S\u0102 CINSTIM MO\u0218TENIREA CULTURAL\u0102 \u0218I S\u0102 AP\u0102R\u0102M VALORILE NA\u021aIONALE ALE POPORULUI ROM\u00c2N<\/p>\n
de Vasile GHINEA
\n\t S\u00e2mb\u0103t\u0103, 18 septembrie, \u0219edin\u021ba Cenaclului literar-artistic \u201eAlexandru Sihleanu\u201d de la Centrul Cultural \u201eFlorica Cristoforeanu\u201d din R\u00e2mnicu S\u0103rat a debutat, cu momentul in memoriam Matinc\u0103 Costea.
\n\t\u201e(Unor actori) Roluri cu seriale proaste,\/ C\u00e2nd prive\u0219ti te ia fiori,\/ Tineri cu c\u0103r\u0103ri \u00eenguste\/ Nu se pot numi actori! (Capra soacrei) Avea, avea, ce n-a avut,\/ Acum chiar are-o capr\u0103,\/ I-a dat-o soacra cu-mprumut,\/ S\u0103 n-o mai cread\u0103\u2026 acr\u0103! (Beizadeaua) L-a\u021bi v\u0103zut pe domnu\u02bc Dragu\/ Cu cravat\u0103 \u0219i la \u021bol?\/ Un b\u0103iat precum \u00eei fragu,\/ Dar s\u0103 \u0219ti\u021bi, \u00eei Dragu gol!\u201d (Dumitru Hangu)
\n\t\u201ePeste \u0219ase s\u0103pt\u0103m\u00e2ni se va \u00eemplini un an de la desp\u0103r\u021birea de maestrul Aghean\u0103. Prietenul nostru era o \u201ecomoar\u0103\u201d pentru familia sa, pentru vecinii s\u0103i, pentru cunoscu\u021bii s\u0103i, pentru Cenaclul \u201eAlexandru Sihleanu\u201d, pentru participan\u021bii la activit\u0103\u021bile ASCIOR Buz\u0103u \u0219i pentru to\u021bi cei din loca\u021biile la care a fost invitat. Remarca\u021bi c\u00e2t de mul\u021bi prieteni avea? Dar \u0219i Dumnezeu l-a pl\u0103cut pe \u201etata\u201d (cum a fost el numit \u00een familie). Lui Dumnezeu I-a pl\u0103cut \u0219i muzica sa frumoas\u0103, sincer\u0103, deosebit\u0103! Aghean\u0103 a fost \u201eregele optimismului\u201d\u2026 \u0219i nu cred c\u0103 va fi c\u00e2ndva egalat! El \u00eensu\u0219i a declarat \u00eentr-o epigram\u0103: \u201eC\u00e2nd ne \u00eent\u00e2lnim la cenaclu\/ De nimic mie nu-mi pas\u0103;\/ C\u00e2nt \u0219i dulce, c\u00e2nt \u0219i acru!\/ Durerea mea o las acas\u0103!\u201d Numele s\u0103u r\u0103m\u00e2ne indisolubil legat de activit\u0103\u021bile culturale din R\u00e2mnicu S\u0103rat, Buz\u0103u \u0219i din multe alte localit\u0103\u021bi. Marele nostru coleg \u0219i prieten va r\u0103m\u00e2ne \u00een amintirile noastre \u0219i ca un fin umorist \u0219i observator al viciilor din comunitate: \u201eFumul \u00eel tai cu cu\u021bitul,\/ Vinul curge \u00een pahare\/ \u0218i din to\u021bi ce sunt \u00een cr\u00e2\u0219m\u0103\/ Doar masa mai e-n picioare.\u201d Modestia maestrului a devenit arhicunoscut\u0103. Nu se \u201ev\u0103ic\u0103rea\u201d niciodat\u0103, chiar f\u0103cea glume pun\u00e2nd \u00een epigrame fapte cunoscute de to\u021bi: \u201eUnii \u00ee\u0219i p\u0103streaz\u0103 banii\/ \u00cen dolari, euro, lire,\/ Numai eu, c\u0103 sunt s\u0103rac,\/ \u00cei p\u0103strez \u00een\u2026 amintire!\u201d Cu o putere de observa\u021bie ascu\u021bit\u0103 prietenul analiza starea social din jurul s\u0103u: \u201eDisp\u0103rur\u0103 de pe steag\/ Mun\u021bi, p\u0103duri, c\u00e2mpii \u0219i lanul\u2026\/ Dar au mai r\u0103mas \u00een minte\/ Secera \u0219i cu ciocanul!\u201d Mi se pare uimitoare prezicerea maestrului, cu un an \u00een urm\u0103, referitoare la demagogia ale\u0219ilor no\u0219tri, la ajustarea pensiilor: \u201eV\u0103 vom m\u0103ri pensioara\/ S\u0103 duce\u021bi un trai decent!\/ Ne-au m\u0103rit-o, a\u0219a, \u00een fug\u0103,\/ Am v\u0103zut din nou, o dung\u0103!\u201d \u00cenregistr\u0103m cu to\u021bii o mare \u0219i de ne\u00eenlocuit pierdere! Ne va lipsi z\u00e2mbetul maestrului, vorbele sale de spirit, neegalabila sa muzic\u0103, imensa sa d\u0103ruire culturii \u0219i colectivit\u0103\u021bii. Prietenia lui m-a onorat. Triste\u021bea plec\u0103rii dintre noi a maestrului pare de necrezut! El era cel care aducea buna dispozi\u021bie \u00een mijlocul colectivului \u00eempreun\u0103 cu Matinc\u0103, iar acum lipsa acestora creeaz\u0103 contrariul. Transmit condolean\u021be familiei c\u0103reia ne al\u0103tur\u0103m cu g\u00e2ndurile \u0219i sentimentele pline de regret pentru absen\u021ba celor doi \u0219i vom p\u0103stra totdeauna vie amintirea lor. Dumnezeu s\u0103-i odihneasc\u0103!\u201d (Mihai Doina)
\n\t\u201e(Poft\u0103) Bun e vinul cu paharul\/ \u0218i mai bun c\u00e2nd bei cu cana,\/ \u00cens\u0103, cel mai bun e vinul\/ Ce \u00eel bei cu damigeana! (Filozofie bahic\u0103) La poman\u0103 bea de toate,\/ Expun\u00e2nd ideile:\/ – Mor\u021bii sunt cu mor\u021bii, frate,\/ Viii sunt… cu viile! (Rubedenii) Sunt rude, fel-de-fel \u00een lume\/ Oftez, privind la ale noastre:\/ De ce au al\u021bii neamuri bune,\/ Iar noi, at\u00e2tea neamuri proaste? (Asigurare) Atunci c\u00e2nd mergi s\u0103 te asiguri,\/ Ei \u00ee\u021bi promit frumos, de toate,\/ Dar banii, c\u00e2nd \u00eencepi s\u0103-i numeri,\/ Vezi c\u0103 \u021bi-au luat din ei, jumate!\u201d (Lauren\u021biu Turcu)
\n\tA urmat lectorul de serviciu, Mihai Doina cu materialul \u201eExcursie \u00een\u2026 trecutul uitat (expunere interactiv\u0103)\u201d. V\u0103 oferim lectura: \u201eVe\u0219nicia s-a n\u0103scut la sat declara Lucian Blaga \u00een lucrarea \u201eSufletul satului\u201d. Cel pu\u021bin pentru aceste cuvinte l-a\u0219 a\u0219eza pe scriitor l\u00e2ng\u0103 Eminescu, dar mi-e team\u0103 c\u0103 va fi \u0219i el declarat \u201edep\u0103\u0219it de mileniul trei\u201d- epoc\u0103 supermodernist\u0103! Tulbur\u0103toarele cuvinte ale lui Blaga m\u0103 surprind prin simplitatea \u0219i limpezimea cu care exprim\u0103 un adev\u0103r mereu prezent la noi, de parc\u0103 le-am fi rostit noi \u00een\u0219ine! \u00cen\u021beleg prin \u201eve\u0219nicie\u201d existen\u021ba noastr\u0103 de milenii\u2026 \u0219i spa\u021biul nostru mioritic, iar prin \u201esat\u201d- \u021b\u0103ranul rom\u00e2n. Simion Mehedin\u021bi define\u0219te: \u201esatul este singura aristocra\u021bie de ras\u0103 \u0219i de suflet a Rom\u00e2niei\u201d. Nu exist\u0103 nimic \u00een acest spa\u021biu care s\u0103 nu aib\u0103 originea \u00een tulpina \u021b\u0103r\u0103neasc\u0103. Aceast\u0103 tulpin\u0103 \u00ee\u0219i \u00eentinde r\u0103d\u0103cinile \u00een mul\u021bimea veacurilor \u0219i este izvorul a tot ce s-a \u00eenf\u0103ptuit pe acest \u201epicior de plai\u201d. V\u0103 \u00eentreb: cine erau osta\u0219ii lui Decebal\u2026 \u0219i chiar el \u00eensu\u0219i? Erau \u021b\u0103ranii care uneori erau nevoi\u021bi s\u0103 lase \u201eun timp\u201d plugul \u0219i s\u0103 apuce ghioaga (b\u00e2ta) pentru a duce greul luptei, pentru ca din nou s\u0103 ia plugul \u0219i s\u0103-\u0219i reia via\u021ba lini\u0219tit\u0103. \u00cen vremuri de r\u0103gaz au creat frumuse\u021bile eterne ale Miori\u021bei, ale Vorone\u021bului, ale \u0219tergarului \u0219i costumului popular rom\u00e2nesc sau ale doinelor de jale. (…) Dotat cu talent artistic, spirit practic \u0219i gust pentru frumos, rom\u00e2nul \u0219i-a creat singur uneltele gospod\u0103re\u0219ti \u0219i le-a personalizat cum s-a priceput, rezult\u00e2nd opera artistice: m\u0103 g\u00e2ndesc la vasele de ol\u0103rit de tot felul, la furcile de tors \u0219i la lingurele de lemn cu care se m\u00e2ndresc azi muzeele\u2026, la por\u021bile cur\u021bilor care fac invidioase arcele de triumf, etc\u2026 Crea\u021biile populare fac valuri \u0219i \u00een afara \u021b\u0103rii! Str\u0103inii apreciaz\u0103 aceste crea\u021bii mai mult dec\u00e2t concet\u0103\u021benii creatorilor! Un exemplu \u00eel ofer\u0103 ia rom\u00e2neasc\u0103 \u00een toate variantele din \u00eentreaga \u021bar\u0103: a trebuit s\u0103 ajung\u0103 la Paris, s\u0103 o \u00eendr\u0103geasc\u0103 fran\u021buzoaicele \u0219i creatoarele de mod\u0103 europene, pentru a se \u00eentoarce \u00een Rom\u00e2nia ca inspira\u021bie a modei, \u0219i cu team\u0103 plus precau\u021bie s\u0103 o \u00eembrace rom\u00e2ncele. Crea\u021biile unor renumi\u021bi designeri europeni, ori din alte continente, sunt inspirate din motivele ornamentelor de pe ie. Mare p\u0103cat c\u0103 s-a scos la pensie obiceiul de a crea \u00een familie, acas\u0103, costumul popular! Dar nici transferul muncii manuale la tehnologiile electronice nu aduce scuz\u0103 abandon\u0103rii r\u0103zboiului de \u021besut, ori a lucrului la gherghef. Am v\u0103zut la un t\u00e2rg s\u0103pt\u0103m\u00e2nal din Lop\u0103tari, jud. Buz\u0103u, costum popular b\u0103rb\u0103tesc pictat, care la prima sp\u0103lare \u00ee\u0219i pierde ornamentele; deci s\u0103 nu se spele niciodat\u0103 costumul! Atunci nici s\u0103 nu se \u00eembrace! A\u0219a am ajuns, s\u0103 ne p\u0103c\u0103lim unii pe al\u021bii! A plecat din lumea noastr\u0103 \u0219i tradi\u021bionala clac\u0103. \u00cen epoca feudal\u0103 claca era o munc\u0103 gratuit\u0103, obligatorie, \u00een folosul st\u0103p\u00e2nului mo\u0219iei. Adus\u0103 la zilele noastre, claca era munc\u0103 colectiv\u0103, benevol\u0103, pe care o f\u0103ceau \u021b\u0103ranii pentru a ajuta un cons\u0103tean; munca era \u00eenso\u021bit\u0103 de o mic\u0103 petrecere cu glume, povestiri, c\u00e2ntece, cimilituri (ghicitori), scenete. Pentru c\u0103 numele \u201eclac\u0103\u201d era din epoca feudal\u0103, \u0219mecherii l-au \u00eengropat, \u00eenlocuindu-l cu \u201e\u0219ez\u0103toare\u201d. \u0218ez\u0103toarea era o reuniune de vecini, rude, prieteni, pentru a lucra \u00eempreun\u0103, povestind, ori spun\u00e2nd glume, ghicitori, c\u00e2nt\u00e2nd. C\u00e2nd eram \u00een activitate aveam ocazia s\u0103 v\u0103d \u00een Bucovina sau \u00een zonele de munte, vecini care se ajutau la cositul nutre\u021bului pentru animale, dar asta nu seam\u0103n\u0103 a clac\u0103 sau \u0219ez\u0103toare! \u00cens\u0103 rar, ani \u00een urm\u0103, vedeam pe scen\u0103 o \u0219ez\u0103toare cultural-educativ\u0103 din programele unor centre culturale, dar acestea erau regizate \u0219i pierdeau valoarea spontaneit\u0103\u021bii! S\u0103 ne imagin\u0103m c\u0103 suntem la o \u0219ez\u0103toare adev\u0103rat\u0103, aici la Clubul Femina. Improviz\u0103m un program cultural (de aceea am precizat la \u00eenceput c\u0103 expunerea este interactiv\u0103). Eu nu o s\u0103 c\u00e2nt, deoarece c\u00e2nt at\u00e2t de r\u0103u \u00eenc\u00e2t ve\u021bi fugi afar\u0103 \u0219i a\u0219 r\u0103m\u00e2ne singur \u00een sal\u0103. Dar spun o ghicitoare, iar cine o ghice\u0219te va spune o alt\u0103 ghicitoare, o glum\u0103, o poezie, ori un c\u00e2ntec\u2026 De acord? Nu accept refuzul! \u00cencep cu o ghicitoare: am trei mere acri\u0219oare,\/ fr\u0103\u021biorul meu \u00eemi cere\/ ca s\u0103-i dau lui dou\u0103 mere.\/ Acum cine \u0219tie\/ c\u00e2te mi-au r\u0103mas mie?! To\u021bi a\u021bi r\u0103spuns \u201eunu\u201d,\/ Dar nu mi-a r\u0103mas niciunul,\/ c\u0103 de fric\u0103 s\u0103 nu vin\u0103 iar\u0103\/ \u0219i pe ultimul s\u0103-l cear\u0103\/ l-am \u00eenghi\u021bit!\/\u201d (\u2026) Dl Mihai Doina d\u0103 dovad\u0103 de un puternic sentiment patriotic \u00een ceea ce scrie \u0219i reu\u0219e\u0219te s\u0103 se documenteze \u00een aceea\u0219i m\u0103sur\u0103 reu\u0219ind s\u0103 sus\u021bin\u0103 titlul lucr\u0103rii \u0219i cu sim\u021bul umorului. S\u0103 ne mai \u00eent\u00e2lnim \u00een aceea\u0219i postur\u0103! Mul\u021bi ani cu s\u0103n\u0103tate!
\n\t\u201e\u00cencep \u0219i eu cu o ghicitoare \u00een aceast\u0103 \u201e\u0219ez\u0103toare literar\u0103\u201d: Cine este autorul poeziei \u201eDoin\u0103, doin\u0103, c\u00e2ntec dulce\u2026\u201d Legat de lectorul de serviciu pot s\u0103-mi exprim admira\u021bia pentru ceea ce a servit membrilor Cenaclului \u201eAlexandru Sihleanu\u201d \u0219i este vorba de acest cocteil literar prin care ne-a prezentat un \u201efilm istoric\u201d cu personaje diverse din aproape toate domeniile. Expunerea a fost deosebit de interesant\u0103, de asemenea ideea de a prezenta \u00een acest format de \u0219ez\u0103toare tradi\u021biile rom\u00e2ne\u0219ti. Subliniez c\u0103 dl Doina prin ce ne-a prezentat ast\u0103zi ne-a produs o excursie \u00een timp \u0219i spa\u021biu, cu farmecul caracteristic dlui Doina, farmecul de narator. \u00cei doresc s\u0103 men\u021bin\u0103 \u0219i s\u0103 dea \u00een continuare aten\u021bie tradi\u021biilor foarte frumoase ale poporului rom\u00e2n. \u00cel mai invit\u0103m \u00een cadrul cenaclului. S\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u0219i d\u00e2nsul \u00eempreun\u0103 cu membrii cenaclului!\u201d (Adrian C\u00e2mpeanu)
\n\t\u201eDl col. Doina a reu\u0219it s\u0103 demonstreze, \u00eenc\u0103 odat\u0103 c\u0103 civiliza\u021bia \u0219i cultura nu au ap\u0103rut odat\u0103 cu noi. Cei de ast\u0103zi suntem mo\u0219tenitorii marilor valori pe care le-a dat neamul rom\u00e2nesc. Valorile adev\u0103rate sunt cele care se ofer\u0103 tuturor f\u0103r\u0103 a fi cerut dreptul de autor sau de \u00eent\u00e2ietate. Oamenii de cultur\u0103 au oferit din prea plinul sufletului lor \u0219i acest prea plin a f\u0103cut parte din totdeauna din fiin\u021ba neamului nostru. De acolo a plecat \u201eMiori\u021ba\u201d, de acolo a plecat \u201eDoina\u201d, de acolo a plecat \u0218tefan cel Mare, de acolo a plecat Eminescu. Rom\u00e2nul a \u0219tiut s\u0103 iubeasc\u0103, s\u0103 munceasc\u0103 \u0219i s\u0103 lupte pentru ap\u0103rarea valorilor sale na\u021bionale. Se cuvine s\u0103 avem permanent \u00een minte aceste valori pentru c\u0103 doar prin ele am devenit \u0219i suntem ceea ce suntem. Felicit autorul \u0219i m\u0103 bucur s\u0103 constat c\u0103 nu s-a dezis de sine aduc\u00e2ndu-ne \u00een fa\u021b\u0103, ca \u0219i alt\u0103 dat\u0103, o expunere de \u00eenalt\u0103 calitate.\u201d (Lauren\u021biu Turcu)
\n\t\u201eDl Doina porne\u0219te de la ni\u0219te tradi\u021bii populare, cum este claca, \u0219ez\u0103toarea, ele av\u00e2nd rolul de a \u00eenfrumuse\u021ba anumite activit\u0103\u021bi ale \u021b\u0103ranilor. La noi, s-a mo\u0219tenit claca \u0219i actual are o alt\u0103 formulare. Claca nu mai este \u00een avantajul colectivit\u0103\u021bii, ci a unei persoane. O anecdot\u0103 actual\u0103 este urm\u0103toarea: doi tineri c\u0103s\u0103tori\u021bi se hot\u0103r\u0103sc s\u0103 petreac\u0103 concediul separat, plec\u00e2nd \u00een destina\u021bii diferite. Nu mic\u0103 le-a fost mirarea c\u00e2nd s-au trezit fa\u021b\u0103 \u00een fa\u021b\u0103 \u00een Grecia, la mare. Este bine venit\u0103 lucrarea dlui Doina pentru c\u0103 face o prezentare a tradi\u021biilor rom\u00e2ne\u0219ti.\u201d (Dumitru Barda\u0219)
\n\t\u201eFelicit\u0103ri dlui col Doina pentru materialul prezentat ast\u0103zi! Este o adev\u0103rat\u0103 enciclopedie. Ne-a prezentat un document despre tradi\u021biile rom\u00e2ne\u0219ti de care suntem m\u00e2ndri \u0219i \u00eencerc\u0103m s\u0103 nu le uit\u0103m pentru c\u0103 prezint\u0103 zestrea spiritual\u0103 a poporului nostru. \u00cel apreciez foarte mult \u0219i pentru omagiul adus so\u021bului meu \u00een g\u00e2nduri \u0219i cuvinte, men\u021bin\u00e2ndu-i memoria vie. \u00cei doresc mult\u0103 s\u0103n\u0103tate! D\u00e2nsul ne aduce \u00eentotdeauna informa\u021bii despre trecutul nostru istoric.\u201d (Frusina Aghean\u0103)
\n\t\u201e\u00cencep cu o ghicitoare: \u201eDou\u0103 fete poart\u0103 salb\u0103.\/ Una neagr\u0103, alta alb\u0103.\/ Ne-ncetat se tot gonesc\/ \u0218i \u00een veci nu se g\u0103sesc\u2026\u201d Revenind la \u0219edin\u021ba Cenaclului \u201eAlexandru Sihleanu\u201d, respectiv lectorul de serviciu \u00een persoana dlui col Doina, ne-a purtat \u00eentr-o c\u0103l\u0103torie tradi\u021bional\u0103. Mi-a pl\u0103cut ideea de clac\u0103 interactiv\u0103 \u0219i o a\u0219tept pe urm\u0103toarea.\u201d (Denisa Panait)
\n\tS\u00e2mb\u0103t\u0103, 25 septembrie, \u00eencep\u00e2nd cu ora 11:00, lectorul de serviciu al \u0219edin\u021bei Cenaclului \u201eAlexandru Sihleanu\u201d va fi Cristi Rusin. V\u0103 a\u0219tept\u0103m, cu drag! <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
S\u0102 CINSTIM MO\u0218TENIREA CULTURAL\u0102 \u0218I S\u0102 AP\u0102R\u0102M VALORILE NA\u021aIONALE ALE POPORULUI ROM\u00c2N de Vasile GHINEA S\u00e2mb\u0103t\u0103, 18 septembrie, \u0219edin\u021ba Cenaclului<\/p>\n","protected":false},"author":15,"featured_media":6760,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[307,7],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16000"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/15"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=16000"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16000\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":16003,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/16000\/revisions\/16003"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/6760"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=16000"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=16000"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=16000"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}