrab\u0103 ne trecem \u00een p\u0103m\u00e2nt \u015fi \u00een ap\u0103,
\nnoroi… <\/p>\n

Doar noroi suntem noi
\ndac\u0103 Vlad nu ne umbl\u0103 prin s\u00e2nge,
\ndac\u0103 vocea-i n-ajunge la tine,
\ntu ce stai \u015fi ascul\u0163i curg\u0103toarea rim\u0103 ce pl\u00e2nge,
\ntu ce vrei ca urcu\u015ful s\u0103 vin\u0103 la vale…
\n
\nPrin\u0163 rom\u00e2n e\u015fti \u015fi tu,
\ne\u015fti Dracula-nsetat de istorie dreapt\u0103…
\n…sau nu?<\/em><\/p>\n


\nVasile GHICA<\/strong>
\n\"\"

\u00cen ghearele r\u00e2sului <\/strong><\/p>\n

\u00cen lupta pentru dreptate, cultura este doar o instan\u0163\u0103 de bun-sim\u0163.
\n\u00cen de\u015fert nu intereseaz\u0103 pe nimeni formula apei.
\nDup\u0103 zg\u00e2r\u00e2ietura de lumin\u0103, ne putem da seama dac\u0103 a fost comet\u0103 sau stea.
\nSuntem foarte noroco\u015fi. Am apucat s\u0103 fim contemporani cu trandafirul \u015fi cu privighetoarea.
\nNici arta nu a \u00eencheiat r\u0103zboiul cu morile de v\u00e2nt.
\nPentru unii, singurul sprijin la b\u0103tr\u00e2ne\u0163e este toiagul.
\nC\u00e2inele nu-i om. Pentru c\u0103 el nu poate uita o binefacere.
\nParc\u0103 prea multe pisici negre defileaz\u0103 prin fa\u0163a secolului nostru!
\nS-a abolit arsul pe rug. Nu era economicos.
\nIstoriei i-a fost \u00eentotdeauna fric\u0103 de judecata culturii.
\nCe bijuterii teribile a putut face Br\u00e2ncu\u015fi din topor!
\nPrivi\u0163i cu aten\u0163ie bibliotecile! C\u00e2t\u0103 lupt\u0103 pentru fiecare centimetru de raft!
\nNu s-a ajuns \u00eenc\u0103 la un acord convenabil al clipei cu ve\u015fnicia.<\/p>\n

Haina \u00eei face pe unii oameni. Iar pe al\u0163ii, clovni.
\n\u00centre dou\u0103 eternit\u0103\u0163i, suntem ni\u015fte sezonieri ai Terrei.
\nIubirile mari fac dep\u0103rt\u0103rile s\u0103 c\u00e2nte.
\nCe ar fi putut s\u0103-i spun\u0103, oare, Don Juan Julietei?
\nC\u0103limara oric\u0103rui scriitor este, \u00een linii mari, copil\u0103ria.
\n\u00cen om exist\u0103, totu\u015fi, mai mul\u0163i nuferi dec\u00e2t n\u0103mol.
\n\u015ei patul lui Don Juan a contribuit la surparea Evului Mediu.
\nArogan\u0163a este, de regul\u0103, soclul ignoran\u0163ei.
\nC\u00e2nd lup\u0163i \u00eempotriva tuturor, ajungi ori un geniu, ori \u00een focarul tuturor furculi\u0163elor.
\nC\u00e2nd sunt obosit, b\u00e2rfesc pu\u0163in. \u015ei nu-mi mai trebuie cafea.
\nConteaz\u0103 ce c\u00e2n\u0163i. Dar \u015fi la ce balcon.
\nNu r\u0103m\u00e2neau pasive celelalte animale, dac\u0103 ar fi sim\u0163it c\u0103 maimu\u0163a duhnea a om.
\nVe\u015fnicia este \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia mor\u0163ii. \u015ei a capodoperelor.<\/p>\n


\nDumitru D\u0102N\u0102IL\u0102<\/strong>
\n\"\"

UN ALTFEL DE TAT\u0102<\/strong><\/p>\n

Pe tata \u00eel vedeam rar, foarte rar. Fusese militar \u015fi ie\u015fise, for\u0163at de noul regim, mult prea devreme la pensie. Mai muncea \u00eens\u0103, pentru a aduce un ban \u00een plus \u00een cas\u0103. Cas\u0103 grea, cu cinci guri de hr\u0103nit. G\u0103sise de lucru la un cap\u0103t de \u0163ar\u0103, unde se construia Canalul Dun\u0103re – Marea Neagr\u0103. Parc\u0103 \u00eel v\u0103d cum s\u0103lta pe um\u0103r un cuf\u0103r \u00eendesat cu haine. \u00cel coco\u015fa cuf\u0103rul, dar se d\u0103dea viteaz, spun\u00e2nd c\u0103 nu e prea greu.
\n\t– Ei, a venit timpul\u2026 Eu m\u0103 cam duc, a zis c\u0103tre noi, copiii, \u015fi c\u0103tre mama, care nu voia s\u0103 cread\u0103 c\u0103 sosise clipa nesuferit\u0103 a desp\u0103r\u0163irii.
\n\t– Nu te duci\u2026 Pleci \u015fi te \u00eentorci\u2026 Doar n-o s\u0103 stai acolo o via\u0163\u0103, a r\u0103spuns mama \u015fi ne-a str\u00e2ns pe l\u00e2ng\u0103 ea, ap\u0103r\u00e2ndu-ne parc\u0103 de un du\u015fman nev\u0103zut. Du\u015fmanul era dep\u0103rtarea care o l\u0103sa s\u0103 se zbat\u0103 singur\u0103 cu tot greul gospod\u0103riei.
\n\t– Cine \u015ftie c\u00e2nd m\u0103 \u00eentorc, dac\u0103 m\u0103 \u00eentorc \u015fi nu-mi r\u0103m\u00e2n oasele pe acolo\u2026 Am auzit c\u0103 pe mul\u0163i i-a \u00eenghi\u0163it p\u0103m\u00e2ntul\u2026 C\u0103 se sap\u0103 mun\u0163i de p\u0103m\u00e2nt la Canal\u2026
\n\t– Te \u00eentorci tu! Ai nevast\u0103, copii\u2026 Cum s\u0103 nu te \u00eentorci?
\n\t– M-oi \u00eentoarce, poate\u2026 Ce s\u0103 v\u0103 aduc de acolo?
\n\t– Pe tine s\u0103 te aduci! Auzi? Pe tine s\u0103 te aduci!
\n\tNu \u015ftiu cum sim\u0163eau ceilal\u0163i din cas\u0103 lipsa capului de familie, dar cred c\u0103 eu o sim\u0163eam cel mai tare. Nu-i mai vedeam nelipsitul z\u00e2mbet din col\u0163ul gurii. Nu-i mai auzeam vocea domoal\u0103 \u015fi at\u00e2t de bl\u00e2nd\u0103. Nu m\u0103 mai \u00eenv\u0103luia c\u0103ldura venit\u0103 din ochii lui verzi. Nu mai avea cine s\u0103 m\u0103 \u0163in\u0103 pe genunchi \u015fi s\u0103 m\u0103 \u00eenve\u0163e cum s\u0103 m\u0103 port. \u015ei nu mai eram lipsit de griji ca atunci c\u00e2nd \u00eel aveam \u00een prejm\u0103.
\n\tDup\u0103 plecarea tatei, am observat c\u0103 \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul meu are un z\u00e2mbet cald, \u015fi el are o voce pl\u0103cut\u0103, \u015fi el m\u0103 \u00eenva\u0163\u0103 cum s\u0103 m\u0103 port. Seam\u0103n\u0103 cu tata, apreciam eu, doar c\u0103 e mai \u00eenalt, mai t\u00e2n\u0103r, nu are p\u0103rul alb, iar ochii \u00eei sunt nu verzi, ci alba\u015ftri. \u015ei e la fel de bun\u2026
\n\t\u00centr-o zi, un coleg a plecat mai devreme de la \u015fcoal\u0103. A doua zi, \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul l-a \u00eentrebat:
\n\t– Tu de ce ai plecat ieri mai devreme, drag\u0103?
\n\t– S\u0103-i dau bocancii surorii mele, dom\u2019 \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor! Ea \u00eenva\u0163\u0103 dup\u0103 amiaza \u015fi\u2026 P\u00e2n\u0103 ne-o mai cump\u0103ra p\u0103rin\u0163ii o pereche\u2026
\n\t– Bine, stai jos! De acum, o s\u0103 vii mai devreme la \u015fcoal\u0103, s\u0103 facem, p\u00e2n\u0103 se intr\u0103 la ore, lec\u0163ia pe care o pierzi \u00een fiecare zi.
\n\tAlt\u0103 dat\u0103, un coleg venise cu tema nef\u0103cut\u0103, adic\u0103 nu reu\u015fise s\u0103 \u00eenve\u0163e o poezie. \u00cenv\u0103\u0163\u0103torul a hot\u0103r\u00e2t: \u201eAst\u0103zi nu lu\u0103m lec\u0163ie mai departe! Spunem, \u00een cor, poezia, p\u00e2n\u0103 o \u00eenva\u0163\u0103 \u015fi colegul vostru. A\u0163i v\u0103zut voi vreo clo\u015fc\u0103 s\u0103 nu-\u015fi ia sub arip\u0103 to\u0163i puii, s\u0103 lase pe vreunul f\u0103r\u0103 ocrotire?\u201d
\n\t\u00cencet-\u00eencet, \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul a \u00eenceput s\u0103 \u00eemi intre la inim\u0103, s\u0103-mi fie drag ca \u015fi tata. \u015ecoala devenise o pl\u0103cere, abia a\u015fteptam s\u0103-mi iau locul \u00een banc\u0103 \u015fi s\u0103-l ascult cum ne picur\u0103 \u00een suflet cinste, onoare, omenie, tot ce este bun, frumos, adev\u0103rat \u015fi drept. \u201eBogat nu e neap\u0103rat cel care are mul\u0163i bani \u015fi bunuri de mare valoare, ne spunea. Bogat e \u015fi cel care \u015ftie multe, \u015fi cel care are sufletul curat, \u015fi cel care \u015ftie s\u0103 \u00eei fac\u0103 pe al\u0163ii ferici\u0163i.\u201d
\n\t \u00cemi \u00eenchipuiam c\u0103 e un om tare fericit \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul meu, c\u0103 nimic nu-i lipse\u015fte, casa lui e un petic de rai \u015fi toat\u0103 via\u0163a lui e de basm. \u00cen vremea aceea nu aveam alt vis dec\u00e2t s\u0103 m\u0103 fac \u015fi eu \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor, mi se p\u0103rea meseria cea mai frumoas\u0103, cea mai atr\u0103g\u0103toare \u015fi cea mai plin\u0103 de satisfac\u0163ii.
\n\t\u00centr-una din zile, nori grei au cobor\u00e2t deodat\u0103 din cer \u015fi au \u00eentunecat p\u0103m\u00e2ntul. Au urmat fulgere \u015fi tunete \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103toare, cum nu mai cunoscusem p\u00e2n\u0103 atunci. A venit apoi un ropot de ploaie asurzitor. Nu mi-a fost fric\u0103. Domnul \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor ne vorbea calm, neperturbat de urgia de afar\u0103, care a \u0163inut vreo dou\u0103 ore. Nu mi-a fost fric\u0103. M-am sim\u0163it ca sub aripa clo\u015ftii care nu-\u015fi las\u0103 niciun pui f\u0103r\u0103 ocrotire, prad\u0103 uliilor. \u00cen ziua aceea, c\u00e2nd, pentru a ne distrage aten\u0163ia de la ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 afar\u0103, ne-a povestit multe \u015fi hazlii \u00eent\u00e2mpl\u0103ri, ne-a spus c\u0103 el a avut norocul s\u0103 se nasc\u0103 prim\u0103vara, la 28 martie.
\n\tAm \u0163inut minte data \u015fi mi-am propus, \u00eenc\u0103 de atunci, s\u0103 m\u0103 duc, de ziua lui, acas\u0103 la el, s\u0103-i spun \u201eLa mul\u0163i ani!\u201d \u015fi s\u0103-i duc un cadou. C\u00e2nd m\u0103 retr\u0103geam seara la culcare, mereu \u00eemi imaginam cum va fi ziua aceea. M\u0103 vedeam un \u0163\u00e2nc printre b\u0103rba\u0163i mul\u0163i, serio\u015fi, bine \u00eembr\u0103ca\u0163i, lumina\u0163i la minte ca \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul meu, printre femei frumoase \u015fi elegante. To\u0163i erau binedispu\u015fi \u015fi binevoitori, iar eu nu-mi vedeam rostul acolo. Unii dintre oamenii aceia m\u0103 sf\u0103tuiau s\u0103 vin \u00een alt\u0103 zi, c\u0103 domnul \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor are oaspe\u0163i. Eu, abia auzindu-mi-se glasul, insistam s\u0103 ajung la el, spun\u00e2nd c\u0103 nu vreau dec\u00e2t s\u0103-i urez ani mul\u0163i \u015fi s\u0103-i ofer un mic dar.
\n\tTreceau zilele, lunile treceau \u015fi eu tot nu m\u0103 hot\u0103r\u00e2sem care s\u0103 fie cadoul. Am \u00eentrebat-o pe mama.
\n\t– De unde \u015ftii tu c\u00e2nd e ziua domnului \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor? a fost ea curioas\u0103.
\n\t– Ne-a spus dumnealui o dat\u0103, \u00een clas\u0103, ne-a spus c\u0103 s-a n\u0103scut prim\u0103vara, la 28 martie. Vreau s\u0103 m\u0103 duc la el acas\u0103, \u015ftiu unde st\u0103, nu departe de noi. M\u0103 duc s\u0103-i urez ani mul\u0163i \u015fi s\u0103-i duc un cadou. M-am g\u00e2ndit mult \u015fi nu \u015ftiu ce cadou s\u0103-i duc. Poate \u00eemi spui dumneata, eu nu am nicio idee\u2026
\n\t– De ce vrei s\u0103 \u00eei duci un cadou?
\n\t– Pentru c\u0103 ne \u00eenva\u0163\u0103 at\u00e2t de multe \u015fi vreau s\u0103 \u00eei mul\u0163umesc \u00eentr-un fel.
\n\t– \u00cei mul\u0163ume\u015fti \u00eenv\u0103\u0163\u00e2nd bine. Asta e cea mai mare satisfac\u0163ie a lui.
\n\t– Da, dar vreau s\u0103 \u00eei fac o bucurie de ziua lui\u2026 Dumneata ce zici c\u0103 a\u015f putea s\u0103 \u00eei duc \u00een dar?
\n\t– Ceva care s\u0103 \u00eei fac\u0103 pl\u0103cere, ceva ieftin, dar cu valoare sentimental\u0103. O s\u0103 m\u0103 g\u00e2ndesc \u015fi eu \u015fi am s\u0103-\u0163i fac ni\u015fte propuneri.
\n\tS-a g\u00e2ndit mama \u015fi, c\u00e2nd se apropiase ziua, a zis c\u0103 ar fi bine s\u0103 \u00eei duc \u00een dar o floare \u00eentr-un ghiveci. Nu prea mi-a sur\u00e2s ideea, dar c\u00e2nd am v\u0103zut ce minun\u0103\u0163ie de floare cump\u0103rase, nu mai \u015ftiam cum s\u0103-i mul\u0163umesc. Totul era cum planificasem, numai c\u0103, \u00eenainte de a pleca la domnul \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor, se iscase o ploaie m\u0103runt\u0103 \u015fi rea, \u00eente\u0163it\u0103 de un v\u00e2nt z\u0103p\u0103cit.
\n\t– Unde te duci tu pe vremea asta, m\u0103i b\u0103iete? m-a \u00eentrebat \u00eengrijorat\u0103 mama c\u00e2nd am rugat-o s\u0103-mi aduc\u0103 floarea.
\n\t– Unde mi-am propus de mult! M\u0103 sperie pe mine o ploaie? Nu m-am speriat eu de furtuni puternice\u2026
\n\t– Nu te sperii tu \u015fi sunt sigur\u0103 c\u0103 o s\u0103 treci teaf\u0103r prin ploaie\u2026 Dar floarea? Cum o s\u0103 o aperi de v\u00e2nt?
\n\t– Cu trupul meu o ap\u0103r!
\n\t– \u00ce\u0163i doresc s\u0103 reu\u015fe\u015fti, viteazule!
\n\tChiar dac\u0103 mama zicea c\u0103 ar fi cazul s\u0103 m\u0103 ast\u00e2mp\u0103r, am \u00eempachetat \u00eempreun\u0103, cum ne-am priceput, floarea \u00een celofan \u015fi am plecat acolo unde pl\u0103nuisem de mult, f\u0103r\u0103 a \u0163ine seama de \u00eempotrivirea naturii. Nu era glum\u0103, v\u00e2ntul era gata s\u0103 m\u0103 culce la p\u0103m\u00e2nt. Mergeam cu spatele, ap\u0103r\u00e2nd floarea de rafalele devastatoare.
\n\tC\u00e2nd am ajuns la casa domnului \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor, \u00een fa\u0163a gardului, cumva la ad\u0103post, am putut s\u0103 spun c\u0103 lupta mea cu natura dezl\u0103n\u0163uit\u0103 se \u00eencheiase, floarea sc\u0103pase teaf\u0103r\u0103. Mi-a deschis poarta so\u0163ia domului Moise, a\u015fa \u00eel chema pe \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul meu, mirat\u0103 c\u0103 m-am aventurat s\u0103 ies din cas\u0103 pe o a\u015fa vreme. Domnul \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor, un altfel de tat\u0103 al meu, \u00een pat, \u00een pijamale \u015fi cu fes de Mo\u015f Cr\u0103ciun pe cap, citea o carte. Constatam cu uimire c\u0103 e un om ca to\u0163i oamenii. Nici vorb\u0103 de invita\u0163i, de petrecere, cum \u00eemi \u00eenchipuiam eu. Doar o cutie de bomboane de ciocolat\u0103 ar fi putut sugera c\u0103 e o zi de s\u0103rb\u0103toare.
\n\t– De unde ai \u015ftiut tu, drag\u0103, c\u0103 ast\u0103zi este ziua mea? m-a \u00eentrebat \u00een timp ce \u00eei ofeream cu sfial\u0103, dar \u015fi cu nem\u0103rginit\u0103 bucurie de \u00eenving\u0103tor, floarea sc\u0103pat\u0103 de furiile v\u00e2ntului.
\n\t– Ne-a\u0163i spus dumneavoastr\u0103 \u00eentr-o zi c\u00e2nd credeam c\u0103 venise potopul \u015fi ne \u0163inea\u0163i \u00een clas\u0103 precum clo\u015fca ap\u0103r\u00e2ndu-\u015fi puii. <\/p>\n


\n Sorin C\u0102LIN<\/strong>
\n\"\"

Gr\u00e2u<\/strong><\/p>\n

Pentru cei ce n-au \u00een\u021beles, din p\u0103cat’,
\nCu ce se hr\u0103ne\u0219te meseria de avocat
\nAl cuvintelor a\u0219ternute pe h\u00e2rtie,
\nAm s\u0103 compun azi o poezie
\nExplicativ\u0103. Primul, cel mai
\nGreu, te pune pe g\u00e2nduri \u0219i stai
\nA\u0219a o vreme, pre\u021b de secunde
\nNenum\u0103rate, aproape fecunde.
\nAl doilea porne\u0219te \u00een tromb\u0103
\nDe praf, se t\u0103v\u0103le\u0219te-n creieri. Bomb\u0103
\nNuclear\u0103! S-a-mpiedicat \u00een pragul
\nBuzelor \u0219i cu tot dragul
\nDe armonie, elegie, compozi\u021bia
\nFace ,,Pe loc repaus!” din pozi\u021bia
\nFilozofului de Hamangia. Trei.
\nA treia vocabul\u0103 a luat pauz\u0103, vrei,
\nNu vrei, cau\u021bi o cauz\u0103 \u00eempotmolirii
\nTale. Habotnicia numirii
\nN-are scuz\u0103. S\u0103 fi fost vreo g\u00e2z\u0103
\n\u0218turlubatic\u0103 ce-a deranjat o muz\u0103
\nNebunatic\u0103? Necum… Aici \u00een od\u0103ile
\nMele precare, prescrise, foile
\nSe \u00eenmoaie de cerneluri, ziduri
\nAlbe retr\u0103iesc clipe, lieduri
\nTrecute se las\u0103 atinse, puse
\n\u00cen r\u00e2nduri, coloane, abstruse.<\/p>\n


\n\u00cent\u00e2lnirea de la miezul nop\u021bii<\/strong><\/p>\n

Mai ninge ast\u0103 sear\u0103 la televizor?
\nDe c\u00e2nd a\u0219tept z\u0103pada asta bulgar\u0103
\nV\u00e2n\u0103t\u0103 la bot, plin\u0103 de ecua\u021bii sapien\u021biale
\nSuspendate-n conjectura lui Poincar\u00e9.
\nMai plou\u0103 m\u00e2ine la telejurnal?
\nPe monitorul pluvial se str\u00e2ng b\u0103ltoace,
\n\u00cen camera de luat vederi e secet\u0103,
\nIar crainicei meteo \u00eei arde de crati\u021ba cu ou\u0103.
\nMai vii, iubito?<\/p>\n


\nNina Elena PLOPEANU<\/strong>
\n\"\"

Focul lui Dumitru<\/strong><\/p>\n

\u00censerarea \u00eembr\u0103case \u00een mantia-i neagr\u0103 Dealul lui Sumedru. Muntele din frunze uscate cu v\u0103rful din coceni cu bra\u021be din h\u00e2rtie creponat\u0103 s-a aprins \u0219i a \u00eenceput s\u0103 ard\u0103 cu trosnituri de bici printre \u021bipetele de biruin\u021b\u0103 ale copiilor \u0219i tinerilor din sat, care trudiser\u0103 \u00eentreaga zi la str\u00e2nsul aurului c\u0103zut din corola copacilor r\u0103ma\u0219i f\u0103r\u0103 ve\u0219minte \u00een b\u0103tr\u00e2ne\u021bea toamnei. Cu obrajii \u00eembujora\u021bi, peste care sudoarea desena c\u0103r\u0103ri negre, b\u0103ie\u021bii \u0219i fetele strigau c\u00e2t \u00eei \u021bineau gurile:
\n\u2014 Focul lu\u2019 Sumedru, focul lu\u2019 Sumedru, focul lu\u2019 Sumedru.
\nDe pe \u00een\u0103l\u021bimile din satele vecine, de unde se z\u0103reau ridic\u00e2ndu-se spre cer dansuri s\u00e2ngerii, r\u0103sunau acelea\u0219i cuvinte, repetate ca un ecou, ce avertizau anotimpul, care \u00eenc\u0103 nu se preg\u0103tea de plecare, c\u0103 se apropia vremea desp\u0103r\u021birii. V\u00e2ntul, trezit din somnul iepuresc, \u00ee\u0219i umfla f\u0103lcile leg\u0103n\u00e2nd cele c\u00e2teva frunze brune ascunse printre ghearele ascu\u021bite ale arborilor tri\u0219ti.
\nPe c\u0103rarea b\u0103t\u0103torit\u0103 de copitele animalelor \u0219i de galo\u0219ii sau cizmele celor ce le aveau \u00een grij\u0103 \u0219erpuiau c\u0103tre rugul aprins, printre fagii drep\u021bi \u0219i carpenii \u00eentortochea\u021bi, femeile satului, care \u00eenaintau \u00een \u0219ir indian, ca ni\u0219te venere antice cu panere pe cap sau pe umeri, din care se r\u0103sp\u00e2ndeau miresme de fructe p\u00e2rguite \u0219i covrigi calzi.
\nOchii mei de copil priveau cu l\u0103comie, pentru ultima oar\u0103, spectacolul autumnal pe care nu-l voi uita niciodat\u0103. Fratele meu \u00eempreun\u0103 cu ceilal\u021bi cunoscu\u021bi, ce purtau numele sf\u00e2ntului ce-\u0219i f\u0103cea intrarea triumfal\u0103 pe cai de foc, se bucurau de dou\u0103 ori. Mitru\u021b chiar de trei ori; la focul lui Sumedru venise \u0219i Anisia. N-o mai v\u0103zuse de mai bine de o lun\u0103, de c\u00e2nd se mutase cu p\u0103rin\u021bii la ora\u0219. O privea \u0219i nu \u00eendr\u0103znea s\u0103-i spun\u0103 nici m\u0103car bun venit, de\u0219i p\u00e2n\u0103 mai ieri p\u0103scuser\u0103 \u00eempreun\u0103 vitele la M\u0103rul Ro\u0219u. El nu se \u00eenscrisese la liceu, r\u0103m\u0103sese la \u0219coala profesional\u0103 din sat.
\n\u2014 Focul lu\u2019 Sumedru, focul lu\u2019 Sumedru, focul lu\u2019 Sumedru au r\u0103sunat cu \u0219i mai mult\u0103 putere vocile \u00eenveselite la vederea bun\u0103t\u0103\u021bilor pe care aveau s\u0103 le primeasc\u0103.
\n\u2014 Lua\u021bi, copii \u0219i m\u00e2nca\u021bi. S\u0103 v\u0103 fie r\u0103spl\u0103tit\u0103 truda \u0219i veselia cu care l-a\u021bi \u00eent\u00e2mpinat pe Sf\u00e2ntul Dumitru. S\u0103 se bucure \u0219i s\u0103 se \u00eenc\u0103lzeasc\u0103 la focul nostru \u015fi cei ce nu mai sunt printre noi. Ia \u0219i tu, Anisia, fata m\u0103tu\u0219ii, un m\u0103r ro\u0219u ca focul \u015fi o par\u0103 galben\u0103 ca p\u0103rul t\u0103u.
\nAnisia privea cu insisten\u0163\u0103 spre v\u00e2rful albastru al fl\u0103c\u0103rilor. A\u015ftepta cavalerul bl\u00e2nd \u015fi pl\u0103cut la chip ce-i tulbura visele \u00een nop\u0163ile din ajunul s\u0103rb\u0103torii. C\u00e2nd nechezatul unui cal roib r\u0103sun\u0103 pe deasupra copacilor din apropiere, fata sim\u0163i, din plin, \u00een piept \u00eempuns\u0103tura suli\u0163ei pe care t\u00e2n\u0103rul soldat o purta \u00een m\u00e2na dreapt\u0103. Mireasma florilor de dumitri\u0163e, ce se r\u0103sp\u00e2ndise de pe c\u0103ma\u015fa portocalie \u015fi de pe mantia verde, ce fluturau printre limbile de foc, o ame\u0163ise,iar razele ce \u00eenconjurau capul c\u0103peteniei militare o f\u0103cur\u0103 s\u0103-\u015fi acopere ochii cu m\u00eeinile.
\n\u2014 Focul lu\u2019 Sumedru, focul lu\u2019 Sumedru, focul lu\u2019 Sumedru, strigau copiii, care mai de care. Dup\u0103 ce le mai trecuse oboseala, aveau chef de zbenguial\u0103 \u0219i \u00eencepuser\u0103 s\u0103 se ia la tr\u00e2nt\u0103 unii cu al\u021bii sau cu fl\u0103c\u0103rile. Unii, mai \u00eendr\u0103zne\u021bi, \u00ee\u0219i luau av\u00e2nt \u0219i s\u0103reau peste partea focului care se mai domolise. Al\u021bii \u00eei luau pe cei mici \u00een bra\u021be \u0219i \u00eei amenin\u021bau c\u0103 \u00eei arunc\u0103 \u00een mijlocul jarului sub care se cocea un bostan, t\u0103iat \u00een dou\u0103 jum\u0103t\u0103\u0163i, p\u0103strat de tata special pentru aceast\u0103 ocazie. C\u00e2nd a \u00eenceput s\u0103 miroas\u0103 a pl\u0103cint\u0103 de dovleac, l-am ajutat pe Mitru\u021b s\u0103-l scoat\u0103 \u0219i s\u0103-l \u00eempart\u0103 celor din jur, bucat\u0103 cu bucat\u0103.
\n\u2014 Uite, Anisia, \u021bi-am p\u0103strat cea mai rumen\u0103 parte. Vrei s\u0103 gu\u0219ti? E la fel de dulce ca \u0219i \u00een anii trecu\u021bi.
\n\u2014 Mul\u021bumesc, Mitru\u021b. \u0218tiu c\u00e2t este de bun. Nu i-am uitat gustul. Nici pe tine nu te-am uitat, mi-a fost dor s\u0103 te rev\u0103d, a ad\u0103ugat fata, m\u00e2ng\u00e2indu-i pielea b\u0103t\u0103torit\u0103 a palmei \u015fi f\u0103c\u00e2ndu-i semn cu coada ochiului spre bradul care \u00eei chema dornic s\u0103-i revad\u0103 \u0219i s\u0103 le asculte pove\u0219tile.
\nMitru\u021b s-a retras ru\u0219inat, g\u00e2ndindu-se la degetele sub\u021biri de domni\u0219oar\u0103 ale Anisiei. Un nechezat furios a cobor\u00e2t din \u00eenalt.
\n\u2014 Ai auzit tropotul calului? Ai v\u0103zut c\u0103l\u0103re\u0163ul ce ne d\u0103 t\u00e2rcoale printre nori? l-a \u00eentrebat fata pe fratele meu cu glas \u015foptit. Prive\u0219te! Cavalerul \u00eenconjurat de fl\u0103c\u0103ri albastre vine c\u0103tre noi, a ad\u0103ugat Anisia cu team\u0103, \u00een timp ce o stea s-a desprins de pe bolta mirat\u0103, aprinz\u00e2nd e\u0219arfa de la g\u00e2tul fetei. Mitru\u021b a \u00eencercat s\u0103 sting\u0103 rugul ce i se aprinsese peste pletele r\u0103sfirate. Una c\u00e2te una, petalele de floarea soarelui s-au aprins \u00een fa\u021ba bradului altar. Coroana de mireas\u0103 a \u00eenceput s\u0103 ard\u0103. Mitru\u021b a \u00eembr\u0103\u021bi\u0219at capul de regin\u0103 al Anisiei \u0219i l-a apropiat de para focului din pieptul s\u0103u. Cele dou\u0103 tor\u021be vii s-au \u00eengem\u0103nat, t\u00e2mpl\u0103 l\u00e2ng\u0103 t\u00e2mpl\u0103, iar flac\u0103ra lor a aprins \u0219i bradul, care a ars, ne\u00eentrerupt, trei zile \u0219i trei nop\u021bi r\u0103sp\u00e2ndind \u00een jur mireasm\u0103 de t\u0103m\u00e2ie.
\n\u00cen jurul focului copiii se \u00eenv\u00e2rteau \u00een cerc. M-am amestecat, pentru ultima oar\u0103, printre ei \u015fi, \u00eempreun\u0103, am intonat refrenul r\u0103s\u0103ritului \u0219i al apusului.
\n\u2014 Focul lui Sumedru, focul lui Sumed…, focul lui Sume\u2026<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Petrache PLOPEANU Sonet [St\u0103p\u00e2na e pustie \u0219i uitat\u0103] St\u0103p\u00e2na e pustie \u0219i uitat\u0103, ca stepa goal\u0103 de r\u0103zboinici repezi\u2026 \u2026M-ai<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16133"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=16133"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16133\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":16136,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16133\/revisions\/16136"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=16133"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=16133"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=16133"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}