{"id":16004,"date":"2021-09-23T13:10:08","date_gmt":"2021-09-23T10:10:08","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=16004"},"modified":"2021-09-23T13:10:08","modified_gmt":"2021-09-23T10:10:08","slug":"spatii-culturale-nr-50-11","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=16004","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 50 (11)"},"content":{"rendered":"

Irina Amalia B\u0102C\u0102UANU <\/strong>
\n\"\"

O poezie ca o roman\u021b\u0103<\/strong>
\n\"\"

\u00cen volumul de versuri \u201eEmpatie\u201d, versurile Anei-Maria Moraru sunt \u00eenc\u0103rcate de o necru\u021b\u0103toare autenticitate. Poezia sa transcrie o criz\u0103 insuportabil\u0103, un zbucium, o lips\u0103 a vitalit\u0103\u021bii datorat\u0103 (\u0219i spun \u201edatorat\u0103\u201d \u00een mod inten\u021bionat) iubirii neconsumate cauzatoare de angoas\u0103, dar care a l\u0103sat dureri pl\u0103cute, unice \u0219i generatoare de via\u021b\u0103. O via\u021b\u0103 care nu mai este opac\u0103, pe care merit\u0103 s-o tr\u0103ie\u0219ti. (\u00cenc\u0103 mai curg din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd amare\/ pe-ai mei obraji, lacrimi nepotolite.\/ Din mine \u00eenc\u0103 dorul nu dispare,\/ \u00eenc\u0103 mai sper la vise \u00eemplinite.)
\n Lui, cavalerului Apocalipsei interioare, poeta \u00eei cere iertare, \u00eenvinov\u0103\u021bindu-se pe sine, poate prea mult, pentru ne\u0219ansa de a merge bra\u021b la bra\u021b, pe drumul Destinului. \u201eDar am gre\u0219it. \u0218i nu iubind\u2026\/ \u0218optindu-\u021bi doar iubirea mea. \/Tu iart\u0103-m\u0103 dac-am gre\u0219it\/ \u0219i dac\u0103 po\u021bi, te rog s\u0103 ui\u021bi acel copil ce te-a iubit. Ba \u00eendr\u0103znesc s\u0103-\u021bi cer mai mult:\/te rog s\u0103 ier\u021bi, femeia ce n-a \u00een\u021beles c\u0103 n-ai putut\/ \u0219i c\u0103 ea nu conteaz-acum \u00een via\u021ba ta.\/
\n A\u0219a cum \u00eei st\u0103 bine unei femei, Ana-Maria Moraru, de\u0219i pare c\u0103 agonizeaz\u0103 \u00een urma valului de pierderi, g\u0103se\u0219te resurse spirituale de care se aga\u021b\u0103 stra\u0219nic, \u0219i merge mai departe. Are aceast\u0103 fermitate de a nu se l\u0103sa pe deplin cople\u0219it\u0103, de a-\u0219i stabili obiective, con\u0219tient\u0103 fiind c\u0103 dac\u0103 nu pentru sine, m\u0103car pentru ceilal\u021bi, via\u021ba este totu\u0219i darul care trebuie pre\u021buit.
\n Poeta merge cu evocarea iubirii p\u00e2n\u0103 la a declara limpede: \u201eIubesc iubirea\/ \u0218i de drag, m\u0103 pierd pe veci \u00een d\u00e2nsa\/ pe drumul ei etern \u0219i cald, s\u0103-i \u00een\u021beleg menirea.\/ \u00cen largul ei m-a\u0219 spulbera de-at\u00e2ta drag de d\u00e2nsa,\/ sub vraja ei s\u0103 m\u0103 topesc, a\u0219a iubesc iubirea.\u201d
\n Are \u0219ansa de a avea \u00een jur oameni buni care \u00eei respect\u0103 \u0219i \u00een\u021beleg st\u0103rile, dar poeta se simte mai bine solitar\u0103, \u00eenso\u021bit\u0103 de g\u00e2nduri, poate din teama de a nu-i \u00eempov\u0103ra \u0219i pe ceilal\u021bi. Iat\u0103 o form\u0103 de iubire \u0219i de respect a aproapelui asum\u00e2ndu-\u0219i pe deplin solitudinea \u0219i de aceea, de multe ori, poeziile par investiga\u021bii emo\u021bionale, prin prisma deselor \u00eentreb\u0103ri retorice!
\n Ar p\u0103rea o iubire ardent\u0103 venit\u0103 din partea am\u00e2ndurora. E prea intens\u0103 flac\u0103ra ca s-o pui pe umerii unuia. Dar \u00een versurile poeziei \u201eBlame to love\u201d, Ana-Maria ne afund\u0103 \u00eentr-o enigm\u0103 pe care tot ea o dezleag\u0103 pentru a ne fi mai lesne \u00een\u021belegerea: \u201eC\u0103 nu mi-e dat s\u0103-\u021bi simt \u00een via\u021ba asta\/ iubirea, chiar \u0219i asta pot s-accept.\/ Dar nu te iert c\u0103 n-ai putut o dat\u0103,\/ m\u0103car o dat\u0103 s\u0103 m\u0103 str\u00e2ngi la piept.\u201d
\n Partea a doua a volumului, denumit\u0103 \u201ePetale de suflet\u201d, se afl\u0103 de asemenea sub semnul tragismului, al triste\u021bii \u0219i al pierderii. Autoarea blameaz\u0103 moartea, simuleaz\u0103 o ceart\u0103 cu aceasta, o chestioneaz\u0103 ca pe-o impostoare \u0219i rezum\u0103 totul la o impreca\u021bie gr\u0103itoare, venit\u0103 din aversiunea \u00eendrept\u0103\u021bit\u0103 a r\u0103m\u00e2nerii f\u0103r\u0103 o persoan\u0103 drag\u0103: \u201e…tu te preumbli printre noi… s\u0103 fii tu blestemat\u0103!\u201d
\n Plecat\u0103 \u00een urm\u0103 cu 18 ani din Rom\u00e2nia, Ana-Maria Moraru p\u0103streaz\u0103 \u00een suflet un imens dor de cas\u0103, de mam\u0103 (c\u0103reia \u00eei dedic\u0103 multe versuri \u00eenc\u0103rcate de emo\u021bie) \u0219i evoc\u0103 \u00een acest sens spa\u021bii \u0219i unghiuri ale casei unde s-a n\u0103scut \u0219i a copil\u0103rit. Descrieri \u00een am\u0103nunt pe care, ca \u0219i cititor, \u00ee\u021bi las\u0103 impresia c\u0103 le cuno\u0219ti \u0219i tu sau c\u0103 seam\u0103n\u0103 cu locul unde ai copil\u0103rit \u0219i tu.
\n Poezia Anei- Maria Moraru este departe de a fi desuet\u0103 sau excesiv romantic\u0103. Scrise \u00eentr-o form\u0103 curat\u0103 de catren, unde rima este \u00eencruci\u0219at\u0103, versurile au o estetic\u0103 \u0219i o carism\u0103 stilistic\u0103 proprie romantismului, unde predomin\u0103 abisalul, sf\u00e2r\u0219eala n\u0103scut\u0103 din durere \u0219i ne\u00eemplinire. Dar durerea este motivul rena\u0219terii: ea te schimb\u0103, te cople\u0219e\u0219te dar tot ea e cea care fortific\u0103, consolideaz\u0103, te face apt pentru restul vie\u021bii.
\n R\u0103m\u00e2nerea \u00een trecut, \u00een ceea ce a fost \u0219i de care nu se poate desprinde, o reg\u0103sim \u00een folosirea cu obstina\u021bie a verbului la timp trecut. Dorin\u021ba redus\u0103, prezen\u021ba verbului la timpul condi\u021bional-optativ, se g\u0103se\u0219te timid\u0103, pe alocuri c\u0103ci a\u0219a cum \u0219i-a propus \u00eenc\u0103 din titlu, alege empatia, merg\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la suprimarea de sine.
\n Cartea are, ca final, poezia \u201eLa mul\u021bi ani, b\u0103rba\u021bi\u201d, unde, deloc sup\u0103rat\u0103 pe cei care cauzeaz\u0103 r\u0103ni frumoase, poeta le aduce un elogiu care sun\u0103 \u00eenc\u00e2nt\u0103tor: \u201eDe n-ar fi b\u0103rbatul s\u0103 iubeasc\u0103,\/ am fi at\u00e2t de goale \u0219i pustii,\/ N-am mai petrece timpul \u00een oglind\u0103\/ \u0219i n-am mai \u0219ti ce-nseamn\u0103 a iubi.\u201d
\n E ca o \u00eemp\u0103care, o acceptare a destinului \u0219i are maturitatea s\u0103 discearn\u0103 \u00eentre un r\u0103u voit \u0219i unul care st\u00e2rne\u0219te patimi \u0219i sentimente inegalabile.
\n Poezia este forma des\u0103v\u00e2r\u0219it\u0103 de expresie, din p\u0103cate, mai pu\u021bin citit\u0103 \u00een vremurile noastre. \u00cens\u0103 Ana-Maria Moraru, prin versurile ei, te prinde \u00een mreje, intri \u00een lumea ei \u0219i vrei s\u0103-\u021bi absolvi curiozitatea la care te-a supus.
\n Ana-Maria, femeia, este un muritor care are la \u00eendem\u00e2n\u0103 condeiul at\u00e2t de util \u00een situa\u021biile \u00een care tragedia, pierderea, abandonul o apas\u0103 p\u00e2n\u0103 la tortur\u0103.
\n Ana-Maria Moraru sunt eu, e\u0219ti tu… suntem to\u021bi. C\u0103-n fiecare dintre noi, pl\u00e2nge o roman\u021b\u0103… scris\u0103 sau nescris\u0103.<\/p>\n


\nCamelia Manuela SAVA <\/strong>
\n\"\"

Sunet de alam\u0103 z\u0103ng\u0103nitoare<\/strong>
\n\"\"

Anul trecut, pe vremea aceasta… se auzeau z\u0103ng\u0103neli dinspre pana unui scriitor autohton, \u00eenzestrat cu daruri artistice, talantul s\u0103u fiind \u00eenmul\u021bit pe zi ce trece…
\nNu, nu e un fragment de oper\u0103 memorialistic\u0103, ci o referire stricto senso la o carte nou ap\u0103rut\u0103, valoroas\u0103 pentru scrisul r\u00e2mnicean \u0219i nu numai: Z\u0102NG\u0102NELE a lui C\u0102LIN Sorin, publicat\u0103 la Editura Rafet, la \u00eendemnul \u0219i sub obl\u0103duirea unui bun prieten de-ai autorului, Marius Cernea, confrate talentat el \u00eensu\u0219i \u00een ale scriiturii.
\nStilul eseistico-memorialistico-moralizator, pres\u0103rat cu ironii fine \u0219i autoironii hazoase, este, de-acum, binecunoscut, pe C\u0103lin Sorin caracteriz\u00e2ndu-l timiditatea \u0219i modestia \u00een via\u021ba real\u0103, dar \u0219i o inteligen\u021b\u0103 fin\u0103, un spirit critic spumant. Pe de alt\u0103 parte, \u00een \u0219uvoiul scrisului este un torent de nest\u0103vilit. Eseurile sale (unele postate \u0219i \u00een mediul on line sau, mai bine spus, pe siteurile de socializare, unde au fost accesate \u0219i foarte apreciate, primind comentarii favorabile) sunt cele care se adun\u0103 ca un buchet \u00eenmiresmat de g\u00e2nduri, de idei, de sentimente, care mai de care mai atr\u0103g\u0103tor\/atr\u0103g\u0103toare, fiecare purt\u00e2nd \u00een sine o esen\u021b\u0103 tare, o culoare aparte. Este demn de re\u021binut faptul c\u0103 autorul poart\u0103 intrinsec un adn literar de \u00eenalt\u0103 \u021binut\u0103.
\nPornind pe un fir temporal, aceste minitablete eseistice sunt p\u0103r\u021bi ale unui jurnal de idei, sunt microcelule de h\u00e2rtie ale sufletului unui ins care se descoper\u0103 pe sine, se relev\u0103 cititorilor s\u0103i, fiind con\u0219tient c\u0103 scrie pentru a fi \u00een\u021beles, pentru a se oglindi \u00een apa scrisului care curge nest\u0103vilit\u0103.
\nNumerotate \u0219i datate, eseurile care compun cartea alc\u0103tuiesc o incursiune \u00eentr-un univers complicat, dilematic. Se reg\u0103sesc u\u0219or reperele timpului \u2013 care este factorul primordial al \u00eenregistr\u0103rii \u00een durat\u0103: 20 februarie 2015, 21 februarie 2015, 22 februarie 2015….1 martie 2015, 8 martie 2015… iunie, iulie, august, ca apoi \u0219irul s\u0103 se opreasc\u0103 brusc la 20 august 2015, \u00eensum\u00e2nd 100 de eseuri jurnalistice (de tip jurnal eseistic, a nu se \u00een\u021belege jurnal personal). Nu \u0219tim cum ar fi fost mersul lucrurilor din august p\u00e2n\u0103 la finalul anului, 31 decembrie este eseul care \u00eencheie ciclic demersul auctorial, develop\u00e2nd ca \u00eentr-un film inten\u021bia sa de a se dezv\u0103lui, sporind \u0219i mai mult aura de mister \u0219i de curiozitate a cititorului:
\n\u201eAm prins toate acestea \u00eentr-un m\u0103nunchi. Le \u021bin cu pre\u021buire \u00eentre bra\u021bele str\u00e2nse la piept \u0219i din suflet v\u0103 spun doar at\u00e2t: s\u0103 fi\u021bi mai buni.\u201d
\nSpa\u021biul este cel cunoscut \u2013 ora\u0219ul. Nu este un ora\u0219 ales la \u00eent\u00e2mplare, ci este acel axis mundi care formeaz\u0103 un om, care este matricea spiritual\u0103 a scriitorului \u0219i care prinde via\u021b\u0103 sub lupa infinitezimal\u0103 a celui care s-a n\u0103scut, a crescut \u00een meandrele sale: ve\u021bi recunoa\u0219te cu u\u0219urin\u021b\u0103 – a\u0219adar – fotografiat cu dragoste \u0219i cu r\u0103bdare locul na\u0219terii sale, R\u00e2mnicu S\u0103rat, dar vor fi afiliate acestei geografii \u0219i alte areale tangente spiritului rom\u00e2nesc \u0219i spa\u021biului na\u021bional, cu prec\u0103dere sud-estice.
\nAstfel, pe parcursul unui an (de fapt, jum\u0103tate de an), s-au sedimentat aceste \u201epasti\u0219e urbane\u201d (\u00een termenii autorului), care utilizeaz\u0103 un principiu clar: al comuniunii cu cititorul – \u201ece v\u0103 dori\u021bi voi, cititorii, vreau pe deplin \u0219i eu\u201d, al comuniunii cu sinele, \u00eentr-o not\u0103 a sincerit\u0103\u021bii, al preaplinului sufletesc, al reg\u0103sirii.
\n\u00cel vom re\u00eent\u00e2lni aici, pe h\u00e2rtie, dispus s\u0103 sune din al\u0103uta scrisului\/ s\u0103 z\u0103ng\u0103neasc\u0103 pentru noi to\u021bi pe C\u0103lin Sorin \u00een toate ipostazele sale \u2013 de la \u201eelevul C\u0103lin, b\u0103iatul de la muzic\u0103, soldatul C\u0103lin A. Sorin bun la toate, chiar \u0219i la arest, l\u0103c\u0103tu\u0219ul mecanic C\u0103lin, l\u0103utarul \u0103la din neamul C\u0103lin, tablagiul lui C\u0103lin\u201d, p\u00e2n\u0103 la so\u021bul, tat\u0103l, fiul C\u0103lin Sorin, dar mai ales scriitorul Sorin C\u0103lin, \u00een care el se reg\u0103se\u0219te \u201ecu adev\u0103rat om\u201d.
\nCu iubire, cu stim\u0103, cu tem\u0103, cu mirare, cu timiditate, cu dor, cu tres\u0103rire, cu durere, cu simpatie, cu str\u00e2ngeri de m\u00e2ini sau scr\u00e2\u0219nire de din\u021bi, C\u0103lin Sorin scrie un altfel de jurnal z\u0103ng\u0103nitor, \u00een care despic\u0103 toate firele \u00een patru sau \u00een patruzeci \u0219i patru, \u0219i o face foarte bine, determin\u00e2ndu-ne s\u0103 ne punem \u00een pielea lui, s\u0103 ne insinu\u0103m \u00een via\u021ba aceasta trec\u0103toare, dar care va r\u0103m\u00e2ne nepieritoare prin intermediul scrisului s\u0103u.
\nFamilia, \u0219coala, politica, religiozitatea, ritualuri, evenimente \u0219i \u00eent\u00e2lniri, c\u0103l\u0103torii \u0219i g\u00e2nduri, tinere\u021bea, monotonia, teama se \u00eentrep\u0103trund. Muzica, sentimentele, spa\u021biul rom\u00e2nesc, condi\u021bia uman\u0103, idealurile, societatea, binele \u0219i r\u0103ul sunt puse \u00een balan\u021b\u0103, fiind cuprinse de sunetul Z\u0102NG\u0102NELE-LOR.
\nCurajul de a privi spre trecut, pesimismul prezentului, optimismul unui M\u00c2INE CE VA FI S\u0102 FIE, dar \u0219i fine\u021bea t\u0103ieturii \u00een carnea cuvintelor se reunesc \u00eentr-o armonie ce se aseam\u0103n\u0103 cu o melodie a sufletului. Unitate \u00een diversitate spune o vorb\u0103 \u00een\u021beleapt\u0103, a\u0219a c\u0103 \u0219i omul, artistul, cet\u0103\u021beanul sunt tot at\u00e2tea p\u0103r\u021bi ale acelei simfonii calme, sunt tot at\u00e2tea fe\u021be pe care le vezi cu ochii min\u021bii citind cartea. \u0218i, crede\u021bi-m\u0103, nu este chimvalul care tr\u00e2mbi\u021beaz\u0103 \u00een van, ci este cel care anun\u021b\u0103 cu sunet de aram\u0103, p\u0103tima\u0219, n\u0103valnic, autentic:
\n\u201eA sosit vremea oamenilor!\u201d<\/p>\n


\nOlga del Carmen Becerra P\u00e9rez<\/strong>
\n\"\"

\"\"

N\u0103scut\u0103 la 18 iunie 1962, Benaocaz (C\u00e1diz), Spania. Licen\u021biat\u0103 \u00een Filologie Hispanic\u0103 la Universitatea Autonom\u0103 din Madrid. Membru al Institututului de Studii Complutense (CECEL-CSIC).
\nDirector \u0219i prezentator al programelor radiofonice \u201dVocea c\u0103r\u021bilor\u201d de la Miradario.es \u0219i \u201dEu sunt de litere\u201d de la Grupo Parnaso. Este de\u021bin\u0103toarea mai multor premii literare, coordonatoare la revista cultural\u0103 Omnia, fundator \u0219i director al revistei Parnaso.CreAcci\u00f3n.
\nPublic\u0103 cartea Drag\u0103 Arcadia, (proz\u0103, \u00een edi\u021bia Grupului Literar Omnia, 1999), poeme, eseuri, studii literare \u0219i articole de opinie \u00een numeroase ziare \u0219i reviste culturale locale \u0219i na\u021bionale. De asemenea, public\u0103 \u00een mai multe reviste culturale rom\u00e2ne\u0219ti \u00een traducerea Elisabetei Bo\u021ban.
\n Traducere \u0219i prezentare: Elisabeta BO\u021aAN<\/strong><\/em><\/p>\n

A\u0218 FI PUTUT S\u0102-\u021aI FIU PIELE, PENELEOPA<\/strong><\/p>\n

A\u0219 fi putut s\u0103-\u021bi fiu piele, Penelopa
\n\u0219i alunecarea unei glume \u0219i c\u00e2nt \u00een r\u00e2sul t\u0103u
\na\u0219 fi putut s\u0103 blestem de o mie \u0219i una de ori numele lui Ulise,
\n\u00een timp ce \u00eel al\u0103ptam \u00een dulcea\u021ba s\u00e2nilor mei
\n\u0219i \u00een am\u0103r\u0103ciunea sinistr\u0103 a lacrimilor mele.
\nA\u0219 fi putut s\u0103 fiu, dac\u0103 umbra ta, oglinda ta, teara,
\nridul acesta ce strig\u0103 \u00een ghearele a ceea ce este at\u00e2t de \u00eengust,
\n\u00eentunericul ce tremur\u0103 \u00een trupuri, ceea ce se pierde \u00eentr-un vers,
\ninsomnia ta, veghea,
\nvestea p\u00e2ntecelui t\u0103u obosit la jum\u0103tatea unui de\u0219ert
\nA\u0219 fi putut s\u0103-\u021bi fiu privirea ce p\u0103rea pierdut\u0103
\n\u00een zi, \u00een noapte, \u00eentr-un lucru mic \u0219i ne\u00eensemnat,
\nc\u00e2nd tu abia intuiai, a\u0219a cum eu o presimt acum,
\naceast\u0103 am\u0103gire ce s\u0103l\u0103\u0219luie\u0219te \u00een neagra r\u0103d\u0103cin\u0103
\ncare se pierde \u00een vremuri.
\nPrivirea \u00eencerc\u0103nat\u0103 se umplea de fiin\u021ba sa, de numele t\u0103u,
\n\u0219i de setea \u00eentreb\u0103rilor pe care continui s\u0103 \u021bi le pui.
\nAcum nu mai \u0219tii dac\u0103 s-au n\u0103scut atunci,
\nsunt fructul copt al unei lungi a\u0219tept\u0103ri
\n\u00een care nu ai \u0219tiut dac\u0103 ciudata ta singur\u0103tate
\na fost locuit\u0103 de stele blestemate care s-au stins f\u0103r\u0103 norduri.
\nA\u0219 fi putut s\u0103-\u021bi fiu piele, Penelopa
\n\u0219i am putut s\u0103 simt cum m\u0103 rupeam \u00een a\u0219teptare
\n\u0219i \u00een \u00eendoial\u0103, fiecare bucat\u0103 rupt\u0103,
\nmi se f\u0103cea o bucat\u0103 dintr-o durere mistic\u0103 \u0219i t\u0103cut\u0103,
\no durere de fir ce se pierde \u00een nod,
\nce se pierde \u00een acest labirint f\u0103r\u0103 ie\u0219ire
\nal \u00eentreb\u0103rilor care se transform\u0103 \u00een h\u0103\u021bi\u0219uri.
\nA\u0219 fi putut s\u0103 \u00ee\u021bi fiu piele, Penelopa,
\npielea aceasta goal\u0103 din fa\u021ba terii, care nu \u00een\u021belege nimic,
\n\u00eens\u0103 trebuie s\u0103 continue destr\u0103m\u00e2nd la miezul nop\u021bii.<\/p>\n


\nBRA\u021aELE TALE S\u0102 M\u0102 R\u0102PEASC\u0102<\/strong>
\n Lui Paris<\/em><\/p>\n

Ast\u0103zi vreau s\u0103 fiu Elena din Troia.
\nBra\u021bele tale s\u0103 m\u0103 r\u0103peasc\u0103,
\ncu arme bine \u00eencordate
\n\u0219i armurieri bine \u00eencorda\u021bi.
\nDar vino, hai r\u0103pe\u0219te-m\u0103 c\u0103 te a\u0219tept.
\nS\u0103 nu te intereseze r\u0103zboiul, dezastrul,
\nceea ce urmeaz\u0103 dup\u0103 at\u00e2ta mort.
\nHai r\u0103pe\u0219te-m\u0103 c\u0103 dup\u0103 r\u0103pire,
\ndoar tu \u0219i eu vom fi.
\nRoste\u0219te-mi numele \u00eencet,
\n\u00een timp ce de pe buzele mele iese numele t\u0103u.
\nLocul unde se \u00eent\u00e2lnesc vocalele,
\nunde se topesc sufletul \u0219i fonemele,
\nacolo unde germineaz\u0103 s\u0103rutul,
\nacolo va sta iubirea pe care ne-o purt\u0103m.
\nHai, hai r\u0103pe\u0219te-m\u0103 iute.
\nNu voi lua bagaje, nici rochii,
\nnici amintiri.
\nNu voi \u00eentoarce \u00een urm\u0103 privirea,
\nla re\u00eent\u00e2lnire voi veni descul\u021b\u0103.
\nVei fi doar tu \u0219i eu voi fi
\n\u00een glasul acestei clipe.
\nAst\u0103zi pentru tine m\u0103 numesc Elena,
\npentru c\u0103 m\u0103 recuno\u0219ti ca femeie
\n\u0219i \u021bie astfel m\u0103 d\u0103rui.<\/p>\n


\n\u00ceNNOPTARE \u00ceN AGRA<\/strong><\/p>\n

O fotogram\u0103 retu\u0219at\u0103 \u00eentr-o \u00eenserare oarecare
\nm-a oprit, chiar dac\u0103 m\u0103 gr\u0103beam.
\nFoarte cunoscut\u0103, familiar\u0103, vocea care m\u0103 hr\u0103nea
\n\u0219i o senin\u0103tate nelini\u0219tit\u0103, paradoxal\u0103 \u0219i apropiat\u0103
\n\u0219optea.
\nC\u0103l\u0103tor din alt timp,
\nce am uitat din ce m\u0103 duce la tine?
\n\u0218tiu doar c\u0103 te cheam\u0103 Agra
\n\u0219i nici m\u0103car nu pot s\u0103 te g\u0103sesc pe o hart\u0103 veche.
\nUnde \u021bi-am v\u0103zut str\u0103lucirea \u0219i am sim\u021bit c\u0103 \u00eemi alunec\u0103 mantia?
\nUn greu ve\u0219m\u00e2nt. Era frig.
\n\u00cens\u0103 nimic nu m-a oprit pentru c\u0103 mergeam la ea,
\niubirea interzis\u0103.
\nPielea ta, e calea mea,
\ns-a f\u0103cut c\u0103rarea \u0219i destinul meu.
\nTe faci st\u0103p\u00e2n pe umerii mei, pe g\u00e2tul meu,
\nte faci st\u0103p\u00e2nul acestui dulce s\u0103rut
\ncare ne face pur \u0219i simplu s\u0103 ne d\u0103m seama
\nc\u0103 tr\u0103im.
\nRevenirea \u00een bra\u021bele amantului,
\npe nev\u0103zute.
\nO noapte. Era frig.
\nInima adormit\u0103 se treze\u0219te
\n\u0219i umbra ta se \u00eentoarce la mine, m\u0103 reconforteaz\u0103.
\nTe voi revedea cum p\u0103\u0219e\u0219ti z\u00e2mbind
\nca \u00een iarna aceea pe \u00eennoptate \u00een Agra.<\/p>\n


\nCAPRICIU<\/strong><\/p>\n

Ast\u0103zi vreau s\u0103 fii lumin\u0103 \u0219i-am s\u0103 te fac amantul meu
\nca s\u0103-mi aduci la gur\u0103 cele mai frumoase cire\u0219e.
\nM\u00e2ine vreau s\u0103 \u00eensemni albastru
\nca s\u0103 \u00eemi fii coroana ce-mi \u00eempodobe\u0219te pletele,
\ns\u0103rb\u0103toarea mea vei fi.
\nNu-\u021bi face griji pentru mine,
\npot s\u0103-mi cuprind toat\u0103 lumea \u00eentr-un poem
\n\u0219i deodat\u0103, s\u0103 \u00eel fac s\u0103 zboare
\n\u00een cele mai neast\u00e2mp\u0103rate fire de praf,
\nsau s\u0103 \u00eemi duc fiecare vers p\u00e2n\u0103 la acea lacrim\u0103
\ncare \u00ee\u021bi schimb\u0103 culoarea irisului ochiului
\ncea cu care \u00eemi vei vorbi f\u0103r\u0103 a mai m\u0103sura cuvintele
\nc\u0103 at\u00e2t c\u00e2t m-ai iubit acum,
\ne doar \u00eenceputul a ceea ce \u00eemi vei oferi m\u00e2ine
\nc\u0103l\u0103rind pe spinarea unui cal pe care \u00eel vom numi
\npururea sau niciodat\u0103.
\nAzi vreau s\u0103 fii tu, cel care nu ai fost niciodat\u0103 pentru alta,
\n\u00een eternitatea clipei \u0219i a zilei de azi.
\n\u0218i \u00een acest regat ciudat \u00een care nu-\u021bi mai sunt necunoscut\u0103,
\nvom \u00eenl\u0103n\u021bui \u00een capriciu p\u00e2n\u0103 \u0219i sufletul ce s\u0103l\u0103\u0219luie\u0219te \u00een umbrele noastre<\/p>\n


\nArtemiza-Delia AS\u0102NACHE<\/strong>
\n\"\"

Scrisori din Coreea de Nord<\/strong><\/p>\n

Volumul Dragoste \u00een Coreea de Nord de Alexandru Popa (Editura Vremea, Bucure\u015fti, 2014, 143 pagini) se dore\u015fte, a\u015fa cum m\u0103rturise\u015fte autorul \u00een \u201cIntroducere\u201d, o relatare obiectiv\u0103 a c\u0103l\u0103toriei sale \u00een Coreea de Nord, o \u0163ar\u0103 mai pu\u0163in cunoscut\u0103 \u00een lume din pricina regulilor stricte de securitate intern\u0103 impuse de regimul comunist de la putere. Primele pagini abund\u0103 \u00een detalii logistice, legate de organizarea excursiei, motivele care au stat \u00een spatele ei, formalit\u0103\u0163ile necesare, costurile aferente etc. Afl\u0103m, astfel, c\u0103 vizita se desf\u0103\u0219oar\u0103 \u00een mai 2012, punctul de plecare spre Coreea de Nord fiind Beijing, China. Din Beijing, unde a ajuns cu avionul din Finlanda, naratorul ia trenul p\u00e2n\u0103 la Dandong, alt ora\u015f chinez, situat la grani\u0163\u0103, iar de acolo, cu un microbuz, se face trecerea \u00eenspre destina\u0163ia mult visat\u0103. De la vam\u0103, c\u0103l\u0103toria spre Phenian, capitala \u0163\u0103rii, se va face cu trenul. Aici, naratorul va fi cazat la hotelul de patru stele Yanggakdo, cel mai bun hotel din \u0163ar\u0103. Dorin\u0163a de a vedea Coreea de Nord vine dup\u0103 vizitarea Coreei de Sud, \u00een 2010, pentru \u00eentregirea imaginii asupra celor dou\u0103 \u0163\u0103ri din peninsul\u0103. Naratorul nu \u015ftie despre partea de nord a zonei dec\u00e2t ceea ce autorit\u0103\u0163ile au l\u0103sat s\u0103 se vad\u0103 \u00een afar\u0103 cu diverse ocazii, fiind \u00een acela\u015fi timp \u00eenc\u00e2ntat, dar \u015fi u\u015for speriat despre ceea ce va descoperi. Intrarea \u00eentr-o lume necunoscut\u0103 poate aduce multe provoc\u0103ri, dar Alexandru Popa este hot\u0103r\u00e2t s\u0103 treac\u0103 peste bariere \u015fi s\u0103 verifice dac\u0103 pove\u015ftile \u015fi miturile despre Coreea de Nord sunt sau nu adev\u0103rate. Dup\u0103 o foarte scurt\u0103 introducere, naratorul \u00eencepe descrierea periplului s\u0103u \u00een acest univers \u00eenchis, \u00eentr-o oarecare m\u0103sur\u0103 primejdios, \u00eenv\u0103luit \u00een mister.
\n\tRelatarea \u00eencepe s\u0103 curg\u0103 firesc, cu descrierea c\u0103l\u0103toriei sale cu trenul c\u0103tre Phenian \u015fi cu observa\u0163iile pe care le face privind pe fereastra compartimentului. Tot acum sunt introduse \u00een scen\u0103 \u015fi celelalte personaje ale c\u0103r\u0163ii: personajul colectiv al chinezilor care alc\u0103tuiau majoritatea grupului din care face parte \u015fi naratorul, plus trei figuri distincte, cei trei \u00eenso\u0163itori de grup: Mr. Wong, \u00eenso\u0163itorul chinez, Pom Mee, care vorbea engleza, \u015fi o alt\u0103 fat\u0103 (naratorul nu \u00eei re\u0163ine numele), a treia ghid\u0103, vorbitoare de chinez\u0103. Dintre toate aceste figuri, Pom Mee se individualizeaz\u0103 puternic. Pe parcurs, pe nesim\u0163ite, jurnalul de c\u0103l\u0103torie se transform\u0103 \u015fi \u00eentr-o poveste de dragoste, \u00eentr-o \u00eembinare de fire epice din care nu \u00ee\u0163i po\u0163i da seama, p\u00e2n\u0103 la final, care va ie\u015fi biruitoare.
\n\t\u00cen cele patru zile c\u00e2t va sta \u00een Coreea de Nord, programul naratorului va fi extrem de \u00eenc\u0103rcat, av\u00e2nd stabilite, pas cu pas, vizite \u015fi excursii la diferite monumente \u015fi obiective turistice: zona demilitarizat\u0103 dintre cele dou\u0103 Corei, Kaesong, capitala Coreei \u00een timpul dinastiei Koryo, muzeul Koryo, locul de na\u015ftere al liderului Kim II Sung, vasul spion american USS Pueblo, capturat de nord-coreeni, statuile lui Kim II Sung \u015fi Kim Jong II, Muzeul Prieteniei, Arcul de Triumf, o \u015fcoal\u0103, metroul, monumentul dedicat solda\u0163ilor chinezi care au luptat \u00een r\u0103zboiul coreean \u015fi pia\u0163a Kim II Sung.Vizitele se vor face numai \u00een cadrul organizat, turi\u015ftii neav\u00e2nd voie s\u0103 mearg\u0103 ne\u00eenso\u0163iti nic\u0103ieri. Libertatea de mi\u015fcare este, de la \u00eenceput, anihilat\u0103, iar programul de vizit\u0103 ar trebui s\u0103 le arate turi\u015ftilor chintesen\u0163a spiritului nord-coreean, prin ceea ce au ei definitoriu. Ce g\u0103sim \u00een list\u0103? Monumente care s\u0103 justifice m\u0103re\u0163ia istoriei nord-coreene, puterea lor militar\u0103, lupta dus\u0103 \u00eempotriva du\u015fmanilor, adora\u0163ia pentru conduc\u0103tori, grandoarea industriei \u015fi tehnicii nord-coreene (cel mai ad\u00e2nc metrou din lume, de\u015fi aspectul pare s\u0103 fie discutabil).
\nCine cauta \u00een paginile c\u0103r\u0163ii comentariile critice ale autorului despre cele v\u0103zute va observa c\u0103 Alexandru Popa se limiteaz\u0103 doar la c\u00e2teva exclama\u0163ii de uimire, face c\u00e2teva asocieri cu Romania comunist\u0103, a\u015fa cum o \u015ftie de la p\u0103rin\u0163i sau \u0219i-o aminte\u0219te din copil\u0103rie, se arat\u0103 impresionat ori \u015focat de c\u00e2teva aspecte. Cartea nu este o punere sub lup\u0103 a dictaturii Kim, naratorul nu se uit\u0103 sub pre\u015f, nu caut\u0103 hibele sistemului, nu trece peste limitele impuse, ci ia lucrurile a\u015fa cum sunt, le \u00eenregistreaz\u0103 cu acuitate \u015fi le prezint\u0103 c\u00e2t de obiectiv poate (orice relatare la persoana \u00eent\u00e2i este subiectiv\u0103 oricum), cu c\u00e2t mai multe informa\u0163ii. Alexandru Popa merge \u00een Coreea de Nord ca simplu turist (nu este un reporter de r\u0103zboi \u015fi de investiga\u0163ii, ca Adelin Petrisor, alt rom\u00e2n care a ajuns \u00een aceast\u0103 \u0163ar\u0103 \u015fi nu este nici scriitor, fiind con\u015ftient de limitele sale, de capacit\u0103\u0163ile sale literare), iar Dragoste \u00een Coreea de Nord nu se vrea altceva dec\u00e2t un jurnal de c\u0103l\u0103torie (colec\u0163ia \u201e\u00cen jurul lumii\u201d), scris cu onestitate \u015fi bun\u0103 credin\u0163\u0103.
\nEste de remarcat memoria extraordinar\u0103 a naratorului care descrie \u00een cele mai mici detalii obiectivele turistice v\u0103zute, re\u0163ine dimensiuni, forme, pre\u0163uri, cifre, arii, culori, ore. Forma\u0163ia lui de matematician \u00eel ajut\u0103 \u00een acest caz foarte mult, de\u015fi nici calit\u0103\u0163ile sale de povestitor nu sunt mai prejos. Scrisul curge frumos, a\u015fezat, potrivit la vale, iar povestea se deruleaz\u0103 \u00eentr-un ritm echilibrat, legat, f\u0103r\u0103 sincope. Putem vorbi de o scriere curat\u0103, f\u0103r\u0103 gre\u015feli, clar\u0103 \u015fi concis\u0103, o radiografie, o \u00eenregistrare a celor v\u0103zute pas cu pas \u00een aceast\u0103 c\u0103l\u0103torie inedit\u0103. Nici tehnica suspansului nu \u00eei este str\u0103in\u0103, c\u0103ci am\u00e2n\u0103 unele detalii pentru mai t\u00e2rziu, dup\u0103 ce introduce \u00een scen\u0103, sumar, o tem\u0103, determin\u00e2nd cititorul s\u0103 nu \u00eentrerup\u0103 lectura pentru a vedea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 mai departe. De c\u00e2teva ori, naratorul joac\u0103 rolul naivului, descriind simplu anumite obiective, dar nu f\u0103r\u0103 urm\u0103 de prospe\u0163ime \u015fi de individualitate. Ochiul naratorului surprinde \u015fi red\u0103 fiecare element al excursiilor sale zilnice, relat\u00e2nd drumul p\u00e2n\u0103 la fiecare obiectiv \u00een parte (cum erau \u015foselele, ce puteai vedea pe geam \u2013 terenuri agricole (bine lucrate), dealuri \u015fi mun\u0163i) \u015fi descriindu-le de la exterior la interior, \u00eentr-o tehnic\u0103 panoramic\u0103, de la general la particular. Vedem cum arat\u0103 cl\u0103dirile pe afar\u0103, cum e parcul sau zona \u00een care sunt situate, apoi intr\u0103m \u00een\u0103untru \u015fi vedem unde \u015fi cum sunt amplasate lucrurile, ce dimensiuni, forme \u015fi culori au, ce semnific\u0103 ele pe scurt (pe alocuri, cititorul simte nevoia mai multor informa\u0163ii istorice legate de monumentele vizitate pentru o mai bun\u0103 \u00een\u0163elegere a culturii nord-coreene). Uneori, detaliile sunt sufocante (descrierea templului Pohyon, de exemplu) si aproape tehnice, greu de vizualizat, ilustra\u0163iile de la finalul c\u0103r\u0163ii fiind extrem de bine venite.
\nAutomobilele v\u0103zute \u00een Coreea de Nord seam\u0103n\u0103 cu unele m\u0103rci de ma\u015fini care se produceau la noi \u00een Romania socialist\u0103 (Universal, camioanele Bucegi), agricultorii lucreaz\u0103 p\u0103m\u00e2ntul manual, ar\u00e2nd cu boii, car\u0103 saci cu spinarea, cu bicicleta ori camionul, copiii umbl\u0103 descul\u0163i \u015fi prost \u00eembr\u0103ca\u0163i, drumurile de l\u00e2ng\u0103 calea ferat\u0103 par neasfaltate, pline de praf, iar la ora\u015fe totul este reglementat la virgul\u0103, de la spa\u0163iile verzi, la transportul \u00een comun, de la servirea la restaurant, la stilul de via\u0163\u0103 pe care trebuie s\u0103-l aib\u0103 locuitorii \u0163\u0103rii (poart\u0103 anumite haine, li se repartizeaz\u0103 locuin\u0163e \u015fi slujbe, \u00ee\u015fi pot alege anumite op\u0163iuni de via\u0163\u0103 dup\u0103 terminarea liceului: armat\u0103, facultate sau munca \u00een folosul societ\u0103\u0163ii, se \u00eenchin\u0103 conduc\u0103torului suprem, se c\u0103s\u0103toresc \u00een fa\u0163a statuii sale, urm\u0103resc la televizor doar anumite programe \u015fi emisiuni \u2013 care condamn\u0103 imperialismul american \u015fi sud-coreean, instig\u00e2nd la violen\u0163\u0103 \u015fi ur\u0103 \u00eempotriva vecinilor de la sud). Tabloul este identic cu cel din \u0163ara noastr\u0103, din perioada comunist\u0103. Practic, vizita \u00een Coreea de Nord este o \u00eentoarcere \u00een timp, \u00eenapoi, \u00een trecut, \u00een istorie, iar o astfel de c\u0103l\u0103torie nu poate dec\u00e2t s\u0103 \u00ee\u0163i redea imaginea care trebuia s\u0103 domine \u015fi \u00een Rom\u00e2nia sub conducerea lui Nicolae Ceau\u015fescu.
\nStarea general\u0103 a lucrurilor nu este proast\u0103 (trenurile, hotelurile, restaurantele etc. sunt curate \u015fi bine \u00eentre\u0163inute, de\u015fi nu sunt de ultim\u0103 genera\u0163ie ori foarte noi sau luxoase), oamenii au telefoane mobile moderne, pot accesa internetul \u00een re\u0163ea intern\u0103 de la calculatoare cu monitoare LCD, se pot c\u0103s\u0103tori cu str\u0103ini, au citit \/ ascultat \u015fi altfel de c\u0103r\u0163i \/ muzic\u0103 dec\u00e2t cea autohton\u0103, tradi\u0163ional\u0103 sau de propagand\u0103 (Pom Lee a citit Harry Potter \u015fi este o fan\u0103 a lui Britney Spears). La o prim\u0103 vedere, situa\u0163ia nu pare s\u0103 fie at\u00e2t de rea pe c\u00e2t se spune despre Coreea de Nord. Trebuie s\u0103 citim \u00eens\u0103 printre r\u00e2nduri, chiar dac\u0103 Alexandru Popa nu spune lucrurilor pe nume: \u00een lumea condus\u0103 de Kim Jong-un, totul pare \u00eencremenit, nu se simte aici suflul tehnologic, modern, caracteristic societ\u0103\u0163ilor occidentale, agricultura este restr\u00e2ns\u0103, nemecanizat\u0103, traficul rutier \u2013 redus; putem vorbi de uniformizare (prin purtarea acelora\u015fi c\u00e2teva \u0163inute, cu tent\u0103 militar\u0103), \u00eendoctrinare (\u00eembr\u0103\u0163i\u015farea religiei fondatorului \u0163\u0103rii, portretele liderilor supremi \u00een \u015fcoli, pe frontispiciul cl\u0103dirilor, \u00een metrou, \u00een tren, \u00een g\u0103ri, c\u00e2ntece patriotice, jelirea mor\u0163ii conduc\u0103torului, studiul c\u0103r\u0163ilor lui Kim II Sung \u00een \u015fcoli, programe TV propagandistice unde pre\u015fedintele Coreei de Sud este \u00eenf\u0103\u0163i\u015fat ca o p\u0103pu\u015f\u0103 ori ca un \u015fobolan ce trebuie exterminat etc.), cultul personalit\u0103\u0163ii (statui gigant, \u00eenchinate acelora\u015fi conduc\u0103tori, unde oamenii merg ca \u00eentr-un pelerinaj religios pentru a-\u015fi aduce omagiile \u015fi recuno\u015ftin\u0163a pentru ceea ce au f\u0103cut ace\u015ftia pentru popor, monumente care s\u0103 glorifice lupta \u00eempotriva agresiunilor Statelor Unite ale Americii \u015fi Coreei de Sud, case memoriale), stare de alert\u0103 continu\u0103, preg\u0103tire pentru un r\u0103zboi iminent, militarizare (mai ales \u00een zona demilitarizat\u0103 ! dintre cele dou\u0103 Corei), obsesie pentru simetrie \u015fi aliniere (parcuri meticulous \u00eentre\u0163inute, cu multe elemente decorative), securitate extrem\u0103 \u015fi controale (str\u0103inii nu au voie s\u0103 se plimbe singuri prin ora\u015f, s\u0103 fotografieze orice \u2013 pozele sunt verificate \u015fi \u015fterse dac\u0103 este ceva neconform), interven\u0163ia statului \u00een via\u0163a privat\u0103 \u015fi dirijarea ei doar pe anumite direc\u0163ii (statul \u00ee\u0163i d\u0103 locuin\u0163\u0103, loc de munc\u0103, te \u015fcolarizeaz\u0103 gratuit, \u00een schimbul loialit\u0103\u0163ii tale absolute fa\u0163\u0103 de reprezentan\u0163ii s\u0103i), lipsa libert\u0103\u0163ii de exprimare (discurs plat, \u00eenv\u0103\u0163at pe de rost, ca o poezie, lipsa unor opinii proprii), teama, aten\u0163ie permanent\u0103 la ceea ce spui \u015fi ce faci, practic, teroare (localnicii evit\u0103 contactul cu str\u0103inii \u2013 c\u00e2nd naratorul \u00eei ofer\u0103 un pachet de biscui\u0163i unui copil nord-coreean \u00een tren, mama sa nici nu se uit\u0103 la el).
\nConstat\u0103m cu u\u0219urin\u021b\u0103 c\u0103 suntem \u00een fa\u021ba unei civiliza\u021bii diferite de cea european\u0103; \u00een Coreea de Nord sunt alte obiceiuri \u0219i mentalit\u0103\u021bi. Rela\u021biile interumane, \u00een general, dar \u0219i rela\u021biile dintre un b\u0103rbat \u0219i o femeie se desf\u0103\u0219oar\u0103 dup\u0103 alte coordonate dec\u00e2t cele pe care le \u0219tie un european, tr\u0103it \u00een libertate \u0219i democra\u021bie. Pom Mee arat\u0103 o grij\u0103 deosebit\u0103 fa\u021b\u0103 de autor \u00een anumite situa\u021bii (la cina cu barbeque coreean femeia este extraordinar de atent\u0103 cu b\u0103rbatul, dovedind o atitudine foarte supus\u0103, de servitoare), nu riposteaz\u0103 c\u00e2nd i se spun vorbe nepl\u0103cute (cel pu\u021bin asta deducem din supozi\u021biile naratorului \u2013 ne\u0219tiind limba chinez\u0103 nu poate \u00een\u021belege ce vorbesc ceilal\u021bi turi\u0219ti cu ghidul), nu \u00eei cere s\u0103 trag\u0103 draperia \u00een autobuz, de\u0219i \u00eei bate soarele \u00een ochi, nu vrea sa \u00ee\u0219i culce capul pe um\u0103rul lui \u00een tren s\u0103 doarm\u0103.
\nPoate fi vorba, pe de o parte, de modul \u00een care a fost educat\u0103 (supus\u0103, politicoas\u0103, timid\u0103, f\u0103r\u0103 dorin\u021ba de a riposta oric\u00e2t de grele \u00eemprejur\u0103rile \u2013 acceptarea situa\u021biei \u2013 legat\u0103 de stilul de via\u021b\u0103 impus prin directivele venite de la marele conduc\u0103tor; problema se poate generaliza \u0219i extinde la nivelul \u00eentregii popula\u021bii care trebuie s\u0103 respecte ni\u0219te norme de conduit\u0103 pe tot parcursul vie\u021bii; devine o chestiune de educa\u021bie na\u021bional\u0103, de \u00eendoctrinare, de obedien\u021b\u0103 oarb\u0103, de supunere necondi\u021bionat\u0103, \u00een\u0103bu\u0219irea oric\u0103rei tendin\u021be de ripost\u0103, de revolu\u021bie, de schimbare a lucrurilor; familia pare s\u0103 fie una tradi\u021bional\u0103 \u2013 femeia casnic\u0103, ocup\u00e2ndu-se de treburile casei, doar b\u0103rbatul lucr\u00e2nd \u2013 a\u0219a cum este \u00een cazul p\u0103rin\u021bilor fetei, de\u0219i pentru genera\u021biile mai tinere pare c\u0103 situa\u021bia s-a mai schimbat \u0219i fetele put\u00e2nd avea un serviciu, pentru a contribui la cre\u0219terea economic\u0103 a \u021b\u0103rii, la dezvoltarea ei); poate fi vorba de un stil de via\u021b\u0103 pur \u0219i simplu, a\u0219a este ea (ceea ce poate trece pentru un european drept timiditate), a\u0219a este cultura din care face parte.
\nPe de alt\u0103 parte, ne putem g\u00e2ndi c\u0103 acesta este modul \u00een care a fost instruit\u0103 de agen\u021bie; fata este \u00een timpul serviciului, este ghid turistic \u0219i nu \u00ee\u0219i permite s\u0103 fac\u0103 apostrof\u0103ri vizitatorilor \u2013 ei sunt cei care au pl\u0103tit pentru a veni \u00een Coreea de Nord \u0219i o pl\u0103tesc \u0219i pe ea la final, l\u0103s\u00e2ndu-i bac\u0219is; desigur c\u0103 asta nu presupune s\u0103 \u00eenduri umilin\u021be din partea turi\u0219tilor din grup, dar fata alege s\u0103 nu le spun\u0103 nimic; \u00een fa\u021ba unui comportament neadecvat (turi\u0219tii chinezi o trag de p\u0103r, o bruscheaz\u0103) vizavi de Pom Mee, t\u00e2n\u0103rul reprezentant al sexului puternic, venit din Europa, se simte dator s\u0103 o protejeze, \u00een spiritul cavaleresc de alt\u0103 dat\u0103; grosol\u0103niile lor \u00eel nemul\u021bumesc profund, mai ales c\u0103 astfel de lucruri nu s-ar \u00eent\u00e2mpla \u00een lumea din care vine.
\nEuropeanul se deosebe\u0219te clar de restul grupului, alc\u0103tuit \u00een totalitate din asiatici (pe c\u00e2nd Alexandru Popa respect\u0103 regulile bunului sim\u021b, chinezii sunt nepolitico\u0219i, fumeaz\u0103 \u00een locuri interzise, fac g\u0103l\u0103gie c\u00e2nd restul c\u0103l\u0103torilor din autocar \u00eencearc\u0103 s\u0103 doarm\u0103, se bat pe m\u00e2ncare etc.; singurele momente \u00een care sunt \u0219i ei respectuo\u0219i sunt cele \u00een care \u00ee\u0219i prezint\u0103 omagiile \u00een fa\u021ba statuilor solda\u021bilor chinezi care au luptat \u00een r\u0103zboiul coreean sau la templul budist Pohyon, din muntele Myohyang); discrepan\u021ba este clar\u0103 \u0219i se ad\u00e2nce\u0219te cu fiecare zi de excursie mai tare; \u00een acela\u0219i timp, rela\u021bia celor doi \u2013 autor \/ ghid \u2013 se aprofundeaz\u0103 sau cel pu\u021bin a\u0219a afl\u0103m din perspectiva b\u0103rbatului, \u00eenduio\u0219at de situa\u021bia ei (munce\u0219te foarte mult, suport\u0103 mojicii din partea turi\u0219tilor) \u0219i atras de frumuse\u021bea \u0219i de naturale\u021bea ei, ca femeie.
\nPe durata \u0219ederii sale \u00een Coreea de Nord, naratorul se ata\u0219eaz\u0103 destul de mult de ghidul vorbitor de englez\u0103 al grupului, totul r\u0103m\u00e2n\u00e2nd \u00eens\u0103 la nivel ideatic, platonic; nu exist\u0103 \u00eentre ei dec\u00e2t unele interac\u021biuni risipite \u00een discu\u021bii despre via\u021ba din Coreea, c\u00e2teva date personale despre fiecare (v\u00e2rst\u0103, ocupa\u021bie, stare civil\u0103, preferin\u021be literare \u0219i muzicale, informa\u021bii despre familie), \u00eenv\u0103\u021batul numerelor p\u00e2n\u0103 la zece, cinatul \u00eempreun\u0103, \u00eemp\u0103r\u021bitul banchetei autocarului cu care se face excursia, o plimbare scurt\u0103 \u00een jurul hotelului.
\nCititorul empatizeaz\u0103 cu Alexandru Popa \u00een ceea ce prive\u0219te leg\u0103tura care \u00eencepe s\u0103 se contureze \u00eentre el \u0219i femeie, \u00een condi\u021biile \u00een care ea este singura persoan\u0103 ce vorbe\u0219te englez\u0103 cursiv, deci poate comunica cu cineva \u00eentr-o lume total diferit\u0103 de a lui (senza\u021bia de alt\u0103 lume este pregnant\u0103, fiind men\u021bionat\u0103 de mai multe ori pe parcursul c\u0103r\u021bii). Pom Mee este \u0219i o prezen\u021b\u0103 pl\u0103cut\u0103, discret\u0103 \u0219i agreabil\u0103, o fat\u0103 frumoas\u0103. \u00cen acela\u0219i timp, \u0219i decizia ghidului de a sta mai mult cu naratorul este fireasc\u0103, \u00een m\u0103sura \u00een care turi\u0219tii europeni nu sunt numero\u0219i, sunt mult mai educa\u021bi dec\u00e2t chinezii, fiind \u0219i pentru ea o ocazie de a cunoa\u0219te o persoan\u0103 din alt\u0103 parte a lumii \u0219i de a afla c\u00e2te ceva despre Coreea de Sud, pe care autorul o vizitase \u00eenainte. Pe tot parcursul excursiei, fata nu \u00eei d\u0103 niciun semn deosebit, care s\u0103 poat\u0103 fi interpretat ca o dovad\u0103 de afec\u021biune clar\u0103, p\u0103str\u00e2ndu-\u0219i o atitudine profesionist\u0103, de ghid turistic aflat la dispozi\u021bia vizitatorilor: \u00eei d\u0103 detalii despre itinerariu, despre locurile vizitate, sfaturi despre ce poate s\u0103 fotografieze sau nu, \u00eei treze\u0219te pe turi\u0219ti diminea\u021ba etc.
\nAutorul se nec\u0103je\u0219te c\u00e2nd vede c\u0103 fata este tratat\u0103 cu lips\u0103 de respect de c\u0103tre asiatici; pare c\u0103 se creeaz\u0103 o stare de animozitate, de tensiune, de nemul\u021bumire din partea chinezilor, gelo\u0219i pe el pentru c\u0103 Pom Mee alege s\u0103-i ignore aproape total \u0219i s\u0103-\u0219i dedice \u00eentreaga aten\u021bie c\u0103tre turistul din Europa. Triste\u021bea pe care o arat\u0103 \u00eentr-una din zile povestitorul din cauza mai sus men\u021bionat\u0103 se risipe\u0219te rapid, spre sear\u0103, c\u00e2nd fata este de acord s\u0103 \u00eel \u00eenso\u021beasc\u0103 la o plimbare prin Phenian. Momentul pare destul de romantic, mai ales c\u0103 vine \u00een aceea\u0219i zi \u00een care cei doi iau masa \u00eempreun\u0103 singuri \u0219i se apropie mai mult. De\u0219i naratorul \u00ee\u0219i dore\u0219te s\u0103 vad\u0103 ora\u0219ul, hotelul fiind situat pe o insul\u0103, acest lucru nu este posibil, iar plimbarea nu se poate face dec\u00e2t \u00een anumite zone, spre dezamagirea lui. Te a\u0219tep\u021bi ca \u00eentre cei doi s\u0103 se \u00eent\u00e2mple ceva, pentru c\u0103 suntem \u00een punctul cuminant al c\u0103r\u021bii, dac\u0103 urm\u0103rim firul epic al pove\u0219tii de dragoste, dar momentul se stric\u0103 pe deplin (dac\u0103 la \u00eenceput pare doar s\u0103 fie umbrit de restric\u021biile de plimbare impuse) c\u00e2nd autorul o \u00eentreab\u0103 de banii pe care \u00eei datoreaz\u0103. Tot ceea ce se crease \u0219i se construise p\u00e2n\u0103 atunci frumos, timid, treptat, din priviri \u0219i gesturi mici [unele suprainterpretate, poate, de imagina\u021bia naratorului] se n\u0103ruie \u00een momentul \u00een care acesta o \u00eentreab\u0103 pe fat\u0103 de bac\u0219i\u0219. Magia serii se duce. Faptul c\u0103 autorul \u00eei las\u0103 un bac\u0219i\u0219 dublu dec\u00e2t i se recomandase nu repar\u0103 nimic. Momentul mult a\u0219teptat, care se vrea deosebit, se transform\u0103 \u00een ceva banal. Fata gestioneaz\u0103 bine situa\u021bia, dar ne-am fi a\u0219teptat din partea autorului la altceva. Pe de alt\u0103 parte, ne\u0219tiind exact care sunt cutumele \u021b\u0103rii, nedorind s\u0103 \u00eei fac\u0103 probleme lui Pom Mee, reac\u021bia lui este de \u00een\u021beles. Ceea ce frapeaz\u0103 mai mult \u00een aceast\u0103 scen\u0103 este discrepan\u021ba dintre g\u00e2ndurile \u0219i emo\u021biile lui nerostite (calde, bune, frumoase) \u0219i conversa\u021bia propriu-zis\u0103, care se duce \u00een cu totul alt\u0103 direc\u021bie (ideal versus real, ira\u021bional versus ra\u021bional). Practic, \u00eentre cei doi nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103 nimic, titlul c\u0103r\u021bii fiind, din aceast\u0103 perspectiv\u0103, u\u0219or supradimensionat.
\nObserv\u0103m, totu\u0219i, c\u0103 povestitorul d\u0103 dovad\u0103 de generozitate \u00een privin\u021ba bac\u0219i\u0219ului, \u00een condi\u021biile \u00een care pe tot parcursul c\u0103l\u0103toriei se dovede\u0219te a fi foarte chibzuit cu cheltuielile sale. Sunt lucruri care i se par prea scumpe \u00een mod nejustificat (un pulover \u2013patruzeci de euro), dar \u0219i altele care \u00ee\u0219i merit\u0103 banii (be\u021bi\u0219oare pentru m\u00e2ncat f\u0103cute din aur, o rochie tradi\u021bional\u0103 coreean\u0103, dintr-un material deosebit, cu multe broderii, cutii cu ginseng). Autorul cump\u0103r\u0103, \u00een general, m\u0103run\u021bi\u0219uri: stegule\u021be, insigne, vederi, cutii de ceai, bomboane, un parfum, o pictur\u0103, un pix, artificii \u0219i men\u021bioneaz\u0103 aproape pentru fiecare articol pre\u021bul. Dintre toate produsele disponibile \u00eentr-o gam\u0103 larg\u0103, se distinge ginseng-ul, la mare c\u0103utare printre chinezi datorit\u0103 calit\u0103\u021bii lui superioare. Neav\u00e2nd acces dec\u00e2t la magazinele de suveniruri din cadrul hotelului\/ obiectivelor turistice [nu se pot face cump\u0103r\u0103turi la alte unit\u0103\u021bi de comer\u021b din ora\u0219], oferta de produse este limitat\u0103 \u0219i, \u00een mare, aceea\u0219i peste tot, plata f\u0103c\u00e2ndu-se doar \u00een anumite monede (euro, dolari sau yeni chineze\u0219ti).
\nCartea ne ofer\u0103 \u0219i c\u00e2teva date etnografice despre \u021bara vizitat\u0103, despre gastronomia nord-coreean\u0103 (alimente care se consum\u0103 \u00een mod regulat sunt: orezul – principala cultur\u0103 a \u021b\u0103rii \u0219i surs\u0103 de hran\u0103, pe\u0219tele, carnea de ra\u021b\u0103, de porc, de c\u00e2ine, varz\u0103, fasole, ou\u0103, alge etc.), despre b\u0103uturile consumate (bere \u0219i alte b\u0103uturi alcoolice locale, ob\u021binute, probabil, din orez), despre modul \u00een care este servit\u0103 m\u00e2ncarea (nu sunt por\u021bii individuale, pentru fiecare persoan\u0103 \u00een parte, ci la comun, \u00een centrul mesei, de unde trebuie s\u0103 te serve\u0219ti singur cu be\u021bi\u0219oarele), despre portul tradi\u021bional nord-coreean (pentru femei exist\u0103 ni\u0219te rochii brodate, numite hanbok) \u0219i \u00eembr\u0103c\u0103mintea pe care o poart\u0103 lumea \u00een ora\u0219 ori la \u021bar\u0103 (uniforme militare, \u00een special, la care sunt purtate, obligatoriu, insigne cu cei doi lideri nord-coreeni Kim II Sung si Kim Jong II, insigne ce nu pot fi cump\u0103rate de str\u0103ini), despre mijloacele de transport \u0219i starea drumurilor, despre poli\u021bia rutier\u0103, despre igiena spa\u021biilor publice, despre salubrizarea ora\u0219ului \u0219i grija fa\u021b\u0103 de spa\u021biul verde \u0219i mediul \u00eenconjur\u0103tor.
\n\u00cen acela\u0219i timp, volumul reflect\u0103, \u00een mod pronun\u021bat, personalitatea autorului: sensibil la frumos, atent la oameni, revoltat \u00een fa\u021ba nedrept\u0103\u021bilor, politicos, amabil, educat, prietenos, comunicativ, curios, dornic s\u0103 ia ap\u0103rarea celor slabi (vrea s\u0103o protejeze pe ghida Pom Mee de comportamentul necioplit al celorlal\u021bi turi\u0219ti)\/ s\u0103-i ajute pe cei nevoia\u0219i (le-ar fi oferit dulciuri sau cadouri copiilor\/ localnicilor \u00eent\u00e2lni\u021bi pe drum\/ cu diverse ocazii). Tr\u0103s\u0103turile sale ies \u00een eviden\u021b\u0103 foarte clar, at\u00e2t prin antiteza cu restul grupului, c\u00e2t \u0219i pe fondul \u00eencheg\u0103rii unei leg\u0103turi mai speciale cu Pom Mee. Naratorul are grij\u0103 s\u0103 \u00ee\u0219i contureze o imagine pozitiv\u0103 despre sine (fiind profund subiectiv\u0103, trebuie privit\u0103 ca atare) \u0219i face, pe alocuri, comentarii care s\u0103 vin\u0103 \u00een sus\u021binerea acestui portret de persoan\u0103 educat\u0103, lipsit\u0103 de vicii, echilibrat\u0103, organizat\u0103, care nu caut\u0103 luxul, ci pune pre\u021b pe decen\u021b\u0103, valori, func\u021bionalitate \u0219i experien\u021be\/ tr\u0103iri (nu fumeaz\u0103, nu merge prin cazinouri, nu joac\u0103 poker, respect\u0103 regulile locului \u2013 este atent s\u0103 nu inunde camera de baie din hotel etc.).Alexandru Popa are tot timpul \u00een minte sfaturile primite \u00eenainte de c\u0103l\u0103torie, despre ce e bine s\u0103 spui\/ s\u0103 nu spui\/ s\u0103 faci\/ s\u0103 nu faci \u00een Coreea de Nord \u0219i are foarte mare grij\u0103 s\u0103 nu le \u00eencalce (se \u021bine departe de discu\u021biile politice, de\u0219i este \u00eentrebat de vreo dou\u0103 ori ce crede despre r\u0103zboiul dintre cele dou\u0103 Corei).
\nFinalul excursiei \u0219i al c\u0103r\u021bii aduce la lumin\u0103 o desp\u0103r\u021bire cu lacrimi \u0219i declara\u021bii de iubire (doar din partea lui), o iubire ne\u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it\u0103, o dram\u0103. Ar fi interesant de citit \u0219i punctul ei de vedere, ca \u00eentr-o reiterare a leg\u0103turii dintre Mircea Eliade \u0219i Maitreyi Devi (Maitreyi \u0219i Dragostea nu moare). Ideile lui pure \u0219i frumoase despre dragoste, despre cum ar lua-o pe Pom Mee cu el, s-ar c\u0103s\u0103tori cu ea \u0219i ar ap\u0103ra-o pentru totdeauna de toate nedrept\u0103\u021bile lumii r\u0103m\u00e2n la stadiul de idei, f\u0103r\u0103 nicio ac\u021biune concret\u0103; doar o scrisoare trimis\u0103 dup\u0103 aceea, f\u0103r\u0103 niciun r\u0103spuns, doar unul imaginar, mult a\u0219teptat, care s\u0103 corespund\u0103 cu sentimentele lui.
\nIncursiunea naratorului \u00een aceast\u0103 parte a lumii foarte pu\u021bin cunoscut\u0103 din exterior este demn\u0103 de toat\u0103 aprecierea \u0219i pre\u021buirea, ad\u0103ug\u00e2ndu-se \u0219i \u00eembog\u0103\u021bind zestrea de informa\u021bii (pu\u021bine) despre o \u021bar\u0103 totalitar\u0103, \u00eenchis\u0103, f\u0103r\u0103 speran\u021be de eliberare \u00een viitorul apropiat. De\u0219i experien\u021ba lui Alexandru Popa \u00een Coreea de Nord este una fragmentat\u0103 (nu a putut vedea dec\u00e2t lucrurile \u00eeng\u0103duite de liderii de la putere, deci o imagine prefabricat\u0103, reglementat\u0103, nepermi\u021b\u00e2ndu-i-se contactul cu localnicii), chiar \u0219i a\u0219a se dovede\u0219te a fi notabil\u0103, pentru c\u0103 nu foarte mul\u021bi turi\u0219ti se \u00eencumet\u0103 s\u0103 mearg\u0103 \u00eentr-o astfel de \u021bar\u0103. Ceea ce a \u00eenceput ca o relatare obiectiv\u0103, rece a unui voiaj \u00een necunoscut se termin\u0103 ca o poveste de iubire, cald\u0103, \u00een care mai exist\u0103 speran\u021b\u0103. Poate o s\u0103 vin\u0103 un timp \u00een care scrisoarea mult a\u0219teptat\u0103 va ajunge la Alexandru Popa… <\/p>\n


\nValeria MANTA T\u0102ICU\u021aU<\/strong>
\n\"\"

Mor\u021bii no\u0219tri cumsecade<\/strong><\/p>\n

De\u0219i, imediat dup\u0103 evenimentele din decembrie 1989, s-au auzit multe voci l\u0103ud\u00e2ndu-se cu literatur\u0103 de sertar, adic\u0103 scris\u0103 \u0219i nepublicat\u0103 din cauza cenzurii comuniste, avem prea pu\u021bine c\u0103r\u021bi care s\u0103 justifice lauda \u0219i curajul disiden\u021bei. Ar fi fost interesant\u0103 lectura unor c\u0103r\u021bi scrise atunci, sub tensiune, sub tremur, sub incertitudine, dar n-am avut parte dec\u00e2t de lucr\u0103ri confec\u021bionate ori ajustate dup\u0103 evenimentele care ne-au redat libertatea de exprimare. \u0218tefan Negri\u0219an nu pretinde c\u0103 \u0219i-a ascuns manuscrisul, \u00een a\u0219teptarea unor vremuri mai bune, care s\u0103-i permit\u0103 publicarea; el scrie la peste un sfert de veac distan\u021b\u0103 despre o perioad\u0103 \u00eentunecat\u0103 din istoria \u021b\u0103rii, despre condi\u021bia intelectualului \u00een comunism, despre nevoia de exprimare \u0219i despre tehnicile inumane de disolu\u021bie a personalit\u0103\u021bii folosite \u00een spa\u021biul concentra\u021bionar care era Rom\u00e2nia de atunci. Pentru aceasta nu-i nevoie de justific\u0103ri moral-politice, ci doar de memorie \u0219i de talent narativ.
\nT\u00e2n\u0103rul inginer silvic din \u201eMor\u021bii no\u0219tri cumsecade\u201d, aflat \u00een vizorul securit\u0103\u021bii, este \u201eprelucrat\u201d dup\u0103 metode \u00eemprumutate de la kaghebi\u0219tii din imperiul ro\u0219u vecin: i se d\u0103 un loc de munc\u0103 for\u021bat (\u0219efia periculoas\u0103 a unui depozit de lemne), un anturaj dubios (to\u021bi subordona\u021bii sunt turn\u0103tori\/ informatori), este \u021binut \u00een mizerie \u0219i supravegheat zi \u0219i noapte, nu pentru c\u0103 ar fi fost un agitator\/ un du\u0219man al cuceririlor revolu\u021bionare \u0219i al omului multilateral dezvoltat al partidului unic, ci pentru c\u0103 scrie, pentru c\u0103 are talent \u0219i-l folose\u0219te \u00een lucr\u0103ri care nu oglindesc realit\u0103\u021bile impuse prin teze \u0219i congrese de un conduc\u0103tor analfabet, ci ni\u0219te lumi imaginare, care se sustrag v\u00e2rstelor cretiniz\u0103rii generalizate. Matei Drogeanu scrie \u201eUn veac de singur\u0103tate\u201d, un alt veac de singur\u0103tate, confec\u021bioneaz\u0103 un univers \u00een care nu se simte confortabil, dar care este produsul decant\u0103rii artistice a realit\u0103\u021bii. Fabuloas\u0103, confuz\u0103, de o cruzime f\u0103r\u0103 egal, epopeea Fantiliadei vine s\u0103 compenseze mirosul de putred, de l\u0103turi, de porci crescu\u021bi ilegal \u00een spatele depozitului, pentru \u0219tabii m\u0103run\u021bi ai regimului. Tr\u0103nc\u0103neala despre nimicuri a angaja\u021bilor pu\u0219i s\u0103-l spioneze nu-l intereseaz\u0103 pe t\u00e2n\u0103rul scriitor, \u201esub fruntea c\u0103ruia, \u00een spatele ochilor \u00eenchi\u0219i deja se mi\u0219cau alte personaje, la \u00eenceput cu sfial\u0103, apoi, pe m\u0103sur\u0103 ce se limpezea decorul, dup\u0103 ce se \u00eenchegau gesturile, oamenii s\u0103i, cum \u00eei numea \u00een str\u0103funduri cu m\u00e2ndrie debordant\u0103,, \u00eenghi\u021bindu-\u0219i nodul din g\u00e2t, oamenii s\u0103i deveneau activi, bine contura\u021bi, expresivi chiar, extrem de dinamici, o lume adev\u0103rat\u0103 supus\u0103 unor reguli pe care numai el, Matei, le stabilea, schimb\u00e2ndu-le c\u00e2nd evolu\u021bia o cerea, dar o lume coerent\u0103, nicicum mixtura asta de \u00eempu\u021biciune \u0219i duhori \u00een care se zv\u00e2rcoleau porcii pentru un \u0219tiulete \u00eenh\u0103\u021bat agresiv dintre picioarele altor porci b\u0103l\u0103cindu-se \u00een mla\u0219tina de fecale\u201d (pag. 18).
\nMaiorul care-l \u021bine sub lup\u0103 pe Matei Drogeanu este un produs tipic al epocii: vede peste tot du\u0219mani ai poporului \u0219i literatur\u0103 subversiv\u0103, creatori care nu coopereaz\u0103 ori sunt reticen\u021bi fa\u021b\u0103 de regimul ceau\u0219ist, rebuturi care trebuie refolosite\/ recondi\u021bionate cumva, pentru bun\u0103starea \u00eentregului popor. Lec\u021bia despre art\u0103 pe care i-o serve\u0219te lui Matei este de un umor involuntar: \u201ePrezentul e al nostru, p\u0103durare, istoria apar\u021bine unor r\u00e2m\u0103tori cu r\u00e2tul \u00een h\u00e2rtii, uneori dau verdicte de care te umfl\u0103 r\u00e2sul. \u0218i \u0219tii ceva, nu conteaz\u0103 ce ai vrut s\u0103 spui, \u00een definitiv, dac\u0103 transmi\u021bi un mesaj, f\u0103-o limpede, f\u0103r\u0103 dedesubturi \u0219i interpret\u0103ri. Interpret\u0103rile sunt periculoase, p\u0103durare. Ce interpretare subversiv\u0103 po\u021bi da poeziilor domnului Adrian P\u0103unescu, atunci c\u00e2nd le recit\u0103 pe stadioane \u0219i \u00eenfierb\u00e2nt\u0103 masele? Mesajul patriotic e at\u00e2t de limpede, patriotismul tr\u0103ie\u0219te ad\u00e2nc \u00een poporul acesta \u0219i e nevoie de poe\u021bi ca domnul P\u0103unescu s\u0103-l men\u021bin\u0103 viu. Nu se poate s\u0103 nu-\u021bi r\u00e2m\u00e2n\u0103 \u00een cap, m\u0103car de la televizor, ritmul b\u0103tut cu pumnul \u00een aer \u201ePoporul! Ceau\u0219escu! Rom\u00e2nia!\u201d, s\u0103 nu te \u00eenfioare o emo\u021bie aparte, s\u0103 nu se mi\u0219te ceva \u00een str\u0103fundul t\u0103u, o str\u00e2ngere de inim\u0103, acela e patriotismul care se treze\u0219te din somnolen\u021b\u0103, p\u0103durare. \u201ePoporul! Ceau\u0219escu! Rom\u00e2nia!\u201d E ca Sf\u00e2nta Treime. A\u0219a ceva nu tr\u0103dezi, nu-\u021bi tr\u0103dezi neamul, conduc\u0103torul \u0219i patria\u201d (p.70-71).
\nPrelucrarea artistic\u0103 \u00een spiritul fostei securit\u0103\u021bi nu d\u0103 roade: t\u00e2n\u0103rul inginer nu are televizor, nu merge la cenaclu, n-are prieteni \u0219i nici familie care s\u0103-l \u021bin\u0103 din scurt; ve\u0219nic \u00eenfometat (este hr\u0103nit de T\u0103n\u0103sie doar cu conserve \u0219i mizerii, \u0219i acelea procurate pe sub m\u00e2n\u0103), ne\u00eengrijit, incapabil s\u0103 mai deosebeasc\u0103 realitatea de co\u0219marurile lui nocturne\/ diurne, se autodistruge \u00een atmosfera irespirabil\u0103 a spa\u021biului de deten\u021bie; c\u0103ci locul s\u0103u de munc\u0103 seam\u0103n\u0103 izbitor cu o \u00eenchisoare din care se poate evada doar \u00een g\u00e2nd \u0219i, uneori, nici acolo.
\n\u0218tefan Negri\u0219an este un povestitor de prim\u0103 m\u00e2n\u0103, \u0219tie s\u0103 construiasc\u0103 personaje aflate la limit\u0103 \u0219i s\u0103 men\u021bin\u0103 starea de tensiune epic\u0103 absolut necesar\u0103 \u00eentr-un roman care are ca subiect moartea unui creator de lumi ideale. Pagini \u00eentregi din roman sunt focalizate pe rela\u021bia lui Matei cu sus\u021bin\u0103torii\/ agen\u021bii m\u0103run\u021bi \u0219i la\u0219i ai regimului, recruta\u021bi dintre oamenii de la care ar fi fost de a\u0219teptat un minimum de compasiune \u0219i solidaritate. Scenele din restaurantul unde inginerul, printr-o \u00eenscenare tipic\u0103 securit\u0103\u021bii, este acuzat de be\u021bie, viol \u0219i comportament huliganic, demonstreaz\u0103 complicitatea celorlal\u021bi \u2013 oameni simpli \u0219i nec\u0103ji\u021bi, \u00een fond, speria\u021bi de ceea ce li s-ar putea \u00eent\u00e2mpla \u0219i lor, dac\u0103 ar fi lua\u021bi \u00een eviden\u021ba \u201eorganelor\u201d – cu reprezenta\u021bii regimului opresiv. Chelneri\u021ba minte, mint to\u021bi consumatorii din local, mint \u0219i \u021biganii agresori, mint \u0219i mili\u021bienii, singurul care nu minte \u00een acel moment \u0219i pune lucrurile la punct este, culmea, maiorul de pompieri (nume de cod pentru serviciul de securitate): \u201eDar lui Matei \u00eei \u021biuia \u00eentruna urechea dreapt\u0103 precum \u021bip\u0103tul locomotivei, \u00eei tremurau picioarele sl\u0103bite \u0219i nesigure, \u00eenc\u00e2t se sprijinea de bu\u0219teni, nu-\u0219i mai amintea nicicum tot ce declarase p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd \u00een birou a intrat maiorul de pompieri \u0219i le-a spus mili\u021bienilor acesta e al meu, nu v-am dat voie s\u0103-l rupe\u021bi \u00een halul acesta, hai, p\u0103durare, \u0219i s-au urcat \u00een Dacia ruginit\u0103 \u0219i stropit\u0103 de porumbei\u201d (pag. 142-143).
\nFinalul romanului este sinistru, dar previzibil pentru cititorul care a trecut prin epoca de aur: de acolo se putea evada doar prin foc (Matei \u00ee\u0219i arde manuscrisul), prin sinucidere ori asasinat. Ucis moral, torturat psihic, scriitorului incapabil s\u0103 scrie pe linie i se \u00eensceneaz\u0103 o moarte mizerabil\u0103 \u0219i stupid\u0103, simbolic\u0103 pentru condi\u021bia creatorului autentic \u00een comunism. Meritul lui \u0218tefan Negri\u0219an nu const\u0103 \u00een dezv\u0103luirea unor realit\u0103\u021bi uitate acum (sau doar trecute cu vederea), ci \u00een reconstituirea (fidel\u0103, f\u0103r\u0103 exager\u0103ri \u0219i f\u0103r\u0103 inten\u021bii vindicative) a unui spa\u021biu concentra\u021bionar pe care memoria colectiv\u0103 tinde s\u0103-l minimalizeze \u0219i, chiar, \u00eentr-un mod inexplicabil, s\u0103-l edulcoreze (\u00eenc\u0103 se mai aud \u00een patrie vocifer\u0103ri de genul \u201eera mai bine \u00eenainte\u201d). Nu, nu era mai bine \u0219i, din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, este necesar ca un scriitor ne\u00eenregimentat politic s\u0103 ne aduc\u0103 aminte de acest lucru.<\/p>\n


\n Tudor CICU<\/strong>
\n\"\"

Partitur\u0103 de iarn\u0103<\/strong><\/p>\n

Pe partitura iernii Renoir pict\u0103 de-un veac
\nCu m\u00e2n\u0103 de maestru o leb\u0103d\u0103 \u0219i-un lac.
\nPrivind uimit tabloul, Ceaikovski inspirat
\n\u00centr-un balet transpune ce \u00eengerii-au livrat.<\/p>\n

Trude\u0219te prin cuvinte-odat\u0103 un poet,
\nLev Ivanov, \u00een trans\u0103 \u0219i scrie un libret
\nCu ni\u0219te elfi din basme \u00een dansul \u00eempletit
\nCu c\u00e2teva prin\u021bese dintr-un t\u0103r\u00e2m vr\u0103jit.<\/p>\n

Noi ce gr\u0103bi\u021bi privit-am sub cerul temnicer,
\n\u0218tim ce idile neaua, ori alte v\u0103mi din cer
\nSub luna \u00een p\u0103trar \u0219i v\u00e2nt iscat din munte,
\nFuri\u0219, ne-a dat tr\u0103d\u0103rii s\u0103rutul lor pe frunte?<\/p>\n


\nDiana Adriana MATEI<\/strong>
\n\"\"

Nori de g\u00e2nduri<\/strong><\/p>\n

Dac\u0103 \u015fi g\u00e2ndurile noastre
\n\u015fi-ar vorbi am fi
\nunul zero<\/p>\n

Dac\u0103 zero
\nar tinde spre unu
\ncuvintele lor ar \u00eencepe
\ns\u0103 se s\u0103rute p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd ar deveni
\nun singur g\u00e2nd
\nun singur c\u00e2nt
\n\u00een care noi abia
\nne \u00eenv\u0103\u0163\u0103m a fi
\ncopii<\/p>\n

Hai s\u0103 \u00eempingem c\u00e2mpiile
\ns\u0103 curg\u0103 la vale
\ntoat\u0103 desimea spicului de gr\u00e2u,
\nun fel de-a ne transmite
\npielea de pe bra\u0163e
\ninimilor raze<\/p>\n

pe-un leg\u0103nat de nor s\u0103 vii
\nprunc adormit pe piept s\u0103-mi fii
\nfloare, ploaie, secet\u0103
\ntandr\u0103, suav\u0103 secer\u0103<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Irina Amalia B\u0102C\u0102UANU O poezie ca o roman\u021b\u0103 \u00cen volumul de versuri \u201eEmpatie\u201d, versurile Anei-Maria Moraru sunt \u00eenc\u0103rcate de o<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16004"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=16004"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16004\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":16011,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16004\/revisions\/16011"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=16004"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=16004"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=16004"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}