{"id":16124,"date":"2021-10-05T23:27:35","date_gmt":"2021-10-05T20:27:35","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=16124"},"modified":"2021-10-05T23:27:35","modified_gmt":"2021-10-05T20:27:35","slug":"spatii-culturale-nr-49-9","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=16124","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 49 (9)"},"content":{"rendered":"

Ionel POPA<\/strong>
\n\"\"

Toposuri \u015fi obiectele lor \u00een romanele lui Liviu Rebreanu<\/strong>
\n (fragment)<\/em><\/p>\n

Textul romanului rebrenian are o infrastructur\u0103 spa\u0163ial\u0103 populat\u0103 de obiecte \u015fi repere cu \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 simbolic\u0103 \u015fi metaforic\u0103. Aceste imagini, prin momentul apari\u0163iei \u00een trama romanului, prin frecven\u0163a lor \u015fi prin rela\u0163iile dintre ele, coaguleaz\u0103 \u00een\u0163elesuri polisemantice.
\nOrdinea \u00een care abord\u0103m aceste spa\u0163ii literare rebreniene nu este una ierarhic\u0103, ci aleatorie.
\nGeneza Drumului ca imagine spa\u0163ial\u0103 cu anumite \u00een\u0163elesuri poate fi raportat\u0103 la biografia scriitorului. Prima amintire, care este \u015fi prima \u201eaventur\u0103\u201d a psihicului \u015fi, deopotriv\u0103, a con\u015ftiin\u0163ei viitorului romancier, este drumul familiei spre satul Maieru, satul copil\u0103riei: \u201eCea dint\u00e2i amintire a con\u015ftiin\u0163ei mele e chiar de la sosirea noastr\u0103 [\u2026]. Cred c\u0103 am ajuns noaptea t\u00e2rziu \u00een sat, cu o c\u0103ru\u0163\u0103 [\u2026]. P\u0103rea c\u0103 se oprise c\u0103ru\u0163a, \u00eencetase zgomotul ro\u0163ilor, un zgomot \u00een care intra sc\u00e2r\u0163\u00e2itul osiilor \u015fi h\u00e2r\u00e2itul monoton al obezilor br\u0103zd\u00e2nd ad\u00e2nc trupul pietros al \u015foselei. Poate c\u0103 tocmai \u00eencetarea brusc\u0103 a acestui zgomot adormitor [\u2026] mi-a de\u015fteptat \u015fi mi-a deschis con\u015ftiin\u0163a. Dup\u0103 o t\u0103cere de c\u00e2teva clipe, am auzit un zgomot nou, ciudat, zgomotul pe care-l face, c\u00e2nd se apropie [ceva]. [\u2026] Pe urm\u0103, brusc, alt zgomot straniu, ni\u015fte aripi, care se zv\u00e2rcoleau undeva chiar l\u00e2ng\u0103 mine, urmat de un \u00abcucurigu\u00bb prelungit \u015fi foarte p\u0103trunz\u0103tor. [\u2026] De c\u00e2te ori aud noaptea o c\u0103ru\u0163\u0103 trec\u00e2nd pe \u015fosea \u015fi sunetul clopo\u0163eilor, inima mea vibreaz\u0103 \u00eentocmai ca \u00een cea dint\u00e2i de\u015fteptare a con\u015ftiin\u0163ei, vibreaz\u0103 f\u0103r\u0103 voia mea, ca \u015fi c\u00e2nd s-ar fi atins coarda cea mai tainic\u0103 a existen\u0163ei mele sau poate \u00eens\u0103\u015fi axa imaterial\u0103, enigmatic\u0103 a sufletului. C\u00e2ntatul coco\u015fului \u00eemi inspir\u0103 \u015fi azi totdeauna spaim\u0103 amestecat\u0103 cu pl\u0103cere.\u201d(2)
\nUn alt moment de r\u0103scruce din biografia scriitorului, vinovat de geneza imaginii drumului, este plecarea \u00een \u0162ar\u0103, t\u00e2n\u0103rul Rebreanu ascult\u00e2nd de chemarea glasului romanului. C\u0103l\u0103toria, transfigurat\u0103 \u00een Ion, e plin\u0103 de primejdii. Primul drum \u00eei dezv\u0103luie viitorului romancier un dincolo; al doilea \u00eel duce spre un loc \u00een care va da piept cu via\u0163a plin\u0103 de tot felul de greut\u0103\u0163i. Capitala \u00een care descalec\u0103 t\u00e2n\u0103rul blond cu ochi alba\u015ftri este, dup\u0103 vorba unui contemporan, \u201eo moar\u0103 imens\u0103 care macin\u0103 necontenit gr\u0103un\u0163e.\u201d
\n\u00cen biografia personajelor rebreniene, drumul are multiple chipuri (\u015fosea, drum, uli\u0163\u0103, c\u0103rare, potec\u0103). La \u201e\u00eenceput\u201d drumul este t\u00e2n\u0103r, sprinten, ca la \u201esf\u00e2r\u015fit\u201d s\u0103 fie b\u0103t\u0103torit. \u00cen final, toate \u201echipurile\u201d lui se adun\u0103 \u00een \u201ealbia mare\u201d din care au purces. Fiecare personaj, ascult\u00e2nd chemarea unui glas, umbl\u0103 \u00een felul s\u0103u pe drumul pe care i-l torc ursitoarele. La autorul lui Ion, mai mult ca la oricare alt prozator rom\u00e2n, imaginea drumului cu toate caracteristicile lui, ca simbol al destinului \u015fi metafor\u0103 a vie\u0163ii, este cerut\u0103 de tragicul care, \u00een grade diferite, irig\u0103 universul creat.
\nRomancier prin excelen\u0163\u0103 epic, totu\u015fi, Rebreanu, urm\u00e2nd lec\u0163ia romanului secolului XIX, \u00ee\u015fi \u00eecepe romanele cu o pagin\u0103 descriptiv\u0103. Ion, spre exemplu, \u00eencepe cu descrierea narativizat\u0103, o personificare, a drumului care ne duce \u00een spa\u0163iul fic\u0163iunii. Drumul, grani\u0163\u0103 \u00eentre lumea real\u0103 \u015fi lumea imaginat\u0103, e \u015fi un alter ego al naratorului obiectiv \u015fi impersonal.
\nOriginar, drumul apar\u0163ine teluricului. Orizontal, totu\u015fi, el poate urca sau cobor\u00ee \u015ferpuitor, unduitor ca o ap\u0103 (cf. Gaston Bachelard). \u00cen drumul s\u0103u, personajul ajunge la r\u0103scruci. R\u0103scrucea este loc, dar \u015fi moment al medita\u0163iei \u015fi alegerii. Aici \u015fi acum el trebuie s\u0103 se hot\u0103rasc\u0103 pe care glas \u00eel va urma mai departe. Chipul drumului \u015fi frecven\u0163a r\u0103scrucilor sunt \u00een func\u0163ie de dramatismul tramei romanului.
\nDup\u0103 caracterul drumului, dup\u0103 modul \u00een care merge pe el, dup\u0103 natura r\u0103scrucii putem spune c\u0103 personajul e tragic ori numai dramatic. Ion, protagonistul romanului omonim, e un personaj tragic. Drumurile lui, la hor\u0103 (prima r\u0103scruce), la \u201ep\u0103m\u00e2nturi\u201d sau la c\u00e2rcium\u0103 ori prin fa\u0163a casei Anei, ca \u015fi cele la tribunal \u015fi notar, la biseric\u0103 \u015fi pe la \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul Herdelea, configureaz\u0103 un spa\u0163iu al \u201ezv\u00e2rcolirilor\u201d. Spa\u0163iile exterioare \u00een care e prezent Ion (\u00abla cosit\u00bb, un exemplu) eman\u0103 o energie care nu e str\u0103in\u0103 de dorul de posesiune care \u00eel caracterizeaz\u0103. Prin energia care-l caracterizeaz\u0103 Ion nu numai c\u0103 iese \u00een \u00eent\u00e2mpinarea destinului, ci \u015fi \u00eel provoac\u0103.
\nApostol Bologa, eroul din P\u0103durea sp\u00e2nzura\u0163ilor, popose\u015fte \u00een numeroase r\u0103scruci (locul de execu\u0163ie a ofi\u0163erului Svoboda, popota, casa p\u0103rinteasc\u0103 din cerdacul c\u0103reia contempl\u0103 crucea din turla bisericii \u015fi morm\u00e2ntul tat\u0103lui\u2026) majoritatea acestora fiind spa\u0163ii \u00eenchise. Succesiunea lor jaloneaz\u0103 drumul dramatic, labirintic al personajului.
\n\u00cen Ciuleandra, spa\u0163iul exterior (escapadele t\u00e2n\u0103rului Puiu Faranga; drumul care se opre\u015fte \u00een satul V\u0103rzari, unde Puiu va juca Ciuleandra) \u015fi spa\u0163iile interioare (camera crimei, \u201ecelula\u201d din sanatoriu) sunt spa\u0163ii care semnific\u0103 sinele \u015fi supraeul \u00eentre care eul e prins ca \u00eentr-un cle\u015fte, fr\u00e2ng\u00e2ndu-i-se \u00eemplinirea \u015fi prin asta posibilitatea echilibrului \u00eentre cele dou\u0103 extreme ale psihismului.(3)
\nDrumul lui Ion str\u0103bate mai multe spa\u0163ii dense \u00een evenimente. Drumurile Anei sunt scurte, de la porti\u0163\u0103 pe prispa casei \u015fi de aici \u00een cas\u0103 pe cuptorul cu \u201egura neagr\u0103\u201d. Drumul am\u0103girilor impus de Ion. Pe drumul monoton \u015fi pustiu, Ana tr\u0103ie\u015fte un proces al alien\u0103rii. O expresie a nelini\u015ftii este acel du-te-vino al Anei din cas\u0103 la g\u00e2rla \u00eenghe\u0163at\u0103 (scena \u00absp\u0103latul rufelor\u00bb). \u00cen a\u015fteptarea \u00eentoarcerii tat\u0103lui de la George, pe care \u00eel consider\u0103 vinovat pentru \u201eru\u015finea\u201d fiicei sale, Ana tr\u0103ie\u015fte o stare de groaz\u0103. Scena este ilustrativ\u0103 pentru procesul de metamorfozare a unui spa\u0163iu fizic \u00een unul psiho-moral. Lectura textului ad litteram \u015fi f\u0103r\u0103 conexiunile posibile las\u0103 impresia c\u0103 imaginea nu ar fi dec\u00e2t un simplu \u015fi banal tablou cu subiect domestic. \u00cen ad\u00e2ncimea sa, imaginea este o metafor\u0103 alegoric\u0103 cu trimitere, pe de o parte, la noaptea p\u0103catului, iar pe de alt\u0103 parte, la remu\u015fc\u0103rile \u015fi chinurile isp\u0103\u015firii. Fantasma p\u0103catului \u015fi g\u00e2ndul z\u0103d\u0103rniciei o \u00eenso\u0163esc permanent. Locul \u00een care Ana \u00ee\u015fi spal\u0103 rufele este unul ofelian. Pe drumul spre cas\u0103 de la nunta Floric\u0103i cu George, al\u0103turi de Ion \u00een care descoper\u0103 un str\u0103in, Ana ia hot\u0103r\u00e2rea de a se sinucide. Drumul Anei nu are alt punct terminus dec\u00e2t moartea. Locurile prin care trece eroina poart\u0103 semnele mor\u0163ii. Drumul Anei e f\u0103cut din dorin\u0163e, iluzii, ru\u015fine, b\u0103t\u0103i, spaime, sil\u0103, istovire, un drum la cap\u0103tul c\u0103ruia nu mai exist\u0103 nimic dec\u00e2t \u015ftreangul. Pentru ea via\u0163a a fost o povar\u0103 prea mare pe care n-a fost \u00een stare s-o duc\u0103 p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t.
\nDrumul lui George este unul regresiv spre timpul ciclopilor, este unul ascuns, la vedere fiind doar la \u201e\u00eenceputul\u201d \u015fi \u201esf\u00e2r\u015fitul\u201d romanului. Este drumul fricii \u00een fa\u0163a for\u0163elor vitale. Str\u0103b\u0103t\u00e2nd drumul existen\u0163ei \u00een umbra lui Ion, George se preg\u0103te\u015fte pentru crim\u0103, devenind agentul tragic prin care destinul lui Ion se \u00eempline\u015fte.
\nFizic, drumul unui personaj tragic este scurt; psihic este lung, complicat, parcurs cu febrilitate, cu o tr\u0103ire dus\u0103 la limit\u0103. A\u015fa este drumul lui Ion, al lui Apostol, al lui Horia, al r\u0103scula\u0163ilor. Drumul fiec\u0103ruia are un sens. Drumul lui Ion este cel al imposibilit\u0103\u0163ii de a urma simultan \u201eglasul p\u0103m\u00e2ntului\u201d \u015fi \u201eglasul iubirii\u201d; drumul r\u0103scula\u0163ilor este poteca \u00eentre a fi \u015fi a nu fi; Cr\u0103i\u015forul Horia str\u0103bate spa\u0163iul \u015fi drumurile istoriei pentru a-\u015fi scoate neamul de \u201esub vremi\u201d; Toma Pahon\u0163u (Gorila) a ales drumul puterii, vr\u00e2nd s\u0103 fie demiurgul care hot\u0103r\u0103\u015fte destinul torc\u00e2nd firele politicii. Ca \u00een cazul lui Puiu Faranga, drumul Lianei Rozmarin (Jar) de la subsol la catul superior al casei \u015fi \u00eenapoi e drumul rupturii dintre cele trei instan\u0163e ale psihicului (sinele, eul, supraeul) \u015fi al imposibilit\u0103\u0163ii personajului de a reface echilibrul lor.
\nLa un moment dat, protagonistul din P\u0103durea sp\u00e2nzura\u0163ilor spune: \u201eM\u0103 plimb ve\u015fnic \u00eentre dou\u0103 pr\u0103p\u0103stii\u201d. Drumul lui Apostol Bologa este unul de la \u00eentuneric la lumin\u0103. Toate spa\u0163iile din P\u0103durea sp\u00e2nzura\u0163ilor sunt construite \u015fi se succed \u00een acest sens. Spa\u0163iul romanului este unul labirintic. Pentru a ie\u015fi la lumin\u0103, Apostol trebuie s\u0103 str\u0103bat\u0103 un spa\u0163iu thanatic. \u00centre cele dou\u0103 execu\u0163ii prin sp\u00e2nzurare (una la \u201e\u00eenceputul\u201d, cealalt\u0103 la \u201esf\u00e2r\u015fitul\u201d romanului) se deruleaz\u0103 o succesiune de spa\u0163ii ca locuri (r\u0103scruci) ale unui complex \u015fi dramatic proces de con\u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi de c\u0103utare a sensului moral al vie\u0163ii. S\u0103 ne amintim doar momentul de r\u0103scruce c\u00e2nd elevul Apostol, g\u0103zduit \u00eentr-o camer\u0103 auster\u0103, asemeni unei chilii, prime\u015fte vestea mor\u0163ii tat\u0103lui. S\u0103 re\u0163inem c\u0103 elemente ale spa\u0163iului fizic devin elemente de construc\u0163ie a acelei compara\u0163ii care surprinde clipa de pr\u0103v\u0103lire, de pierdere a reperelor existen\u0163iale: \u201e\u00abAm pierdut pe Dumnezeu!\u00bb \u00eei fulger\u0103 prin minte, \u00eenchiz\u00e2nd ochii de fric\u0103 [\u2026] Avea impresia clar\u0103 c\u0103 se pr\u0103bu\u015fe\u015fte \u00eentr-o pr\u0103pastie f\u0103r\u0103 fund [\u2026] a r\u0103mas cu o groaz\u0103 cr\u00e2ncen\u0103 \u00een inim\u0103, ca \u015fi c\u00e2nd s-ar fi trezit, \u00een miez de noapte, singur, \u00eentr-un cimitir imens f\u0103r\u0103 s\u0103 \u015ftie \u00eencotro s-o apuce\u2026\u201d. Locurile de r\u0103scruce din drumul lui Apostol sunt descrise \u00een stil expresionist. Popota este spa\u0163iul \u00eenchis al fr\u0103m\u00e2nt\u0103rilor de con\u015ftiin\u0163\u0103; harta, ca ridicare topografic\u0103 a unui spa\u0163iu fizic, devine metafor\u0103 a labirintului \u00een care se afl\u0103 cel care caut\u0103 cu \u00eenfrigurare ie\u015firea la lumin\u0103; harta-labirint pe care se \u201edeseneaz\u0103\u201d sp\u00e2nzur\u0103toarea anticipeaz\u0103 labirintul p\u0103durii prin care r\u0103t\u0103ce\u015fte \u00een \u00eencercarea de a trece linia frontului. Aceast\u0103 r\u0103t\u0103cire \u00een noapte prin p\u0103dure este recapitularea final\u0103 a drumului p\u0103m\u00e2ntean \u00eenaintea ie\u015firii. P\u00e2n\u0103 la acest moment, Apostol mai popose\u015fte la o r\u0103scruce: casa p\u0103rinteasc\u0103 \u2013 casa p\u0103m\u00e2ntean\u0103, de pe prispa c\u0103reia prive\u015fte crucea din turla bisericii \u015fi morm\u00e2ntul tat\u0103lui \u2013 casa cereasc\u0103. Drumul lui Apostol este unul cu \u00eenaint\u0103ri \u015fi cu retrageri, dar ascendent. P\u0103durea sp\u00e2nzura\u0163ilor \u00eencepe cu un drum ce duce spre front \u015fi se \u00eencheie cu un drum ce duce spre cer. E drumul din spa\u0163iul clopot \u00een spa\u0163iul cupol\u0103.
\n\u00cen Ciuleandra, axul narativ este c\u0103l\u0103toria spre spa\u0163iul Ciuleandrei. Traseul prin acest spa\u0163iu e marcat de \u0163ip\u0103tul: \u201eTaci!… Taci!… Taci!…\u201d, care deschide \u015fi \u00eenchide romanul. Drumul lui Puiu este un cobor\u00e2\u015f vertiginos \u00een subcon\u015ftient \u015fi de aici un urcu\u015f anevoios spre bol\u0163ile con\u015ftiin\u0163ei, dar ajung\u00e2nd aici \u00eennebune\u015fte, incon\u015ftientul colectiv \u00eel absoarbe definitiv. P\u00e2n\u0103 la momentul crimei, Puiu Faranga tr\u0103ie\u015fte \u00eentr-un spa\u0163iu al rela\u0163iilor amicale, foarte laxe, \u015fi prin asta false, \u00eentre instan\u0163ele psihicului. Personajul are o mi\u015fcare brownian\u0103 \u00een lumea unui supraeu prea \u00eeng\u0103duitor. (cf. Liviu Mali\u0163a, Alt Rebreanu, 2000, passim, cap. \u201e\u00cen umbra tat\u0103lui\u201d). Din momentul crimei, el str\u0103bate un spa\u0163iu interior, al con\u015ftiin\u0163ei (camera din sanatoriu). Procesul asum\u0103rii vinei este substituit de Ciuleandra; zice protagonistul: \u201eParc\u0103 nici nu-\u00ac\u0163i mai vine s\u0103 te opre\u015fti dac\u0103 l-ai pornit.\u201d Spa\u0163iul Ciuleandrei l-a \u00eenghi\u0163it. A regresat \u00een incon\u015ftientul colectiv ancestral simbolizat de jocul misterios \u015fi fascinant al Ciuleandrei. \u00cen Ciuleandra, un drum tragic str\u0103bate \u015fi M\u0103d\u0103lina-Madeleine. E drumul dezr\u0103d\u0103cin\u0103rii \u015fi \u00eenstr\u0103in\u0103rii impus de o crim\u0103: cump\u0103rarea adolescentei (Kore). Aceasta e scoas\u0103 din spa\u0163iul ei natural \u00een care ar fi avut o cre\u015ftere organic\u0103, \u015fi introdus\u0103 \u00eentr-un spa\u0163iu artificial, pentru ea. De la cump\u0103rare la moarte, t\u00e2n\u0103ra merge pe un drum al t\u0103cerii (al refuzului).
\n\u015ei pentru Adam \u015fi Eva, \u201eroman al timpului\u201d(4) drumul este \u201epartea de temelie\u201d. \u00censu\u015fi textul este un spa\u0163iu construit cu mare abilitate. Exist\u0103 drumul mare al iubirii. \u00centre \u201e\u00eenceput\u201d \u015fi \u201esf\u00e2r\u015fit\u201d – extremele spa\u0163iului epic, exist\u0103 drumul amneziei, al celor \u015fapte existen\u0163e anterioare. \u00cen cele \u015fapte capitole, cititorul str\u0103bate tot at\u00e2\u0163i cronotopi istorici. \u00cen fine, exist\u0103 \u015fi un spa\u0163iu de ancadrament, cel al lui Tudor Aleman, un spa\u0163iu al teoriei sale filosofico-teosofice \u015fi verific\u0103rii ei. (cf. Liviu Mali\u0163a, Alt Rebreanu, passim cap. \u201e\u00cendelunga reverie ce urc\u0103 spre femeie…\u201d)
\nDrumul este ochiul care vede \u015fi organizeaz\u0103 spa\u0163iul \u015fi metafor\u0103 care vizualizeaz\u0103 timpul.
\nDrumul duce \u015fi spre un spa\u0163iu nematerial. Un astfel de spa\u0163iu \u00een romanul rebrenian este Hora (dansul).
\nDansul, ca limbaj prelingvistic, este o explozie a instinctului vie\u0163ii, o eliberare \u00een extaz.(5) Dansul exprim\u0103 o dezl\u0103n\u0163uire total\u0103 c\u00e2nd omul atinge culmea uit\u0103rii de sine: \u201e\u00een ditirambul dionisiac omul atinge cea mai mare exaltare a tuturor \u00eensu\u015firilor sale simbolice; ceva ce nu a mai resim\u0163it niciodat\u0103 cere imperios s\u0103 se exteriorizeze, v\u0103lul Mayei cere s\u0103 fie ridicat. Omul se simte una cu specia lui ba chiar cu toat\u0103 natura.\u201d(6)
\nHora, cu variantele ei, e dansul nostru primordial. Cu rosturile ei ini\u0163iatice este jocul vie\u0163ii \u015fi mor\u0163ii. Ca motiv repetitiv \u00een romanul lui Rebreanu, e prezent\u0103 \u00een momentele de r\u0103scruce pe drumul personajului prin existen\u0163a lui \u00een lume. Drumului, ca ordonator al epicului, i se asociaz\u0103 hora ca centru strategic al epicului. \u00cen construc\u0163ia-monument, care este romanul rebrenian, hora e unitatea matricial\u0103 \u00een care se oglinde\u015fte forma simetric-circular\u0103 a romanului \u015fi ideea de ciclicitate: via\u0163\u0103\/moarte.
\nPentru comunitatea satului arhaic, tradi\u0163ional, hora, manifestare socio-psiho-cultural\u0103 \u015fi erotic\u0103, este o institu\u0163ie. \u201eCentrul\u201d satului, locul ei de desf\u0103\u015furare, din spa\u0163iu fizic devine agora lui. Spa\u0163iul dens, luat \u00een st\u0103p\u00e2nire de narator (scriitorul) ca un autentic regizor de film, e compartimentat, iar personajele grupate: \u00een imaginea panoramic\u0103 sunt introduse r\u00e2nd pe r\u00e2nd grupuri umane dup\u0103 pozi\u0163ia social\u0103, dup\u0103 v\u00e2rst\u0103 \u015fi sex, iar la sf\u00e2r\u015fit, juc\u0103torii. Exist\u0103 o trecere gradual\u0103 de la static la dinamic; imaginile se succed din planul \u00eendep\u0103rtat spre prim-plan.(7) Cei trei l\u0103utari c\u00e2nt\u0103 \u201es\u0103-\u015fi rup\u0103 arcu\u015furile\u201d, iar \u201ede tropotul juc\u0103torilor se hurduc\u0103 p\u0103m\u00e2ntul.\u201d Descrierea jocului este f\u0103r\u0103 egal \u00een proza universal\u0103: \u201eZecile de perechi bat some\u015fana cu at\u00e2ta pasiune, c\u0103 potcoavele fl\u0103c\u0103ilor scap\u0103r\u0103 sc\u00e2ntei, poalele fetelor se bolbocesc, iar colbul de pe loc se \u00eenv\u00e2rtose\u015fte, se a\u015feaz\u0103 \u00een straturi pe fe\u0163ele br\u0103zdate de sudoare [imagine a \u00eenfr\u0103\u0163irii omului cu p\u0103m\u00e2ntul], luminate de oboseal\u0103 \u015fi de mul\u0163umire. Cu c\u00e2t Briceag \u00eente\u0163e\u015fte c\u00e2ntecul, cu at\u00e2t fl\u0103c\u0103ii se \u00eend\u00e2rjesc, \u00ee\u015fi \u00eenfloresc jocul, trec fetele pe sub m\u00e2n\u0103, le dau drumul s\u0103 se \u00eenv\u00e2rteasc\u0103 singure pe loc, ridic\u0103 t\u0103lpile, \u00ee\u015fi ciocnesc zgomotos c\u0103lc\u00e2iele, \u00ee\u015fi plesnesc tureacii cismelor cu palmele n\u0103du\u015fite\u2026 Glasurile se \u00eeneac\u0103 \u00een norul de praf ce-i \u00eembr\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 pe to\u0163i\u2026 Numai rar unul mai \u0163an\u0163o\u015f \u00eencepe o chiuitur\u0103 \u00een tactul zv\u0103p\u0103iat al jocului cu ochii pe dos, cu g\u00e2tul r\u0103gu\u015fit. Dup\u0103 dou\u0103-trei versuri o sf\u00e2r\u015fe\u015fte \u00eentr-un iuit aspru, istovit. Fl\u0103c\u0103ii \u00ee\u015fi \u00eencol\u0103cesc bra\u0163ele mereu mai str\u00e2ns pe dup\u0103 mijlocul fetelor\u2026 S\u00e2nii acestora tremur\u0103 sub iile albe \u015fi ating din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd pieptul fl\u0103c\u0103ilor turbur\u00e2ndu-le ochii \u015fi inima. Nu schimb\u0103 nici o vorb\u0103. Nici nu se privesc. Doar pe buze f\u00e2lf\u00e2ie z\u00e2mbete pl\u0103cute \u015fi fugare.\u201d
\nTopografia \u015fi sociograma horei oglindesc structura \u015fi ierarhia natural\u0103 (v\u00e2rst\u0103, sex), social\u0103 (gospodari, s\u0103raci, notabilit\u0103\u0163ile comunit\u0103\u0163ii) \u015fi conflictul socio-economic \u015fi erotic-matrimonial care st\u0103 la baza tramei romanului. Descrierea ampl\u0103 (5 pag.) nu devine plictisitoare, dimpotriv\u0103. Prin impecabila narativizare a imaginilor vizuale, Rebreanu se dovede\u015fte a fi un remarcabil scenarist, regizor, scenograf \u015fi operator. La sf\u00e2r\u015fitul romanului, este reluat simetric cronotopul horei, dar cu coordonatele de semnificare modificate. Din comentariile lui Mircea Zaciu re\u0163inem ideea c\u0103 hora este epifania dansului cosmic \u2013 al marelui ceasornic care m\u0103soar\u0103 destinul.(8)
\nPe valoarea de simbol al jocului popular Ciuleandra este construit spa\u0163iul \u00een romanul omonim. Dansul fascinant \u015fi misterios devine pentru Puiu Faranga, protagonistul micii capodopere, obsesia care \u00eel azv\u00e2rle \u00een pr\u0103pastie. Privind \u00een ea se cutremur\u0103 definitiv. Scriitorul \u201edezbrac\u0103 strat cu strat personalitatea celui ce se nume\u015fte pe sine \u00abPuiu Faranga\u00bb pentru a p\u0103trunde \u00een ad\u00e2ncimile f\u0103r\u0103 nume ale fiin\u0163ei care i-a dictat gestul\u201d. Suntem cobor\u00e2\u0163i \u00een spa\u0163iul tragic al instinctualit\u0103\u0163ii ca ruptur\u0103 a individului invadat de transindividual.(9)
\nPagina descrierii jocului popular nu are rival\u0103 \u00een literatura universal\u0103. Chiar dac\u0103 vom fi acuza\u0163i de abuz de citate o reproducem. Aten\u0163ie! Frumuse\u0163ea descrierii
\n ne fur\u0103 \u015fi risc\u0103m s\u0103 ignor\u0103m profunzimea detaliilor prin care jocul devine spa\u0163iul profunzimilor psihismului fiin\u0163ei umane: \u201eDealtfel jucam o hor\u0103 obi\u015fnuit\u0103, f\u0103r\u0103 nici un haz\u2026 Apoi a venit Ciuleandra. Ei bine, doctore, cine n-a v\u0103zut Ciuleandra nu-\u015fi poate \u00eenchipui ce \u00eenseamn\u0103 be\u0163ia dansului! (Se oprise. Ochii \u00eei luceau \u00eentr-un z\u00e2mbet fierbinte.) Porne\u015fte ca o hor\u0103 oarecare, foarte lent, foarte cump\u0103nit. Juc\u0103torii se adun\u0103, se \u00een\u015fir\u0103, se \u00eembin\u0103, probabil dup\u0103 simpatii, ori la \u00eent\u00e2mplare, indiferent. Pe urm\u0103, c\u00e2nd se pare c\u0103 oamenii s-au \u00eencins pu\u0163in, muzica prinde a se agita \u015fi a se iu\u0163i. Ritmul jocului accelereaz\u0103, fire\u015fte. Juc\u0103torii, cuprin\u015fi de dup\u0103 mijloc, formeaz\u0103 un zid compact de corpuri care se ml\u0103die, se \u00eendoaie, se r\u0103sucesc \u015fi tresalt\u0103 cum poruncesc l\u0103utarii. Cu c\u00e2t se aprind mai tare juc\u0103torii, cu at\u00e2t \u015fi muzica se a\u0163\u00e2\u0163\u0103, devine mai zv\u0103p\u0103iat\u0103, mai s\u0103lbatic\u0103. Picioarele fl\u0103c\u0103ilor scap\u0103r\u0103 vijelios, schi\u0163eaz\u0103 figuri de tropote, s\u0103rituri de spaim\u0103, zv\u00e2cnituri de veselie. Apoi deodat\u0103, cu to\u0163ii, cu pa\u015fii s\u0103lta\u0163i \u015fi foarte iu\u0163i, pornesc \u00eentr-un v\u00e2rtej. Zidul viu se av\u00e2nt\u0103 c\u00e2nd \u00eencoace, c\u00e2nd colo, l\u0103utarii pi\u015fc\u0103 vehement strunele \u00een\u0103sprind \u015fi ascu\u0163ind sunetele cu c\u00e2te un chiot din gur\u0103, la care \u00eencearc\u0103 s\u0103 r\u0103spund\u0103 altul, din toiul juc\u0103torilor, curmat \u00eens\u0103 \u015fi \u00eenghi\u0163it de n\u0103vala ritmului. Acum \u015firul, tot \u00eencovoindu-se \u015fi str\u00e2ng\u00e2ndu-se, ca un \u015farpe fantastic, \u00eencepe s\u0103 se \u00eencol\u0103ceasc\u0103, s\u0103 se str\u00e2ng\u0103, s\u0103 se gr\u0103m\u0103deasc\u0103 p\u00e2n\u0103 ce se transform\u0103 parc\u0103 \u00eentr-un morman de carne fierbinte care se zv\u00e2rcole\u015fte pe loc un r\u0103stimp, ca apoi, pe nea\u015fteptate, s\u0103 se desprinde iar\u0103\u015fi ostenit ori pref\u0103cut, \u00een tact cuminte, l\u0103s\u00e2nd s\u0103 se vad\u0103 fe\u0163ele ro\u015fite \u015fi vesele ale juc\u0103torilor. Dar l\u0103utarii se \u00eenfurie c\u0103 s-a \u00eenmuiat jocul, \u00ee\u015fi \u00eent\u0103r\u00e2t\u0103 iar c\u00e2ntecul, mai puternic, mai st\u0103ruitor. \u015eiragul de juc\u0103tori, parc\u0103 ar vrea s\u0103 sfideze \u015fi s\u0103 st\u00e2rneasc\u0103 pe l\u0103utari, se repede mai furtunos, picioarele hurduc\u0103 p\u0103m\u00e2ntul cu b\u0103t\u0103ile, v\u00e2rtejul porne\u015fte din nou, mai str\u00e2ns, mai \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2nat, se \u00eencol\u0103ce\u015fte \u015fi, \u00een cele din urm\u0103, se \u00eencheag\u0103 \u00eentr-un v\u0103lm\u0103\u015fag de trupuri zdrobite. A\u015fa, pe loc, c\u00e2teva minute, nu \u015ftiu c\u00e2t timp, \u00een acela\u015fi ritm nebunesc, fl\u0103c\u0103i \u015fi fete se fr\u0103m\u00e2nt\u0103, tremur\u0103, trop\u0103ie. De c\u00e2teva ori clocotul de patim\u0103 e str\u0103puns de chiote prelungi, \u0163\u00e2\u015fnite parc\u0103 din str\u0103vechimea vremilor sau de vreun \u0163ip\u0103t de fat\u0103 cu s\u00e2nii aprin\u015fi de str\u00e2nsoare\u2026 \u015ei a\u015fa jocul parc\u0103 va continua p\u00e2n\u0103 ce to\u0163i juc\u0103torii \u00ee\u015fi vor da sufletele \u00eentr-o suprem\u0103 \u00eenfl\u0103c\u0103rare de pasiune dezl\u0103n\u0163uit\u0103. Dar, brusc, ca \u015fi c\u00e2nd l-ar fi t\u0103iat cu foarfecele, c\u00e2ntecul se fr\u00e2nge \u015fi \u00eengr\u0103m\u0103direa de tineri se risipe\u015fte \u00eentr-un hohot de r\u00e2s s\u0103lbatec ca geam\u0103tul unei imense pl\u0103ceri satisf\u0103cute, \u00eenc\u00e2t chiar v\u0103ile se umplu de un cutremur parc\u0103 furia patimi omene\u015fti ar fi de\u015fteptat p\u00e2n\u0103 \u015fi instinctele de amor de mult \u00een\u0163elenite ale p\u0103m\u00e2ntului\u2026\u201d. Fr. Nietzsche \u015fi-ar fi pus, f\u0103r\u0103 ezitare, semn\u0103tura pe o astfel de pagin\u0103.
\nCa \u015fi hora din Ion, \u015fi cea din Ciuleandra este cercul \u2013 spa\u0163iul, din care omul nu poate ie\u015fi; este marea problem\u0103 metafizic\u0103 care l-a fr\u0103m\u00e2ntat permanent pe romancier.
\n\u00cen Cr\u0103i\u015forul Horia, hora ca manifestare a comunit\u0103\u0163ii prime\u015fte conota\u0163ii social-politice. Acesta este sensul metaforelor \u201ehora cea mare\u201d, \u201enunta mare\u201d. \u00cendemnul, \u201eHai, feciori\u201d, adresat fl\u0103c\u0103ilor str\u00e2n\u015fi la hor\u0103, de data aceasta e adresat mo\u0163ilor \u00een noaptea c\u00e2nd c\u0103tanele st\u0103p\u00e2nirii \u00eencearc\u0103 s\u0103-l prind\u0103 pe Cri\u015fan, unul din oamenii Cr\u0103i\u015forului. \u00cendemnul se mai aude o dat\u0103, hot\u0103r\u00e2t, din gura Cr\u0103i\u015forului Horia, adresat r\u0103scula\u0163ilor str\u00e2n\u015fi la P\u0103ltini\u015f. Oastea \u0163\u0103r\u0103neasc\u0103 porne\u015fte spre C\u00e2mpeni. P\u00e2rjolul horei \u201ese \u00eentinde repede \u00een Apuseni\u201d. Aceea\u015fi conota\u0163ie prime\u015fte hora \u015fi \u00een R\u0103scoala. Ca joc, hora aproape c\u0103 nu exist\u0103. B\u0103t\u0103tura \u00een care se \u0163ine hora duminical\u0103 e locul \u00een care se \u00eencruci\u015feaz\u0103 toate ve\u015ftile \u015fi zvonurile care graviteaz\u0103 \u00een jurul aceleia\u015fi probleme: p\u0103m\u00e2ntul. Oamenii nu mai petrec, ci a\u015fteapt\u0103 \u015fi se \u00eentreab\u0103: \u201eP\u0103i, ce s\u0103 facem, oameni buni, ce s\u0103 facem?\u201d La hora din Amara, unde se str\u00e2ng \u015fi \u0163\u0103ranii din satele din jur, se aud strig\u0103ri ca aceasta: \u201eFoaie verde m\u0103tr\u0103gun\u0103\/ Veselia nu-i a bun\u0103\u201d. Hora devine eveniment-ram\u0103 pentru un spa\u0163iu-lume \u00een care mocne\u015fte r\u0103zvr\u0103tirea. Hora e imaginea simbolic\u0103 a satelor \u015fi a personajului colectiv \u2013 r\u0103scula\u0163ii. Amplul tablou al horei din Amara este o anticipare a tabloului \u00een\u0103bu\u015firii r\u0103scoalei din finalul romanului. Din figur\u0103 a petrecerii a devenit figur\u0103 a s\u00e2ngelui.
\n\u00cen Ion \u015fi Ciuleandra romancierul fructific\u0103 la un \u00eenalt nivel artistic hora ca spa\u0163iu psihic-sufletesc de ini\u0163iere erotic\u0103. \u00cen Jar inten\u0163ia e prezent\u0103, dar nu mai are vivacitatea, tensiunea \u015fi profunzimea din romanele anterioare. Sindrofia din Jar, ca \u015fi balul intelectualilor din Ion, este anemic\u0103. Dansul cult nu e capabil s\u0103 insufle locului \u015fi momentului suflul tragic al destinului. Totul se reduce la \u201eveselia muzicii mecanice\u201d. Dansul nu mai este spa\u0163iul \u00eent\u00e2lnirii Erosului cu Thanatosul, ci spa\u0163iul \u00een care exist\u0103 doar g\u00e2ndul sinuciderii. Dansul mediocru \u00een care s-a prins eroina nu-i poate sus\u0163ine dorin\u0163a de a parcurge drumul de la subsol la etaj.
\n\u00cen Adam \u015fi Eva doar \u00een cronotopii indian, sumero-akadian, egiptean apar ceva imagini ale dansului oriental menite s\u0103 sugereze frumuse\u0163ea \u015fi misterul trupului feminin. Nici \u00een Gorila toposul dansului cu care \u00eencepe romanul nu dep\u0103\u015fe\u015fte statutul de imagine iconic\u0103 prin care autorul aduce \u00een scen\u0103 viitoarele personaje ale lumii \u00een care \u00ee\u015fi plaseaz\u0103 trama romanului.
\nRar, scriitorul creeaz\u0103 imagini spa\u0163iale panoramice. Cele pu\u0163ine c\u00e2te sunt au specificul lor rebrenian. Un exemplu este imaginea satului Pripas din Ion (cap. \u201eZv\u00e2rcolirea\u201d). Imaginea panoramic\u0103 a satului \u015fi a p\u0103m\u00e2nturilor apare ca centrul universului \u015fi oglind\u0103-spa\u0163iu \u00een care Ion se proiecteaz\u0103 \u00een dorin\u0163a lui p\u0103tima\u015f\u0103 de a fi st\u0103p\u00e2nul p\u0103m\u00e2nturilor. Asemenea imagini spa\u0163iale nu sunt peisaje, nici romantice, nici simboliste, ci func\u0163ie de oglind\u0103 a idealului de posesiune sau de \u00eentrebare-existen\u0163ial\u0103 pe care, spre exemplu, o pune Titu Herdelea \u00een Ion (II, 1, \u201eP\u0103m\u00e2nturile\u201d). Cele zece pagini sunt o lung\u0103 enumera\u0163ie a mo\u015fiilor, la sf\u00e2r\u015fitul c\u0103reia Titu Herdelea \u00eentreab\u0103 pe Miron Iuga, al c\u0103rui musafir este: \u201e\u2014Mi-ai ar\u0103tat at\u00e2tea mo\u015fii boiere\u015fti, mo\u015fii peste mo\u015fii, mari \u015fi frumoase. Dar p\u0103m\u00e2nturile oamenilor unde sunt?\u201d \u00cen acest spa\u0163iu au loc profunde \u015fi grave drame sociale \u015fi umane. \u00cen R\u0103scoala, \u00een opozi\u0163ie cu satul surprins la r\u0103scruce de istorie, apare capitala, spa\u0163iul tragic-comic al politicii. \u00cen Gorila Bucure\u015fti este spa\u0163iul confrunt\u0103rilor ideologice \u015fi al luptei pentru putere. \u00cen R\u0103scoala suntem la \u00eenceputul secolului XX, \u00een Gorila \u00een ajunul izbucnirii celui de-al doilea r\u0103zboi mondial.<\/p>\n

\tNote<\/p>\n

2. Liviu Rebreanu, Jurnalul 1, Ed. Minerva, 1984, p. 310 -311
\n3. Liviu Mali\u021ba, Alt Rebreanu, cap \u00cen umbra tat\u0103lui, Ed. Cartimpex, Cluj Napoca, 2000
\n4. Alina Pamfil, Spa\u021bialitate \u0219i temporalitate. Eseuri despre romanul rom\u00e2nesc interbelic, Ed. Dacopress, Cluj Napoca, 1993, p. 50
\n5. Ioana Em. Petrescu, Extazul demosului, \u00een vol. Liviu Rebreanu dup\u0103 un veac, Ed. Dacia, 1985
\n6. Fr. Nietzsche, Na\u0219terea tragediei, \u00een vol. De la Apolon la Faust, Ed. Meridiane, Colec\u021bia de art\u0103, Bucure\u0219ti, 1987
\n7. Silviu Angelescu, Roman \u0219i etnografie, \u00een vol Liviu Rebreanu dupa un veac, Ed. Dacia, 1985
\n8. Mircea Zaciu, Ca o imens\u0103 scen\u0103 Transilvania, 1996, p 315
\n9. Ioana Em. Petrescu, op. cit, p. 250 \u0219i 252<\/em><\/p>\n


\n Camelia Manuela SAVA<\/strong>
\n\"\"

Destr\u0103mare<\/strong><\/p>\n

Moto: \u2026am avut un vis \u00een care \u00eemi spuneai \u201eculc\u0103-te la loc, nu e nimic grav\u201d!<\/em><\/p>\n

M\u0103 dor umerii,
\nse desfac \u00een felii \u0219i \u00eentre oasele str\u0103vezii
\nnumai un desc\u00e2ntec se \u00eenfirip\u0103<\/p>\n

A\u0219 fi vrut s\u0103-\u021bi cer
\nun \u0219urub
\ncare s\u0103-mi lipeasc\u0103 visul de piele
\nA\u0219 fi vrut s\u0103 m\u0103 la\u0219i
\ns\u0103 cos ca m\u0103rgele degetele tale, \u00eempletindu-le cu aten\u021bie
\n\u00een p\u0103rul meu fumuriu\u2026
\nsinapse curbate par un model \u00eenvechit
\ncuib\u0103rit \u00een um\u0103rul drept
\ncare a avut mai mult curaj dec\u00e2t mine s\u0103 strige ca un ecou
\nprintre crengile uscate ale inimii mele –
\ni-a\u0219 fi cerut p\u0103durii s\u0103 \u00ee\u021bi asasineze privirea!<\/p>\n

\u00cengerul a plecat t\u00e2rziu \u2013
\nAm privit cum pe um\u0103rul st\u00e2ng
\nse str\u00e2nge durerea ca un lac
\nad\u00e2nc\u2026<\/p>\n

Dup\u0103 ce ai disp\u0103rut dincolo de marginea perlat\u0103 a cerului
\nau ap\u0103rut visele de\u0219\u0103n\u021bate
\natunci \u0219urubul a str\u00e2ns la maxim speran\u021bele\u2026
\nLa r\u0103s\u0103rit am g\u0103sit pove\u0219tile destr\u0103mate\u2026
\nCu\u021bitul dintre umeri nu mai putea duce povara zilelor
\ns\u00e2ngele \u0219i-a odihnit zborul
\nde azi
\nde m\u00e2ine
\nTu aici El dincolo
\n\u0218i durerea<\/p>\n


\nMarius MANTA<\/strong>
\n\"\"

T\u0103r\u00e2mul magic al colindelor<\/strong><\/p>\n

Lumea prezentului pare s\u0103 fie din ce \u00een ce mai sufocat\u0103 de rapiditatea cu care se desf\u0103\u0219oar\u0103 evenimentele. Omul obi\u0219nuit tr\u0103ie\u0219te sub zodia unor semnifica\u021bii r\u0103sucite, experiment\u00e2nd mirarea celui c\u0103ruia \u00eei scap\u0103 firescul. Propria-i con\u0219tiin\u021b\u0103 identitar\u0103 e topit\u0103 \u00een afaceri de moment, condi\u021bionate de zona tehnologiilor \u0219i a \u201eminun\u0103\u021biilor\u201d pe care acestea le propag\u0103. Tr\u0103ie\u0219te \/ Tr\u0103im cu \u00eeng\u0103duin\u021b\u0103 acest continuu miracol hollywoodian, \u00een care \u201ebinele\u201d \u00eenvinge la final. Din p\u0103cate \u00eens\u0103, un asemenea \u201ebine cinematografic\u201d nu \u021bine de esen\u021bele str\u0103vechi ale neamului, nu lucreaz\u0103 dec\u00e2t pentru c\u00e2\u0219tigurile unor corpora\u021bii ori interese de moment. Evident, depersonalizarea individului nu e un subiect nou. Miracolul vie\u021bii e c\u00e2nt\u0103rit uneori prin legi str\u0103ine de firescul \u0219i felul propriu de a ne manifesta. Acesta este contextul \u00een care s\u0103rb\u0103torile de iarn\u0103 inund\u0103 \u00eentreaga societate: magazinele, pardon \u2013 mall-urile sunt luate cu asalt (politica reducerilor face ravagii), s\u0103lile de spectacol sunt mai degrab\u0103 schimbate cu discotecile, televizorul e centrum mundi \u00een ochii corporatistului satisf\u0103cut care \u00ee\u0219i urm\u0103re\u0219te emisiunea preferat\u0103. Desigur, devenim mai \u201eumani\u201d \u2013 don\u0103m diferite sume pentru acte caritabile (nici vorb\u0103 de a ne implica direct!) ori salv\u0103m prietenii c\u00e2ndva uitate \u2013 aproape exclusiv pe conturile de socializare.
\nDe multe ori, Cr\u0103ciunul devine cuantificabil, situa\u021bie total str\u0103in\u0103 de felul \u00een care rom\u00e2nii \u00een\u021belegeau alt\u0103dat\u0103 s\u0103 s\u0103rb\u0103toreasc\u0103 na\u0219terea lui Iisus. Ne-am \u00eensu\u0219it aproape mecanic c\u0103 \u201ene-am n\u0103scut cre\u0219tini\u201d, uit\u00e2nd \u00een fapt semnifica\u021bia profund\u0103 a unei existen\u021be \u00eenalte. Cuvintele Sfintei Liturghii \u201eSus s\u0103 avem inimile!\u201d ar trebui s\u0103 aib\u0103 rolul de a ne face aten\u021bi \u0219i asupra unor sonuri c\u00e2ndva pierdute. \u00cen general, c\u00e2nt\u0103rile Sfintei Liturghii echivaleaz\u0103 cu o redescoperire a tainei Omului. De multe ori, pe l\u00e2ng\u0103 cuv\u00e2nt, muzica a fost aceea ce l-a \u00eentors pe acesta pe drumul s\u0103u firesc, l-a rea\u0219ezat \u00een proximitatea \u021bintei.
\nDe\u0219i ar fi barbar s\u0103 vorbesc despre posibila clasificare a evenimentelor calendarului cre\u0219tin, la nivelul recept\u0103rii \u00eens\u0103, a\u0219 putea afirma c\u0103 frumuse\u021bea Cr\u0103ciunului este, cred, cea mai apropiat\u0103 de inima rom\u00e2nilor. Raportat la vitregiile clipei, poate au prevalat \u00een fa\u021ba sacrificiului candoarea \u0219i bun\u0103tatea deosebit\u0103 a omului Iisus, venit pe p\u0103m\u00e2nt pentru a r\u0103scump\u0103ra gre\u0219eala capital\u0103 a lui Adam \u0219i de a anula capriciile istoriei. Mul\u021bimile au \u00een\u021beles treptat aceast\u0103 minune a restaur\u0103rii Chipului, la care s-au raportat diferit din punct de vedere artistic. \u201eColinda\u201d nu este doar un c\u00e2ntec tradi\u021bional de Cr\u0103ciun, a\u0219a cum superficial surprind dic\u021bionarele la mod\u0103 azi, ci \u00eentrupeaz\u0103 cronica sonor\u0103 a bucuriei unui neam. Nicio \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103 important\u0103 a credin\u021bei cre\u0219tine nu este uitat\u0103 \u00een colindele noastre rom\u00e2ne\u0219ti. \u00cen frumuse\u021bea sonor\u0103 a acestora se r\u0103sfr\u00e2nge \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura cre\u0219tin\u0103 despre p\u0103catul str\u0103mo\u0219esc, este cinstit\u0103 Maica Domnului, al\u0103turi de Sfin\u021bi \u0219i Sfintele Taine, toate culmin\u00e2nd la nivel tematic cu \u00eentruparea \u0219i na\u0219terea M\u00e2ntuitorului, r\u0103scump\u0103rarea oamenilor prin moarte \u0219i \u00cenvierea Sa.
\nColindele precre\u0219tine erau \u00een mod firesc legate de o urare, adresat\u0103 fie feciorilor, fie copiilor mici ori tinerilor c\u0103s\u0103tori\u021bi, gospodarilor, b\u0103tr\u00e2nilor etc. Alaiul colind\u0103torilor putea fi \u00eenso\u021bit de cetera\u0219i, fluiera\u0219i iar ceata \u00eencepea s\u0103 colinde chiar de pe drum, ajung\u00e2nd apoi cumva firesc s\u0103 se opreasc\u0103 \u00een tinda casei, la geam, s\u0103 binecuv\u00e2nteze \u00eentreaga gospod\u0103rie. Situa\u021bie mai rar\u0103, \u00eens\u0103 \u00eent\u00e2lnit\u0103 \u00een special \u00een comunit\u0103\u021bile mai mici, unele colinde se puteau rosti la \u00eentret\u0103ierea drumurilor ori \u00een fa\u021ba bisericii. \u00cen principiu, colindele preg\u0103teau \u0219i acompaniau intervalul 25 decembrie \u2013 7 ianuarie deoarece exista credin\u021ba str\u0103veche c\u0103 anul \u00eemb\u0103tr\u00e2ne\u0219te \u0219i devine astfel mai vulnerabil \u00een fa\u021ba for\u021belor malefice. Resim\u021bindu-se necesitatea re\u00eentineririi \u0219i a revigor\u0103rii timpului, prin colind, asist\u0103m la o resacralizare a lumii. Colinda avea dintru \u00eenceput \u0219i acest chip de ritual al trecerii. \u00cen unele zone s-au impus \u0219i a\u0219a-numitele \u201ecolinde de doliu\u201d: \u201e\u00centr-o sf\u00e2nt\u0103 joi la vale, \/ Trece \u00eengerul c\u0103lare, \/ C-a murit o fat\u0103 mare, \/ Fat\u0103 mare logodit\u0103, \/ Cu toat\u0103 zestrea g\u0103tit\u0103. \/ Scoal\u0103-mi-te, fat\u0103 mare, \/ \u0218i aprinde-o lum\u00e2nare \/ \u0218i-o lipe\u0219te-ntre icoane. \/ La groap\u0103 c\u00e2nd au plecat, \/ \u0218ase boi au \u00eenjugat. \/ Boi\u0219orii de la roat\u0103 \/ Cu corni\u021bele de piatr\u0103; \/ Boi\u0219orii din mijloc \/ Cu corni\u021bele de foc; \/ Boi\u0219orii dinainte \/ Cu corni\u021bele-aurite. \/ Ce e-n cas\u0103 s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \/ \u0218-afar\u0103 s\u0103 izvorasc\u0103! (\u201e\u00cengera\u0219 c\u0103lare\u201d). A\u0219a cum s-a spus adesea, colindele reflectau la \u00eenceput un soi de \u201ecre\u0219tinism cosmic\u201d, sintagm\u0103 inoperant\u0103 dintr-o perspectiv\u0103 teologic\u0103.
\nFiresc, colindele religioase se vor impune treptat \u00een cadrul acestui act de redescoperire a Tainelor. \u00cen catalogul lui Al. Viciu se reg\u0103seau 155 colinde religioase, pentru ca Traian Herseni s\u0103 descopere doar \u00een \u021aara Oltului un num\u0103r de 268. Indexul Monic\u0103i Br\u0103tulescu adun\u0103 49 colinde mariologice, pagini de pream\u0103rire a Maicii Domnului. \u00cens\u0103 nu cifrele conteaz\u0103, ci faptul c\u0103 sunetul colindelor e str\u00e2ns legat de ideea de rom\u00e2nitate. Gh. Ciobanu, etnomuzicolog eminent, ar\u0103ta unele asem\u0103n\u0103ri \u00eentre colindele noastre \u0219i muzica bizantin\u0103 ori gregorian\u0103, concluzion\u00e2nd totu\u0219i c\u0103 sunetul colindei noastre coboar\u0103 din orizonturi spirituale \u00eendep\u0103rtate, amintind implicit de legende \u0219i \u201emituri ziditoare\u201d precum \u201eSo\u021bii ctitori de biseric\u0103\u201d sau ineditul colind din Moldova \u201eSlujba \u00een m\u0103n\u0103stire\u201d: \u201eDup\u0103 dealul cel mai mare, \/ Velerim \u0219i Veler Doamne, \/ R\u0103s\u0103rit-a m\u00e2ndrul soare. \/ M\u00e2ndrul soare nu era, \/ Ci era o m\u0103n\u0103stire, \/ Cu pere\u021bii de-al\u0103m\u00eeie \/ \u0218i cu u\u0219a de t\u0103m\u00e2ie. \/ Dar \u00eentr-\u00eensa cine \u0219ade? \/ Mo\u0219 Cr\u0103ciun cu Mo\u0219 Ajun \/ Cu barba de ibri\u0219im, \/ Cu must\u0103\u021bile de f\u00e2n. \/ Mo\u0219 Ajun \u00eei tot spunea: \/ -Mergi, Cr\u0103ciun, la \u00eemp\u0103rat \/ C\u0103-i t\u00e2rziu \u0219i a-nnoptat. \/ Ce ne-aduce Mo\u0219 Cr\u0103ciun? \/ Tot ce e frumos \u0219i bun\u201d. Unele colinde religioase vechi p\u0103streaz\u0103 forma arhaic\u0103 \u201eAlilerui Doamne\u201d \u00een cadrul refrenului, cu \u00een\u021belesuri nu \u00eentru totul nedescoperite. \u00cen mod evident, colindele religioase sunt inspirate de Sf\u00e2nta Scriptur\u0103, Sf\u00e2nta Tradi\u021bie, slujbele divine dar \u0219i de iconografie. A\u0219a cum deja am l\u0103sat s\u0103 se \u00een\u021beleag\u0103, \u00een simplitatea versului popular s-au \u00eentrupat valori teologice care nu rareori au avut \u0219i aceast\u0103 func\u021bie de a men\u021bine neamul rom\u00e2nesc pe drumul cre\u0219tinismului. Evident, textele au un profund caracter moral, urm\u0103rind cinstea, dreptatea, libertatea, cump\u0103tarea etc., toate suprapun\u00e2nd ur\u0103rilor obi\u0219nuite o bucurie f\u0103r\u0103 margini, mai presus de fire, prefigur\u00e2nd \u00een chip mistagogic tr\u0103irea \u00een Asem\u0103narea cu Hristos: \u201eAnu-acum s-o isp\u0103\u0219i, \/ La mul\u021bi ani cu bucurii, \/ Stre\u0219in\u0103 de mint\u0103 crea\u021b\u0103, \/ Dumnez\u0103u v\u0103 deie via\u021b\u0103. \/\/ \u0218i la mul\u021bi ani s\u0103 tr\u0103i\u021bi, \/ Ca florile s\u0103-nflori\u021bi, \/ Stre\u0219in\u0103 de busuioc, \/ Da-v-ar Dumnez\u0103u noroc. \/\/ Ca stejarul s\u0103-nverzi\u021bi, \/ \u0218i ca el s\u0103-mb\u0103tr\u00e2ni\u021bi, \/ Foaie verde de m\u0103lean, \/ S-ajunge de-acu pe-un an\u201d. (\u201eColind\u0103 bucovinean\u0103\u201d)
\nTradi\u021bia spune c\u0103 de Cr\u0103ciun masa e bine s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 plin\u0103 de bucate trei zile la r\u00e2nd pentru membrii familiei care trebuie s\u0103 \u00ee\u0219i \u00eentoarc\u0103 bun\u0103voin\u021ba prin iubire c\u0103tre semenii lor, form\u00e2nd aceast\u0103 imagine simbolic\u0103 a stejarului din Mamvri. Armonia colindelor ar putea reorienta prezentul; frumuse\u021bea \u0219i sinceritatea acestora ar putea redescoperi omului contemporan sensurile existen\u021bei sale dincolo de istorie.
\nTradi\u021bia spune c\u0103 de Cr\u0103ciun masa e bine s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 plin\u0103 de bucate trei zile la r\u00e2nd pentru membrii familiei care trebuie s\u0103 \u00ee\u0219i \u00eentoarc\u0103 bun\u0103voin\u021ba prin iubire c\u0103tre semenii lor, form\u00e2nd aceast\u0103 imagine simbolic\u0103 a stejarului din Mamvri. Armonia colindelor ar putea orienta prezentul; frumuse\u021bea \u0219i sinceritatea acestora ar putea redescoperi omului contemporan sensurile existen\u021bei sale dincolo de istorie. V\u0103 invit s\u0103 asculta\u021bi c\u00e2t mai des colindele noastre str\u0103mo\u0219e\u0219ti, pentru c\u0103 a\u0219a cum afirma \u0219i Ovidiu Papadima \u201eEle sunt fr\u00e2nturi p\u0103strate cu pietate din viziunea unei lumi fericite, a noastr\u0103, a\u0219a cum am fi vrut noi s\u0103 fie, a\u0219a cum am vrea noi s\u0103 ne ducem traiul \u00een ea. \u00cen lumina magic\u0103 a s\u0103rb\u0103toririi, g\u00e2ndul omului se \u00eendreapt\u0103 c\u0103tre \u00een\u0103l\u021bimile albe ale lumii dumnezeie\u0219ti. E p\u0103rta\u0219 la fericirea bun\u0103t\u0103\u021bii divine. De miracolul Na\u0219terii se bucur\u0103 firea \u00eentreag\u0103, cerul \u0219i p\u0103m\u00e2ntul cu toate ale lor\u201d.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ionel POPA Toposuri \u015fi obiectele lor \u00een romanele lui Liviu Rebreanu (fragment) Textul romanului rebrenian are o infrastructur\u0103 spa\u0163ial\u0103 populat\u0103<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16124"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=16124"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16124\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":16126,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16124\/revisions\/16126"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=16124"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=16124"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=16124"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}