{"id":16121,"date":"2021-10-04T23:58:35","date_gmt":"2021-10-04T20:58:35","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=16121"},"modified":"2021-10-04T23:58:35","modified_gmt":"2021-10-04T20:58:35","slug":"spatii-culturale-nr-49-8","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=16121","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 49 (8)"},"content":{"rendered":"

Camil PETRESCU <\/strong>
\n\"\"

Fii gata, prietene soldat, fii gata.
\nCur\u0103\u021b\u0103-\u021bi cu grij\u0103 arma \u0219i lopata
\n\u0218i pune-\u021bi cruciuli\u021ba la g\u00e2t, –
\nM\u00e2ine va fi un atac mare
\n\u0218i-at\u00e2t.<\/p>\n

De undeva, de departe, ne vor trimite ordine:
\nCu rani\u021ba \u0219i arma \u00een spinare,
\nPe drumurile ude de ploaie \u0219i-ntuneric
\nNe vor purta \u00eentreaga noapte
\n\u00cen \u0219oapte.
\nT\u00e2rziu ne vor opri \u00een fa\u021ba por\u021bii.<\/p>\n

\u00cen fa\u021ba por\u021bii nev\u0103zute-a mor\u021bii.<\/p>\n

La trei din noapte vom scula din somn
\nPe cei ce se l\u0103sar\u0103 istovi\u021bi \u00een noroi,
\nVom a\u0219tepta din nou
\nNoi ordine.
\nVom a\u0219tepta chinuitor
\n\u0218i-apoi p\u0103trun\u0219i de ploaie p\u00e2n\u0103 la vertebre,
\nMurdari, \u00eenc\u0103tu\u0219a\u021bi, greoi,
\n\u00cen zorii albicio\u0219i \u0219i umezi de septembre
\nC\u00e2nd palele de cea\u021b\u0103 se rup peste tufi\u0219uri
\n\u00cen \u0219iruri rare vom urca,
\nCu pasi definitivi
\nColina, dup\u0103 care st\u0103m
\n\u0218i dincolo, deodat\u0103 –
\nDe nep\u0103truns, p\u0103trunz\u0103tor \u0219i gol
\nVa sta-naintea noastr\u0103 c\u00e2mpul de b\u0103taie (…)<\/p>\n

(Fragment din \u201eVersuri pentru ziua de atac\u201d<\/em>)<\/p>\n


\nDiana Adriana MATEI<\/strong><\/p>\n

Genez\u0103<\/strong><\/p>\n

Stejarii care cresc necontenit
\nvor lua deodat\u0103 forma
\nce\u0163urilor de catifea c\u00e2ntate la vioar\u0103
\nfrunz\u0103 cu frunz\u0103
\np\u00e2n\u0103 le vor \u00eeng\u0103lbeni note
\ndevenind tu
\n\u00eentru totul
\neu<\/p>\n


\nProfunzime<\/strong><\/p>\n

At\u00e2t de ad\u00e2nc m\u0103 priveai \u00eenc\u00e2t
\nsim\u0163eam ochii alunec\u00e2nd
\n\u00eentr-o umbr\u0103 de umezeal\u0103
\npe care se sprijin\u0103 adesea
\nun somn \u00eembr\u0103cat \u00een
\nlacrimi<\/p>\n


\nUmbra<\/strong><\/p>\n

De-at\u00e2ta negru se f\u0103cuse
\ngroap\u0103 \u00een p\u0103m\u00e2nt de unde
\n\u00eempins\u0103 de-ntuneric
\n\u015fi smuls\u0103 din oricine
\neu m-am n\u0103scut din dor
\nde tine<\/p>\n

C\u00e2ndva, m\u0103 vei
\nprivi \u00een piept
\n\u015fi \u00eemi vei spune
\ns\u0103 m\u0103 \u00eentorc
\npe-aleii umbre
\npe unde n-am s\u0103-mi
\n\u015ftiu de nume<\/p>\n

\u015fi-am s\u0103-mi \u00eentind
\nc\u00e2mpii pe oseminte
\ncapul \u00een s\u0103lcii adormite
\ns\u0103 m\u0103 prefac \u00een
\na-nser\u0103rii iarb\u0103
\n\u00een negru de m\u0103tase
\nalb\u0103<\/p>\n

\u00een ale glasului
\ncuvinte
\n\u00een ale tale dulci,
\niubite <\/p>\n


\nElisabeta BO\u021aAN <\/strong>
\n\"\"

Poeta<\/strong><\/p>\n

Eu sunt cea care arde pe rugul cuv\u00e2ntului.<\/p>\n


\n Egometrie<\/strong><\/p>\n

Pa\u0219ii \u00eemi \u00eengenuncheaz\u0103 de at\u00e2ta r\u0103t\u0103cit prin propria mea geometrie
\n-labirintul acesta de cicatrici fosilizate-
\n \u00eemi r\u0103nesc at\u00e2t de tare atingerile cu col\u021burile lor ascu\u021bite
\n c\u0103 nu mai \u0219tiu de unde \u00eencepe fiin\u021ba mea \u00een acest abis
\n de c\u0103ut\u0103ri…
\n Drumul tumultuos se lumineaz\u0103 c\u00e2nd cap\u0103t\u0103 forma spiralei,
\n Zborul se re\u00eennoad\u0103 ca s\u0103 se \u00eenal\u021be prin cuv\u00e2nt.<\/p>\n


\nContragreutate<\/strong><\/p>\n

Marea \u00ee\u0219i leag\u0103n\u0103 nelini\u0219tea \u00een oglinda nem\u0103rginirii sale.<\/p>\n

Cerul \u00ee\u0219i sprijin\u0103 greutatea pe propriul s\u0103u orizont.<\/p>\n

Omul se hr\u0103ne\u0219te cu abisurile sufletului s\u0103u.<\/p>\n


\nLumea lui Narcis<\/strong><\/p>\n

Nu exist\u0103 lumin\u0103 de stea care s\u0103-i m\u00e2ng\u00e2ie cerul.
\nNici m\u0103car licuricii nu-i cunosc gr\u0103dinile.<\/p>\n

Dac\u0103 treci \u00eent\u00e2mpl\u0103tor pe acolo,
\ntrebuie s\u0103 te \u00eembraci \u00een aparen\u021be,
\ns\u0103 nu te aba\u021bi de la c\u0103rarea penumbrei.<\/p>\n

S\u0103 nu deschizi ochii.
\n\u2013 Sclipirea de orice fel e primejdioas\u0103<\/em>. \u2013
\nOrice mi\u0219care trebuie g\u00e2ndit\u0103 \u0219i
\nsupus\u0103 gimnasticii baletului
\n\u2013 orice boare poate isca o furtun\u0103<\/em>. \u2013<\/p>\n

S\u0103 nu vorbe\u0219ti
\n\u2013 acolo, doar fantasma lui Echo vorbe\u0219te<\/em>. \u2013
\n\u0218i, dac\u0103 ajungi la f\u00e2nt\u00e2na mitului,
\n\u00eendep\u0103rteaz\u0103-te grabnic
\njocul mirajelor \u00eentotdeauna e mortal.<\/p>\n


\nLogodn\u0103 iluzorie<\/strong><\/p>\n

Mi-ai oferit
\nun castel pe t\u0103r\u00e2mul norilor,
\ncu covoare de t\u0103ceri, pe care nu puteam c\u0103lca,
\n\u0219i pere\u021bii de umbre, \u2013 f\u0103r\u0103 u\u0219i \u0219i ferestre. \u2013<\/p>\n

Mi-ai oferit
\no hart\u0103 stelar\u0103 de contraband\u0103,
\nce indica toate c\u0103ile ascunse ale mirajului,
\nmenite s\u0103 m\u0103 fac\u0103 s\u0103 r\u0103t\u0103cesc prin mine \u00eens\u0103mi.<\/p>\n


\nApus<\/strong>
\nTat\u0103lui meu, in memoriam<\/em><\/p>\n

Glasul mor\u021bii
\nse strecoar\u0103 printre frunze, pe furi\u0219,
\nca o prevestire rea.<\/p>\n

Z\u00e2mbetul tatei
\nr\u0103stignit peste amurgul ierbii.<\/p>\n

Drumul spre cas\u0103
\nse chirce\u0219te \u00een \u00eencremenire.<\/p>\n

Dincolo de zidul nop\u021bii
\ngreierul s-a poticnit de mu\u021benie.
\n
\nIremediabil<\/strong><\/p>\n

\u00centre noi, o genune de amintiri
\nr\u0103nite \u0219i decolorate de timp
\nnu m\u0103 mai las\u0103 s\u0103 m\u0103 \u00eentorc la tine.<\/p>\n


\nP\u0103cat<\/strong><\/p>\n

Aveam o \u00eent\u00e2lnire
\nl\u00e2ng\u0103 crucea adev\u0103rului
\n\u0219i ai promis
\nc\u0103-mi dai inapoi
\nve\u0219m\u00e2ntu-mi \u021besut
\ndin propria-mi esen\u021b\u0103.
\nDar apoi
\nte-ai ar\u0103tat
\nabsent \u0219i abstract,
\niar clipa
\nne\u00een\u021beleas\u0103 \u0219i p\u0103r\u0103sit\u0103
\ns-a sinucis
\n\u00een bra\u021bele neputincioase
\nale t\u0103cerii.<\/p>\n


\nT\u0103r\u00e2m de moarte <\/strong><\/p>\n

Numele t\u0103u m\u0103 urm\u0103re\u0219te ca un blestem ancestral.
\nAm pl\u0103tit tribut fiec\u0103rui ecou al p\u0103c\u0103toaselor litere
\nce \u00eel compun.<\/p>\n

Via\u021ba fuge de mine. \u0218i eu fug de ea.<\/p>\n

Pa\u0219ii mei mu\u0219c\u0103 cu disperare \u00eenc\u00e2lcitura de drumuri
\ncare m\u0103 \u00eendep\u0103rteaz\u0103 de tine.<\/p>\n

P\u00e2n\u0103 \u0219i moartea \u00eens\u0103\u0219i s-a milostivit de mine
\n\u0219i \u021bi-a \u00eenchis numele \u00eentr-o pivni\u021b\u0103 de mu\u021benie
\n-dup\u0103 ce m-a v\u0103zut str\u0103b\u0103t\u00e2nd toate ad\u00e2ncurile h\u0103urilor
\npe care pasul t\u0103u le l\u0103sase \u00een sufletul meu
\n\u00een c\u0103utarea unei f\u0103r\u00e2me de pace.-<\/p>\n


\nArt\u0103 poetic\u0103<\/strong><\/p>\n

Poezia c\u00e2nt\u0103 \u00een\u0103untrul fiin\u021bei mele
\nc\u00e2nd sose\u0219ti pe c\u0103rarea literelor
\n\u0219i descoperi c\u0103 vorbele mele
\nau fost dintotdeauna ale tale, at\u00e2t de ale tale,
\n\u00eenc\u00e2t m\u0103 surprinde faptul c\u0103 le-am scris eu.<\/p>\n

Poezia c\u00e2nt\u0103 \u00een\u0103untrul fiin\u021bei mele
\natunci c\u00e2nd \u00ee\u021bi ascult glasul
\n\u0219i descop\u0103r c\u0103 vorbele tale
\nau fost dintotdeauna ale mele, at\u00e2t de ale mele,
\n\u00eenc\u00e2t m\u0103 surprinde faptul c\u0103 le roste\u0219ti tu.<\/p>\n


\nIluzoriu <\/strong><\/p>\n

Pa\u0219ii no\u0219tri au r\u0103mas s\u0103 str\u0103bat\u0103
\nun anotimp de iluzii \uf02dce frumos erai atunci!\uf02d<\/p>\n

Pa\u0219ii no\u0219tri au r\u0103mas s\u0103 str\u0103bat\u0103
\ntimpul acelor lucruri care nu s-au \u00eent\u00e2mplat.<\/p>\n

Pa\u0219ii no\u0219tri au r\u0103mas s\u0103 str\u0103bat\u0103
\ntoate acele v\u00e2rste pe care nu le-am \u00eemplinit \u00eempreun\u0103.<\/p>\n

Pa\u0219ii no\u0219tri au r\u0103mas s\u0103 str\u0103bat\u0103
\nt\u0103r\u00e2murile nim\u0103nui \u00eemp\u00e2nzite de stele.<\/p>\n


\nPoem \u00een v\u00e2nt <\/strong><\/p>\n

Azi m-am trezit
\n\u00eembr\u0103cat\u0103 \u00een poemul t\u0103u
\n\u021besut cu fire de str\u0103lucitoare retoric\u0103.
\nE ciudat,
\ncum m\u0103 face s\u0103 par
\nmult mai frumoas\u0103…
\nDar miroase a absint
\n\u0219i nu e pe m\u0103sura mea
\nm\u0103 str\u00e2nge la piept
\nexact \u00een locul acela
\nunde se cuib\u0103re\u0219te sufletul.<\/p>\n


\nNatur\u0103 ascuns\u0103 <\/strong><\/p>\n

Toate lucrurile se \u00eentorc la originea lor
\nnumai tu st\u0103rui pe calea de fum.
\nToate lucrurile caut\u0103 lumina
\nnumai tu \u00eemplete\u0219ti h\u0103urile din oglinzi
\na\u0219ezat \u00eentr-o roat\u0103 imaginar\u0103 a vie\u021bii
\ncre\u00e2nd mandale de cea\u021b\u0103.<\/p>\n


\nEvocare <\/strong><\/p>\n

Sub pielea mea, \uf02dpironite \u00een carne\uf02d
\nfosilele s\u0103rut\u0103rilor tale
\nd\u0103ruite pe altarul asfin\u021biturilor
\n\u00eentr-o excursie de duminic\u0103
\npe crestele norilor.<\/p>\n


\n\u00cengr\u0103ditur\u0103 <\/strong><\/p>\n

Tr\u0103im sub acoperi\u0219ul aceleia\u0219i lumi
\nde acum c\u00e2teva existen\u021be \u00een continuu
\n\u00eens\u0103 fiecare are emisfera sa
\n\u0219i o bolt\u0103 cu lumin\u0103 proprie.
\nLimbajul se \u00eentoarce la originea nimicului.<\/p>\n


\nDincolo de uitare <\/strong> <\/p>\n

Noaptea \u00ee\u0219i rumeg\u0103 propria t\u0103cere
\npe c\u0103r\u0103rile unde pa\u0219ii \u021bi s-au pierdut.
\nDin ad\u00e2ncurile \u00eentunericului
\nr\u0103zbate strig\u0103tul bolnav al bufni\u021bei.
\nS\u0103geta aurorei \u00ee\u021bi r\u0103ne\u0219te chipul ascuns
\n\u00een pliul unei amintiri.<\/p>\n


\nSfinx<\/strong><\/p>\n

Ai venit ca o hieratic\u0103 fantasm\u0103,
\n\u00eenve\u0219m\u00e2ntat \u00een reveren\u021be, ceremonii \u0219i deliruri,
\nc\u00e2nd \u00eenserarea \u00ee\u0219i aduna echilibrul
\n\u00een tremur\u0103toare coarde de vioar\u0103.<\/p>\n

P\u0103\u0219eai at\u00e2t de solemn pe lumina de stelelor,
\n\u00eentr-o r\u0103t\u0103cire pe harta stelar\u0103.
\nPierdut\u0103 \u00een g\u00e2nduri eram \u021bes\u00e2ndu-mi
\nzestrea cu simetrii de t\u0103ceri.<\/p>\n

Nici m\u0103car nu m-ai privit \u00een ochi,
\nai venit doar ca s\u0103-mi m\u0103sori r\u0103zvr\u0103tirea
\nca s\u0103 m\u0103 \u00eenl\u0103n\u021bui cu t\u0103cerea-\u021bi suveran\u0103,
\nS\u0103 iei cu tine timpul p\u0103s\u0103rilor
\n\u0219i s\u0103 \u00eencaleci pe spinarea zborului
\n\u00eenapoi la regatul t\u0103u guvernat de absen\u021be.<\/p>\n


\nIon RO\u0218IORU<\/strong>
\n\"\"

Pantunuri<\/strong><\/p>\n

193<\/p>\n

\u00cen scobitura malului de sare
\nSe isc\u0103-un fir de \u015fipot fo\u015fnitor.
\n\u00cencet-\u00eencet l\u0103untrica-mi pl\u00e2nsoare
\nDevine-n tain\u0103 stih al tuturor!<\/p>\n

194<\/p>\n

Scoru\u015fa verde z\u0103bovind la soare
\n\u00ce\u015fi schimb\u0103 astringen\u0163a-n strop de miere.
\nN\u0103d\u0103jduiesc c\u0103-n via\u0163a viitoare
\nM\u0103 vei \u00eenvrednici c-o m\u00e2ng\u00e2iere!<\/p>\n

195<\/p>\n

Flori de m\u0103ce\u015f se-nfiripeaz\u0103
\nPe-ncovoia\u0163i l\u0103stari de trandafiri.
\nDin c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd \u00een mine explodeaz\u0103
\nAtavic ancestralele-mi tr\u0103iri!<\/p>\n

196<\/p>\n

Veveri\u0163a roade sacul de alune,
\nRafia \u00een cale nu-i mai st\u0103 defel.
\nF\u0103r\u0103-mpotrivire timpul m\u0103 r\u0103pune
\n\u00cenfig\u00e2nd \u00een mine din\u0163ii de o\u0163el!<\/p>\n

197<\/p>\n

Cei ce plini de verv\u0103 trec \u00een ceat\u0103
\nSe \u00eentorc cu z\u00e2mbetul anost.
\nNu mai merg la b\u00e2lci ca alt\u0103dat\u0103,
\nBucuriei nu-i mai aflu rost!<\/p>\n

198<\/p>\n

Persist\u0103-n cerc apotropaic
\nIzb\u00e2nda pasului dint\u00e2i.
\nPornit\u0103 dintr-un arc voltaic
\nS\u0103geat\u0103-n suflet \u00eemi r\u0103m\u00e2i!<\/p>\n

199<\/p>\n

Din calul lac de ap\u0103 iese foc
\n\u015ei hanul c\u00e2nd apare c\u00e2nd dispare.
\nAtras de iluzoriul noroc,
\nStr\u0103bat de\u015fertul dragostei amare!<\/p>\n

200<\/p>\n

Drumeagul dintre mla\u015ftini duce
\nSpre o comoar\u0103 de haiduc.
\nPeisaju-l vor spori c-o cruce
\nSub care n-o s\u0103 m\u0103 astruc!<\/p>\n

201<\/p>\n

\u00cen satul tot mai rar nedeia
\nSe stinge de la an la an.
\nO dezaprobi pe Salomeea,
\nCru\u0163 capul Sf\u00e2ntului Ioan!<\/p>\n

202<\/p>\n

Zefirului \u00een vizit\u0103 picat
\n\u00cei face girueta temenele.
\nM\u0103 bucur s\u0103 aud c\u0103 te-a-nc\u00e2ntat
\nPantunul roz al insomniei mele!<\/p>\n

203<\/p>\n

Chiar sub strea\u015fina p\u0103durii
\nE-o f\u00e2nt\u00e2n\u0103 colmatat\u0103.
\nDragostea-n mocirla urii
\nSe sufoc\u0103 nu o dat\u0103!<\/p>\n

204<\/p>\n

Din malul sterp subit alunecat
\nS-a ivit o troi\u0163\u0103 de sare.
\nO vreme vie\u0163ii mele sens i-ai dat,
\nIubire aparent nemuritoare!<\/p>\n

205<\/p>\n

Cu drag \u00ee\u015fi aminte\u015fte cer\u015fetoarea
\nCum \u00eei punea la mas\u0103 pe str\u0103ini.
\nTrecut\u0103 f\u0103r\u0103 mil\u0103 prin v\u00e2ltoarea
\nDestinului cu dragoste suspini!<\/p>\n

206<\/p>\n

Din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd s-aprind violaceu
\nMonedele-n cazane de aram\u0103.
\nSunt nop\u0163i c\u00e2nd m\u0103 revolt instantaneu
\n\u015ei-s rug aprins c\u0103 nu m\u0103 iei \u00een seam\u0103!<\/p>\n

207<\/p>\n

Ciolpanul negru-al fagului tr\u0103snit
\nS-a pr\u0103bu\u015fit pe cel ce-a vrut s\u0103-l taie.
\nMoartea se-ntoarce unde-a mai lovit,
\nMereu cu alte planuri de b\u0103taie!<\/p>\n

208<\/p>\n

Un munte netrecut mister ascunde
\nMai ales pe versantul opus.
\nDin toate tr\u0103irile mele profunde
\n\u00centotdeauna las ceva nespus!<\/p>\n

209<\/p>\n

P\u0103ianjenul urc\u0103 pe propriul fir
\nP\u00e2n\u0103 se face una cu tavanul.
\n\u00cen camera unde m\u0103 simt musafir
\nVoi reveni c\u00e2nd se-mpline\u015fte anul!<\/p>\n

210<\/p>\n

Vecinul \u015fi-a t\u0103iat stufosul soc,
\nDrept care clopotul se aude mai tare.
\nDac\u0103 \u00een jur simt un prinos de loc,
\nTimpul meu nu mai are r\u0103bdare!<\/p>\n

211<\/p>\n

S-a stins cel de pe urm\u0103 cons\u0103tean
\nCare c\u0103ra cu cobili\u0163a prune.
\nLa r\u00e2ndul meu, \u00eencovoiat avan,
\nConstat amar c\u0103 timpul m\u0103 r\u0103pune!<\/p>\n

212
\n\u00cen pr\u0103bu\u015firea-i casa cu \u015findril\u0103
\nSe sprijin\u0103 de-un trunchi de nuc uscat.
\nCondi\u0163ia uman\u0103 ni-i ostil\u0103
\nChiar \u015fi c\u00e2nd ne iubim cu-adev\u0103rat!<\/p>\n

213<\/p>\n

P\u0103durea-i zilnic mai departe
\n\u015ei mai retras\u0103-n c\u00e2te-un ciot.
\nDrumeagul c\u0103tre tine-n moarte
\nO s\u0103-l scufund cu cal cu tot!<\/p>\n

214<\/p>\n

Uit\u00e2nd c\u0103 de doi lustri nevasta i-a murit,
\nOctogenarul o strig\u0103 s\u0103 ias\u0103 din cas\u0103.
\nSunt clipe c\u00e2nd uimit p\u0103\u015fesc \u00een mit
\nBra\u0163 la bra\u0163 cu vicleana undin\u0103 mireas\u0103!<\/p>\n

215<\/p>\n

Negura pe m\u0103guri prinde s\u0103 coboare.
\nDin povarn\u0103 cre\u015fte un fuior de fum.
\nC\u00e2t din alt\u0103 via\u0163\u0103-mi va fi fost ratare?
\nPentru care vin\u0103 dau uium acum?<\/p>\n

216<\/p>\n

Umbra-i tot mai stacojie pe c\u0103rarea de sub corni
\nPe c\u00e2nd dealul se \u00eembrac\u0103 \u00een hlamida lui de toamn\u0103.
\nM\u0103 \u00eembujoreaz\u0103 g\u00e2ndul c-ai putea s\u0103 te \u00eentorni
\n\u00cen calea\u015fca nun\u0163ii noastre de argint, frumoas\u0103 doamn\u0103!<\/p>\n

217<\/p>\n

S-au uscat hieratic perii \u015fi cire\u015fii de pe crov,
\nTotu-nchipuind un crater de natur\u0103 selenar\u0103.
\nVersurile mele toate \u00eemi storc vlaga de istov
\n\u00cengrop\u00e2ndu-m\u0103 haotic \u00eentr-un gol de c\u0103limar\u0103!<\/p>\n

218<\/p>\n

Locul perelor coapte pe crengi ast\u0103 var\u0103
\nDe frunze aurii e treptat n\u0103p\u0103dit.
\nDon Juan etal\u00e2ndu-\u015fi proteza dentar\u0103
\nIgnor\u0103 c\u0103 declinul, vai Doamne, i-a sosit!<\/p>\n


\nDiana VRABIE<\/strong>
\n\"\"

MEMORIALISTUL VASILE ALECSANDRI<\/strong><\/p>\n

Autorul unei impun\u0103toare opere literare, care \u00ee\u0219i men\u021bine vigoarea \u0219i valabilitatea estetic\u0103 \u0219i ast\u0103zi, Vasile Alecsandri reprezint\u0103 unul dintre primii no\u0219tri oameni de litere \u00eencadrabili \u00een formula scriitorilor totali. Om de cultur\u0103, implicat temeinic \u00een via\u021ba social\u0103, politic\u0103 \u0219i cultural\u0103 a vremii sale, c\u0103rturar cu vaste disponibilit\u0103\u021bi creatoare, junimist autentic cu o sensibilitate p\u0103trunz\u0103toare, fervent promotor cultural \u00eentr-un context fragil al literaturii noastre, Vasile Alecsandri de\u021bine contribu\u021bii remarcabile \u00een toate genurile literare, cel pu\u021bin \u00een faza constituirii acestora. Poet, prozator, dramaturg, publicist, folclorist, memorialist, sus\u021bin\u0103tor al celor mai importante ini\u021biative culturale \u00een epoc\u0103, autorul Pastelurilor este \u201eun scriitor\u201d universal (G. Ibr\u0103ileanu), \u00een sensul de creator complet.
\nProza lui Vasile Alecsandri a fost considerat\u0103 de c\u0103tre doi importan\u021bi critici literari, G. C\u0103linescu \u0219i G. Ibr\u0103ileanu, superioar\u0103 poeziei \u0219i dramaturgiei. Chiar dac\u0103 scriitorul nu a acordat prozei sale un rol prioritar, ea ast\u0103zi reprezint\u0103 genul care a trecut cu succes proba timpului, impun\u00e2ndu-se ca unul dintre segmentele sale durabile \u0219i cu adev\u0103rat valoroase pentru posteritate.
\nVariat\u0103 ca specii literare, proza lui Vasile Alecsandri a fost conceput\u0103 la intervale mari de timp, mai pu\u021bin din ra\u021biuni estetice sau chem\u0103ri de voca\u021bie \u0219i mai degrab\u0103 la solicit\u0103rile redactorilor unor publica\u021bii. A\u0219a se face c\u0103 aici vom reg\u0103si \u0219i schi\u021be de moravuri, biografii, studii, manifeste \u0219i amintiri politice, nuvele, \u00eensemn\u0103ri de c\u0103l\u0103torie, cele din urm\u0103 constituind piesa de rezisten\u021b\u0103 a crea\u021biei acestui scriitor.
\nDemn de amintit este faptul c\u0103 scriitorul a debutat ca prozator prin publicarea nuvelei Buchetiera de la Floren\u021ba, scris\u0103 la \u00eendemnul prietenului s\u0103u M. Kog\u0103lniceanu \u0219i editat\u0103 \u00een 1840, \u00een revista \u201eDacia literar\u0103\u201d. Departe de idealurile revistei, aceasta era o povestire de \u201einspira\u021bie exotic\u0103, strident romantic\u0103\u201d (Constantin Ciopraga), comport\u00e2nd o tent\u0103 memorialistic\u0103, care va fi perpetuat\u0103 ulterior \u00een scrierile \u00een proz\u0103. Fiind absorbit de tenta\u021biile lirice \u0219i dramatice, scriitorul va abandona genul epic la care revine cu intermiten\u021be, fie pentru a ne oferi schi\u021be de moravuri(Istoria unui galb\u00e2n), fie ni\u0219te tu\u0219e (auto)imagologice (Ia\u0219ii \u00een 1844), biografii (Nicolae B\u0103lcescu, Costache Filipescu, Alecu Russo, Constantin Negruzzi, Prosper M\u00e9rim\u00e9e, Lamartine), amintiri (Vasile Porojan, Estract din istoria misiilor mele politice, Suvenire din 1855, P\u00e2inea amar\u0103 a exilului), manifeste (Protesta\u021bie \u00een numele Moldovei, a omenirei \u0219i a lui Dumnezeu), nuvele (este cazul celor dou\u0103 capitole dintr-o nuvel\u0103 erotic\u0103, M\u0103rg\u0103rita, a c\u0103rei versiune integral\u0103 va r\u0103m\u00e2ne \u00een manuscris), \u00eensemn\u0103ri de c\u0103l\u0103torie \u0219i chiar \u0219i o \u00eencercare de roman (Dridri), din care a publicat \u00een 1873, doar primele dou\u0103 p\u0103r\u021bi.
\nMemorialistica de c\u0103l\u0103torie reprezint\u0103 \u201epartea cea mai trainic\u0103 a operei lui Vasile Alecsandri\u201d (G. C\u0103linescu), incluz\u00e2nd jurnale ample (Jurnal de c\u0103l\u0103torie \u00een Italia, C\u0103l\u0103torie \u00een Africa), povestiri (Balta-Alb\u0103, O plimbare la mun\u0163i, Borsec etc.), \u00eensemn\u0103ri de c\u0103l\u0103torie (\u00censemn\u0103ri de c\u0103l\u0103torie din 1845),toate circumscriindu-se pe deplin sferei \u201eliteraturii subiective\u201d. Caracterul subiectiv al \u00eensemn\u0103rilor de c\u0103l\u0103torie rezult\u0103 din raportarea permanent\u0103 a scriitorului la propria-i persoan\u0103, comunic\u00e2ndu-\u015fi impresiile personale, ipostazele afective, considera\u0163iile intime fa\u0163\u0103 de o anumit\u0103 realitate sau un anumit eveniment.
\nNervul observa\u021biei, optica ampl\u0103 a surprinderii tablourilor de natur\u0103, modelate \u00een timp, nota\u021biile spontane \u0219i variate ca fond \u0219i tonalitate reprezint\u0103 consecin\u021bele unui talent creativ viguros, dar \u0219i a spiritului unui c\u0103l\u0103tor sedus irecuperabil de vraja peregrin\u0103rilor. Tema c\u0103l\u0103toriei dep\u0103\u0219e\u0219te limitele restrictive ale unui simplu topos literar, fiind de natur\u0103 existen\u021bial\u0103. \u00cen cazul autorului F\u00e2nt\u00e2nei Blanduziei, scrisul \u0219i voiajul s-au armonizat \u00een chip fericit sub forma \u00eensemn\u0103rilor de c\u0103l\u0103torie.
\nPeregrin neobosit, Vasile Alecsandri concepea c\u0103l\u0103toria \u00eentr-un autentic spirit romantic. C\u0103l\u0103toriile sale se desf\u0103\u015furau f\u0103r\u0103 nici un plan prestabilit, sub impulsul strict al spontaneit\u0103\u021bii, al tenta\u0163iei spre necunoscut \u0219i aventur\u0103. Dorin\u0163a de evadare din cotidian \u00eentr-un spa\u0163iu \u015fi timp necurtat, potrivit unei imagina\u0163ii spontane, \u00eei iriga puterea de crea\u021bie. \u00cen acest context, naratorul paginilor de c\u0103l\u0103torie f\u0103cea urm\u0103toarea confesiune: \u201eEu nu \u00een\u0163eleg c\u0103l\u0103toriile ca cei mai mul\u0163i, adic\u0103: de a se face robul unui plan \u015fi, \u00een urmare, de a alerga \u0163int\u0103 pe linie dreapt\u0103 p\u00e2n\u0103 la \u0163elul propus\u2026 Numesc voiaj acela singur care, liber de orice \u00eenr\u0103urire str\u0103in\u0103, urmeaz\u0103 numai capri\u0163iilor vremelnice a \u00eenchipuirei \u015fi care ia fiin\u0163\u0103 f\u0103r\u0103 preg\u0103tire, precum \u015fi f\u0103r\u0103 scop hot\u0103r\u00e2t\u201d (Ia\u0219ii \u00een 1844).
\nDup\u0103 episodul florentin, scriitorul se simte atras tot mai mult de priveli\u0219tile autohtone \u0219i moravurile din propria \u021bar\u0103. Dovad\u0103, schi\u021bele \u0219i povestirile dintre anii 1844-1847: O plimbare la mun\u021bi; Ia\u0219ii \u00een 1844; Borsec; Balta-Alb\u0103; Istoria unui galb\u00e2n \u0219i a unei parale, toate inspirate din realit\u0103\u021bile natale.
\nAstfel, \u00een proza O plimbare la mun\u021bi (1844), scriitorul scruteaz\u0103 fizionomia autentic\u0103 a naturii, cu tot ceea ce presupune aceasta mai seduc\u0103tor, cu farmecul \u00eemprejurimilor, cu pitorescul tradi\u021biilor, cu poezia mun\u021bilor \u0219i spiritul locului. Devans\u00e2ndu-\u0219i congenerii memoriali\u0219ti, pe Gr. Alexandrescu, Dimitrie Bolintineanu, Alecu Russo, autorul Buchetierei de la Floren\u021ba va descoperi frumuse\u021bile patriei, \u0219tiind s\u0103 disting\u0103 esen\u021bialul \u0219i evoc\u00e2nd cu mult talent peisajul patriei, omul \u0219i folclorul, leitmotive specifice scriitorilor pa\u0219opti\u0219ti, preocupa\u021bi s\u0103 scoat\u0103 \u00een relief individualitatea poporului rom\u00e2n \u0219i a p\u0103m\u00e2ntului pe care acesta \u00ee\u0219i poart\u0103 pa\u0219ii. \u00cen aceste pagini Vasile Alecsandri se relev\u0103 ca un narator de voca\u021bie, ce \u0219tie s\u0103 \u201ealterneze cu \u00eendem\u00e2nare verva \u0219i umorul cu timbrul grav, care nu devine \u00eens\u0103 niciodat\u0103 sumbru\u201d (G.C. Nicolescu). Scrisul s\u0103u se revars\u0103 spontan, surprinz\u00e2nd remarcabile tablouri de natur\u0103, unde m\u00e2nuie\u0219te cu abilitate arta planurilor multiple, jocurile de lumin\u0103 \u0219i umbr\u0103 etc. Scriitorul prefer\u0103 nara\u0163ia, alternat\u0103 cu descrip\u0163ia, parafraza liric\u0103, lexicul savuros \u0219i umorul suculent. Asupra peisajului natural are o viziune larg\u0103, panoramic\u0103, ar\u0103t\u00e2ndu-se sensibil la aspectele sublime, la forme \u015fi culori, la coresponden\u0163ele dintre peisaj \u015fi st\u0103rile suflete\u015fti, asemenea romanticilor.
\nO etap\u0103 inedit\u0103 \u00een proza lui Vasile Alecsandri reprezint\u0103 cele trei tablouri de moravuri, care constituie mult mai mult dec\u00e2t simple \u00eensemn\u0103ri de c\u0103l\u0103torie, care sunt: Borsec (1844-1845), Ia\u0219ii \u00een 1844 (1845) \u0219i Balta-Alb\u0103 (1847).
\nCu Borsec, scriitorul \u00ee\u0219i inaugureaz\u0103 seria schi\u021belor de moravuri, tivite pe canavaua impresiilor de c\u0103l\u0103torie. Naratorul examineaz\u0103 localitatea \u0219i localnicii cu un umor plin de vitalitate, cu o ironie elegant\u0103 \u0219i inofensiv\u0103, ce sus\u021bine interesul lectorului, sporind \u00een mod inventiv efectele de pitoresc \u0219i de contrast. Tonalitatea nara\u021biunii este solar\u0103, pigmentat\u0103 sporadic cu digresiuni reflexive: \u201eDar vroiam s\u0103 v\u0103 vorbesc de Borsec, \u0219i v\u0103d c\u0103 m-am ad\u00e2ncit \u00een idei filosofice asupra omului. A\u0219a sunt g\u00e2ndurile ce se nasc \u00een fa\u021ba focului, noaptea, c\u00e2nd toat\u0103 lumea odihne\u0219te. O idee aduce pe alta \u0219i \u00eentr-o clipa l\u0103 face giurul p\u0103m\u00e2ntului\u201d. Dup\u0103 toate probabilit\u0103\u021bile, rela\u021bia sentimental\u0103 a naratorului \u00eei determin\u0103 atitudinea \u015fi spectrul descriptiv. El extinde nucleul anecdotic, respect\u0103 consecutivitatea expunerii, reu\u0219ind s\u0103 \u00eempace documentarul cu livrescul, perspectiva reportericeasc\u0103 cu caracterul eseistic, polemicul cu persiflantul.
\n\u00cen Ia\u0219ii \u00een 1844 (1845),Vasile Alecsandri realizeaz\u0103 o sugestiv\u0103 schi\u021b\u0103 \u201efiziologic\u0103\u201d, dup\u0103 modelul francez, \u00een care ne ofer\u0103, diverse \u201efizionomii\u201d, \u00een ideea de a identifica unele locuri comune identitare, viz\u00e2nd, totodat\u0103, efectele unor reprezent\u0103ri colective asupra dinamicii alterit\u0103\u021bii. Cultiv\u00e2nd o adev\u0103rat\u0103 mitologie a Ia\u0219ului, naratorul realizeaz\u0103 un veritabil document al memoriei culturale. Trecerea de la \u201efizionomia oriental\u0103\u201d la cea european\u0103, de \u201ec\u00e2nd spiritele au \u00eenceput a se dezveli la razele civiliza\u021biei\u201d este remarcat\u0103 de autorul, care apreciaz\u0103 noua \u201eschimbare la fa\u021b\u0103\u201d: \u201e\u2026 casele au trebuit negre\u0219it s\u0103 primeasc\u0103 o form\u0103 str\u0103in\u0103 \u0219i potrivit\u0103 cu natura ideilor de ast\u0103zi. Ele au \u00eenceput a se supune regulilor propor\u021biei, a se \u00eempodobi cu coloane, cu ferestre largi \u0219i luminoase, cu balcoane desf\u0103\u021bate; au \u00eenceput a ie\u0219i \u00een fa\u021ba uli\u021belor, p\u0103r\u0103sind fundul ogr\u0103zilor unde se ascundeau mai \u00eenainte (\u2026). Aceste zidiri noi formeaz\u0103 partea europeneasc\u0103 a ora\u0219ului. C\u00e2t pentru cea oriental\u0103, ea este reprezentat\u0103 prin o mul\u021bime de hardughii vechi, nalte, str\u00e2mbe, mucede, cu pere\u021bii afuma\u021bi \u0219i cr\u0103pa\u021bi, cu ferestrele mici \u0219i chioare, cu stre\u0219inile putrede \u0219i ascu\u021bite, cu sc\u0103rile \u00eentunecate, cu od\u0103ile ofticoase, cu ogr\u0103zile mari \u0219i pustii, cu gr\u0103dinile pline de buruieni s\u0103lbatice \u0219i cu ziduri groase primprejur\u201d (Ia\u0219ii \u00een 1844). Dup\u0103 ce profileaz\u0103 acest joc al contrariilor, Vasile Alecsandri trage linia: \u201eAcum, amestec\u0103-le pe toate la un loc \u00een \u00eenchipuirea ta, arunc\u0103-le ca ni\u0219te juc\u0103rii dinaintea ochilor t\u0103i, \u0219i de vei produce un total neregulat \u0219i neobi\u0219nuit, atunci vei dob\u00e2ndi o icoan\u0103 adev\u0103rat\u0103 a capitalei noastre \u0219i te vei \u00eencredin\u021ba c\u0103 nu este ora\u0219 \u00een lume alc\u0103tuit de mai multe contrasturi\u201d. Spre deosebire de congenerii s\u0103i care n-aveau r\u0103bdare s\u0103 povesteasc\u0103 sau s\u0103 reprezinte realitatea, el simte necesitatea s-o abordeze nemijlocit, \u00eentr-un discurs cvasisociologic. Profesionist al scrisului, creatorul Chiri\u021bei ne ofer\u0103 datele fizionomice ale Ia\u0219ului, pe care \u00eel aseam\u0103n\u0103 cu un boier \u00eembr\u0103cat \u00een haine scumpe \u0219i \u00eenconjurat de \u021bigani cu zdren\u021be. \u201eCentrul s\u0103u a\u0219ezat pe zarea unui deal este compus de case mari \u0219i frumoase \u00een care domne\u0219te luxul, c\u00e2nd dimpotriv\u0103 mahalalele lui \u00eempr\u0103\u0219tiate pe coastele acelui deal sunt alc\u0103tuite mai mult de bordeie acoperite cu stuh, unde zace s\u0103r\u0103cia. Capul poart\u0103 coroan\u0103 \u0219i picioarele sunt goale!\u201d Ia\u0219ul reprezint\u0103 o mic\u0103 galaxie format\u0103 din b\u0103cani, slujitori, boieri, comisari, avoca\u021bi, negustori, vizitii, proprietari, \u021b\u0103rani \u0219i cinovnici, surprin\u0219i \u00een meseriile specifice etniei: \u201eAici un cofetar italian se love\u0219te de un cr\u00e2\u0219mar jidov; mai colo un croitor francez se \u00eenghionte\u0219te cu un ciubotar neam\u021b; mai departe o modist\u0103 parisian\u0103 d\u0103 bra\u021bul unui ceasornicar svi\u021ber\u201d. Vasile Alecsandri reu\u0219e\u0219te s\u0103 contureze finalmente un fel de (auto)imagologie social\u0103, schi\u021b\u00e2nd cu mult\u0103 perspicacitate \u0219i for\u021b\u0103 de observa\u021bie aceast\u0103 \u201efiziologie\u201d colectiv\u0103.
\n\u00cen schi\u021ba Balta Alb\u0103 (1847), naratorul recurge la pretextul c\u0103l\u0103torului str\u0103in pentru a dezv\u0103lui contrastele societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti din perioada tranzi\u021biei de la regimul oriental la mult r\u00e2vnitul mod de via\u021b\u0103 occidental. Naratorul apeleaz\u0103 la impresiile de c\u0103l\u0103torie \u00eenregistrate de un t\u00e2n\u0103r pictor francez, care viziteaz\u0103 Valahia. Viziunea str\u0103inului \u00eei permite scriitorului s\u0103 dezv\u0103luie esen\u0163ele unei civiliza\u0163ii, \u00een care se \u00eent\u00e2lnesc, deopotriv\u0103, mizeria cu luxul, vechiul cu noul, tragicul cu umorul. Semi-oriental\u0103 \u0219i semi-european\u0103, aceast\u0103 zon\u0103 cultural\u0103 d\u0103 na\u0219tere la un joc de imagini \u0219i contraimagini, men\u021binute \u00eentr-un sus\u021binut raport oximoronic. Autorul manifest\u0103 o evident\u0103 predilec\u0163ie pentru senza\u0163ional, inedit \u015fi pitoresc, pentru insolit \u015fi exotic. Spre deosebire de Gr. Alexandresu \u015fi Alecu Russo, Vasile Alecsandri \u0219tie s\u0103 dezvolte abil anecdota, include dialogul firesc, spontan, transcrie senza\u0163iile proprii, directe, reu\u0219ind, astfel, s\u0103 induc\u0103 sentimentul tr\u0103itului, f\u0103r\u0103 a sacrifica emo\u021bia estetic\u0103.
\nProcedeul altern\u0103rii \u201edescrierii cu povestirea de anecdote cu subiecte colaterale ori cu diserta\u021bii pe teme istorice, sociale \u0219i politice\u201d (Grigore \u021augui) ia amploare \u00een C\u0103l\u0103torie \u00een Africa, despre care G.C\u0103linescu afirma c\u0103 este \u201eun sistem narativ pe principiul Decameronului\u201d.
\nIntriga ac\u0163iunii \u015fi a expunerii o formeaz\u0103 o anecdot\u0103 simpl\u0103, banal\u0103: fiind pe malul oceanului, l\u00e2ng\u0103 golful din Gasconia autorul se ciocne\u015fte \u00een timp ce se sc\u0103lda, cu un englez. Se \u00eemprietenesc \u015fi pornesc \u00eempreun\u0103 \u00eentr-o c\u0103l\u0103torie. Acesta este pretextul nara\u021biunii pe fundalul c\u0103reia se va \u021bese expunerea sincer\u0103, necenzurat\u0103, fireasc\u0103. Ea va reconfigura voiajul autorului \u00een \u0163inuturile exotice \u015fi pitore\u015fti din Extremul Orient, din Africa sau de la coastele mediteraneene. Vom atesta pagini \u00eentregi de descrieri ale naturii, adev\u0103rate festine descriptive, care nu devin insipide gra\u021bie talentului de \u201epastelist\u201d, dar \u0219i umorului factice al autorului. O secven\u021b\u0103 inedit\u0103 este constituit\u0103 de descrierea peisajului marin, ca spa\u021biu benefic, de o energie aparte, ce incit\u0103 dorul de aventur\u0103. Totodat\u0103, Alecsandri nu apare preocupat exclusiv de peisaj, ci observ\u0103 \u015fi particularit\u0103\u0163ile civiliza\u0163iei altor popoare, aduce explica\u0163ii despre mentalitatea \u015fi obiceiurile localnicilor, prilej pentru a constata din nou discrepan\u021bele dintre civiliza\u021bia Europei occidentale \u0219i barbarismul lumii arabo-africane de la mijlocul secolului al XIX-lea. Aparent deta\u0219at, vesel, purtat de \u201efantazia sa\u201d, scriitorul se dovede\u0219te un observator fin, care nu ignor\u0103 nici monumentele arhitectonice \u0219i am\u0103nuntele istorice, nici magia peisajului. El r\u0103m\u00e2ne un descriptiv sensibil la pitoresc, la exotic; se arat\u0103 sedus de peisajul limpede, luminos, se desfat\u0103 contempl\u00e2nd splendoarea calm\u0103 \u015fi pur\u0103 a spa\u0163iului mediteraneean, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd doar pentru scurt\u0103 vreme captiv reveriei voiajere.
\nRomantic\u0103 \u00een esen\u0163a sa, memorialistica de c\u0103l\u0103torie a lui Vasile Alecsandri, de\u015fi e lipsit\u0103 de inven\u0163ii epice definitorii, reliefeaz\u0103 talentul descriptiv al autorului, naturale\u021bea cu care poveste\u0219te, fantezia de care d\u0103 dovad\u0103 \u00een calitate de c\u0103l\u0103tor \u0219i povestitor, dar \u0219i sensibilitatea \u0219i umorul acestuia.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Camil PETRESCU Fii gata, prietene soldat, fii gata. Cur\u0103\u021b\u0103-\u021bi cu grij\u0103 arma \u0219i lopata \u0218i pune-\u021bi cruciuli\u021ba la g\u00e2t, –<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16121"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=16121"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16121\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":16123,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16121\/revisions\/16123"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=16121"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=16121"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=16121"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}