{"id":15995,"date":"2021-09-22T13:34:48","date_gmt":"2021-09-22T10:34:48","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=15995"},"modified":"2021-09-22T13:38:22","modified_gmt":"2021-09-22T10:38:22","slug":"spatii-culturale-nr-50-10","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=15995","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 50 (10)"},"content":{"rendered":"

C\u0103r\u021bi prezentate de:<\/strong><\/p>\n

Valentin POPA <\/strong>
\n\"\"

Angela Burtea, Destine<\/strong><\/p>\n

\tScriitoarea br\u0103ileanc\u0103, Angela Burtea, a revenit \u00een actualitatea literar\u0103 cu un nou volum, intitulat Destine (Editura \u201eArmonii culturale\u201d, Adjud, 2016, 202 pagini). Avem \u00een fa\u021b\u0103 romanul cel mai bine realizat din cele pe care ni le-a oferit p\u00e2n\u0103 acum autoarea, specializat\u0103 oarecum \u00een nara\u021biuni pe tema iubirii.
\nPrimul dintre ele, Fr\u00e2nturi de suflet (Editura Edmund, Br\u0103ila, 2008) dezvolt\u0103 o poveste de dragoste dintre un b\u0103rbat c\u0103s\u0103torit (medic apreciat \u00een comunitatea lui) \u015fi o actri\u0163\u0103. Al doilea roman, Zamfira (Editura Edmund, 2011), are ca subiect narativ iubirea unei \u00eenv\u0103\u0163\u0103toare de \u0163ar\u0103 pentru un b\u0103rbat (iar\u0103\u015fi c\u0103s\u0103torit) care i-a fost c\u00e2ndva prima dragoste, dar de care continu\u0103 s\u0103 fug\u0103, refuz\u00e2ndu-\u015fi parc\u0103 dreptul la \u00eemplinire pe plan sentimental.
\n\t\u00cen cea de-a treia carte, iubirea invadeaz\u0103 chiar titlul (Mirajul iubirii, Editura \u201eArmonii culturale\u201d, Adjud, 2013), pentru c\u0103 problematica erotic\u0103 \u00eendepline\u0219te rolul de liant al nara\u0163iunilor. Dar, ca \u015fi \u00een celelalte romane, dragostea romantic\u0103 nu dispune de puritatea care-i inspir\u0103 pe poe\u0163i, e o dragoste vinovat\u0103, ce marcheaz\u0103 evolu\u021biile personajelor.
\n\t\u00cen cel de-al patrulea roman, Destine, autoarea las\u0103 pe plan secund tema iubirii, ridic\u00e2nd pe prim plan problema social\u0103 a resurselor formative ale unei familii \u00eempov\u0103rate de nevoi.
\n\tCa \u0219i \u00een celelalte romane, \u0219i aici personajul principal este o femeie, Analia (Lioara, Lia, cum este strigat\u0103 de diverse personaje), care dovede\u0219te \u00eenc\u0103 din primii ani de \u0219coal\u0103 calit\u0103\u021bi intelectuale deosebite ce o fac s\u0103 str\u0103luceasc\u0103 \u00een ochii profesorilor, reu\u0219ite ce o determin\u0103 s\u0103 aspire spre o condi\u021bie socio-profesional\u0103 superioar\u0103, \u00een ciuda condi\u021biilor potrivnice din familie.
\n\t\u00cen conturarea destinului acestei femei, autoarea realizeaz\u0103 (\u00een schi\u021b\u0103) o saga de familie, din care afl\u0103m c\u0103 r\u0103d\u0103cinile ei sunt dintr-o zon\u0103 diferit\u0103 de a majorit\u0103\u021bii localnicilor dintr-o comunitate rural\u0103 din Moldova. Bunicul ei din partea mamei fusese notar priceput \u0219i bun gospodar, care a reu\u0219it s\u0103 realizeze o gospod\u0103rie prosper\u0103. Moare \u00eens\u0103 \u00een plin\u0103 putere, iar fiica, aflat\u0103 atunci la liceu, \u00eendr\u0103gostit\u0103 de un t\u00e2n\u0103r simpatic \u0219i deosebit de sociabil, \u00ee\u0219i \u00eentrerupe studiile pentru a se c\u0103s\u0103tori. T\u00e2n\u0103rul, provenit dintr-o familie numeroas\u0103 \u0219i s\u0103rac\u0103, s-a dovedit dominat de patima b\u0103uturii, ce se va manifesta ca un adev\u0103rat blestem pentru familia defunctului notar. \u00cen scurt\u0103 vreme, agoniseala acestei familii se va risipi pe desele petreceri organizate sau pe deplas\u0103rile \u00een sta\u021biuni ale personajului aventurier. Mama Lioarei, gestionar\u0103 la un magazin s\u0103tesc, sustrage sume din casierie, pentru a face fa\u021b\u0103 cheltuielilor la care o obligau aventurile bahice ale so\u021bului. Este arestat\u0103 \u0219i st\u0103 dup\u0103 gratii patru ani. Perioada de timp petrecut\u0103 la studii \u00eentr-un liceu (pedagogic) de c\u0103tre Analia este marcat\u0103 de aceast\u0103 ru\u0219ine, dar \u0219i de s\u0103r\u0103cia \u00een care tr\u0103ia. Noroc c\u0103 \u00eenv\u0103\u021ba bine \u0219i primea burs\u0103. \u00cen timpul anilor de liceu, se \u00eenfirip\u0103 \u00eentre ea \u0219i Ionic\u0103, coleg de \u0219coal\u0103 \u0219i cons\u0103tean, o prietenie frumoas\u0103 care ar fi evoluat c\u0103tre o rela\u021bie de dragoste, dup\u0103 absolvirea liceului, dac\u0103 Lioara nu s-ar fi sim\u021bit p\u0103tat\u0103 pentru comunitate de condi\u021bia ei de fiic\u0103 a unui be\u021biv \u0219i a unei pu\u0219c\u0103ria\u0219e. Alege s\u0103 \u00eenceap\u0103 cariera de \u00eenv\u0103\u021b\u0103toare \u0219i s\u0103 studieze \u0219i dreptul la f\u0103r\u0103 frecven\u021b\u0103, la Bucure\u0219ti, \u0219tiind c\u0103 Ionic\u0103 a ales s\u0103 studieze dreptul la cursuri de zi, la Ia\u0219i. Alege de fapt s\u0103 \u0219tearg\u0103 leg\u0103turile cu satul natal. \u00cen localitatea unde a primit reparti\u021bie ca \u00eenv\u0103\u021b\u0103toare cunoa\u0219te un t\u00e2n\u0103r inginer agronom, Sorin Petrescu, cu care se va c\u0103s\u0103tori \u0219i pe care \u00eel va urma, dup\u0103 aceea, la Slobozia, \u00een ora\u0219ul lui de ba\u0219tin\u0103, adic\u0103 la o distan\u021b\u0103 apreciabil\u0103 de satul \u00een care se sim\u021bea ar\u0103tat\u0103 cu degetul.
\n\tDin acest moment, autoarea va reintra \u00een genul de intrig\u0103 romanesc\u0103 pe care l-a practicat \u00een scrierile anterioare \u0219i romanul va pierde din vigoarea conferit\u0103 de capacitatea real\u0103 de observator social a acestei scriitoare. So\u021bul Analiei fusese \u00eendr\u0103gostit de o t\u00e2n\u0103r\u0103, Miruna, de care se desp\u0103r\u021bise afl\u00e2nd de lipsa ei de fidelitate, dar f\u0103r\u0103 s\u0103 reu\u0219easc\u0103 s\u0103 \u0219i-o scoat\u0103 din inim\u0103. Afec\u021biunea ce i-o purta \u00een continuare l-a f\u0103cut incapabil s\u0103-\u0219i joace corect rolul de so\u021b \u0219i p\u0103rinte, provoc\u00e2nd Analiei suferin\u021be f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u0219it. Dup\u0103 dou\u0103 decenii \u0219i ceva de convie\u021buire, Sorin se \u00eemboln\u0103ve\u0219te de cancer \u0219i se pred\u0103 pentru \u00eengrijiri medicului oncolog Miruna, iubita lui din tinere\u021be, care profesa \u00eentr-un spital din Bra\u0219ov. So\u021bia afl\u0103, tot printr-un joc al coinciden\u021belor, at\u00e2t de pl\u0103cut unei anumite categorii de cititori, \u0219i merge \u00eempreun\u0103 cu Doru, b\u0103iatul lor, student acum, \u0219i-l recupereaz\u0103. Fiind \u00eentr-o faz\u0103 terminal\u0103, la sugestia medicului, inginerul Sorin Petrescu este adus s\u0103 moar\u0103 acas\u0103. Romanul se termin\u0103 totu\u0219i \u00een happy-end, eroina \u00eent\u00e2lnindu-l pe Ionic\u0103, prietenul din anii de liceu (Culmea! Chiar \u00een cimitirul unde Analia mergea zilnic la morm\u00e2ntul so\u021bului ei), disponibil s\u0103 re\u00eenceap\u0103 o idil\u0103 cu fosta lui coleg\u0103, propun\u00e2ndu-i s\u0103-\u0219i petreac\u0103 b\u0103tr\u00e2ne\u021bile \u00een satul lor natal, unde amenajase o locuin\u021b\u0103 confortabil\u0103 \u0219i o gospod\u0103rie \u00een care aveau cum s\u0103-\u0219i umple timpul.
\n\tRomanul Destine are calit\u0103\u021bi narative \u0219i stilistice indiscutabile, \u00een ciuda unor lungimi \u00een p\u0103r\u021bile introductive ale capitolelor. Dar, odat\u0103 intrat\u0103 pe firul nara\u021biunii, Angela Burtea \u0219tie s\u0103 sus\u021bin\u0103 interesul pentru lectur\u0103 prin relatarea unor \u00eent\u00e2mpl\u0103ri imprevizibile \u0219i captivante. De asemenea, autoarea dovede\u0219te \u0219i calit\u0103\u021bi ne\u00eendoielnice de portretist, propun\u00e2nd personaje cu o psihologie interesant\u0103 \u0219i credibil\u0103. \u00cen primul r\u00e2nd, Analia, eroina romanului, care este \u0219i personajul narator. Se dovede\u0219te o fiin\u021b\u0103 care nu s-a bucurat de r\u0103sf\u0103\u021bul vie\u021bii, ci, dimpotriv\u0103, a avut de traversat o copil\u0103rie \u0219i o adolescen\u021b\u0103 dominat\u0103 de sentimentul ru\u0219inii, al jenei sociale, \u00een ciuda calit\u0103\u021bilor umane \u0219i intelectuale ce o f\u0103ceau s\u0103 se remarce \u00een ochii celorlal\u021bi. Nici via\u021ba de femeie matur\u0103 nu a fost scutit\u0103 de suferin\u021be, de frustr\u0103ri \u00een condi\u021biile \u00een care so\u021bul ei, cel nevindecat de prima lui dragoste, a apucat-o, dup\u0103 un timp, pe calea be\u021biei, amintindu-i de tat\u0103l ei. Bine conturat\u0103 din punct de vedere psihologic este \u0219i Catinca, mama eroinei care, \u00een ciuda calit\u0103\u021bilor intelectuale recunoscute, s-a l\u0103sat t\u00e2r\u00e2t\u0103 \u00een noroiul existen\u021bei de un b\u0103rbat be\u021biv, petrec\u0103re\u021b, neserios, un adev\u0103rat tr\u00e2ntor ce a tocat cu incon\u0219tien\u021b\u0103 agoniseala unei familii c\u00e2ndva prospere. Casandra, bunica, este factorul de echilibru \u00een familia Analiei, un personaj puternic din stirpea personajelor feminine sadoveniene. \u0218i inginerul Sorin Petrescu este un personaj bine conturat, cu o evolu\u021bie comportamental\u0103 ce confirm\u0103 observa\u021biile psihologilor despre disolu\u021bia sentimentului de dragoste, prin uzur\u0103, prin neaten\u021bie \u0219i prin deficit de energie. Mai pu\u021bin credibil\u0103 ni se pare aversiunea lui fa\u021b\u0103 de propriul copil, primul n\u0103scut, feti\u021ba, pe motivul, intuit de Analia, c\u0103, \u00een tinere\u021be, iubita lui, Miruna, avortase produsul dragostei lor, care era o fat\u0103.
\n\tPe ansamblu, noul roman al Angelei Burtea este o carte interesant\u0103, captivant\u0103, cu personaje complexe, memorabile. <\/p>\n

***<\/p>\n

Dumitru Bar\u0103u: Cum alegem dragostea<\/strong><\/p>\n

\tProfesor de limba \u0219i literatura rom\u00e2n\u0103 o via\u021b\u0103 \u00eentreag\u0103, br\u0103ileanul (prin adop\u021bie) Dumitru Bar\u0103u (originar din Adjud) g\u0103se\u0219te timp \u00een anii de pensie pentru a-\u0219i organiza \u00eencerc\u0103rile literare \u0219i a ie\u0219i pe pia\u021b\u0103 de carte cu dou\u0103 volume de poezie (Anotimpul vis\u0103rii, 2009 \u0219i Vis albastru Emeli, 2011) \u0219i dou\u0103 volume de proz\u0103 (Casa umbrelor, 2012, proz\u0103 scurt\u0103 \u0219i Cum alegem dragostea, 2016, roman) Acest ultim volum a ap\u0103rut la Editura \u201eIstros\u201d a Muzeului Br\u0103ilei \u201eCarol I\u201d \u0219i totalizeaz\u0103 412 pagini.
\n\tAutorul ne avertizeaz\u0103 din primele pagini c\u0103 romanul se dore\u0219te o reconstituire a unei p\u0103r\u021bi din via\u021ba p\u0103rin\u021bilor s\u0103i, fiind darul oferit post-mortem celor c\u0103rora le datoreaz\u0103 via\u021ba \u0219i educa\u021bia. Dac\u0103 nu am avea un astfel de avertisment, am citi cartea ca pe un roman cu personaje interesante, martore ale unor \u00eent\u00e2mpl\u0103ri memorabile, cu gust de epoc\u0103 (interbelic\u0103) \u0219i ne-am \u00eembog\u0103\u021bi asimil\u00e2nd seva acestei epoci, cunoscut\u0103 de autor probabil mai mult din c\u0103r\u021bile consultate \u0219i din dialogul cu p\u0103rin\u021bii. Cu siguran\u021b\u0103, este mult\u0103 fic\u021biune \u00een paginile romanului, pentru c\u0103 este nerealist s\u0103 credem c\u0103 tot ce este consemnat acolo s-a p\u0103strat \u00een memoria autorului din relat\u0103rile p\u0103rin\u021bilor. Dar fic\u021biunea coabiteaz\u0103 \u00een mod fericit cu osatura schematic\u0103 a realului, pe care o completeaz\u0103 \u0219i o \u00eembrac\u0103 cu carne epic\u0103.
\n\tPersonajul principal al romanului este Ioan, un orfan de p\u0103rin\u021bi de la v\u00e2rsta de 7 ani (tat\u0103-su murise \u00een r\u0103zboi, la M\u0103r\u0103\u0219e\u0219ti, iar mam\u0103-sa \u2013 doi ani mai t\u00e2rziu). Fusese crescut o vreme de un unchi din partea mamei \u0219i \u00eendurase multe nedrept\u0103\u021bi din partea acestuia \u0219i, de aceea, c\u00e2nd se face mai mare, \u00eel p\u0103r\u0103se\u0219te \u0219i se stabile\u0219te la Adjud, unde se angajeaz\u0103 la gar\u0103 ca manevrant de vagoane la trenurile marfare. Meseria aceasta \u00eel oblig\u0103 s\u0103 c\u0103l\u0103toreasc\u0103 mult prin \u021bar\u0103, \u00eenso\u021bind garniturile \u0219i s\u0103-\u0219i sporeasc\u0103 experien\u021ba. Autorul descrie o descindere \u00een Bucure\u0219ti unde ia contact cu febra politic\u0103 a epocii. Este remarcat de un profesor \u0219i de un medic din Adjud, ambii cu simpatii legionare, cu care se \u00eemprietene\u0219te, dar nu urmeaz\u0103 p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t traseul convertirii la aceast\u0103 ideologie. De altfel, dup\u0103 c\u00e2\u021biva ani, este atras de proiectul unei vie\u021bi noi \u0219i-l \u00eenso\u021be\u0219te pe un cons\u0103tean la Constan\u021ba, unde este remarcat de oameni de afaceri care \u00eel angajeaz\u0103 \u0219i \u00eel r\u0103spl\u0103tesc pentru serviciile lui de calitate. Autorul motiveaz\u0103 decizia t\u00e2n\u0103rului Ioan de a p\u0103r\u0103si munca de la gar\u0103 \u0219i Adjudul prin dorin\u021ba lui de a pune cap\u0103t avansurilor tot mai insistente ale unei domni\u0219oare studente, fiica preotului din localitate. Sim\u021bea c\u0103 distan\u021ba cultural\u0103 \u0219i social\u0103 dintre ei era prea mare pentru ca rela\u021bia lor s\u0103 aib\u0103 o finalitate fericit\u0103. La Constan\u021ba, se \u00eendr\u0103goste\u0219te de el fiica protectorului s\u0103u, omul de afaceri grec Kiru Zafirudis. C\u00e2nd s-a pus problema s-o \u00eenso\u021beasc\u0103 pe aceast\u0103 domni\u0219oar\u0103 (tot student\u0103) \u00een America pentru a mo\u0219teni o rud\u0103 ajuns\u0103 la b\u0103tr\u00e2ne\u021be f\u0103r\u0103 mo\u0219tenitori, Ioan \u00ee\u0219i ia din nou t\u0103lp\u0103\u0219i\u021ba \u0219i se \u00eentoarce \u00een \u021binuturile natale dup\u0103 acte. Se \u00eemboln\u0103ve\u0219te \u00een aceast\u0103 c\u0103l\u0103torie \u0219i se reface greu, dup\u0103 vreo lun\u0103 \u0219i, \u00een\u021beleg\u00e2nd c\u0103 proiectul cu America nu mai era de actualitate, decide s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een Adjud. \u00cen felul acesta sc\u0103pa \u0219i de problema insisten\u021belor erotice ale acelei tinere, fiica afaceristului grec. Prietenul s\u0103u, doctorul, \u00eei g\u0103se\u0219te un post, tot la gar\u0103, dar, ca s\u0103 poat\u0103 candida, avea nevoie de diplom\u0103 de 7 clase. Se \u00eenscrie la \u0219coal\u0103, la cursuri de scurt\u0103 durat\u0103, sus\u021bine examenele \u0219i ob\u021bine diploma \u0219i, evident, postul. \u00centre timp, Ioan a ajuns la v\u00e2rsta c\u00e2nd era preg\u0103tit s\u0103 se \u00eensoare. \u00cent\u00e2lne\u0219te, printr-o cuno\u0219tin\u021b\u0103, \u0219i se simte atras de o fat\u0103 pe care o cucere\u0219te cu destul\u0103 greutate, femeia fiind o fiin\u021b\u0103 cu suflet complicat. Sup\u0103rat\u0103 pe familie, fiindc\u0103 n-o sus\u021binuse \u00een dorin\u021ba ei de a deveni \u00eenv\u0103\u021b\u0103toare, t\u00e2n\u0103ra, pe nume Maranda, p\u0103r\u0103sise casa \u00een urm\u0103 cu trei ani \u0219i se c\u0103lug\u0103rise. Ioan insist\u0103, o viziteaz\u0103 \u0219i la m\u0103n\u0103stire \u0219i \u00een cele din urm\u0103 o convinge s\u0103-l accepte de b\u0103rbat. Nara\u021biunea se \u00eencheie \u00een ziua c\u00e2nd se arat\u0103 semnele na\u0219terii viitorului autor.
\n\tMai nimic din aceast\u0103 carte nu justific\u0103 acest titlu nefericit (Cum alegem dragostea), ce ne aminte\u0219te de o serie de titluri la mod\u0103 \u00een literatura de marketing, fiindc\u0103 tema central\u0103 a romanului nu este cea a c\u0103s\u0103toriei, ci a evolu\u021biei unui personaj, de la copil\u0103rie p\u00e2n\u0103 la maturitate, \u00eentr-o societate \u00een care abilit\u0103\u021bile personale puteau favoriza un traseu ascendent \u00een via\u021b\u0103. Tema principal\u0103 a romanului nu este, \u00een opinia noastr\u0103, cea alegerii jum\u0103t\u0103\u021bii, ci aceea a supravie\u021buirii unui t\u00e2n\u0103r bine \u00eenzestrat genetic (\u0219i fizic, \u0219i psihic), lipsit \u00eens\u0103 de sprijinul ce i l-ar fi putut oferi p\u0103rin\u021bii. Refuzul de a da curs provoc\u0103rilor erotice ale celor dou\u0103 domni\u0219oare studente, cu p\u0103rin\u021bi respectabili, a venit din bunul sim\u021b \u021b\u0103r\u0103nesc pe care t\u00e2n\u0103rul Ioan \u0219i-l c\u00e2\u0219tigase din contactul cu valorile venite din lumea satului de unde provenea. Putea s\u0103 profite de sl\u0103biciunile celor dou\u0103 tinere \u0219i s\u0103 se c\u0103s\u0103toreasc\u0103 aleg\u00e2nd pe una dintre ele, \u00een ciuda diferen\u021bei de nivel de educa\u021bie. N-a ales aceast\u0103 solu\u021bie tipic\u0103 pentru un parvenit, ci a urmat imboldul de a se uni cu o fat\u0103 dintr-un mediu social apropiat.
\n\tDumitru Bar\u0103u face \u00een acest roman proba unui bun povestitor, cu o memorie \u0219i o intui\u021bie a socialului ce-i permit s\u0103 realizeze pagini excelente. Odat\u0103 intrat pe firul narativ, un cititor, cu oarecare capacitate de a se bucura \u00een procesul lecturii, nu mai las\u0103 cartea din m\u00e2n\u0103, de\u0219i nu e nici un roman de aventuri, nici unul cu scene erotice at\u00e2t de c\u0103utate de o anumit\u0103 categorie de cititori. Din acest punct de vedere, titlul se dovede\u0219te derutant, dar poate fi, \u00een acela\u0219i timp, o bun\u0103 ancor\u0103 pentru a atrage cititorul de romane de dragoste.
\n\tCalitatea cea mai important\u0103 a autorului analizat aici ni se pare cea de portretist. Romanul abund\u0103 \u00een portrete realizate diferitelor personaje, \u00een care se simte puterea de vizualizare a profilului fizic, dar \u0219i de reliefare al celui psiho-moral. Ne permitem s\u0103 ilustr\u0103m aceste calit\u0103\u021bi prin portretul unui b\u0103tr\u00e2n timonier, cunoscut de Ioan \u00een c\u0103l\u0103toria de afaceri cu vaporul pe ruta Constan\u021ba-Istambul \u0219i retur: \u201eEra un om de care te apropiai foarte greu, deoarece bun\u0103tatea sufletului s\u0103u nu i se citea pe fa\u021ba sa. Avea un fel ciudat de a te privi, cu ni\u0219te ochi holba\u021bi a c\u0103ror c\u0103utare o descifrai cu greu. Te privea \u0219i nu spunea nimic, iar t\u0103cerea aceasta \u00eel f\u0103cea antipatic. Purta o barb\u0103 mare care \u00eei acoperea toat\u0103 fa\u021ba \u0219i o bun\u0103 bucat\u0103 din piept. De la aceast\u0103 barb\u0103 i se tr\u0103gea \u0219i numele de Patriarh. \u00cen economia fe\u021bei, ochii p\u0103reau prea mici \u0219i mai totdeauna ro\u0219iatici, probabil din cauza nesomnului sau a clipelor de \u00eencordare, c\u00e2nd trebuia s\u0103 vad\u0103 bine drumurile de ap\u0103 pe care \u00eenainta vapora\u0219ul s\u0103u. Pe l\u00e2ng\u0103 barb\u0103, un alt element care \u00eel definea era \u0219apca, cunoscuta \u0219apc\u0103 de marinar, pe care o purta tras\u0103 pe frunte \u0219i al c\u0103rei cozoroc \u00eei proteja ochii de lumin\u0103.\u201d
\nCu aceea\u0219i r\u0103bdare, Dumitru Bar\u0103u descrie \u0219i interioarele unde se petrec anumite scene sau peisajele, iar toate aceste insisten\u021be descriptive produc un bun efect asupra capacit\u0103\u021bii de reprezentare a cititorului.
\n\t\u00cencheiem aceast\u0103 prezentare prin a concluziona c\u0103 romanul profesorului Bar\u0103u, lucrat \u00eentr-o formul\u0103 narativ\u0103 clasic\u0103, f\u0103r\u0103 niciun fel de efort de inovare \u00een materie de scriitur\u0103, se prezint\u0103 ca o bun\u0103 realizare a genului, ca o carte pl\u0103cut\u0103 \u0219i \u00een acela\u0219i timp instructiv\u0103 pentru cititor.<\/p>\n


\nG\u00fcner AKMOLLA<\/strong><\/p>\n

Despre omenescul nostru cel de-a pururi natural \u0219i divin<\/strong><\/p>\n

\u201eAm iubit o singur\u0103 dat\u0103 foarte \u00eenalt. N-aveam optsprezece ani c\u00e2nd \u00een via\u0163a mea a ap\u0103rut D. (…)A fost o iubire ne\u00eemplinit\u0103. Nu i-am spus niciodat\u0103 c\u0103-1 iubesc. (…)\u00cel sim\u0163eam c\u00e2teodat\u0103 alunec\u00e2nd de la \u00een\u0103l\u0163imea g\u00e2ndurilor sale, aplec\u00e2ndu-se cu tot cu suflet, \u00eencerc\u00e2nd parc\u0103 s\u0103 m\u0103 descopere. Era at\u00e2t de cald \u015fi at\u00e2t de bun, \u00eenc\u00e2t uitam s\u0103 mai respir. M\u0103 trezeam doar dup\u0103 ce pleca, pe jum\u0103tate sufocat\u0103. C\u00e2nd se \u00eentorcea, \u00eencerca s\u0103 vad\u0103 \u00een mine un om mare, dar de fiecare dat\u0103 g\u0103sea o feti\u0163\u0103 m\u0103gulit\u0103 \u015fi intimidat\u0103 de prezen\u0163a lui. Reu\u0219ea s\u01ce umple totul c\u00e2nd ap\u0103rea, \u00een lume nu mai exista dec\u00e2t D. \u015ei, aproape de el, printr-o \u00eent\u00e2mplare fericit\u0103, eu \u2013 o fiin\u0163\u0103 pl\u0103p\u00e2nd\u0103 \u015fi vis\u0103toare, nicidecum o femeie capabil\u0103 s\u0103 iubeasc\u0103\u201d.
\nT\u00e2n\u0103ra \u0219i \u00eenzestrata prozatoare Diana Dobri\u021ba B\u00eelea, care a semnat p\u00e2n\u0103 \u00een prezent un roman inspirat din cel de-al Doilea R\u0103zboi Mondial \u0219i trei romane din via\u021ba contemporan\u0103 a Rom\u00e2niei \u201e\u00een continu\u0103 tranzi\u021bie\u201d, spre marele regret al celor care sunt condamna\u021bi s\u0103-i poarte destinul, \u00eencepe \u201eIubirea urc\u0103 muntele\u201d, carte dedicat\u0103 mamei, doamnei Stanca, cu o dezarmant\u0103 sinceritate, n\u0103scut\u0103 din \u201eprea mult\u0103 iubire de oameni\u201d. Ceea ce impresioneaz\u0103 \u0219i-i acord\u0103 o pozi\u021bie de crea\u021bie valoroas\u0103, probabil un pas spre excelen\u021b\u0103, este faptul c\u0103 IUBIREA devine tem\u0103, subiect, personaj, metafor\u0103, esen\u021b\u0103 de via\u021b\u0103. Citim romanul Dianei \u0219i ne \u00eentreb\u0103m: Ce \u00eenseamn\u0103 iubirea pentru autoare? De-a lungul paginilor, c\u0103ut\u0103m r\u0103spunsul la aceast\u0103 \u00eentrebare. \u00cel g\u0103sim \u00een evolu\u021bia celor trei personaje-simbol, personaje alter-ego ale autoarei (Rita, doctorul pitic \u0219i Maria): cu to\u021bii c\u0103ut\u0103m iubirea, c\u0103ut\u0103m s\u0103 ajungem c\u00e2t mai sus pe munte, \u00eencerc\u0103m s\u0103 descifr\u0103m taine \u0219i c\u0103i posibile de ob\u021binere a fericirii, cu speran\u021b\u0103 c\u0103ut\u0103m oameni de BINE, oameni ai iubirii, d\u0103ruind iubire la r\u00e2ndul nostru. Rita este \u021bintuit\u0103 \u00een c\u0103ruciorul nevolniciei umane, \u00een timp ce doctorul D. trebuie s\u0103 fie vindec\u0103torul sufletului ei.
\nAnaliza pe text dezv\u0103luie un conflict de natur\u0103 psihologic\u0103, unul banal, dar creator de alte \u0219i alte conflicte: \u00eentr-o noapte, Maria n-a venit s-o culce pe Rita, a\u0219a cum reiese din acest citat: \u201e\u00cemi vin \u00een minte, de-a valma, fr\u00e2nturi de amintiri ale unor \u00eent\u00e2mpl\u0103ri care, la vremea lor, mi-au suscitat nedumerire \u015fi m-au f\u0103cut nefericit\u0103. Aproape \u00een toate prieteniile mele, eu am fost cea care a gre\u015fit. F\u0103r\u0103 voie, dar asta nu m-a scutit s\u0103 primesc repro\u015furile de rigoare \u015fi, \u00een final, s\u0103 pierd. Nu \u00een\u0163elegeam de ce se sup\u0103r\u0103 cineva pe mine numai pentru c\u0103 \u00eendr\u0103zneam s\u0103 spun ce g\u00e2ndesc. Nici acum nu \u00een\u0163eleg, dovad\u0103 c\u0103 am stricat \u015fi ceea ce \u00eencepuse s\u0103 se \u00eenfiripe \u00eentre mine \u015fi doctor. \u015ei mai grav e c\u0103 nici nu m\u0103 pricep s\u0103-mi \u00eendrept gre\u015feala. Nu-mi r\u0103m\u00e2ne dec\u00e2t s\u0103 tac \u015fi s\u0103 las ochii \u00een jos, \u00een semn de c\u0103in\u0163\u0103. Dac\u0103 el va vrea s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103, va \u00een\u0163elege\u201d.
\nRaporturile umane dep\u0103\u0219esc cadrul de spital, ele se \u00eempart \u00een f\u0103r\u00e2me personalizate. Avem opera\u021bia motivat\u0103 \u0219i transferat\u0103 cu art\u0103 scriitoriceasc\u0103 \u00een conflict: \u201eAm p\u0103strat o amintire frumoas\u0103 din fiecare iubire. N-am purtat ranchiun\u0103 b\u0103rba\u0163ilor care m-au p\u0103r\u0103sit, chiar dac\u0103 n-am \u00een\u0163eles \u00eentotdeauna de ce au f\u0103cut-o \u015fi, \u00eentr-un fel, \u00eei iubesc \u015fi acum. \u00cei voi iubi, dincolo de scuzele pe care le-am g\u0103sit pentru ei spre a-i ierta \u015fi dincolo de vinile pe care le-am aruncat asupr\u0103-mi \u015fi de scuzele g\u0103site apoi, pentru a m\u0103 ierta \u015fi pe mine\u201d. Conflictul principal odat\u0103 situat \u00een planul socio-psihologic cunoa\u0219te \u00een mod natural sublaturile: conflictul dintre pacient\u0103 \u0219i doctor, dintre pacient\u0103 \u0219i asistent\u0103, conflictul b\u0103rbat-femeie, femeie-societate, om-singur\u0103tate, om-\u00eendoiala asupra unei Divinit\u0103\u021bi adeseori absente! \u00centr-o asemenea conjunctur\u0103 complex\u0103, aprecierile critice pot atinge \u00een mod diferit pe cititori, dar, \u00een ciuda rezervelor pe care le facem, \u00eentre bun \u0219i foarte bun, remarc\u0103m liniile directoare ale scriitorului care este responsabil, este d\u0103ruit, este ambi\u021bios. C\u00e2nd ai ceva de spus semenilor, roste\u0219ti adev\u0103rul t\u0103u.
\nDac\u0103 dezbatem substratul m\u0103rturisirilor din acest citat, \u00een\u021belegem clar ce \u00eenseamn\u0103 metafora \u0219i poezia \u201emuntele iubirii\u201d: \u201eDoctorul n-a mai intrat de mult \u00een salon. \u015ei nici Maria. Nu cred c\u0103 m-au uitat. Trebuie s\u0103 sper c\u0103 e doar o strategie, o replic\u0103 la r\u0103bdarea mea. \u00cei a\u015ftept. Nu m\u0103 pot condamna f\u01cer\u0103 motiv \u015fi nu m\u0103 pot \u0163ine aici la nesf\u00e2r\u015fit, \u00eentr-o zi se vor vedea nevoi\u0163i s\u0103-mi dea drumul. \u00cemi vin \u00een minte cuvinte ca ,,purtare frumoas\u0103\u201d \u015fi ,,purtare necuviincioas\u0103\u201d \u015fi recunosc c\u0103 m\u0103 nelini\u015ftesc. Senza\u0163iile de nelini\u015fte tind s\u0103 \u00eenlocuiasc\u0103 sentimentele mele de iubire \u015fi de aceea mi-e fric\u0103. M\u0103 tem s\u0103 nu-mi fiu propriul du\u015fman. Am spus c\u0103 vreau s\u0103 iubesc cu orice pre\u0163 \u015fi simt aceast\u0103 nevoie continuu, ceea ce \u00eemi d\u0103 speran\u0163\u0103. \u00centreruperile provocate de fric\u0103 sl\u0103besc uniunea cu mine \u00eens\u0103mi. \u00cencep s\u0103 devin dou\u0103 euri ale unei identit\u0103\u0163i tot mai \u015fterse. Noroc c\u0103 m\u0103 doare \u00eentr-at\u00e2t \u00eenc\u00e2t s\u0103-mi revin. Trebuie s\u0103 am grij\u0103, a\u015fadar, cum stau \u00een fa\u0163a mea, cum g\u00e2ndesc \u015fi ce furii ar putea s\u0103-mi scape\u201d. Sunt nelini\u0219ti normale, ce \u00ee\u0219i au originea \u00een psalmii copil\u0103riei, \u00een sfaturile mamei, femeie cu un bun sim\u021b natural, conform cu specificul poporului creat la poale carpatine sau pontice str\u0103vechi, deci, aceste st\u0103ri confuze se confrunt\u0103, dar r\u0103m\u00e2n \u00een limitele s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii mintale ale unui om absolut apar\u021bin\u00e2nd unei anume epoci cu treceri de la tradi\u021bie la europenism, de la dacic-tracic la occidentalism.
\n\u00centre via\u021b\u0103 \u0219i moarte \u00ee\u0219i are locul Iubirea, pentru c\u0103 din \u00eempletirea celor trei metafore, zidul, via\u021ba, moartea, a\u0219a cum se prefigureaz\u0103 \u00een partea versificat\u0103 a operei, rezult\u0103 condi\u021bia dramatic\u0103 a omului aflat \u00een prinsoarea luptei pentru Iubire! Neoromantismul, neoclasicismul, cu un izvor modern \u00een realismul epocii contemporane, sunt caracterele operei doamnei Diana Dobri\u021ba B\u00eelea. Paralelismele se angajeaz\u0103 \u00een harul autoarei, creion\u00e2nd portrete, dezvolt\u00e2nd dialoguri, d\u00e2nd o aur\u0103 particular\u0103 metaforei munte-iubire \u0219i realiz\u00e2nd personaje, simboluri, alter-ego-uri, precum Maria sau doctorul pitic. Citate celebre (din Shakespeare, Hamlet, Octavian Paler), alese cu responsabilitate, se interpun unor imagini din patrimoniul cultural rom\u00e2n sau universal, precum Don Quijote \u0219i Dulcineea \u0219i au un scop, acela de a ne reda omenescul din noi. Momente dramatice (Maria azv\u00e2rle c\u0103ruciorul spre pr\u0103pastie, de exemplu) se succed unor momente de un lirism \u00een\u0103l\u021b\u0103tor uman. \u00cens\u0103\u0219i dorin\u021ba de a urca pe munte relev\u0103 superioritatea uman\u0103. Concluzion\u0103m \u00een final c\u0103 autoarea, prin fine\u021bea \u0219i for\u021ba ei, ne ofer\u0103 drumul, calea descoperirii propriului sens al iubirii, printr-un limbaj bine ales: termenii misiune, motiv, pacient, bucurie, fl\u0103c\u0103ri arz\u00e2nde, zadarnic\u0103 dezl\u0103n\u021buire etc., iar noi reg\u0103sim speran\u021ba, scopul, imposibila fericire.
\nSt\u0103p\u00e2n\u0103 a atributelor de art\u01ce scriitoriceasc\u0103, de\u0219i avea la data z\u0103mislirii operei doar 27 de ani, Diana ofer\u0103 cititorului, prins \u00eentr-un noian de \u00eentreb\u0103ri, finalul mai pu\u021bin a\u0219teptat, dar uman. \u00cengerul ia locul doctorului pitic \u0219i al Mariei, Rita \u00eei simte for\u021ba \u0219i bolnava revine printre cei ce i se al\u0103tur\u0103 \u00een lupta cu destinul \u2013 Dumnezeu \u0219i doctorul D., obiectul iubirii sale:
\n\u201e- Era necesar s\u0103 parcurg \u015fi ad\u00e2ncurile, domnule doctor. \u015ei labirinturile. \u00centunericul, dac\u01ce nu te omoar\u01ce, te \u00eent\u01cere\u0219te, te schimb\u01ce definitiv. Anuleaz\u01ce frica.\u201d
\n\u201eIubirea urc\u0103 muntele\u201d este o carte a c\u0103rei citire, cu creionul \u00een m\u00e2n\u0103, ne \u00eenva\u021b\u0103 s\u0103 fim oameni ai iubirii apel\u00e2nd la omenescul nostru cel de-a pururi natural \u0219i divin. \u00cei mul\u021bumim Dianei Dobri\u021ba B\u00eelea c\u0103 ne-a d\u0103ruit o asemenea carte.<\/p>\n


\nDan PER\u0218A<\/strong><\/p>\n

Un roman ca un jurnal<\/strong><\/p>\n

Interesat de perioadele dramatice ale istoriei rom\u00e2nilor, romanul \u201eJurnal de destin\u201d este \u015fi el un roman istoric, la fel ca \u015fi celelalte romane ale autorului. De aceast\u0103 dat\u0103, via\u0163a personajelor se deruleaz\u0103 pe un fundal istoric sumbru. Dup\u0103 cum spune personajul principal, cel care este \u015fi naratorul ce relateaz\u0103 la persoana \u00eent\u00e2i faptele, \u201enici mie \u015fi cu at\u00e2t mai pu\u0163in familiei mele nu ne-a fost bine dup\u0103 28 iunie 1940, atunci c\u00e2nd ru\u015fii au cotropit Basarabia\u201d. Data este momentul instaur\u0103rii regimului comunist \u00een Basarabia… dup\u0103 ce comunismul ocupase, cu vreme \u00een urm\u0103, Rusia, devenit\u0103 sovietic\u0103 \u015fi s-a \u00eentins mai apoi \u00eentr-o bun\u0103 parte a Europei. Paul-Lucian Letzner, ca un adev\u0103rat prozator, urm\u0103re\u015fte via\u0163a oamenilor \u00een vremea acestei istorii. O face at\u00e2t de bine \u015fi este at\u00e2t de bine informat, \u00eenc\u00e2t, dac\u0103 nu a\u015f fi citit scurta biografie de pe coperta c\u0103r\u0163ii, unde apare precizarea c\u0103 este n\u0103scut \u00een Bucure\u015fti, a\u015f fi crezut c\u0103 este un basarabean ce \u00ee\u015fi relateaz\u0103 via\u0163a, fapt \u00eent\u0103rit de titlul c\u0103r\u0163ii, care te duce cu g\u00e2ndul c\u0103 este jurnalul destinului unui om. A\u015f fi crezut c\u0103 s-a n\u0103scut \u00een Basarabia \u015fi a tr\u0103it toate evenimentele despre care scrie. Ceea ce ne arat\u0103 c\u0103 prozatorul este un creator adev\u0103rat, capabil \u015fi de o am\u0103nun\u0163it\u0103 documentare \u015fi de o participare sensibil\u0103 foarte profund\u0103 la existen\u0163a uman\u0103. Romanul s\u0103u este o recuperare a unei istorii ce s-a scris \u00een c\u0103r\u0163ile de istorie, doar c\u0103 \u00een c\u0103r\u0163ile de istorie sunt doar date seci, pe c\u00e2nd romanul recupereaz\u0103 istoria ca lume sensibil\u0103, ca tr\u0103ire, cu tot ce are via\u0163a \u00een\u0103l\u0163\u0103tor \u015fi tragic \u00een ea, cu izb\u00e2nzi \u015fi \u00eenfr\u00e2ngeri, cu ura \u015fi iubirea nutrite de un om, cu amintirile duioase \u015fi regretele lui. \u015ei mai ales cu suferin\u0163a, care nu este cuprins\u0103 \u00een c\u0103r\u0163ile de istorie, dar apare \u00een acest roman, anume ales s\u0103 fie scris sub forma unui jurnal. Astfel vom asista (\u015fi participa emo\u0163ional) la destinul unui om aflat sub presiunea istoriei: infernul bol\u015fevic cu deport\u0103ri staliniste, r\u0103zboi, prizonierat (la Oranski \u015fi Republica Moldova), deportarea \u00een B\u0103r\u0103gan. Un \u015fir de suplicii ale omului scos din casa lui, din patria lui, luat de la rosturile lui simple \u015fi de la cutumele tradi\u0163ionale. Laitmotivul c\u0103r\u0163ii este \u201eVia\u0163a trebuie s\u0103 mearg\u0103 \u00eenainte\u201d, \u015fi ea merge, dar nu pe cursul ei firesc, ci ca un r\u00e2u rupt de matca lui de un mare cutremur ce a sf\u0103rmat mun\u0163ii \u015fi p\u0103m\u00e2ntul.
\nCum spuneam, \u201eJurnal de destin\u201d nu este jurnalul unui participant la evenimente, ci un roman, deci o crea\u0163ie artistic\u0103, iar autorul a ales aceast\u0103 form\u0103 de exprimare pentru a oferi impactul dramatic necesar exprim\u0103rii calvarului uman \u00een condi\u0163iile unei istorii grav bolnave \u015fi sunt sigur c\u0103 a avut \u00een vedere ideea unei c\u0103r\u0163i care s\u0103 fie, \u00eenainte de a fi una general uman\u0103, o carte a rom\u00e2nilor prin\u015fi \u00een lan\u0163urile istoriei. Un repro\u015f, a\u015f zice, la adresa lumii civilizate, ce s-a l\u0103sat prinse, \u00een secolul ce a trecut, prad\u0103 dezl\u0103n\u0163uirii unor inimaginabile crime, at\u00e2t \u00een vestul, c\u00e2t \u015fi \u00een estul Europei, tortur\u0103 \u00een care au fost prin\u015fi, ne d\u0103 ca mesaj profund autorul, oameni nevinova\u0163i \u015fi mici popoare pa\u015fnice. Un roman ce \u0163ine \u00een aceea\u015fi m\u0103sur\u0103 de umanismul \u015fi moralitatea clasice, c\u00e2t \u015fi un roman na\u0163ionalist \u00een sensul bun al cuv\u00e2ntului, care presupune iubirea de neam \u015fi patrie, dar \u015fi respectul pentru celelalte popoare \u015fi na\u0163iuni, pentru to\u0163i oamenii \u015fi modul lor de exprimare \u00een timp de pace \u015fi \u00een timpul bulversat al holocaustului, crimelor de r\u0103zboi, deport\u0103rilor.
\nC\u0103 este preocupat mai mult de a da o m\u0103rturie despre existen\u0163a rom\u00e2nilor \u00een secolul ce a trecut dec\u00e2t de partea artistic\u0103 a romanului (simplu scris, dar cu for\u0163\u0103), stau \u015fi titlurile capitolelor, ce par, o parte dintre ele, ale unei c\u0103r\u0163i documentare, ca: \u201eMi\u015fcarea de rezisten\u0163\u0103 anticomunist\u0103 din Banat\u201d, \u201eTitoismul \u00een Banat \u015fi deport\u0103rile\u201d, \u201eDeportarea \u00een B\u0103r\u0103gan\u201d…
\nDe\u015fi scrie romane programat istorice, Paul-Lucian Letzner are marele merit de a nu c\u0103dea \u00een tezism, de nu condamna pe nimeni \u015fi nimic. El \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 doar via\u0163a oamenilor, a rom\u00e2nilor, a basarabenilor prin\u015fi \u00een m\u00e2lul istoriei \u015fi \u00eei las\u0103 cititorului libertatea s\u0103 trag\u0103 concluziile, oricine va fi acest cititor: rom\u00e2n, german, rus, maghiar sau din orice alt col\u0163 al lumii. <\/p>\n


\nOctavian MIHALCEA<\/strong>
\n\"\"

Acte lirice p\u0103trunz\u0103toare<\/strong><\/p>\n

Cartea de versuri a lui Dumitru T\u00e2lvescu, Altfel, poemele (Editura EMIA, Deva, 2014), ne familiarizeaz\u0103 din start cu o atmosfer\u0103 unde predomin\u0103 dramatismul, \u00eempreun\u0103 cu numeroase imagini lirice inscriptibile universului marilor \u00eentreb\u0103ri existen\u021biale. Textele sunt animate de idealuri generoase, mereu \u00een a\u0219teptarea materializ\u0103rii adecvate calit\u0103\u021bii g\u00e2ndurilor expuse. Metaforele se integreaz\u0103 turbionar unui areal poetic predispus fr\u0103m\u00e2nt\u0103rilor. Este invocat\u0103 \u0219i transcenden\u021ba, rezultanta fiind caracterizat\u0103 de incompletitudine: „Sunt doar speran\u021be fade plutind \u00een drumul lor\/ La fel ca norii, hai-hui, nutrind un zbor\/ Printre n\u0103luci cu dalbe plete\/ Ce sperie din spate, pe-ndelete\/ Potecile pe care umblu, n\u0103uc \u0219i-ndr\u0103gostit\/ Un loc de tain\u0103 c\u0103ut\u00e2nd, spetit\/ Departe de cea lume, amar\u0103 grav \u0219i slut\u0103\/ La care Domnul ia aminte \u0219i-apoi uit\u0103”. Persist\u0103 impresia c\u0103 semnele unor esen\u021be privilegiate se oculteaz\u0103 pe parcursul unor st\u0103ri mundane nu de pu\u021bine ori supliciante. Mutatis mutandis, putem realiza o anumit\u0103 coresponden\u021b\u0103 \u00eentre „\u0219oimul c\u0103zut” \u0219i albatrosul baudelairian, ambii ilustr\u00e2nd ipostaze desacralizate, f\u0103r\u0103 obi\u0219nuita anvergur\u0103. Iat\u0103 acest poem cu accentuate note dramatice: „\u0218iret \u0219i macabru, ca printre sicrie\/ Genunea amar\u0103 \u0219i neagr\u0103-l \u00eembie\/ \u0218oimul cel falnic, c\u0103zut \u00een \u021b\u0103r\u00e2n\u0103\/ \u021aip\u00e2nd amarnic, \u00eel doare aripa ce-at\u00e2rn\u0103\/ Golit de zboruri, prive\u0219te \u0219i a\u0219teapt\u0103\/ Sf\u00e2r\u0219itul furi\u0219at prin pene, \u00een \u0219oapt\u0103\/ Ochiul s\u0103u galben cu groaz\u0103 prive\u0219te\/ P\u0103m\u00e2ntul cel greu, durerea ce cre\u0219te\/ \u00cel cheam\u0103 azurul, departele-i gol\/ Doar locul din ceruri devine ocol\/ G\u00e2ndurilor noastre ce vor s\u0103 mai zboare\/ \u00cenaltu-i prea mare, aripa rupt\u0103 \u00eel doare\/ \u00cencearc\u0103 \u00een van o mi\u0219care semea\u021b\u0103\/Aripa fr\u00e2nt\u0103 nu-l las\u0103, e cea\u021b\u0103\/ Prin visele-i simple, m\u0103re\u021be \u0219i pure\/ Trec clipele negre gr\u0103bite s\u0103-l fure\/ \u00cenaltul e altfel la el, cum n-a fost\/ Tr\u0103ie\u0219te triste\u021bi calpe, f\u0103r\u0103 rost\/ G\u00e2nduri, speran\u021be \u0219i doruri\/ Ce tind s\u0103 devin\u0103 curcubeu p\u00e2n\u0103 la nouri\/ \u0218oimul cel trist, cu aripa fr\u00e2nt\u0103, spre sear\u0103\/ G\u0103se\u0219te-un tufi\u0219 printre ierburi, s\u0103 moar\u0103\/ Lovit de-amintiri din trecut \u0219i regrete\/ C\u00e2nd cerul nu-l cheam\u0103 \u00een sus, s\u0103-l \u00eembete\/ Cu albastrul senin \u0219i pustiu\/ Dar via\u021ba \u00eei pleac\u0103, deja e t\u00e2rziu”. \u00cen volumul Altfel, poemele, dincolo de toate, primeaz\u0103 valorile inimii. Dragostea pentru mam\u0103 e sublimat\u0103 prin intermediul unor versuri ultrasensibile. Acestea contrasteaz\u0103 cu ap\u0103s\u0103toarea prezen\u021b\u0103 a devitaliz\u0103rii, cu v\u0103ditele accente apropiate decaden\u021bei. Spiritul boem fiin\u021beaz\u0103 \u00een mai multe locuri din volum, ceea ce denot\u0103 un permanent reper constituit de anumite situ\u0103ri spirituale aflate \u00een r\u0103sp\u0103r cu vremuirea. Speran\u021bele \u0219i iluziile sunt \u00eentrep\u0103trunse, ritm ce predispune la complexe medita\u021bii axate pe statutul primordial propriu idealurilor. E a\u0219teptat\u0103 cu febrilitate irumperea „vremurilor faste”. P\u00e2n\u0103 atunci, regimul existen\u021bial b\u00e2ntuit de umbr\u0103 genereaz\u0103 acte lirice p\u0103trunz\u0103toare: „Am stat destul \u00een umbra serii\/ Pitit \u00eentre stele, s\u0103tul de mizerii\/ Un chip palid, r\u0103mas \u00eentre drumuri,\/ Ce-a\u0219teapt\u0103-n t\u0103cere un zvon \u00eentre fumuri\/ Despre adieri \u0219i doruri de\u0219arte\/ \u00cen cerul ei ziua noaptea de noapte-mi desparte\/ \u00cemi poart\u0103 visele cu griji \u0219i spor\/ \u0218i las\u0103 pe sub soare s\u0103 adaste\/ Doar cele care-n neodihn\u0103 mor\/ Iluzii \u0219i idei ca zestre\/ Amestec de dorin\u021be \u0219i dor\/ C\u0103l\u0103resc nebune \u00een \u00eenc\u0103peri rupestre\/ Semn peste veacuri r\u0103mas doar decor”. Virtu\u021bile poeziei pot avea accep\u021biuni t\u0103m\u0103duitoare \u00een cadrul unui ambient tot mai mult supus negativit\u0103\u021bilor. Realitatea prezint\u0103 numeroase sincope, astfel ivindu-se unele tendin\u021be paseiste, pentru c\u0103, nu-i a\u0219a?, „nimic nu-i azi ca ieri”. Condi\u021biile \u00een care se manifest\u0103 poetul predispun la profunde interioriz\u0103ri, astfel fiind preconizat saltul din gregaritate. Posibil element soteriologic, proiectarea spre alte situ\u0103ri fiin\u021biale comport\u0103 aur\u0103 fascinatorie, cum este cazul prezentului peisaj napoletan, ornat cu sugestive referin\u021be livre\u0219ti: „Str\u0103zile s-au n\u0103pustit orbe\u0219te\/ \u00cenc\u0103ierate unele cu altele\/ Se-n\u021beap\u0103-n bot \u0219i pier \u00een unghiuri drepte\/ Sub muntele ce le agit\u0103 zbaterea de asfalt\/ Doar oleandrii printre rozmarini\/ Se mai supun v\u00e2ntului tirenian\/ Sub privirea stoars\u0103 a Vezuviului\/ Orbit \u00een propria-i cenu\u0219\u0103\/ O amenin\u021bare mut\u0103\/ Se mut\u0103 dinspre nori spre valuri\/ Din neundele uit\u0103rii\/ Apare Wagner fredon\u00e2nd\/ Sunt alte case-acum, o alt\u0103 lume\/ \u00cen care Nietzsche st\u0103 pe g\u00e2nduri \u0219i pe glume\/ \u00cen noapte, \u00eencet se scald\u0103\/ Luminile de sus \u0219i cele din coline\/ \u0218iretul somn strecoar\u0103 printre gene\/ Chem\u0103ri spre alte z\u0103ri, de soare pline”. <\/p>\n


\nNicolai T\u0102ICU\u021aU<\/strong>
\n\"\"

ca s\u0103 vezi!…<\/strong><\/p>\n

un tren a deraiat la \u015fes
\n(anecdotic, f\u0103r\u0103 motiv)<\/p>\n

avea dou\u0103 locomotive
\nc\u00e2te una la fiecare cap\u0103t <\/p>\n

una dintre ele, de la sine \u00een\u0163eles
\nnu-\u015fi avea rostul <\/p>\n

cum tot f\u0103r\u0103 rost era
\n\u015fi aceast\u0103 deraiere
\ns\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 \u00een toiul zilei
\n\u00eentr-un lan de gr\u00e2u
\npres\u0103rat cu maci <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

C\u0103r\u021bi prezentate de: Valentin POPA Angela Burtea, Destine Scriitoarea br\u0103ileanc\u0103, Angela Burtea, a revenit \u00een actualitatea literar\u0103 cu un nou<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15995"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=15995"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15995\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":15999,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15995\/revisions\/15999"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=15995"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=15995"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=15995"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}