{"id":16071,"date":"2021-09-29T16:33:24","date_gmt":"2021-09-29T13:33:24","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=16071"},"modified":"2021-09-29T16:33:24","modified_gmt":"2021-09-29T13:33:24","slug":"spatii-cultuale-nr-49-3","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=16071","title":{"rendered":"Spa\u021bii cultuale nr. 49 (3)"},"content":{"rendered":"

Virgil DIACONU<\/strong>
\n\"\"

ERORILE LITERARE
\n\u00ceN VIZIUNEA LUI BAUDELAIRE<\/strong><\/p>\n

Charles Baudelaire, care prin poezia \u015fi articolele critice \u015fi de estetic\u0103 a poeziei pe care le-a scris a avut o contribu\u0163ie important\u0103 la formarea conceptului modern de poezie, a discutat \u00een c\u00e2teva r\u00e2nduri \u015fi despre poezia modern\u0103 e\u015fuat\u0103 valoric a vremii sale. Pentru c\u0103, aflat \u00een c\u0103utarea \u00een\u0163elesului poeziei moderne autentice, deci a conceptului ei, poetul s-a izbit de poezia modest\u0103, minor\u0103, care pretindea locul de onoare al poeziei\u2026
\nDar era Baudelaire at\u00e2t de con\u0219tient de starea poeziei, a\u0219adar de \u00eemplinirile \u0219i e\u0219ecurile ei? \u00cen articolul Note noi despre Edgar Poe (1), scris \u00een anul 1857, Baudelaire vorbe\u015fte at\u00e2t despre scriitorii\/poe\u0163ii autentici c\u00e2t \u015fi despre \u201eclocotul de mediocrit\u0103\u0163i\u201d sau \u201escriitorii nearti\u015fti\u201d; \u015fi vorbe\u015fte at\u00e2t despre poezia de valoare construit\u0103 de imagina\u0163ie, c\u0103reia \u00eei putem spune \u201epoezie modern\u0103 de imagina\u0163ie\u201d, c\u00e2t \u015fi despre \u201eerorile literare\u201d produse de \u201escriitorii nearti\u015fti\u201d, dup\u0103 cum spune poetul.
\nDoi ani mai t\u00e2rziu, \u00een articolul Domnia imagina\u0163iei<\/em>, inclus \u00een eseul Salonul din 1859<\/em> (2), Baudelaire ne va oferi schema \u201euria\u015fei clase a arti\u015ftilor\u201d, din care ne d\u0103m seama c\u0103 cele trei arte produse de arti\u015ftii vremii romantico-moderne \u2013 (1). arta pozitivist-realist\u0103, (2). arta imaginativ\u0103 \u015fi (3). arta impus\u0103 \u201ede rutina unui atelier celebru\u201d sau a unei \u0219coli de art\u0103 \u2013, se distribuie \u00een dou\u0103 categorii calitative: arta autentic\u0103, viabil\u0103, performant\u0103, reprezentat\u0103 de arta imaginativ\u0103 sau arta modern\u0103 de imagina\u0163ie, \u0219i arta precar\u0103 estetic, ilustrat\u0103 at\u00e2t de arta pozitivist-realist\u0103, c\u00e2t \u015fi de arta atelierelor celebre sau a \u015fcolilor de pictur\u0103 \u015fi de poezie. \u00cen concluzie, se poate spune c\u0103 cele dou\u0103 categorii calitative ale \u201euria\u015fei clase a arti\u015ftilor\u201d moderni, a\u015fadar arti\u015ftii autentici, performan\u0163i, \u015fi arti\u015ftii contraf\u0103cu\u0163i, artificiali, produc arte, opere diferite \u0219i opuse calitativ.
\n\u201eExist\u0103 arti\u015fti mai mult sau mai pu\u0163in \u00eenzestra\u0163i s\u0103 priceap\u0103 frumuse\u0163ea modern\u0103\u201d, spune poetul \u00een articolul Despre eroismul vie\u0163ii moderne (ib., p. 65, s.n.). Exist\u0103, a\u015fadar, at\u00e2t arti\u015fti moderni autentici (arti\u015ftii imaginativi), care pricep \u201efrumuse\u0163ea modern\u0103\u201d \u015fi creeaz\u0103 \u00een temeiul principiilor ei artistice, c\u00e2t \u015fi \u201epresupu\u015fi arti\u015fti\u201d, care nu pricep frumuse\u0163ea modern\u0103 \u015fi, drept consecin\u0163\u0103, creeaz\u0103 \u00een afara ei, deci \u00een afara principiilor care \u00eentemeiaz\u0103 producerea frumuse\u0163ii moderne, a artei autentice, fie aceasta arta picturii sau arta poeziei. \u201eScriitorii nearti\u015fti \u00eentineaz\u0103 cele mai bune inten\u0163ii \u015fi deformeaz\u0103 cele mai nobile concep\u0163ii\u201d artistice, puncteaz\u0103 Baudelaire \u00een articolul Note noi despre Edgar Poe (1, p. 98). Ace\u0219ti scriitori, poe\u021bi nearti\u015fti, creeaz\u0103 \u201eerorile literare\u201d (Baudelaire), a\u015fadar tipurile de poezie modern\u0103 e\u015fuate estetic.
\nTocmai despre aceste \u201eerori literare\u201d ale epocii sale discut\u0103 Baudelaire \u00een c\u00e2teva dintre articolele pe care le semneaz\u0103. De fapt, poetul teoretician ne prezint\u0103 \u015fase tipuri de poezie e\u015fuate literar \u2013 poezia pozitivist\u0103 sau pozitivist-realist\u0103 (poezia mimetic\u0103), poezia neoclasic\u0103, poezia artei pentru art\u0103 (poezia pur\u0103), poezia prozaic\u0103 sau narativ\u0103, poezia didactic\u0103 \u015fi poezia arti\u015ftilor conven\u0163ionali, care \u201ese conformeaz\u0103 regulilor de pur\u0103 conven\u0163ie, cu totul arbitrare, inspirate (\u2026) de rutina unui atelier celebru\u201d sau a unei \u015fcoli\/genera\u0163ii literare. Dar despre e\u0219ecul acestor tipuri de poezie vom discuta mai jos. <\/p>\n

1. E\u0219ecul poeziei pozitiviste sau mimetice<\/p>\n

Caracteristica dominant\u0103 a artei\/poeziei pozitiviste sau pozitivist-realiste este aceea c\u0103 ea imit\u0103, reflect\u0103 sau \u201ereproduce\u201d \u00een mod fidel natura, lumea, realitatea. Creatorul pozitivist spune: \u201e\u00abVreau s\u0103 \u00eenf\u0103\u0163i\u015fez lucrurile a\u015fa cum sunt ele sau a\u015fa cum ar fi ele presupun\u00e2nd c\u0103 eu n-a\u015f exista\u00bb. Universul f\u0103r\u0103 om\u201d, afirm\u0103 poetul Florilor r\u0103ului \u00een articolul Domnia imagina\u0163iei, inclus \u00een eseul Salonul din 1859<\/em> (ib., p. 116). Artistul\/poetul pozitivist-realist este, a\u015fadar, c\u00e2t se poate de fidel realit\u0103\u0163ii exterioare, at\u00e2t de fidel, de obiectiv, \u00eenc\u00e2t el se elimin\u0103 singur din opera de art\u0103: universul acestei arte (a artei picturii sau artei poeziei) devine \u201euniversul f\u0103r\u0103 om\u201d, deci universul f\u0103r\u0103 spiritul a c\u0103rui prezen\u021b\u0103 ar fi impus o anumit\u0103 perspectiv\u0103 sau viziune asupra universului, deci a realit\u0103\u021bii. Doctrina pozitivist-realist\u0103, care este de fapt doctrina mimetic\u0103, m\u0103 \u00eendeamn\u0103 \u201es\u0103 \u00eenf\u0103\u0163i\u015fez lucrurile a\u015fa cum sunt ele\u201d, \u00eemi spune s\u0103 imit, s\u0103 copiez natura, realitatea, existen\u021ba uman\u0103, \u0219i tocmai \u00een acest fel ea \u00eempiedic\u0103 imagina\u021bia, viziunea poetic\u0103 s\u0103 intervin\u0103 \u0219i s\u0103 construiasc\u0103 \u00een modul ei specific, din lumea dat\u0103, lumea poeziei \u0219i poezia \u00eens\u0103\u0219i. Doctrina mimetic\u0103 este \u00een acest chip \u201edu\u015fman\u0103 artei\u201d, spune poetul.
\nIar dac\u0103 aceast\u0103 doctrin\u0103 mimetic\u0103 are \u201epreten\u0163ia s\u0103 fie aplicat\u0103 nu doar picturii, ci tuturor artelor, chiar \u015fi romanului, chiar \u015fi poeziei\u201d, dup\u0103 cum afirm\u0103 poetul \u00een Salonul din 1859<\/em> (ib., p. 109), atunci artistul modern autentic \u2013 pictorul, romancierul, poetul \u2013 are datoria s\u0103 i se \u00eempotriveasc\u0103, pentru c\u0103 menirea artei moderne nu este aceea de a imita realitatea, natura, existen\u021ba. \u201eCine ar \u00eendr\u0103zni s\u0103-i atribuie artei func\u0163iunea steril\u0103 de a imita natura!?\u201d, se \u00eentreab\u0103 poetul \u00een articolul Pictorul vie\u021bii moderne (1859, ib., p. 216). \u0218i pentru c\u0103 func\u021bia artei nu este aceea de a imita natura, Baudelaire ne asigur\u0103 c\u0103 \u201ecea dint\u00e2i menire a unui artist este s\u0103 substituie omul naturii \u015fi s\u0103 protesteze \u00eempotriva ei.\u201d (Articolul Despre eclectism \u015fi despre \u00eendoial\u0103<\/em>, inclus \u00een eseul Salonul din 1846,<\/em> ib., p. 51). Poetul modern nu trebuie s\u0103 fie nicidecum imitativ, ci imaginativ, ne face s\u0103 \u00een\u021belegem Baudelaire.
\n\u00ab(\u2026) Vreau s\u0103 iluminez lucrurile cu spiritul meu \u015fi s\u0103 proiectez reflexul s\u0103u \u015fi asupra altor spirite\u00bb\u201d, afirm\u0103 poetul Florilor r\u0103ului \u00een articolul Domnia imagina\u0163iei (ib., p. 116, s.n.) cu privire la modul \u00een care poetul imaginativ \u00een\u021belege arta pe care el o creeaz\u0103.
\nPoetica mimetic\u0103, \u00een\u021beleas\u0103 ca redate fidel\u0103 a realit\u0103\u021bii, nu este o poetic\u0103 artistic\u0103, nu este poetica frumosului modern. \u201eO b\u0103t\u0103lie adev\u0103rat\u0103 nu este un tablou\u201d (ib., p. 129), spune poetul. \u0218i tot a\u0219a, o b\u0103t\u0103lie adev\u0103rat\u0103 nu este o poezie. Redarea fidel\u0103, exact\u0103 a realit\u0103\u021bii nu conduce la poezie.
\n\u201eArtistul, adev\u0103ratul artist, adev\u0103ratul poet nu trebuie s\u0103 picteze dec\u00e2t ceea ce vede \u0219i simte. El trebuie s\u0103 fie cu adev\u0103rat credincios propriei sale naturi\u201d (Regina \u00eensu\u0219irilor, ib, p. 109).
\nAceast\u0103 natur\u0103 proprie a artistului, a poetului este facultatea sa imaginativ\u0103. Poezia modern\u0103 este tocmai crea\u021bia imagina\u021biei poetice. Poezia modern\u0103 nu imit\u0103 lumea, ci imagineaz\u0103 lumea; sau imagineaz\u0103 lumi. Poetul modern autentic \u00eenlocuie\u015fte poetica mimetic\u0103 a spiritului clasic \u0219i neoclasic cu poetica imagina\u0163iei, imagina\u021bia fiind considerat\u0103 de Baudelaire \u201eregina \u00eensu\u0219irilor\u201d omene\u0219ti, deci facultatea suprem\u0103 a poetului.
\nCeea ce trebuie \u00een\u021beles cu privire la poezia modern\u0103 de imagina\u021bie este cel pu\u021bin faptul c\u0103 aceasta nu abandoneaz\u0103 totu\u015fi realitatea: pe de o parte, poezia de imagina\u0163ie este fabricat\u0103 din elementele realit\u0103\u0163ii, ale vie\u0163ii, existen\u0163ei, iar pe de alt\u0103 parte realitatea, via\u021ba, existen\u021ba sunt lucrate de imagina\u021bia poetic\u0103 \u0219i impregnat\u0103 de ea. Poezia de imagina\u021bie, poezia autentic\u0103, cere, a\u0219adar, ca omul s\u0103 fie prezent \u00een poezie cu imagina\u021bia, cu sentimentele, obsesiile, visurile, \u00eemplinirile \u0219i c\u0103derile lui. Cu problematica sa l\u0103untric\u0103 \u0219i tensiunea ei. Poezia modern\u0103 autentic\u0103 este tocmai aceast\u0103 vibra\u021bie vizionar\u0103, afectiv\u0103 \u0219i spiritual\u0103 a omului. A-l exclude pe om din poezie \u00eenseamn\u0103 a vida poezia de con\u021binut. <\/p>\n

2. E\u0219ecul poeziei neoclasice sau
\nal poeziei care \u201ealearg\u0103 prin trecut\u201d<\/p>\n

\u201e\u00cen 1843, \u201944 \u015fi \u201945, un uria\u015f, un nesf\u00e2r\u015fit nor (…) se ab\u0103tu asupra Parisului. Acest nor \u00eei vomit\u0103 pe neoclasici, care f\u0103ceau, desigur, c\u00e2t mai multe legiuni de l\u0103custe\u201d, spune Baudelaire \u00een articolul Pierre Dupont [II] (ib., p. 186, s.n.), manifest\u00e2ndu-\u015fi \u00een acest chip dezaprobarea fa\u0163\u0103 de poetica scriitorilor neoclasici.
\nDar \u00een ce const\u0103, \u00een fond, poetica poe\u021bilor neoclasici? Poe\u021bii neoclasici pasti\u015feaz\u0103 operele antice, le preiau acestora zeit\u0103\u0163ile \u015fi eroii \u2013 Achile, Ulise, Telemac, \u00eentre al\u021bii \u2013, \u015fi ridic\u0103 \u201ealtare lui Priap \u015fi Bachus\u201d. \u201eV-a\u0163i pierdut de bun\u0103 seam\u0103 sufletul pe undeva, de alerga\u0163i prin trecut ca ni\u015fte trupuri g\u0103unoase ca s\u0103 culege\u0163i un suflet la \u00eent\u00e2mplare? (\u2026). V\u0103 plac ciorbele de ambrozie?\u201d (ib., p. 42), \u00eei \u00eentreab\u0103, retoric, Baudelaire \u00een articolul \u015ecoala p\u0103g\u00e2n\u0103 (1852) pe poe\u0163ii care se inspir\u0103 din poezia clasic\u0103.
\nCeea ce \u00eei repro\u0219eaz\u0103 poetul Florilor r\u0103ului poeziei neoclasice este faptul c\u0103 aceasta abordeaz\u0103 \u0219i recicleaz\u0103 trecutul, mai precis acel trecut \u00eembibat de mitologie, care nu \u00eei mai poate spune nimic omului (lectorului) de ast\u0103zi, de vreme ce acesta are al\u0163i \u201ezei\u201d.
\n\u00cen articolul Note noi despre Edgar Poe (1, p. 91), scris \u00een anul 1857, Baudelaire vorbe\u0219te despre \u201eclocotul de mediocrit\u0103\u0163i\u201d poetice, de \u201ecompilatori cu duiumul, pis\u0103logi, plagiatori de plagiate\u201d din lumea literar\u0103 american\u0103 \u015fi cea francez\u0103, f\u0103c\u00e2ndu-ne astfel s\u0103 \u00een\u021belegem c\u0103 inspira\u021bia din c\u0103r\u021bile trecutului, din literatura clasic\u0103, deci pasti\u0219a, livrescul, reprezint\u0103 tehnicile poeziei neoclasice. \u015ei, tot aici, poetul \u00eei repro\u015feaz\u0103 criticii literare faptul c\u0103 aceasta face eforturi ca \u201es\u0103-l aduc\u0103 ne\u00eencetat pe artist la frumuse\u0163ea antic\u0103\u201d (id.), deci la producerea unor opere de tip clasic, cu totul inactuale.
\nToat\u0103 aceast\u0103 respingere a poeziei neoclasice ne arat\u0103 c\u0103, de fapt, Baudelaire crede \u00een poezia care pune problemele omului \u0219i timpului modern. De altfel, \u00eenc\u0103 din anul 1851, poetul declara \u00een articolul Pierre Dupont [I] (ib., p. 24):
\n\u201e\u00cemi place poetul care comunic\u0103 permanent cu oamenii timpului s\u0103u.\u201d
\n Baudelaire \u00eei cere astfel poeziei s\u0103 exprime timpul prezent, via\u0163a, existen\u0163a, pasiunile, problemele omului modern contemporan. Acesta este orizontul referen\u021bial problematic al poeziei moderne. Numai
\n\u201eCei lipsi\u0163i de imagina\u0163ie copiaz\u0103 dic\u0163ionarul. Rezultatul este un foarte mare viciu, viciul banalit\u0103\u0163ii\u201d,
\nspune Baudelaire \u00een Salonul din 1859 (2, p.113). Copierea dic\u021bionarului, a\u0219adar inspira\u021bia din c\u0103r\u021bile trecutului clasic nu face dec\u00e2t s\u0103 repete, s\u0103 \u201emultiplice\u201d la nesf\u00e2r\u0219it poezia clasic\u0103, deci s\u0103 banalizeze poezia. De fapt, \u201eviciul banalit\u0103\u0163ii\u201d o distruge. Scriitorii de inspira\u0163ie livresc\u0103 practic\u0103 o poetic\u0103 de muzeu \u0219i, ca atare, nu pot avea dec\u00e2t o valoare muzeistic\u0103.
\n\u201eMultiplicarea\u201d, de fapt reciclarea poeziei trecutului, a devenit o tehnic\u0103, o poetic\u0103 practicat\u0103 chiar \u0219i \u00een zilele noastre. Numele pe care \u00eel prime\u0219te ast\u0103zi poezia creat\u0103 din poezia predecesoare, deci numele poeziei create de poetica reciclant\u0103 retro, este cel de poezie postmodernist\u0103, iar ea a debutat \u00een America de Nord \u00een anii \u201960. Importat\u0103 de la americani, poetica reciclant\u0103 postmodernist\u0103 este practicat\u0103 la noi de c\u0103tre o parte a poe\u0163ilor genera\u0163iei \u201980. Un \u00eentreg volum de poezie, Levantul, scris de optzecistul postmodernist Mircea C\u0103rt\u0103rescu, recicleaz\u0103 ironic poezia (\u015fi pe alocuri chiar proza) rom\u00e2neasc\u0103 a secolului 19 \u015fi 20. Lec\u0163ia lui Baudelaire nu a slujit la nimic. L\u0103custele literare au ajuns \u015fi la noi. <\/p>\n

3. E\u0219ecul poeziei pure<\/p>\n

Pentru Baudelaire, poezia produs\u0103 de \u201e\u015fcoala artei pentru art\u0103\u201d, prin care noi \u00een\u021belegem \u201epoezia pur\u0103\u201d, reprezint\u0103 un e\u015fec r\u0103sun\u0103tor:
\n\u201ePuerila utopie a \u015fcolii artei pentru art\u0103, excluz\u00e2nd morala \u015fi adesea chiar \u015fi pasiunea, trebuia s\u0103 fie neap\u0103rat steril\u0103. Intr\u0103 astfel \u00een flagrant\u0103 contraven\u0163ie cu geniul omenirii. \u00cen numele principiilor superioare care constituie via\u0163a universal\u0103, avem dreptul s-o declar\u0103m vinovat\u0103 de eterodoxie\u201d. (Articolul Pierre Dupont [I], 1851, ib., p. 23).
\n\u00cen\u0163elegem astfel c\u0103 motivul pentru care Baudelaire respinge, dezavueaz\u0103 \u201e\u0219coala artei pentru art\u0103\u201d \u0219i poezia produs\u0103 de ea este acela c\u0103 aceast\u0103 \u0219coal\u0103 exclude din poezie con\u0163inutul existen\u0163ial \u2013 morala, pasiunea, \u201evia\u0163a universal\u0103\u201d \u2013, excludere \u00een urma c\u0103reia poezia artei pentru art\u0103 r\u0103m\u00e2ne un limbaj gol\u2026 Poezia artei pentru art\u0103, deci poezia pur\u0103, este o crea\u0163ie purificat\u0103 de valorile existen\u0163iale, de fream\u0103tul existen\u0163ial, de moral\u0103 \u015fi de lirism, a\u0219adar de \u201evia\u021ba universal\u0103\u201d, \u0219i tocmai de aceea Baudelaire o socote\u0219te steril\u0103.
\n\u00cen poezia pur\u0103, amputarea con\u0163inutului existen\u0163ial este corelat\u0103 cu grija exagerat\u0103 pentru form\u0103. Dac\u0103 nu cumva tocmai aten\u0163ia exagerat\u0103 pe care autorul o acord\u0103 formei conduce la amputarea moralei, pasiunii, existen\u0163ei umane \u015fi a tensiunii ei. \u00cen articolul \u015ecoala p\u0103g\u00e2n\u0103 poetul apreciaz\u0103 de pild\u0103 c\u0103
\n\u201eGustul nest\u0103p\u00e2nit pentru form\u0103 duce la dezordini monstruoase (\u2026). Pasiunea frenetic\u0103 pentru art\u0103 [arta pentru art\u0103] e un cancer care devoreaz\u0103 totul.\u201d (ib., p. 43, p.m.).
\nDac\u0103 lui Baudelaire i-ar fi fost dat s\u0103 se \u201edelecteze\u201d cu ritmurile lui Mallarm\u00e9, pesemne c\u0103 ar fi avut un motiv \u00een plus s\u0103 constate paralizarea sau \u00eenghe\u021barea mesajului existen\u021bial, dar \u0219i a mesajului \u00een general, de c\u0103tre forma \u015fi limbajul poeziei pure pe care acesta o scrie.
\nCe ar putea s\u0103 \u00eei spun\u0103 lui Baudelaire arta pentru art\u0103? Lui Baudelaire, prinsului de pasiuni contradictorii, de spleen \u015fi ideal, de frumos \u015fi ur\u00e2t, de \u00eenc\u00e2ntare \u015fi marasm, de vis \u015fi dec\u0103dere, de t\u0103ceri cu din\u0163ii str\u00e2n\u015fi \u015fi revolte strigate \u00een gura mare, arta pentru art\u0103 nu are ce s\u0103-i spun\u0103. \u00cenc\u0103rc\u0103tura \u015fi tensiunea existen\u0163ial\u0103 sunt prea mari \u00een spiritul s\u0103u, pentru ca poetul s\u0103 accepte \u00eenlocuirea vulcanului existen\u021bial cu formalismele artei pentru art\u0103. Aten\u021bia excesiv\u0103 acordat\u0103 formei de c\u0103tre creatorii poeziei pure, care ajung \u00een acest fel s\u0103 lucreze \u00eempotriva con\u0163inutului semantic-existen\u0163ial, a imagina\u021biei (viziunii) \u0219i a lirismului, este, a\u015fadar, respins\u0103 de Baudelaire. \u201eSpecializarea excesiv\u0103 a unei facult\u0103\u0163i \u00eel duce [pe creator] la neant\u201d, afirm\u0103 poetul \u00een articolul \u015ecoala p\u0103g\u00e2n\u0103.
\n\u00cen\u0163elegem astfel c\u0103 nu putem crea poezie de valoare dec\u00e2t prin echilibrarea raportului dintre elementele de factur\u0103 existen\u0163ial\u0103, moral\u0103, pasional-afectiv\u0103, pe de o parte, \u015fi cele artistice, estetice, pe de alt\u0103 parte. Mai exact, poezia de valoare nu se poate produce dec\u00e2t prin tratarea artistic\u0103 a dimensiunii existen\u0163iale, a lumii interioare \u015fi exterioare, a moralei \u0219i pasiunii \u2013 afectivit\u0103\u021bii \u2013, iar nu prin neutralizarea acestui con\u0163inut existen\u0163ial uman de c\u0103tre forma poeziei. Transformarea poeziei \u00eentr-un limbaj des\u0103v\u00e2r\u0219it doar \u00een structura sa formal\u0103 este moartea poeziei. <\/p>\n

4. E\u0219ecul poeziei prozaice \u015fi a poeziei epice<\/p>\n

\u201eFran\u0163a nu e poet\u0103; ba chiar nutre\u015fte (…) o oroare \u00eenn\u0103scut\u0103 fa\u0163\u0103 de poezie. Dintre scriitorii care folosesc versul, ea \u00eei va prefera \u00eentotdeauna pe cei mai prozaici!\u201d,
\nne declar\u0103 poetul Florilor r\u0103ului \u00een articolul Th\u00e9ophile Gautier [I] (ib., p. 146, s.n.). A\u015fadar, cititorii care nutresc \u201eo oroare \u00eenn\u0103scut\u0103 fa\u0163\u0103 de poezie\u201d \u00eei vor \u201eprefera \u00eentotdeauna pe cei mai prozaici!\u201d poe\u0163i, pentru c\u0103 ace\u0219ti cititori prefer\u0103 scrierile prozaice, iar nu poezia. To\u021bi afonii \u00een materie de poezie iubesc poezia prozaic\u0103, narativ\u0103. \u00cens\u0103 poezia prozaic\u0103 sau narativ\u0103 amputeaz\u0103 poezia\u2026 De aceea, Baudelaire, ca \u015fi Poe, dezavueaz\u0103 poezia prozaic\u0103, opun\u00e2ndu-se at\u00e2t poeziei lirice c\u0103zute \u00een epic, \u00een narativitate, c\u00e2t \u015fi poeziei epice propriu-zise, deci genului epic, epopeii. Cu privire la poezia liric\u0103 modern\u0103 c\u0103zut\u0103 \u00een epic, \u00een narativitate, Baudelaire afirm\u0103 \u00een articolul Note noi despre Edgar Poe (ib., p. 102, s.n.) c\u0103
\n\u201eOrice inten\u0163ie epic\u0103 (\u2026) rezult\u0103 \u00een mod evident dintr-un sim\u0163 imperfect al artei. Vremea unor asemenea anomalii artistice a trecut\u201d.
\nIar despre poezia epic\u0103 propriu-zis\u0103, deci despre genul poetic epic, gen a c\u0103rui faim\u0103 se men\u021binea \u0219i \u00een epoca romantic\u0103 (vezi Paradisul pierdut, al lui John Milton, 1667), Baudelaire ne spune c\u0103 acesta mic\u015foreaz\u0103 \u201eefectul magic al poeziei\u201d:
\n\u201ecel care \u00eencearc\u0103 s\u0103 creeze poemul epic, a\u015fa cum \u00eel \u00een\u0163elegeau na\u0163iunile mai tinere, risc\u0103 s\u0103 mic\u015foreze efectul magic al poeziei, chiar \u015fi numai prin lungimea insuportabil\u0103 a operei\u201d (articolul Victor Hugo, ib., p. 160, s.n.).
\n\u00cen mare, Baudelaire vede epicitatea poeziei ca pe o \u201eanomalie artistic\u0103\u201d. Ea mic\u015foreaz\u0103 \u201eefectul magic al poeziei\u201d \u0219i conduce poezia spre proz\u0103. Criticul John Stuart Mill \u0219i poe\u021bii E.A. Poe, Rimbaud, Paul Val\u00e9ry, au respins \u015fi ei, \u00eentre al\u021bii, caracterul epic, narativ al poeziei lirice moderne \u015fi, fire\u015fte, poezia epic\u0103. De fapt, poetul modern autentic poate fi considerat cel pu\u021bin autorul acestor dou\u0103 acte poetice revolu\u021bionare: pe de o parte, el a abandonat producerea poeziei epice, a genului epic, a epopeii, aflat\u0103 \u00een mare vog\u0103 \u00een clasicism, iar pe de alt\u0103 parte a eliberat poezia liric\u0103 modern\u0103 (o parte a ei) de componenta epic\u0103, de narativitate, de scriitura epic-narativ\u0103, care o f\u0103cea s\u0103 cad\u0103 \u00een proz\u0103.
\nRespingerea de c\u0103tre Baudelaire a epicit\u0103\u0163ii, a narativit\u0103\u0163ii, ne face s\u0103 \u00een\u0163elegem c\u0103 tr\u0103s\u0103tura \u015fi totodat\u0103 norma cerut\u0103 de poezia modern\u0103 este, de fapt, nonnarativitatea. Scriitura sau expresia nonnarativ\u0103 este o norm\u0103 de valoare, \u00een sensul c\u0103 ea d\u0103 valoare poeziei moderne. Poezia modern\u0103 autentic\u0103 este nonnarativ\u0103. <\/p>\n

5. E\u0219ecul poeziei didactice<\/p>\n

O alt\u0103 eroare literar\u0103 prezentat\u0103 de Baudelaire este poezia didactic\u0103, deci poezia care are scop educativ \u015fi moralizator. \u00cen articolul Note noi despre Edgar Poe, Baudelaire declar\u0103:
\n\u201eNu vreau s\u0103 spun c\u0103 poezia nu \u00eennobileaz\u0103 moravurile, s\u0103 fiu bine \u00een\u0163eles, c\u0103 rezultatul ei final nu e de a-l \u00een\u0103l\u0163a pe om peste nivelul intereselor vulgare; ar fi, desigur, o absurditate. Spun c\u0103 dac\u0103 poetul a urm\u0103rit un scop moral, \u015fi-a mic\u015forat for\u0163a poetic\u0103; \u015fi po\u0163i pune r\u0103m\u0103\u015fag c\u0103 opera lui va fi proast\u0103. Poezia nu poate s\u0103 se asimileze \u015ftiin\u0163ei sau moralei dec\u00e2t cu riscul mor\u0163ii \u015fi al anemierii; ea nu are Adev\u0103rul drept obiect, ci numai pe Sine.\u201d (ib., p. 103).
\n\u00cen\u021belegem, a\u0219adar, c\u0103 nu poezia se subordoneaz\u0103 scopurilor morale \u015fi\/sau adev\u0103rului, ci acestea se subordoneaz\u0103 poeziei, a\u015fadar modului ei specific, artistic de a fi. Despre aceea\u0219i poezie didactic\u0103 discut\u0103 Baudelaire \u015fi \u00een articolul Victor Hugo (ib., p. 159), m\u0103rturisindu-ne c\u0103 Hugo \u00eensu\u015fi vede \u00een
\n\u201eforma didactic\u0103 cel mai mare du\u015fman al poeziei adev\u0103rate. A povesti \u00een versuri legile cunoscute, \u00een virtutea c\u0103rora se mi\u015fc\u0103 o lume moral\u0103 sau ideal\u0103, \u00eenseamn\u0103 a descrie ceea ce a fost descoperit \u015fi ceea ce intr\u0103 cu totul \u00een c\u00e2mpul telescopului sau sub compasul \u015ftiin\u0163ei, \u00eenseamn\u0103 a te m\u0103rgini la datoriile \u015ftiin\u0163ei (…). Descriind ceea ce exist\u0103, poetul se \u00eenjose\u015fte \u015fi coboar\u0103 \u00een r\u00e2ndul profesorilor; \u00eenf\u0103\u0163i\u015f\u00e2nd posibilul, r\u0103m\u00e2ne credincios func\u0163iei sale.\u201d (p.m.).
\nCa \u015fi Aristotel \u00een Poetica sa, Baudelaire \u00eei cere poetului s\u0103 lucreze mai degrab\u0103 cu posibilul, deci s\u0103 creeze \u00een poezie lumi posibile, iar nu o poezie care s\u0103 urm\u0103reasc\u0103 \u00een mod expres adev\u0103rurile \u0219tiin\u021bei ori ale moralei. Aceste \u201elumi posibile\u201d ale poeziei nu sunt, fire\u0219te, \u00eempotrivite moralei, dar ele nu sunt \u00een mod expres \u0219i dominant morale, pentru c\u0103 \u00een momentul \u00een care \u201epoetul a urm\u0103rit un scop moral, \u015fi-a mic\u015forat for\u0163a poetic\u0103; \u015fi po\u0163i pune r\u0103m\u0103\u015fag c\u0103 opera lui va fi proast\u0103\u201d, afirm\u0103 poetul teoretician. <\/p>\n

6. Poezia conven\u0163ional\u0103 a \u015fcolilor literare <\/p>\n

Schema \u201euria\u015fei clase a arti\u015ftilor\u201d configurat\u0103 de Baudelaire \u00een articolul Domnia imagina\u0163iei (2, p. 117) cuprinde, al\u0103turi de arti\u015ftii imaginativi \u015fi de cei reali\u015fti-pozitivi\u015fti sau pozitivi\u015fti, clasa arti\u015ftilor care \u201ese conformeaz\u0103 regulilor de pur\u0103 conven\u0163ie, cu totul arbitrare, inspirate (\u2026) de rutina unui atelier celebru\u201d, de o \u015fcoal\u0103 literar\u0103 sau de un curent literar, adaug eu pentru poezie.
\n\u00cencep\u00e2nd cu epoca romantic\u0103, poezia modern\u0103 a urmat, \u00een general, dou\u0103 mari direc\u0163ii: una a poeziei moderne autentice, tras\u0103 din conceptul clasic de poezie liric\u0103, teoretizat de Baudelaire ca poezie (liric\u0103) modern\u0103 de imagina\u0163ie, iar alta a poeziei moderne produse de \u015fcolile, curentele sau genera\u021biile literare. Aceast\u0103 din urm\u0103 direc\u021bie poetic\u0103 poate fi numit\u0103 poezie genera\u021bionist\u0103 sau genera\u021bionist-\u201ecurentist\u0103\u201d.
\nCa poezii de tip genera\u021bionist, putem enumera poezia realist\u0103 (realist-pozitivist\u0103), poezia neoclasic\u0103 \u0219i poezia artei pentru art\u0103 \u2013 poezia pur\u0103 \u2013, cu toate discutate de Baudelaire mai sus. Poezia genera\u021bionist\u0103 sau genera\u021bionist-\u201ecurentist\u0103\u201d a cunoscut dup\u0103 poetul Florilor r\u0103ului o adev\u0103rat\u0103 explozie, iar criticii literari de ast\u0103zi ne spun c\u0103 exist\u0103 peste o sut\u0103 de astfel de poezii, adic\u0103 de tipologii poetice genera\u021bioniste, pe care, \u00een ansamblul lor, le-au numit \u201epoezie modernist\u0103\u201d. Poezia simbolist\u0103, expresionist\u0103, futurist\u0103, dada, poezia absurdului, poezia ermetic\u0103, poezia cubist\u0103, poezia letrist\u0103, experimentalist\u0103, textualist\u0103, \u015fasezecist\u0103, \u015faptezecist\u0103, optzecist\u0103, nou\u0103zecist\u0103, dou\u0103miist\u0103, postmodernist\u0103 etc. sunt cu toate tipologii poetice genera\u021bioniste produse de genera\u0163iile literare de crea\u0163ie.
\nCum este aceast\u0103 poezie din punct de vedere calitativ? Din articolul Domnia imagina\u0163iei, scris de Baudelaire, \u00een\u021belegem c\u0103 exist\u0103 o clas\u0103 de arti\u0219ti, \u00een care intr\u0103 \u0219i poe\u021bii, care \u201ese conformeaz\u0103 regulilor de pur\u0103 conven\u0163ie, cu totul arbitrare, inspirate nu de sufletul omenesc, ci impuse, pur \u015fi simplu, de rutina unui atelier celebru\u201d, \u00een cazul nostru de rutina unei \u0219coli poetice sau a unei genera\u021bii poetice. Din acela\u0219i articol afl\u0103m c\u0103 ace\u0219ti arti\u0219ti\/poe\u021bi \u201ese supun unui cod de fals\u0103 demnitate\u201d artistic\u0103\/literar\u0103 \u0219i c\u0103 ei \u201eau \u00een\u0103l\u0163at banalul la rangul stilului\u201d.
\nCodul de fals\u0103 demnitate literar\u0103 c\u0103ruia i se supun poe\u021bii genera\u021bioni\u0219ti este, de fapt, un cod, un canon poetic sau o art\u0103 poetic\u0103 inventat\u0103, n\u0103scocit\u0103 chiar de c\u0103tre poe\u021bii genera\u021bioni\u0219ti. \u0218i se va observa c\u0103 fiecare genera\u0163ie poetic\u0103 modern\u0103 intr\u0103 \u00een literatur\u0103 cu un alt cod poetic, cu o alt\u0103 art\u0103 poetic\u0103 \u0219i poezie dec\u00e2t poetica \u0219i poezia autentice; fiecare genera\u0163ie poetic\u0103 modern\u0103 intr\u0103 \u00een literatur\u0103 cu propria poezie \u0219i art\u0103 poetic\u0103 genera\u021bioniste. Fiecare genera\u021bie poetic\u0103 schimb\u0103 poezia autentic\u0103 \u0219i arta poetic\u0103 autentic\u0103 cu propria poezie \u0219i art\u0103 poetic\u0103 genera\u021bioniste produse de ea, iar aceasta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 fiecare genera\u021bie poetic\u0103 abandoneaz\u0103 principiile estetice de construc\u0163ie ale poeziei moderne autentice \u00een favoarea principiilor de construc\u0163ie ale propriilor poe\u021bi genera\u021bioni\u0219ti sau ale \u0219colilor literare genera\u021bioniste (moderniste), principii care sunt, desigur, altele dec\u00e2t cele autentice, care sunt diferite \u0219i chiar opuse acestora: de aici caracterul modest, precar estetic al poeziei genera\u021bioniste, \u00een general, dar nu \u0219i al poeziei acelor poe\u021bi genera\u021bioni\u0219ti care au dep\u0103\u0219it conceptul de poezie genera\u021bionist\u0103. <\/p>\n

7. Poezia modern\u0103, o poezie contradictorie <\/p>\n

Toate \u201eerorile literare\u201d discutate de Baudelaire mai sus \u2013 poezia realist-pozitivist\u0103 (mimetic\u0103), poezia neoclasic\u0103, poezia artei pentru art\u0103 (poezia pur\u0103), poezia prozaic\u0103 sau narativ\u0103 (poezia liric\u0103 prozaic\u0103 \u0219i poezia epic\u0103, genul epic), poezia didactic\u0103, poezia \u0219colilor poetice, numit\u0103 de mine poezie genera\u021bionist\u0103, genera\u0163ionist-\u201ecurentist\u0103\u201d sau modernist\u0103 \u2013 ne arat\u0103, concret, sub ce forme, sub ce chipuri poezia modern\u0103 se poate \u00eendep\u0103rta de poezie \u0219i chiar se poate rata.
\nCa orice poet autentic, Baudelaire a avut con\u0219tiin\u021ba clar\u0103 a posturii calitative a poeziei vremii sale \u0219i a poe\u021bilor care au creat-o. Exist\u0103 scriitori-arti\u0219ti, deci scriitori autentici, \u0219i exist\u0103 \u201escriitori nearti\u0219ti\u201d, spune poetul Florilor r\u0103ului. \u201eScriitorii nearti\u015fti\u201d practic\u0103 o art\u0103 poetic\u0103 situat\u0103 al\u0103turi de arta poetic\u0103 autentic\u0103, de multe ori chiar o art\u0103 antipoetic\u0103. De fapt, poeziile e\u0219uate literar despre care discut\u0103 Baudelaire, a\u0219adar erorile literare, sunt tocmai consecin\u021ba unor astfel de arte poetice artificiale, lipsite de for\u021b\u0103, e\u0219uate estetic, a unor arte poetice antipoetice, distructive.
\nTipurile e\u015fuate de poezie, erorile poetice discutate \u0219i eviden\u021biate de Baudelaire sau cele elaborate cu h\u0103rnicie dup\u0103 el, dintre care nu pot lipsi cele avangardiste, ne arat\u0103 c\u0103 poetul modern a ucis poezia \u00een mai multe feluri, deci sub mai multe forme.
\n\u0218i vom \u00een\u021belege c\u0103 poezia erorilor literare este fie consecin\u021ba unor poetici personale, individuale, fie consecin\u021ba unor poetici mai largi: a unor tipologii poetice genera\u021bioniste sau genera\u021bionist-\u201ecurentiste\u201d, create chiar de poe\u021bii genera\u021bioni\u0219ti \u00een clipa lor istoric\u0103.
\nPoezia \u0219colilor literare sau poezia genera\u021bionist\u0103 pur \u0219i simplu func\u021bioneaz\u0103 ca mode poetice genera\u0163ioniste care vin \u0219i pleac\u0103, mode care sunt \u00eenlocuite la aproximativ zece ani, cu alte mode poetice genera\u021bioniste, \u00een timp ce poezia modern\u0103 autentic\u0103, care este trans-genera\u0163ionist\u0103, de vreme ce nu practic\u0103 poeticile genera\u021bioniste, are o anumit\u0103 stabilitate conceptual\u0103 de-a lungul modernit\u0103\u0163ii, ea configur\u00e2nd ceea ce se poate numi tradi\u0163ie poetic\u0103 modern\u0103.
\nAt\u00e2t poezia modern\u0103 autentic\u0103, \u00eemplinit\u0103 artistic sau de valoare, care pentru Baudelaire (ca \u0219i pentru noi, \u00een general) este poezia lirico-imaginativ\u0103, c\u00e2t \u015fi poezia e\u0219ecurilor literare a poe\u021bilor care practic\u0103 poeticile genera\u021bioniste \u0219i poeticile individuale, compun ceea ce se numim \u201epoezie modern\u0103\u201d. Prin toate aceste tipologii poetice diferite calitativ, \u00een care intr\u0103, fire\u0219te, \u0219i \u201eerorile literare\u201d prezentate de Baudelaire, poezia modern\u0103 se arat\u0103 a fi contradictorie din punct de vedere valoric, dihotomic\u0103, iar asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 ea (poezia modern\u0103) nu are, de fapt, un concept, ci mai multe concepte contrare, nu are o art\u0103 poetic\u0103, ci mai multe, dup\u0103 cum poe\u021bii produc \u00een una sau alta dintre poeticile contrare pe care le desf\u0103\u0219oar\u0103 modernitatea.
\nTocmai de aceea, atunci c\u00e2nd ne propunem s\u0103 definim \u201epoezia modern\u0103\u201d, noi nu o putem face dec\u00e2t definind tipologiile poetice diferite \u0219i contradictorii din care ea se compune. Poezia modern\u0103 nu are, a\u0219adar, un concept unitar, ci un concept compozit dihotomic, exploziv.
\n\u00cen articolele sale, Baudelaire a ales s\u0103 degajeze din acest concept compozit poezia autentic\u0103 creat\u0103 de imagina\u021bia poetic\u0103, pe de o parte, \u0219i componenta genera\u021bionist\u0103 a poeziei e\u0219uate estetic sau a erorilor literare, pe de alt\u0103 parte, ca dovad\u0103 c\u0103 el a \u00een\u021beles c\u00e2t se poate de bine fenomenul poetic modern \u00een ansamblul s\u0103u. De\u0219i trebuie spus c\u0103 aceste dou\u0103 corpuri poetice opuse calitativ nu sunt eviden\u021biate \u0219i cercetate, descrise ca atare, deci \u00een calitatea lor de corpuri poetice, de structuri poetice, \u00een articolele poetului. \u00cens\u0103 scrierile sale ne sugereaz\u0103 totu\u0219i aceast\u0103 abordare a poeziei moderne.
\nBibliografie
\n1. Charles BAUDELAIRE<\/strong>: Critic\u0103 literar\u0103 \u015fi muzical\u0103. Jurnale intime<\/em>, traducere \u015fi note Liliana \u0162opa, studiu introductiv de George B\u0103lan, E.L.U., Bucure\u015fti, 1968.
\n2. Charles BAUDELAIRE<\/strong>, Curiozit\u0103\u0163i estetice<\/em>, traducere Rodica Lipatti, prefa\u0163\u0103 de Ludwig Grunberg, Editura Meridiane, Bucure\u015fti, 1971. <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Virgil DIACONU ERORILE LITERARE \u00ceN VIZIUNEA LUI BAUDELAIRE Charles Baudelaire, care prin poezia \u015fi articolele critice \u015fi de estetic\u0103 a<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16071"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=16071"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16071\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":16072,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16071\/revisions\/16072"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=16071"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=16071"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=16071"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}