{"id":15991,"date":"2021-09-21T09:20:16","date_gmt":"2021-09-21T06:20:16","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=15991"},"modified":"2021-09-22T09:20:48","modified_gmt":"2021-09-22T06:20:48","slug":"spatii-culturale-nr-50-9","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=15991","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 50 (9)"},"content":{"rendered":"

Theodor George CALCAN<\/strong><\/p>\n

GLOSE: Semnul \u0219i \u00eenf\u0103\u021bi\u0219area unui poet\/ loc\/ om<\/strong><\/p>\n

Prin 2011, adic\u0103 \u00een anul \u00een care apare opul despre care vom face vorbire (Bac\u0103u, Editura \u201eEgal\u201d), am primit \u015fi eu propunerea de a ceda drepturile de editare pentru \u00eentreaga crea\u0163ie poetic\u0103 unei edituri \u201especializate\u201d pe suport CD (electromagnetic). Nu am fost atunci de acord, dar asta din cu totul alte motive, colaterale, \u015fi nu pentru c\u0103 nu a\u015f fi de acord cu progresul de computerizare \u201eelectronic\u0103\u201d. Dimpotriv\u0103, a\u015fa cum se va vedea pe parcurs, sunt perfect de acord cu autorul (Ioan D\u0103nil\u0103), \u00een sensul realiz\u0103rii unei integrale audio bacoviene. Ca bibliotecar \u015fi literat \u00eenvederat, sus\u0163in cu t\u0103rie forma clasic\u0103 a unei c\u0103r\u0163i, form\u0103 care d\u0103 posibilitatea fiec\u0103rui cititor de literatur\u0103 s\u0103-\u015fi adapteze propria vitez\u0103 de lectur\u0103 a textului propus, \u00eens\u0103 v\u0103d ca imperios necesar\u0103, cel pu\u0163in din perspectiva istoriei literare, a realiz\u0103rii unei arhive audio-video c\u00e2t mai cuprinz\u0103toare. \u00cen aceast\u0103 ordine de idei, \u015fi nu numai, demersul lui Ioan D\u0103nil\u0103 se cuvine a fi subliniat.
\nSigur, personalitatea lui George Bacovia e una complex\u0103 \u015fi abordarea ei din perspective diverse e mai mult dec\u00e2t necesar\u0103; viziunea deschis\u0103 asupra operei sale, de asemenea, \u015fi \u00een acest context, Sonurile \u015fi con-textele… audiobookului propus de Ioan D\u0103nil\u0103 \u00ee\u015fi au importan\u0163a lor. Ele ne dezv\u0103luie, pe de o parte, un Bacovia fragil \u015fi sensibil, \u00een jurul c\u0103ruia familia \u015fi prietenii au fost pu\u015fi \u00een situa\u0163ia de a face un front comun, dar \u015fi un cerc de protec\u0163ie, care s\u0103-l apere de intemperiile unei societ\u0103\u0163i, a\u015f spune, mai mult indiferent\u0103 dec\u00e2t ostil\u0103 \u2013 \u015fi familia \u00een spe\u0163\u0103 (Agatha Grigorescu-Bacovia a f\u0103cut, cred, tot ce a depins de ea pentru a impune \u00een persoana lui George Bacovia un poet care a propulsat provincia ca loc \u015fi ca voce a unei literaturi, altfel conservatoare, dac\u0103 nu n\u0103p\u0103dit\u0103 de idei parazitare social-politice, care f\u0103ceau climatul literar atunci un infern, adic\u0103 un climat \u00eenchis \u015fi aservit politic.
\n\u015ei Gabriel Bacovia, dar \u015fi Agatha au fost \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103 activi \u015fi benefici. Sonurile… depun notabil modesta, dar semnificanta lor m\u0103rturie. O alt\u0103 direc\u0163ie pe care ne-o indic\u0103 Sonuri \u015fi con-texte bacoviene este aceea \u00een care destinul unei s\u0103lcii face dovada faptului c\u0103 ora\u015ful Bac\u0103u are nevoie imperioas\u0103 de semnele trecerii poetului prin burg: vocea \u015fi autoritatea lui Nicolae Manolescu o cer \u015fi, desigur, o \u015fi impun nu numai mediatic, ci \u015fi concret.
\nSemnele \u015fi \u00eenf\u0103\u0163i\u015farea ora\u015fului \u00een care tr\u0103im depind sigur de felul \u00een care personalit\u0103\u0163ile locului \u015ftiu \u015fi pot s\u0103 o particularizeze \u00een acest sens; modul \u00een care \u015ftim \u015fi vom \u015fti s\u0103 educ\u0103m \u015fi s\u0103 cultiv\u0103m memoria colectiv\u0103 e unul prioritar. Subliniem aici eforturile f\u0103cute at\u00e2t de un om aflat de o via\u0163\u0103 pe baricadele educa\u0163iei (\u015fi m\u0103 refer aici la unul ca profesorul Tudor Opri\u015f), dar \u015fi prin reverbera\u0163ie, de ce nu, la \u00eensu\u015fi Ioan D\u0103nil\u0103, a c\u0103rui energie activ\u0103 depus\u0103 \u00een slujba comunit\u0103\u0163ii e una care onest face bine celor din jur.
\nComuni\u015ftii s-au dat la o parte din via\u0163a politic\u0103 \u015fi social\u0103 (au f\u0103cut-o, cel pu\u0163in, aparent), convin\u015fi fiind \u015fi \u00eemp\u0103ca\u0163i cu ideea c\u0103 \u015fi-au f\u0103cut datoria \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 transforme cultura \u00eentr-o arm\u0103 ideologic\u0103, redutabil\u0103. \u00cen realitate, n-au reu\u015fit. Au reu\u015fit \u00eens\u0103 s\u0103 zg\u00e2l\u0163\u00e2ie serios \u015fi semnificativ un sistem de valori, iar opera lui Bacovia poate fi un exemplu semnificativ \u00een acest sens. Nici nu au putut, nici nu au avut curajul unei decapit\u0103ri definitive \u2013 \u00een fapt, crearea omului nou, fiind mai mult dec\u00e2t o prostie f\u0103r\u0103 de margini, a fost, cum o \u015ftim cu to\u0163ii, un e\u015fec lamentabil \u015fi r\u0103sun\u0103tor. Pe de alt\u0103 parte, reac\u0163ia spiritului revolu\u0163ionar ori, mai pu\u0163in, un experiment literar asumat poate \u00eemprosp\u0103ta un climat, dar impune \u00een c\u00e2mpul literar, mai pu\u0163in dec\u00e2t credem, un nume.
\nNu \u00een vremuri de criz\u0103 \u015fi nu pe timpuri realmente avare \u015fi p\u0103guboase, din punct de vedere strict material, se pot impune poe\u0163ii \u015fi litera\u0163ii. O civiliza\u0163ie a cuv\u00e2ntului scris \u015fi citit se poate impune pe vremuri calme, pa\u015fnice \u015fi relativ prospere. \u00cen fa\u0163a barierelor economice \u015fi de tot felul, popula\u0163ia va fi destul de refractar\u0103 fenomenului cultural; de aceea \u015fi \u00een contradic\u0163ie cu poezia \u015fi literatura \u00een sine, demultiplicarea, robotizarea ori mecanizarea actului creator \u00eel oblig\u0103 pe scriitor la implicare \u00een economia de pia\u0163\u0103, la nonconformism, am spune noi, u\u015for mali\u0163io\u015fi. \u015ei sigur literatura se vede a fi obligat\u0103 s\u0103-\u015fi conserve slujitorii zelo\u015fi; lectorii de romane \u015fi poezii nu sunt \u015fi nu pot fi nici stupizi, nici mai mici, nici mai pu\u0163in instrui\u0163i dec\u00e2t cei din trecut. Revolu\u0163ia, rezisten\u0163a, na\u0163ionalismul sunt \u015fi pot fi \u00een aparen\u0163\u0103, \u015fi p\u00e2n\u0103 la un anumit punct, vremuri care au privilegiat, \u00eentr-un anumit sens, poezia, literatura, cultura Pe fond, realitatea este bruiat\u0103 de foarte multe \u015fi mari ne\u00een\u0163elegeri, iar poezia \u00een miezul ei creator tinde s\u0103 se dezvolte din propria ei virtute, din propria ei fatalitate structural\u0103. Inadaptarea, critica \u015fi revolta poe\u0163ilor fa\u0163\u0103 de epoca \u00een care tr\u0103iesc sunt, dup\u0103 p\u0103rerea mea, nu neap\u0103rat semnul de geniu, nu neap\u0103rat un privilegiu al zeilor. \u00cen mod fatal, cel care scrie devine un exponent al propriului s\u0103u fatalism, al propriului s\u0103u absurd sau neant, dac\u0103 vre\u0163i. Orice poet, privindu-se pe sine \u00eentr-o oglind\u0103, utopic\u0103, se opune cu siguran\u0163\u0103, \u00een acela\u015fi timp \u015fi nu numai, unui limbaj s\u0103rac \u015fi aseptic. \u00cen oricare comunitate lingvistic\u0103 ar vie\u0163ui, poetul este acela care poart\u0103 cu sine geniul limbii comune pe care, cu for\u0163ele sale at\u00e2tea c\u00e2te vor fi fiind, la un moment dat \u00eencearc\u0103 s\u0103 le impun\u0103 creativ, dar \u015fi recreativ, unui limbaj obosit, perimat, mai pu\u0163in permisiv. Efortul unui poet de a se adapta dinamicii timpului s\u0103u e unul mai mare dec\u00e2t l-am crede. \u00centr-o societate care, lent dar sigur, se scufund\u0103 \u00een paranoia sau care se ideologizeaz\u0103 voit sau for\u0163at, rolul poetului se cere a fi acela de a fi c\u00e2t mai normal, c\u00e2t mai exact cu putin\u0163\u0103. A g\u0103si o dinamic\u0103 sensibil\u0103 \u015fi apropiat\u0103 de exprimare comun\u0103 a unei colectivit\u0103\u0163i e o treab\u0103 de care un poet trebuie s\u0103 se ocupe \u015fi s\u0103 o duc\u0103 la bun sf\u00e2r\u0219it.
\nCa s\u0103 revenim \u00eens\u0103 la ale noastre, vocea unui poet e mai totdeauna una puternic\u0103, specific\u0103. Iat\u0103 de ce, \u00een condi\u0163iile actuale, ea se impune a fi conservat\u0103. Sigur, Bacovia e un v\u00e2rf al limbii noastre literare, cu o specificitate unic\u0103 \u015fi irepetabil\u0103. Este nevoie \u00eens\u0103 de pasiune, de perseveren\u0163\u0103, de dragoste, de devo\u0163iune \u015fi de c\u0103ldur\u0103 sufleteasc\u0103, de inteligen\u0163\u0103, de abilitate pentru a impune ori pentru a \u00eengriji cum se cuvine o valoare artistic\u0103, cultural\u0103 \u015fi spiritual\u0103, \u00eentre\u0163in\u00e2ndu-i semnificativ arderea, tensiunea \u015fi existen\u0163a. Ioan D\u0103nil\u0103 e unul dintre oamenii care conteaz\u0103 \u00een acest areal. Problema noastr\u0103 e aceea de a face ca p\u0103tura celor dezinteresa\u0163i de fenomenul literar regional ori de cel na\u0163ional s\u0103 fie foarte sub\u0163ire. Avem mult de lucru, s\u0103 nu a\u015ftept\u0103m neap\u0103rat recunoa\u015fteri, recompense ori beneficii; s\u0103 facem…
\n\u015ei, sigur c\u0103 da, poetului i se cere s\u0103 fie mereu egal cu st\u0103rile sale de spirit; ba, mai mult, lectura unui poet s\u0103 incumbe schimbarea st\u0103rii de spirit a lectorului \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t poezia sa s\u0103 poarte cu sine deplina \u015fi sincera sa luciditate activ\u0103, acea luciditate care, paralel\u0103 fiind cu propria sa estetic\u0103 s\u0103 conduc\u0103 dinspre obscuritatea sim\u0163irii spre o ruptur\u0103 a inhibi\u0163iilor \u015fi a imposturilor denun\u0163ate at\u00e2t de textul citit, c\u00e2t \u015fi, de ce nu, de starea social\u0103 a timpului \u015fi a spa\u0163iului \u00een aria c\u0103ruia cititorul \u00eens\u0103\u015fi se mi\u015fc\u0103 \u015fi ac\u0163ioneaz\u0103.
\nDespre Bacovia am putea glosa foarte mult \u015fi n-am \u015ftire dac\u0103 proiectele avansate de Gabriel, de pild\u0103, au prins cumva via\u0163\u0103. Ceea ce \u015ftiu este c\u0103 atunci c\u00e2nd alegi poezia \u015fi faci lucrul acesta \u00eempotriva for\u0163elor care o neag\u0103, alegi de fapt libertatea \u015fi c\u0103 aceast\u0103 libertate se poate na\u015fte pentru fiecare dintre cei ce citesc \u015fi \u00een\u0163eleg poezia. Nu din supralicitarea unui joc gratuit de cuvinte, ci dintr-un joc mai profund, mai activ al unor idei se na\u015fte, cred, libertatea fiec\u0103ruia dintre noi. <\/p>\n


\nSPA\u021aII CULTURALE 50
\nRetrospectiv\u0103 liric\u0103<\/strong><\/p>\n

\u0218erban GEORGESCU<\/strong>
\n\"\"

Culis\u0103<\/strong><\/p>\n

Doamne, pierderea
\ntrupului meu sub\u021bire
\nde adolescent
\ne doar o glum\u0103 de-a Ta
\nnu?<\/p>\n

Mi-l vei da \u00eenapoi, atunci, la final, nu?<\/p>\n

G\u00e2nde\u0219te-te pu\u021bin: ,,Mie red\u0103-m\u0103!\u201d…<\/p>\n

Multiplic\u0103ri
\nmultiplic\u0103ri ale tale
\nasta suntem, nu?<\/p>\n

Hai, g\u00e2nde\u0219te-te, \u0219tiu c\u0103 g\u00e2nde\u0219ti.
\nDoar dintr-un G\u00e2nd a \u00eenceput totul, nu?
\nSau Cuv\u00e2ntul, acela de la \u00eenceput,
\na fost doar o interjec\u021bie neg\u00e2ndit\u0103?
\nUn sughi\u021b?
\nO r\u00e2g\u00e2ial\u0103?<\/p>\n

Dormi?<\/p>\n

Sau poate te sup\u0103r\u0103 \u00eentreb\u0103rile
\n\u0219i te vei ascunde sub pulpanele negre?
\nTe vei dizolva din nou \u00een scleroza aceea revoltat\u0103?<\/p>\n

Sau poate te vei \u00eembr\u0103ca cu el
\na\u0219a cum ai f\u0103cut cu al nazarineanului
\n\u0219i mi te vei \u00eenf\u0103\u021bi\u0219a a\u0219a
\ndeghizat, dans\u00e2nd
\nc\u00e2nd voi muri?<\/p>\n

Toate astea fac parte din spectacolul
\npe care ni-l preg\u0103te\u0219ti dup\u0103 moarte
\nnu-i a\u0219a?
\nVia\u021ba aceasta e un fel de culis\u0103 a Marelui Spectacol…
\nTr\u0103im \u00een culisele Mor\u021bii.<\/p>\n

Trupul meu gros de acum,
\n\u00een plin\u0103 alergare oprit\u0103,
\nse face de por\u021belan.
\nNoaptea nu mai e un refugiu.
\nEa \u00eens\u0103\u0219i e \u00eentoars\u0103 pe dos
\nca o m\u0103nu\u0219\u0103.
\nStelele, luna
\nlumineaz\u0103 \u00een interiorul m\u0103nu\u0219ii
\n\u0218i c\u00e2nd se \u00eennoreaz\u0103, se \u00eennoreaz\u0103 acolo,
\n\u00eenl\u0103untrul
\nm\u0103nu\u0219ii de por\u021belan.<\/p>\n

(\u201eSpa\u021bii culturale\u201d nr. 47)<\/em><\/p>\n


\nMarian RUSCU<\/strong><\/p>\n

casa de speran\u0163e<\/strong><\/p>\n

simt c\u0103 m\u0103 adun
\n\u00een corpul unui chihlimbar opac.
\ne cald, de parc\u0103 am luat locul cuiva.
\ne cald, ca \u00eentre s\u00e2nii cos\u00e2nzenei,
\n\u00een timp ce m\u0103tuitele-mi puteri sunt
\nr\u0103m\u0103\u015fi\u0163e ale unei fericiri \u00eentristate. <\/p>\n

mirosul dulce al trandafirilor,
\nivit pe \u015fest, d\u0103 \u00een clocot,
\nca o fiertur\u0103 de dulcea\u0163\u0103 uitat\u0103 pe foc,
\n\u015fi acum \u00ee\u015fi prelinge abureala,
\n\u00eenv\u0103luindu-m\u0103 \u00een chihlimbarul
\ndevenit \u015fi mai opac.<\/p>\n

\u00eemi fac cruce de a\u015fa un c\u0103min,
\ne noua mea cas\u0103 de speran\u0163e,
\nde vise ne\u00eenvinse \u015fi imposibil de \u00eenvins,<\/p>\n

un dar atins de divin. <\/p>\n


\nstingher de tine<\/strong><\/p>\n

e crucea nop\u0163ii iar\u0103, vega,
\n\u015fi iar\u0103\u015fi mo\u015ful ene s-a-ncurcat,
\npesemne, la una mic\u0103, cu m\u0103ria sa timpul,
\ncaptivi deopotriv\u0103 \u00een drumul c\u0103tre mine,
\ncare altc\u00e2ndva ne lega. <\/p>\n

umblu cu privirea, de\u015fir\u00e2nd or\u0103 dup\u0103 or\u0103,
\n\u00eensingurat, pe pere\u0163i, printre semne.
\nsunt plini de umbra-\u0163i
\nce, imperial, troneaz\u0103 pe albul p\u0103lit,
\numpl\u00e2nd, \u00eenzecit, eterul.<\/p>\n

prezen\u0163a ta, locuitoare \u00een pace,
\ndin veci p\u00e2n\u0103-n veci, \u00een astrul meu,
\nca un fuior nest\u0103vilit, invizibil,
\n\u00een seva ce mi-a-nflorit pe \u015fira \u00eenecat\u0103,
\no mie de ace,
\ns\u00e2ngereaz\u0103 focuri.<\/p>\n

prezen\u0163a ta, vega, vrea, parc\u0103,
\ns\u0103 vesteasc\u0103 un alfa repetabil,
\n\u00eendep\u0103rtat, de-a pururi, de g\u00e2ndul la omega.<\/p>\n

o, c\u00e2t a\u015f strivi sclipirea ta ce umbl\u0103
\nnestingherit\u0103-n trupul meu bolnav de tine,
\nc\u00e2nd nop\u0163ile-s f\u0103r\u0103 spor,
\nalbe, tot mai albe,
\ntot mai f\u0103r\u0103 tine, tot mai f\u0103r\u0103 mine.<\/p>\n

atunci \u00eenchid singur\u0103tatea \u00een eu \u015fi nu \u00een doi,
\nsub crusta mult prea groas\u0103 de dor!<\/p>\n

e crucea nop\u0163i iar\u0103, vega,
\n\u015fi-s iar stingher de tine.
\n\u015fi-s iar cu mintea-n noi,
\ndus-\u00eentors la g\u00e2ndul ce m\u0103 \u00eendeamn\u0103 a pleca.<\/p>\n

(\u201eSpa\u021bii culturale\u201d nr. 48)<\/p>\n


\nCamelia Iuliana RADU<\/strong>\"\"

Tempus fugit<\/strong><\/p>\n

Ca un \u0219arpe trece
\nca un \u0219arpe m\u0103 traverseaz\u0103
\n\u00een somn
\ngreutatea \u00eencol\u0103cit\u0103 pe s\u00e2ni m\u0103 apas\u0103<\/p>\n

am uitat prim\u0103vara \u00eenfrigurat\u0103
\nsar dintre vise din prima zi
\n\u00eel aud printre ierburile gr\u0103dinii sau o p\u0103rere aud?
\n\u00eei v\u0103d spinarea de umbr\u0103 \u0219i mi se pare c\u0103 ar fi
\n\u0219i nu a\u0219 fi<\/p>\n

pe \u00eenserat se scurge de parc\u0103 ar sta
\nnu am pace nu am odihn\u0103
\nascult \u0219i tresar prin od\u0103i
\n\u00eenchipuirea p\u00e2ndesc
\np\u00e2nda p\u00e2ndesc<\/p>\n

o singur\u0103 zi va fi \u00eemp\u0103cat\u0103 o singur\u0103 zi f\u0103r\u0103 el
\nuna cu ochi hipnotic \u0219i de vindecare<\/p>\n

2<\/p>\n

ceasuri cu limbi de laser
\nore aleatoare ag\u0103\u021bate de piept
\nsun\u0103
\nunele bat mai tare altele abia auzit
\nunele pl\u00e2ng
\naltele strig\u0103
\nunele mor ne\u0219tiute
\nsar pe tocuri zglobii
\nc\u00e2nd ies pe scen\u0103 <\/p>\n

\u00een trupul meu mai cre\u0219te un inel
\nunul mai sub\u021bire abia v\u0103zute
\naltul \u00eenfipt \u00een carne <\/p>\n

dar numai unul va fi inelul logodnei
\n\u0219i numai unul va \u0219ti pe ce deget s\u0103-l pun\u0103<\/p>\n

3<\/p>\n

Pe mal stau \u0219i
\nm\u0103 duc \u00een jos pe mal
\nprund negru c\u00e2nd zarul sare
\ndin inele vine\u021bii o planet\u0103 \u00eentr-o bomb\u0103 nuclear\u0103<\/p>\n

\u00een \u021bes\u0103tura perfect\u0103 a cerului
\nm\u0103 va culege paznicul drept\u0103\u021bii
\ndreptate, nu te \u00eenteleg
\n\u0219i nu mi-e mie dec\u00e2t cusur
\n\u0219i a plecare
\npe c\u00e2nd nemilostive stele pr\u00e2nzesc pe \u00eendelete
\nvia\u021ba uituc\u0103<\/p>\n

o scoic\u0103 alb\u0103 uitat\u0103 \u00een p\u0103m\u00e2nt m\u0103 \u00eenva\u021b\u0103
\n\u00een fiecare noapte
\nmodelul risipirii
\nal sf\u0103rmicioasei str\u0103luciri <\/p>\n

pe plaj\u0103 doar eu
\nc\u0103ldura cosmosului o \u00eenfoiam c\u00e2ndva
\n\u00een zile s\u0103rutate
\n\u00een nop\u021bi cuprinse \u00een bra\u021be
\npe ele se vor stinge florile
\nc\u00e2nd ceasul \u00eemi va bate \u00eentors
\nde m\u00e2na altui timp <\/p>\n

(\u201eSpa\u021bii culturale\u201d nr. 48)<\/em><\/p>\n


\nNicolas BRATU<\/strong>
\n\"\"

Rondel <\/strong><\/p>\n

Mi-e dor de tot ce n-am tr\u0103it, dar \u015ftiu
\nC\u0103 m-ar fi dus \u00een zbor spre fericire.
\nMi-e dor s\u0103-\u0163i spun cuv\u00e2ntul viu,
\nCare-a f\u0103cut din noi o dulce amintire.<\/p>\n

Mi-e dor s\u0103 v\u0103d ce am visat t\u00e2rziu
\n\u00cen noapte, degust\u00e2nd a ta iubire ;
\nMi-e dor de tot ce n-am tr\u0103it, dar \u015ftiu
\nC\u0103 m-ar fi dus \u00een zbor spre fericire.<\/p>\n

Mi-e dor, c\u00e2nd m\u0103 trezesc, s\u0103 fiu
\nC\u0103\u0163\u0103r\u0103tor pe raze ca pe fire
\nDe aur, lumin\u00e2nd \u00een labirintul viu,
\nUrc\u00e2nd spre cer, nem\u0103rginire\u2026
\nMi-e dor de tot ce voi tr\u0103i pe viu\u2026<\/p>\n


\nsunt un simplu gr\u0103jdar…<\/strong><\/p>\n

sunt un simplu gr\u0103jdar
\ndiminea\u021ba dau drumul turmelor de iepe sirepe
\ns\u0103 alerge pe calea lactee
\np\u00e2n\u0103 la locul de p\u0103\u015fune si de ad\u0103pat
\n\u015fi mereu le pierd \u00een lanul bogat
\n\u015fi gustos din jurul
\nplanetei albastre
\npierd puii de g\u0103ina ce zboar\u0103 deja c\u0103tre alte planete cu aripi de g\u00e2nd
\nam \u00eencercat s\u0103 hr\u0103nesc un cal pr\u0103p\u0103dit
\ncu j\u0103ratec s\u0103-l duc\u0103 pe tata \u00een styx
\ndar tata, ca un adev\u0103rat erou, \u0219i-a g\u0103sit inorogul
\nun cal balan ce l-a purtat adesea
\n\u00een copil\u0103rie spre z\u0103ri albastre
\nacum l-a dus la trap spre c\u00e2mpiile elizee
\ncum spuneam, sunt un biet gr\u0103jdar, nu un dalb harap
\n\u015fi, tat\u0103, m\u0103 iart\u0103, nu \u015ftiu s\u0103 aleg caii spre loc de odihn\u0103….<\/p>\n

(\u201eSpa\u021bii culturale\u201d nr. 48)<\/em><\/p>\n


\n Ani BRADEA<\/strong><\/p>\n

Toccata & Fugue \u00een d minor<\/strong><\/p>\n

\u00centr-o var\u0103 vom merge s\u0103 ascult\u0103m
\nun concert de org\u0103 \u00een catedral\u0103.
\nTe voi a\u015ftepta seara, \u00eenainte de \u015fase,
\n\u00eentr-o zi de miercuri
\n(a\u015fa sunt organizate concertele de org\u0103,
\ndin iunie p\u00e2n\u0103-n septembrie).
\nVei purta alb,
\ncum visele mele te-arat\u0103 de fiecare dat\u0103,
\no c\u0103ma\u015f\u0103 \u0163\u0103r\u0103neasc\u0103 de in
\nsub care s\u0103-\u0163i p\u00e2ndesc nebunia s\u00e2ngelui,
\naspra tunic\u0103 \u00eembr\u0103cat\u0103 direct peste suflet,
\nnoapte de noapte.<\/p>\n

Vom traversa t\u0103cu\u0163i pia\u0163a golit\u0103
\nde umbrele celor ce \u015fi-au ucis speran\u0163ele
\n\u00eenaintea noastr\u0103
\n\u0163in\u00e2ndu-le de m\u00e2n\u0103.
\nDup\u0103 o vreme, m\u0103 voi opri s\u0103-mi scot sandalele
\n\u00een dreptul f\u00e2nt\u00e2nii arteziene,
\numbra ta o va lua \u00eenaintea umbrei mele
\n\u015fi se va lungi p\u00e2n\u0103 dincolo
\nde col\u0163ul muzeului Brukenthal.
\nAtunci voi \u00eencepe s\u0103 alerg descul\u0163\u0103,
\nca s\u0103 o prind din urm\u0103,
\nritmul meu cardiac se va muta \u00een cutia ta toracic\u0103,
\nfluxul t\u0103u sanguin va inunda vasele mele,
\np\u00e2n\u0103 c\u00e2nd, istovit\u0103,
\n\u00eentr-o str\u0103fulgerare ro\u015fie a asfin\u0163itului,
\nvoi recunoa\u015fte strada mea
\nmutat\u0103 cu vecini cu tot, \u00eentr-o noapte, c\u00e2ndva.<\/p>\n

\u00cen catedral\u0103 se va interpreta Johann Sebastian Bach,
\nTocata \u015fi fuga \u00een D-minor.<\/p>\n

(\u201eSpa\u021bii culturale\u201d, nr. 27)<\/em><\/p>\n


\nDaniel D. MARIN<\/strong><\/p>\n

c\u0103l\u0103torie<\/strong><\/p>\n

tridentul final
\nurc\u0103 din baza coloanei
\nte aduni \u00een zigzag
\npe diagonale
\n\u00ee\u0163i faci drum
\npe acolo izbe\u015fte ceva
\nclaritatea ca un sac de box
\n\u00eentre mai multe deschideri capcan\u0103
\ntraversezi straturi
\ncarnea ta
\nr\u0103m\u00e2ne din ce \u00een ce mai \u00een urm\u0103
\np\u0103r\u0103se\u015fti la timp
\nlocul marcat
\ncare se \u00eengusteaz\u0103
\nspeech-ul semnelor
\nleag\u0103 mai departe
\nfiecare senza\u0163ie-traiectorie
\no singur\u0103 recapitulare
\n\u015fi deodat\u0103
\nnu mai e nimic
\ndin ceea ce \u015ftiai c\u0103 este acolo
\ndoar impulsul ini\u0163ial
\nfrac\u0163iunea de secund\u0103
\nc\u00e2nd g\u0103se\u015fti unghiul cel mai bun
\ns\u0103-\u0163i strive\u015fti greutatea
\ncare altfel te-ar face
\ns\u0103 te t\u0103v\u0103le\u015fti de durere<\/p>\n

(\u201eSpa\u021bii culturale\u201d nr. 13)<\/em><\/p>\n


\nMelania Cuc<\/strong><\/p>\n

Afar\u0103, \u00een z\u0103pada-fecioar\u0103<\/strong><\/p>\n

Ne juc\u0103m de-a prinselea
\nNoi doi \u015fi briganzii .
\nC\u0103ma\u015fa ta s-a descheiat din nasturi.
\nA\u015ftep\u0163i alt trup cu miros de gutuie s\u0103lbatic\u0103.
\nPoate.
\nDegeaba a\u015f pune pre\u0163ul cel mai bun
\nPe felia asta de \u00eent\u00e2mplare ce \u0163ine
\nDe turla bisericii \u015fi
\nDe sf\u00e2rcul de limb\u0103 niciodat\u0103 vorbit\u0103.
\nTu te picuri mereu \u00een \u0163\u0103r\u00e2n\u0103
\nColastru proasp\u0103t de bivoli\u0163\u0103.
\nCu noi laolalt\u0103, f\u0103r\u0103 iertare de sine
\nFereastra maternit\u0103\u0163ii regale
\nSe rupe \u00een cruce.
\nPelerinii se \u00eenfrupt\u0103 t\u0103cu\u0163i
\nPe-ntrecute
\nDin prescura f\u0103r\u0103 sare
\nA senectu\u0163ii.
\nAfar\u0103, \u00een z\u0103pada-fecioar\u0103,
\nLacrima sticlei de lamp\u0103
\nS-a preschimbat \u00een lentil\u0103.
\nRostogolim f\u0103r\u0103 sens soarele
\nDin oglind\u0103 \u00een oglind\u0103,
\nMerg cu ochii \u00eenchi\u015fi prin ora\u015ful din care
\nVoi fi alungat\u0103 cu pietre \u015fi p\u00e2ine.
\nMotoarele duduie f\u0103r\u0103 combustie,
\nMitralierele stau cu \u015faiba prins\u0103 \u00een mir de m\u0103sline.
\nTu \u00eemi prinzi numai umbra pe dup\u0103 umeri,
\n\u015ei trecere c\u00e2nt\u00e2nd despre cum\u2026
\nUn ac de insign\u0103 s-a \u00eenfipt \u015fi coace ca spinul
\n\u00cen felia-mi str\u0103vezie de fericire.<\/p>\n

(\u201eSpa\u021bii culturale\u201d nr. 16)<\/em><\/p>\n


\nIon LAZU<\/strong>
\n\"\"

\u015ei eu…<\/strong><\/p>\n

De at\u00e2ta amar de vreme
\n\u00cen calea ursului \u015fi a mistre\u0163ului
\nPrin h\u0103\u0163i\u015furi \u015fi r\u00e2pi,
\nOrbec\u0103ind prin hugeacuri \u015fi vizuini
\nCu nici o arm\u0103 \u00een m\u00e2ini
\nDec\u00e2t ciocanul de geolog.<\/p>\n

De at\u00e2ta amar de vreme
\n\u00cen calea ta, Poezie,
\nPrin toate momentele ireparabile
\nPrin peisaje nemaiv\u0103zute
\nPrin triluri \u015fi g\u00e2ze \u015fi flori,
\nCu nimic altceva \u00een m\u00e2n\u0103
\nDec\u00e2t cu creionul sleit.<\/p>\n

De at\u00e2ta amar de vreme
\n\u00cen calea ta, via\u0163\u0103
\nPrintre necunoscu\u0163i umili,
\nPrin cleiul ad\u00e2nc din c\u0103tune,
\nPrintre uli\u0163i \u015fi drame
\nPrintre uri, \u00eempuns\u0103turi, sudalme \u015fi palme \u2013
\nDe la mam\u0103 la fat\u0103, de la fecior la tat\u0103
\nDe la p\u0103g\u00e2n la b\u0103tr\u00e2n \u2013
\nCu nici o foaie la \u00eendem\u00e2n\u0103
\nCu nici un cuv\u00e2nt preg\u0103tit.
\nDec\u00e2t cu biata-mi inim\u0103
\nAbia p\u00e2lp\u00e2ind de mil\u0103
\n\u015ei cu cele dou\u0103 artere deschise
\nAle privirilor.<\/p>\n


\nLa vedere<\/strong><\/p>\n

Un laz \u00een p\u0103dure, o galerie
\n\u00cen trupul muntelui, un istm \u00een mare,
\nO claie de lumin\u0103 sub vintrele
\nNop\u0163ii \u2013 nu-\u0163i adjudeci doar pentru tine,
\nCi te culci odat\u0103 cu g\u0103inile, l\u0103s\u00e2nd
\nDurerea la vedere, \u00een canatul u\u015fii.<\/p>\n

Soarele cade-n apus, tu \u00een partea cealalt\u0103,
\nCa despica\u0163i \u00een dou\u0103, cu st\u00e2nga, de-o bard\u0103.
\nNu te men\u0163in deasupra
\nIubire, ambi\u0163ie, art\u0103.
\nTe la\u015fi asemenea Lunii, smuls dintr-o parte
\nPlanet\u0103 moart\u0103.<\/p>\n

(\u201eSpa\u021bii culturale\u201d nr. 18)<\/em><\/p>\n


\nNicolae G\u00e2lmeanu<\/strong><\/p>\n

Hiatus<\/strong><\/p>\n

Sunt bolnav de \u00een\u0103l\u0163ime, Doamne, \u015fi mi-e drag
\nS\u0103 m\u00e2ng\u00e2i cu pupila hlamida-\u0162i de pe cer,
\nVertijul meu p\u0103m\u00e2ntului e dat,
\n\u00cen loc de lapte, mulg din strung\u0103 zer;<\/p>\n

Vai, cum s\u0103 pot s\u0103-nv\u0103\u0163 s\u0103 cad
\n\u00cen sus, f\u0103r\u0103 opreli\u015fti, dogme \u015fi ru\u015fine,
\nGra\u0163ia cereasc\u0103 m-ar aduce-atunci la Tine,
\nDar ar r\u0103m\u00e2ne p\u0103m\u00e2ntul negru scufundat;<\/p>\n

Nu-i lege ori tocmeal\u0103 s\u0103 sar dincolo de gard:
\nPrin s\u00e2rma \u00eenghimpat\u0103, ca dou\u0103 santinele,
\nSt\u0103m \u015fi ne boim s\u0103m\u00e2n\u0163a c\u00e2te cu un fard,
\nCitind pe r\u00e2nd \u00een glie \u015fi \u00een stele,<\/p>\n

Care din noi este dumnezeiescul os,
\nTu e\u015fti Ii-sus, eu sunt Ii-jos.<\/p>\n


\n\u0162ip\u0103t sub\u0163ire<\/strong><\/p>\n

Zadarnic sunt icoan\u0103 \u015fi trec din frunte-n frunte
\nCu lum\u00e2n\u0103ri aprinse tremur\u00e2nd \u00een m\u00e2n\u0103,
\nDe am croit biserici, n-am fost tocmit pe-arvun\u0103,
\nFurat am fost de cimitirele pl\u0103p\u00e2nde;<\/p>\n

Ca s\u0103 v\u0103 cer p\u0103m\u00e2ntul, ce s\u0103 mai fac din el,
\nObolul sf\u00e2nt al unor vremuri latifunde,
\nCine m\u0103 scuip\u0103, m\u0103 s\u0103rut\u0103 de erizipel,
\nSunt ca o var\u0103 dornic\u0103 de paparude;<\/p>\n

C\u0103\u0163elul p\u0103m\u00e2ntului cine-l mai aude,
\nCum latr\u0103 surd \u015fi orb dintr-un uitat pastel,
\nDa\u0163i-mi un morm\u00e2nt cu tumuli de castel,
\n\u00cen malul r\u00e2pii unde Dumnezeu m-ascunde.<\/p>\n

Prezentul meu e-un c\u00e2ntec de bermude.
\nLitera, o piele \u0163ipat\u0103 de vi\u0163el.<\/p>\n

(\u201eSpa\u021bii culturale\u201d nr. 18)<\/em><\/p>\n


\nIuliana Paloda-POPESCU<\/strong>
\n\"\"

Lumin\u0103 pentru Manuel
\n(fragment)<\/strong><\/p>\n

III<\/p>\n

Era-n vis –
\nManuel intra \u00een lumin\u0103
\ncu Potirul de aur \u00een m\u00e2ini
\n\u015fi vedeam cum \u00eencep
\ns\u0103 \u00eei creasc\u0103 aripi,
\n\u00een timp ce \u00cengerii
\npreg\u0103teau cununi de martiri
\n\u015fi strig\u00e2ndu-ne,
\naprindeau Cerul!…<\/p>\n

Manuel tot mai singur,
\ncu Potirul de aur \u00een m\u00e2ini,
\n\u00eemi oferea s\u0103 beau
\ndin licoarea iubirii –
\ns\u0103 m\u0103 vindec, s\u0103 iert,
\ns\u0103 renasc \u015fi s\u0103 uit!…<\/p>\n

V<\/p>\n

Manuel
\nera fratele ne\u015ftiut,
\n\u00eens\u0103 eu \u00eendelung l-am chemat,
\np\u00e2n\u0103 c\u00e2nd, \u00eentr-o zi,
\nm-a auzit \u00cengerul!…<\/p>\n

VI<\/p>\n

Erai ales Manuel,
\nDomnul te zidise a\u015fa,
\nnimic nu era \u00eempotriva
\ninimii Sale!…<\/p>\n

\u00cen timp ce culegeai flori
\n\u015fi ni le a\u015fezai pe pleoape,
\ns\u0103 nu deschidem ochii
\npeste umbra ce voia
\ns\u0103 ne-ngroape,
\neu \u00eencercam s\u0103 \u00eenduplec \u00cengerii,
\na\u015fez\u00e2ndu-mi visul \u00een Ceruri,
\npe ape,
\nunde Pas\u0103rea-Suflet venea
\n\u015fi pun\u00e2ndu-ne aripi,
\nne ducea peste lume,
\ndeparte!…<\/p>\n

VII<\/p>\n

Totul era scris –
\neu aici, tu dincolo,
\n\u00eencercam s\u0103 \u00eenchidem por\u0163ile
\n\u015fi cu lac\u0103te mari le-ncuiam,
\ns\u0103 nu ajung\u0103 la noi
\ncei ce ne v\u00e2nau inima!…<\/p>\n

(\u201eSpa\u021bii culturale\u201d nr. 24)<\/em><\/p>\n


\nAdrian MUNTEANU<\/strong>
\n\"\"

POVE\u015eTI F\u0102R\u0102 SF\u00c2R\u015eIT<\/strong>
\n – jurnal de c\u0103l\u0103torie artistic\u0103 \u00een Canada –<\/em><\/p>\n

Episodul 14<\/p>\n

Mar\u021bi, 24 iunie 2003, Hamilton<\/p>\n

Diminea\u021b\u0103 merg cu Andrei la sta\u021bia de autobuz \u0219i cump\u0103r\u0103m bilet pentru Montreal. Cost\u0103 aproape 100 CAD. Voi pleca joi, 26 iunie, \u0219i voi ajunge la Montreal, ultimul punct al c\u0103l\u0103toriei mele, la ora 18,30. I-am telefonat imediat domnului George Rusu. L-am g\u0103sit, din fericire, \u0219i i-am spus c\u00e2nd voi ajunge. Tocmai se muta, a\u0219a cum \u0219tiam, dar va delega pe cineva s\u0103 m\u0103 a\u0219tepte. Dac\u0103 voi reusi \u0219i acest pas, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 tot circuitul se \u00eentrege\u0219te \u0219i visul meu nu a fost o himer\u0103. \u00cei telefonez \u0219i doamnei Deana Luca \u00eentreb\u00e2nd-o cum este posibil s\u0103 corespond\u0103m, s\u0103 telefon\u0103m, s\u0103 ne ar\u0103t\u0103m interesul, dar, \u00een final, s\u0103 nu vin\u0103 la spectacol? A b\u00e2iguit ceva despre credin\u021ba pe care a avut-o c\u0103 vor veni copiii, dup\u0103 care i-am spus c\u0103 am reprogramat spectacolul pentru miercuri, la ora 19.30 \u0219i c\u0103 este ultima \u0219ans\u0103 de a ne vedea. N-am a\u0219teptat r\u0103spunsul ei, am \u00eenchis telefonul.
\nI-am trimis un e-mail \u0219i domnului George Iova, \u00een mare, cu acela\u0219i con\u021binut. Chiar c\u0103 nu-mi explic cum e posibil s\u0103 intermedieze cineva o serie de elemente legate de spectacol, s\u0103 fac\u0103 rost de unele dintre ele, dup\u0103 care s\u0103 se fac\u0103 nev\u0103zut.
\nPe la ora 11 vine p\u0103rintele Lucian. Este cu un membru al comitetului, cu care vorbe\u0219te pu\u021bin, dup\u0103 care plec\u0103m la cascada Niagara. E un drum neinteresant, de 60 de kilometri, pe o autostrad\u0103 care mi s-a p\u0103rut cam pr\u0103fuit\u0103, f\u0103r\u0103 ceva notabil pe marginea ei, dup\u0103 care a venit surpriza. \u00cen fa\u021ba mea s-a deschis o lume de c\u0103su\u021be \u00een miniatur\u0103, o lume destinat\u0103 parc\u0103 celor de o \u0219chioap\u0103, cu balcoane colorate, mon\u0219tri de carton care se balansau pe acoperi\u0219uri, p\u0103pu\u0219i vorbitoare \u00een fa\u021ba unor magazine care \u00eembiau la petrecere \u00eentr-o lume a senza\u021bionalului. Era strada principal\u0103 a ora\u0219ului Niagara falls, un Las Vegas \u00een miniatur\u0103, dup\u0103 c\u00e2te mi-a l\u0103sat senza\u021bia. Imediat a ap\u0103rut \u0219i faleza, \u00een spatele c\u0103reia intuiai c\u0103 se afl\u0103 minunea. \u00cen paralel cu ea, blocuri impun\u0103toare, cu nelipsitele fa\u021bade de sticl\u0103, se ridicau pe coline, culmin\u00e2nd cu turnul av\u00e2nd \u00een v\u00e2rf un restaurant rotitor.
\nAm parcat ma\u0219ina \u0219i ne-am \u00eendreptat spre faleza str\u0103juit\u0103 de st\u00e2lpi din piatr\u0103, lega\u021bi \u00eentre ei prin grilaje metalice.
\nMagicul obiectiv visat \u00eendelung! Partea canadian\u0103 \u00een dreapta, partea american\u0103 \u00een st\u00e2nga, mai mic\u0103, nu numai pentru c\u0103 era mai departe. O uimire deplin\u0103! Partea canadian\u0103 impresiona prin vastitatea suprafe\u021bei pe care apele se prelungeau furtunos p\u00e2n\u0103 la buza pr\u0103pastiei, form\u00e2nd un arc de cerc. C\u0103derea vertical\u0103 de ape, fascinant\u0103, prelungindu-se p\u00e2n\u0103 \u00een h\u0103ul de peste 50 de metri, al c\u0103rui fund nu aveai nici m\u0103car cum s\u0103-l intuie\u0219ti \u0219i din care se \u00een\u0103l\u021ba v\u0103lul de un alb f\u0103r\u0103 egal al aburilor forma\u021bi de c\u0103derea apei pe st\u00e2nci, v\u0103l ce se \u00een\u0103l\u021ba p\u00e2n\u0103 la jum\u0103tatea profilului uria\u0219 al malului. Apele p\u0103reau s\u0103 \u00eenainteze relativ calme p\u00e2n\u0103 la brusca desprindere spre ad\u00e2nc. R\u0103m\u00e2neau limpezi, cu iriz\u0103ri verzui \u00een lumina mijlocului de zi, pentru a deveni brusc o mare de spum\u0103 \u00een pov\u00e2rnire \u00eensp\u0103im\u00e2ntat\u0103, spre siguran\u021ba unui p\u0103m\u00e2nt pe care-l atingeau \u00eentr-un final, t\u0103inuit, doar imaginat de privitori, dar niciodat\u0103 v\u0103zut aievea. Taina apelor, \u00een rotire bolov\u0103noas\u0103 \u0219i totu\u0219i uniform\u0103, d\u0103deau senza\u021bia de for\u021b\u0103 gigantic\u0103, impun\u00e2nd respectul tem\u0103tor \u0219i admira\u021bia f\u0103r\u0103 rezerve. Valuri de st\u00e2nc\u0103, st\u00e2nci potopite sub domnia apelor ce n\u0103v\u0103leau nest\u0103p\u00e2nite \u00eentr-un dans f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u0219it.
\nNiagara \u2013 \u00eenc\u0103 o minune \u00eentip\u0103rit\u0103 pe retina unui rom\u00e2n pierdut \u00eentr-o \u021bar\u0103 imens\u0103, c\u00e2t un continent, \u00eentre d\u0103ltuiri de for\u021be naturale cople\u0219itoare. Formidabil spectacol de imagine \u0219i sunet continuu, ca un vuiet din ad\u00e2nc!
\nInsinu\u00e2ndu-se printre ropotul de spume, vapora\u0219ul cu nume misterios \u0219i potrivit, \u201eMaid of mist\u201d (mireasa aburului), aducea mereu c\u0103ut\u0103tori de aventuri unice, \u00eembr\u0103ca\u021bi \u00een pelerine, \u00eenfrunt\u00e2nd curentul, c\u00e2t mai aproape de baza pr\u0103pastiei, lupt\u00e2nd cu valurile necontenite \u0219i biciuitoare. Vapora\u0219ul se \u00eentorcea dobor\u00e2t de furtuna devastatoare, cu teama potopului impregnat\u0103 \u00een fiecare sc\u00e2ndur\u0103 care abia se mai \u021binea.
\nPartea american\u0103, aflat\u0103 la circa 200 de metri distan\u021b\u0103, p\u0103rea mai pu\u021bin spectaculoas\u0103, mai dreapt\u0103, cu st\u00e2nci la baz\u0103 care creau un fel de amfiteatru pe care se prelingeau \u0219uvoaiele, dar care nu mai p\u0103stra, \u00eensp\u0103im\u00e2ntat\u0103, incertitudinea c\u0103derii \u00eentr-un gol necunoscut pe care partea canadian\u0103 \u00eel ascundea \u00een curbura de potcoav\u0103 a malurilor. Pe o lateral\u0103, sc\u0103ri \u0219erpuiau p\u00e2n\u0103 aproape de baz\u0103, iar oamenii cu pelerine galbene priveau c\u00e2t mai aproape de \u0219uvoiul nest\u0103vilit. \u00cen spate, un balon urca \u0219i cobora din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd cu al\u021bi amatori de senza\u021bii tari, care doreau s\u0103 admire de la \u00een\u0103l\u021bime domnia apelor, spectacolul feeric, f\u0103r\u0103 oprire, al valurilor \u00eenspumate.
\nFacem fotografii. Eu singur sau am\u00e2ndoi, rug\u00e2ndu-ne de c\u00e2te un turist, \u00eentotdeauna amabil. Parcurgem faleza cu ochii mai mult \u00een dreapta, spre spectacolul naturii. Deloc \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, \u00eentr-o perioad\u0103 cu recunoscute fric\u021biuni politice, partea american\u0103 a cascadei p\u0103rea mai pu\u021bin vizitat\u0103, faleza p\u0103str\u00e2nd destule locuri libere pentru cei ce voiau s\u0103 vad\u0103 fenomenul c\u00e2t mai de aproape.
\nIntr\u0103m \u00eentr-un magazin de suveniruri. Nimic special. M\u0103 uit la vederi \u0219i iau vreo cinci. G\u00e2ndindu-m\u0103 la cadourile necesare, aleg \u0219i doi magne\u021bi cu imagini ale cascadei. Filmele sunt scumpe \u0219i eu nu mai am dec\u00e2t c\u00e2teva pozi\u021bii \u00een aparat. Mergem mai departe \u0219i p\u0103trundem pe strada principal\u0103 a or\u0103\u0219elului, creat, cu certitudine, numai pentru distrac\u021bia vizitatorilor de o zi. Magazine cu tot felul de tenta\u021bii \u0219i monstruozit\u0103\u021bi din butaforie, miracole egiptene, castelul lui Dracula, al lui Frankenstein, uria\u0219i din carton, fiare preistorice din mucava, culori tari, sunete, gemete, chem\u0103ri. Fac poze. Un or\u0103\u0219el pentru pl\u0103ceri fugare, cu \u00eenc\u0103peri pentru smuls banii naivilor \u0219i copiilor neinstrui\u021bi. P\u0103rintele face cinste cu o pizza la o mas\u0103 pe o teras\u0103. E vreme bun\u0103 \u00een luna iunie.
\nFacem drumul invers pe falez\u0103, complet\u00e2ndu-ne zestrea de fotografii cu dorin\u021ba de a p\u0103stra imagini care, de regul\u0103, se ob\u021bin o singur\u0103 dat\u0103 \u00een via\u021b\u0103.
\nMai privesc o dat\u0103 spectacolul care pare mereu unic \u00een m\u0103re\u021bia lui. E chiar ultima oar\u0103 \u00een via\u021b\u0103 c\u00e2nd \u00eel v\u0103d? Mai mult ca sigur.
\nDrumul \u00eenapoi, casa p\u0103rintelui, berea brazilian\u0103, telefoanele pe care le d\u0103 pentru spectacolul care va avea loc totu\u0219i m\u00e2ine sear\u0103. Toate umplu ziua. O zi cu mari acumul\u0103ri de imagine.<\/p>\n

G\u00e2ndesc la Titus. Am l\u0103crimat cam mult \u00een ultima zi. O senza\u021bie de bine, de m\u00e2ndrie!<\/p>\n

Miercuri, 25 iunie 2003, Hamilton <\/p>\n

Scriu o nou\u0103 relatare pentru radio, pe care o trimit mai apoi telefonic:<\/p>\n

\u201eAm v\u0103zut una dintre minunile lumii \u2013 cascada Niagara. De fapt cele dou\u0103 cascade, una \u00een SUA, alta \u00een Canada, desp\u0103r\u021bite de circa 200 de metri de perete st\u00e2ncos. Cu siguran\u021b\u0103, partea canadian\u0103, cu potcoava ei ferm conturat\u0103, impresioneaz\u0103 \u00een primul r\u00e2nd.
\nC\u0103dere vertical\u0103, fascinant\u0103 de ape p\u00e2n\u0103 \u00een h\u0103ul al c\u0103rui fund nu-l po\u021bi nici m\u0103car intui \u0219i din care se \u00eenal\u021b\u0103 valul de un alb magic al aburilor provoca\u021bi de pr\u0103bu\u0219irea apei pe st\u00e2nci. Rotire bolov\u0103noas\u0103, dar uniform\u0103, st\u00e2nci potopite de c\u0103derea apelor ce n\u0103v\u0103lesc nest\u0103p\u00e2nite, \u00eentr-un dans cu rotiri spectaculoase.
\nNiagara – \u00eenc\u0103 un reper \u00eentip\u0103rit pe retina unui rom\u00e2n c\u0103l\u0103tor \u00eentr-o \u021bar\u0103 imens\u0103, \u00eentre dezl\u0103n\u021buiri de for\u021be naturale cople\u0219itoare.
\nSunt \u00eenso\u021bit de p\u0103rintele Lucian Pu\u0219cariu care p\u0103store\u0219te comunitatea ortodox\u0103 din Hamilton, localitate aflat\u0103 la 60 de kilometri de Niagara. P\u0103rintele Lucian se afl\u0103 aici de aproape 5 ani, \u00een mijlocul rom\u00e2nilor care num\u0103r\u0103 aproape 5000 de suflete. Hamilton, ora\u0219ul o\u021belului canadian, a atras numero\u0219i imigran\u021bi, datorit\u0103 capacit\u0103\u021bilor de absorb\u021bie ale sectorului industrial. Biserica ortodox\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 din Hamilton este una dintre cele mai vechi de pe teritoriul canadian. \u00cen 1946, rom\u00e2nii au cump\u0103rat un teren \u0219i un imobil pe care l-au denumit Casa Rom\u00e2n\u0103, a\u0219a cum a r\u0103mas notat pe o plac\u0103 de pe fa\u021bada cl\u0103dirii. Zece ani mai t\u00e2rziu, se ad\u0103uga acestui imobil ini\u021bial edificiul bisericii. P\u0103rintele Lucian Pu\u0219cariu este un model de intelectual rom\u00e2n deplin ancorat \u00een problematica spiritului na\u021bional. El este autorul c\u0103r\u021bii \u201eLimba rom\u00e2n\u0103, limba sanscrit\u0103\u201d prin care se al\u0103tur\u0103 \u0219i continu\u0103 munca unor cercet\u0103tori care se str\u0103duiesc s\u0103 demonstreze c\u0103 poporul rom\u00e2n nu este un oarecare popor latin, ci reprezint\u0103 latinitatea, c\u0103 ne afl\u0103m, ca na\u021biune \u0219i limb\u0103, \u00eentre entit\u0103\u021bile care au conturat fundamentul umanit\u0103\u021bii. Pasiunea preotului pentru \u00eenceputurile noastre este debordant\u0103 \u0219i pilduitoare. Nu de pu\u021bine ori mi-a vorbit despre aceast\u0103 preumblare prin meandrele istoriei pe care o \u00eembina, pentru ca demonstra\u021bia s\u0103 fie elecvent\u0103, cu exemple de cuvinte misterios de apropiate ca sonoritate \u00eentre sanscrit\u0103 \u0219i rom\u00e2n\u0103. \u00cen acela\u0219i timp, p\u0103rintele Lucian Pu\u0219cariu este \u0219i poet. \u00cen anul 2001 a tip\u0103rit la Bra\u0219ov primul s\u0103u volum de versuri, intitulat \u201eClip\u201d, iar acum se preg\u0103te\u0219te pentru cel de-al doilea volum. Poezia sa este aidoma sufletului s\u0103u: profund\u0103, sensibil\u0103, curat rom\u00e2neasc\u0103. La mii de kilometri de \u021bar\u0103, am \u00eent\u00e2lnit o figur\u0103 de rom\u00e2n autentic, cu ochii larg deschi\u0219i spre realit\u0103\u021bile \u021b\u0103rii din care provine \u0219i \u00een viitorul c\u0103reia crede cu t\u0103rie.
\nDin Hamilton, pentru Radio T\u00e2rgu Mure\u0219, Adrian Munteanu\u201d<\/p>\n

De diminea\u021b\u0103, am f\u0103cut o plimbare cu p\u0103rintele Lucian la magazinul cel mai mare din Hamilton. Este un mall. M-am uitat la unele produse, am comparat unele pre\u021buri, ca \u0219i cum ar fi fost ceva de comparat. Dac\u0103 unele pre\u021buri par mari pentru noi, pentru ei sunt mici sau normale. N-a\u0219 putea spune c\u0103 m\u0103 dau \u00een v\u00e2nt dup\u0103 calitatea multora dintre produsele de aici. Canadienii nu pun pre\u021b pe lucrul de elegan\u021b\u0103 vestimentar\u0103 dec\u00e2t dac\u0103 au nevoie de el pentru unele festivit\u0103\u021bi pe care le consider\u0103 importante. Una dintre ele este graduarea. La festivitatea similar\u0103 de la Vancouver a fost singura dat\u0103 \u00een Canada c\u00e2nd m-am sim\u021bit \u00een inferioritate, nefiind preg\u0103tit s\u0103 fac fa\u021b\u0103 unor prezent\u0103ri cu \u0219taif. Am tr\u0103it \u0219i unele momente, mai ales pe strad\u0103, c\u00e2nd am avut, dac\u0103 nu un sentiment de superioritate, m\u0103car unul de normalitate \u0219i chiar u\u0219oar\u0103 m\u00e2ndrie pentru aspectul meu. E clar c\u0103 sandale ca ale mele nu mai avea nimeni \u0219i to\u021bi cei care \u0219i-au cobor\u00e2t ochii au \u021binut s\u0103 remarce, parc\u0103 la unison, c\u0103 \u00een Canada nu au a\u0219a ceva. Interesant este, \u00een aceast\u0103 privin\u021b\u0103, c\u0103 am cump\u0103rat \u00een Rom\u00e2nia ceea ce era mai ieftin, mai pe puterile mele, dar cele scumpe ar\u0103tau mai ur\u00e2t. O rela\u021bie invers propor\u021bional\u0103, pe care nu am \u00een\u021beles-o la prima vedere.
\nLa sectorul vinuri, am dat \u00een mall \u0219i peste un merlot din Romania. Lucian zice c\u0103 nu e prea bun. Vinuri ungure\u0219ti erau mai multe. Toate aceste lucruri, pe moment, le deslu\u0219eam cu mai mare greutate. P\u0103rea c\u0103 exist\u0103 o barier\u0103 local\u0103 \u00een fa\u021ba concuren\u021bei.
\nAm cump\u0103rat un set de trei filme. Ne-am \u00eentors pe la ora 14,30 \u0219i am mai stat \u00een gr\u0103din\u0103. E cald, sunt vreo 30 de grade, dar niciodat\u0103 de c\u00e2nd sunt \u00een Canada nu m-am interesat, din surs\u0103 sigur\u0103, de temperatur\u0103. Aveam altele mai importante la care s\u0103 m\u0103 g\u00e2ndesc.
\nLucian preg\u0103te\u0219te masa care \u00eenseamn\u0103 friptura de ieri ce urma s\u0103 fie \u00eenc\u0103lzit\u0103, la care ad\u0103ug\u0103 cartofi \u0219i o salat\u0103 de varz\u0103 cu ro\u0219ii. E gata pe la ora 16, dar Ioana nu apare \u00eenc\u0103. Vine Smaranda cu boy friend, un individ sl\u0103bu\u021b, blond, ponderat \u00een vorb\u0103. \u00cei str\u00e2ng m\u00e2na \u0219i \u00eei spun c\u0103 regret faptul c\u0103, din cauza necunoa\u0219terii limbii, va trebui s\u0103 fiu cam t\u0103cut. Pe la ora 17 apare Ioana. M\u00e2nc\u0103m, dup\u0103 care m\u0103 retrag ca s\u0103 m\u0103 \u00eentind o jum\u0103tate de or\u0103. Nu poate fi vorba de somn, mai degrab\u0103 de o lini\u0219tire \u0219i o adunare a g\u00e2ndurilor, deseori \u00eendreptate spre cas\u0103 sau echilibrate cu atitudini care reiau prezen\u021ba mea pe scen\u0103 \u00een fa\u021ba publicului rom\u00e2nesc din Canada. Mereu am \u00een imaginea din minte ceva de \u00eendreptat, ca nuan\u021be, ca atitudine. Sunt unul dintre cei care pot face repeti\u021bii \u0219i cu ochii \u00eenchi\u0219i, iar aceste relu\u0103ri t\u0103cute nu sunt cu nimic mai lipsite de productivitate. Recunosc c\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u021besc mereu ceva, iar p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul turneului totul cap\u0103t\u0103 o concrete\u021be \u0219i un echilibru interior sus\u021binut.
\n\u00cemi f\u0103cusem deja bagajul, dar m-am g\u00e2ndit de mai multe ori s\u0103 nu uit umbrela cu picior lung. La ora 18,15 mergem la sal\u0103 pentru o ultim\u0103 aranjare a scaunelor. Spre deosebire de \u00eencercarea ini\u021bial\u0103, de duminic\u0103, c\u00e2nd am vrut s\u0103 prezint spectacolul, \u00eencercare care s-a produs \u00een sala de jos, unde existau rafturi cu c\u0103r\u021bi \u0219i numeroase imagini \u0219i afi\u0219e pe pere\u021bi, acum urma s\u0103 mont\u0103m spectacolul \u00een sala de sus, special destinat\u0103 spectacolelor. E \u00eenc\u0103p\u0103toare, ar putea intra vreo 300 de oameni \u0219i are scen\u0103. Peretele din fundalul scenei e pictat cu o imagine \u021b\u0103r\u0103neasc\u0103. Nu lipsesc un cioban cu oile sale \u0219i chiar o barz\u0103. Sala are sta\u021bie, dar noi vom folosi tot radiocasetofonul rablagit. M\u0103car ne obi\u0219nuisem cu el. G\u0103sesc o scar\u0103 de lemn, mai potrivit\u0103 cu cel de-al doilea obiect din scen\u0103, cuierul pom. Mont\u0103m o scar\u0103 la marginea din mijloc a scenei, pentru cobor\u00e2rea facil\u0103 \u00een sal\u0103 \u00een timpul spectacolului, a\u0219a cum o f\u0103ceam de mai multe ori, ca parte integrant\u0103 din regie, implic\u00e2nd spectatorii, fiind aproape de ei. \u00cen sal\u0103 aranj\u0103m scaunele \u00eentr-un u\u0219or semicerc. Punem vreo 30 de scaune, de\u0219i, din experien\u021ba primei zile, nici nu se punea problema at\u00e2tor spectatori. Mai mult o facem ca s\u0103 fie sala mai bogat\u0103. \u00cen spate g\u0103sesc o od\u0103i\u021b\u0103 \u00een care m\u0103 pot schimba \u0219i astfel s\u0103-mi pot face apari\u021bia, ca de obicei la \u00eenceputul spectacolului, din spate, printre cei prezen\u021bi. Od\u0103i\u021ba permite intrarea printr-o lateral\u0103 care d\u0103 \u00een sal\u0103, a\u0219a cum am f\u0103cut-o \u0219i la Toronto, la ambele spectacole. De fapt \u0219i la Ottawa fusese acela\u0219i lucru. \u00centotdeauna prin st\u00e2nga. Lucian pleac\u0103 s\u0103 se schimbe. \u0218i Andrei la fel. Am verificat \u00eenainte \u0219i lumina. Exist\u0103 c\u00e2teva reflectoare sau, mai degrab\u0103, c\u00e2teva becuri cu direc\u021bie precis\u0103 pentru partea din fa\u021b\u0103 a scenei. Modific pozi\u021bia la trei dintre ele, ca s\u0103 am lumin\u0103 potrivit\u0103 pentru basmul \u201eUitarea\u201d. Am timp s\u0103-mi precizez pozi\u021bia la toate basmele. Fa\u021b\u0103 de celelalte reprezenta\u021bii, mi-am ales o pozi\u021bie intermediar\u0103, a\u0219ezat pe scen\u0103 \u0219i cu picioarele cobor\u00e2te pe scara principal\u0103 la \u201eBarza\u201d. Sunt gata. Stau zece minute \u00een sal\u0103, singur, cu g\u00e2ndurile mele. E pl\u0103cut, merge aerul condi\u021bionat \u00eenc\u0103 de la pr\u00e2nz. Urmeaz\u0103 s\u0103-l oprim c\u00e2nd va \u00eencepe spectacolul. Are zgomot mare, instala\u021bia e veche. \u00cen fine, vin \u0219i Lucian \u0219i Andrei. M\u0103 retrag ca s\u0103-mi fac ultimele preg\u0103tiri. Primele voci \u00een sal\u0103 le aud la ora 19,30. Este un b\u0103rbat cu un copil care pare tare mic. E pl\u00e2ng\u0103re\u021b \u0219i scoate ni\u0219te sunete pe care nu le \u00een\u021beleg. Asta \u00eemi mai lipsea! Un singur bebelu\u0219 poate deturna aten\u021bia unei s\u0103li \u00eentregi. Dup\u0103 ce c\u0103 vor fi pu\u021bini, vor fi \u0219i distra\u0219i de ifosele unui copil obosit la o or\u0103 t\u00e2rzie. Oare ce-\u0219i \u00eenchipuia tat\u0103l lui? C\u0103 \u00eencepe s\u0103-i fac\u0103 educa\u021bie la o v\u00e2rst\u0103 fraged\u0103? \u00cencercarea se face pe lini\u0219tea \u0219i efortul meu, z\u0103d\u0103rnicite de zgomotele \u021b\u00e2ncului. Din fericire, dup\u0103 c\u00e2teva minute de conversa\u021bie cu preotul \u0219i cu Ioana, care ap\u0103ruse \u00eentre timp, b\u0103rbatul se hot\u0103r\u0103\u0219te s\u0103 plece. V\u0103d asta printr-o gaur\u0103 din p\u00e2nza tricolor\u0103 care \u00eembrac\u0103 fundalul scenei. Aud doar c\u00e2teva voci p\u00e2n\u0103 pe la ora 19,45. Sunt de mult gata \u0219i m-am a\u0219ezat pe un fotoliu. De dou\u0103 ori Ioana \u00eent\u00e2mpin\u0103 pe cineva, semn c\u0103 s-au adunat c\u00e2teva persoane. De fapt, \u00eei spusesem lui Lucian c\u0103 spectacolul va avea loc chiar dac\u0103 va fi numai el \u00een sal\u0103. Principiul dup\u0103 care m\u0103 conduc este c\u0103 acel unic spectator \u0219i-a dorit s\u0103 vin\u0103, poate a f\u0103cut eforturi pentru asta, deci este cel mai bun, cel mai interesat, iar el trebuie respectat \u0219i onorat. \u00cemi aduc aminte \u0219i de vorba lui Cristian Iacob: \u201etrebuie s\u0103 joci de fiecare dat\u0103 ca \u0219i cum ar fi fost ultima oar\u0103\u201d.
\nFix la ora 20, cu o jum\u0103tate de or\u0103 de \u00eent\u00e2rziere, Lucian vine s\u0103 m\u0103 anun\u021be c\u0103 \u00eei d\u0103m drumul, dar c\u0103 sunt pu\u021bini oameni \u00een sal\u0103. \u0218tiam asta. Vine \u0219i Andrei care m\u0103 \u00eentreab\u0103 dac\u0103 sunt gata. Eram gata pentru orice. Mai luasem, la 19,30, un jet de spray cu nitroglicerin\u0103. Nu cred c\u0103 voi avea curajul s\u0103 mai intru vreodat\u0103 \u00een scen\u0103 f\u0103r\u0103 el
\nSemnalul sonor. Intru. Senza\u021bie de s\u0103r\u0103cie. Mai t\u00e2rziu aveam s\u0103 num\u0103r c\u0103 erau 12 spectatori. Venise \u0219i Smaranda, deci era toat\u0103 familia Pu\u0219cariu. Pentru ei merita efortul. Dispunerea \u00een sal\u0103 nu era prea bun\u0103. \u00cen partea st\u00e2ng\u0103 numai doi, iar \u00een dreapta restul. Dup\u0103 introducerea \u00een care \u00eentotdeauna este lini\u0219te, p\u00e2n\u0103 te cunosc mai bine, realizeaz\u0103 de ce e\u0219ti \u00een stare \u0219i se familiarizeaz\u0103 cu prezeen\u021ba ta, urmeaz\u0103 basmul \u201eBarza\u201d. Totdeauna la el am avut probleme de adaptare. De aceast\u0103 dat\u0103, singurul copila\u0219 din sal\u0103, un ochelarist de vreo 3 ani\u0219ori, \u021binut \u00een bra\u021be de tat\u0103l lui, \u00eencepe dintr-odat\u0103 s\u0103 \u00eentrebe ceva tare. Degeaba \u00eei spune tat\u0103l lui ceva \u00een \u0219oapt\u0103, el \u00eentreab\u0103 \u0219i mai tare. Tat\u0103l e nevoit s\u0103-l ia \u00een bra\u021be \u0219i s\u0103 se \u00eendrepte spre ie\u0219ire. Mi\u0219carea este suficient\u0103 ca s\u0103-mi strice jum\u0103tate de poveste. M\u0103 concentrez, cu eforturi, \u0219i am aceea\u0219i stare de insatisfac\u021bie. Mai departe, odat\u0103 cu primele \u00eentreb\u0103ri pe care le pun s\u0103lii, m\u0103 izbesc de o situa\u021bie inedit\u0103. F\u0103r\u0103 niciun copil \u00een sal\u0103, maturii nu se hot\u0103r\u0103sc s\u0103 dea ei r\u0103spunsurile, nu sunt preg\u0103ti\u021bi s\u0103 intre \u00een joc. Sunt nevoit s\u0103 continui de unul singur, \u00eentr-un marcat monolog, ceea ce \u00eemi d\u0103 o senza\u021bie de ruptur\u0103, de lips\u0103 de comunicare, de mesaj care nu poate sparge bariera. Totu\u0219i joc bine, sunt mul\u021bumit de cum iese. Vreau s\u0103 le creez, prin efortul meu, sentimentul vinov\u0103\u021biei pentru slabele eforturi de a se aduna la un spectacol vorbit \u00een limba de acas\u0103. Dar cui s\u0103-i creez acest sentiment? Celui care \u0219i-a dorit \u0219i a venit totu\u0219i? Poate avea, indirect, un fel de jen\u0103 pentru slabul interes al comunit\u0103\u021bii din care face parte pentru spectacolul rom\u00e2nesc. Cred c\u0103 cel pu\u021bin \u00een cazul unei persoane jena a existat. Aproape c\u0103 \u00eei era team\u0103 s\u0103 se uite pe scen\u0103 \u0219i ar fi dorit s\u0103 se poat\u0103 ascunde \u00een spatele celui din fa\u021b\u0103. Mai greu a fost cu lipsa de comunicare la sf\u00e2r\u0219it. Toat\u0103 scena cu \u00eentreb\u0103rile de dup\u0103 basmul \u201eCiud\u0103\u021benia\u201d nu s-a putut realiza. Nici oferirea gumei de mestecat. Nici n-am mai \u00eencercat, intuind c\u0103 e \u00een zadar, a\u0219a c\u0103 a r\u0103mas \u00een buzunar.
\nO stare de bucurie m-a cuprins la ultimele versuri, ca \u0219i cum eram fericit c\u0103 am dus totul p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t, chiar \u0219i \u00een aceste condi\u021bii improprii. Un z\u00e2mbet bun m-a luminat, realiz\u00e2nd c\u0103 am aruncat peste pu\u021binii mei spectatori, nu numai un pumn de vise, dar \u0219i toat\u0103 sensibilitatea mea, prea mult\u0103 parc\u0103 \u0219i destabilizatoare pentru mine. Era totu\u0219i un mediu muncitoresc \u00een care oamenii au uitat de mult s\u0103 se mai bucure \u00een fa\u021ba unei frunze \u00eeng\u0103lbenite.
\nAplauze destule pentru c\u00e2te puteau s\u0103 \u00eentre\u021bin\u0103 c\u00e2teva palme.
\nAm str\u00e2ns totul \u0219i am plecat cu Andrei acas\u0103, mul\u021bumindu-i pentru contribu\u021bia f\u0103r\u0103 gre\u0219eal\u0103. Avusesem siguran\u021b\u0103 \u00een el.
\nAcas\u0103 se retr\u0103seser\u0103 tinerii, adic\u0103 copiii p\u0103rintelui \u0219i un student de la Sibiu care n-a vrut s\u0103 \u00eenve\u021be \u00een Canada, consider\u00e2nd c\u0103 nu se face treab\u0103. Ceilal\u021bi erau \u00een gr\u0103din\u0103. M-am dus mai \u00eent\u00e2i s\u0103 fac un du\u0219. Eram cu hainele ude. La revenire, am str\u00e2ns m\u00e2na celor afla\u021bi \u00een gr\u0103din\u0103, cinci persoane, \u00een afar\u0103 de gazde. Abia acum am sim\u021bit c\u0103 m\u0103 cuprinde o u\u0219oar\u0103 stare de furie, datorat\u0103 lipsei de interes a hamiltenilor, a\u0219a c\u0103, atunci c\u00e2nd cineva m-a \u00eentrebat ce mai e nou prin \u021bar\u0103, am r\u0103spuns destul de t\u0103ios c\u0103 sunt \u00eentreb\u0103ri ale c\u0103ror r\u0103spuns se cunoa\u0219te Ce s\u0103 fac\u0103 altceva rom\u00e2nul de r\u00e2nd dec\u00e2t s\u0103 se lupte ca s\u0103 supravie\u021buiasc\u0103, s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 dac\u0103 a doua zi are ce pune pe mas\u0103? Nu le-a c\u0103zut prea bine, a\u0219a c\u0103 am mai ad\u0103ugat ni\u0219te calcule despre c\u00e2t c\u00e2\u0219tig\u0103 un rom\u00e2n pe lun\u0103, asta ca s\u0103-\u0219i aduc\u0103 aminte care este realitatea \u0219i diferen\u021ba \u0219i s\u0103-\u0219i mai reduc\u0103 miorl\u0103iala \u0219i oftatul de dorul bietei \u021b\u0103ri\u0219oare. De la o vreme, am \u00eenceput s\u0103 m\u0103 enervez c\u00e2nd \u00eei v\u0103d cum \u00ee\u0219i manifest\u0103 dragostea pl\u00e2ng\u0103cioas\u0103 fa\u021b\u0103 de lucrurile mici \u0219i duioase pe care nu le mai pot g\u0103si pe p\u0103m\u00e2nt str\u0103in.
\nDup\u0103 un timp au \u00eenceput s\u0103 plece pe r\u00e2nd. Mai \u00eent\u00e2i jenatul meu spectator, care remarcase forma de fabul\u0103 a c\u00e2torva pove\u0219ti, \u00eempreun\u0103 cu so\u021bia lui, prezen\u021b\u0103 atr\u0103g\u0103toare \u0219i, posibil, mult mai t\u00e2n\u0103r\u0103. El era \u0219i tat\u0103l studentului pe care l-am cules \u00een drum. Apoi a plecat o familie ce venise la spectacol dup\u0103 ce trecusem de jum\u0103tatea lui. De aceast\u0103 dat\u0103 el p\u0103rea mai t\u00e2n\u0103r \u0219i singurul cu o atitudine de om bun \u0219i \u00een\u021beleg\u0103tor. A r\u0103mas un b\u0103rbat spre 50 de ani, fost alpinist, ceva mai dezghe\u021bat la minte, care se preg\u0103tea s\u0103 \u00eentreprind\u0103 o c\u0103l\u0103torie prin mun\u021bii americani. A vorbit cu Lucian despre problema casei \u0219i atitudinea consiliului parohial. Se pare c\u0103 Lucian \u0219i-a \u00eent\u00e2lnit cu aceast\u0103 ocazie c\u00e2\u021biva amici care ar putea s\u0103-l sprijine \u00een tentativa de a fi ajutat s\u0103-\u0219i cumpere cas\u0103.
\nDup\u0103 plecarea lui am mai stat cu Lucian la un pahar de vorb\u0103, pre\u021b de o jum\u0103tate de or\u0103. \u00cei pl\u0103cuse spectacolul \u0219i a v\u0103zut \u00een el, cu regret, posibilitatea ca mai mul\u021bi maturi, \u00een primul r\u00e2nd, s\u0103-\u0219i reaminteasc\u0103 de inocen\u021ba copil\u0103riei. I-au pl\u0103cut \u0219i componentele: regia, mi\u0219carea, muzica. Este primul spectator care mi-a spus c\u0103 \u00een primul r\u00e2nd a fost impresionat de interpretare care i s-a p\u0103rut a unui actor adev\u0103rat. M\u0103gulitor.
\nTo\u021bi ceilal\u021bi musafiri, ni\u0219te oameni care nu au tangen\u021b\u0103 cu teatrul \u0219i poate c\u0103 nici \u00een \u021bar\u0103 nu s-au dus vreodat\u0103 la un spectacol, n-au spus o vorb\u0103 despre ceea ce au v\u0103zut.
\nNe-am culcat, promi\u021b\u00e2nd s\u0103 mai vorbim \u0219i diminea\u021b\u0103.
\nHai s\u0103 transcriem, \u00een finalul acestui episod, \u00eenc\u0103 o poveste din cuprinsul recitalului. Am senza\u021bia c\u0103 am uitat cam de mult s\u0103 fac asta \u0219i nu \u0219tiu c\u00e2t timp mai am p\u00e2n\u0103 se va termina \u00eentregul jurnal.<\/p>\n

Scenariu 5<\/p>\n

Ilustra\u0163ie muzical\u0103 de trecere. Interpretul scoate din valiz\u0103 un bloc de desen. Va \u00eempr\u0103\u015ftia pe jos mai multe foi desenate. Pe parcursul rostirii pove\u015ftii urm\u0103toare, le va aduna pe toate pe r\u00e2nd, \u00een func\u0163ie de text.
\nRoste\u015fte povestea urm\u0103toare :<\/p>\n

Un copila\u015f de c\u00e2\u0163iva ani\u015fori
\nS-a hot\u0103r\u00e2t pe foi s\u0103 deseneze
\nTot ce iube\u015fte, cu multe culori
\nDin inim\u0103 curat\u0103 s\u0103 creeze.<\/p>\n

\u00cent\u00e2i a desenat-o el pe mama,
\nFrumoas\u0103 \u015fi cu ochi de catifea.
\nAvea un chip de z\u00e2n\u0103, \u00ee\u0163i dai seama.
\nA\u015fa \u00een ochii lui el o vedea.<\/p>\n

Pe tata cum se joac\u0103 \u00eel arat\u0103,
\nC\u0103ci asta face des cu ai lui fii,
\n\u00cenc\u00e2t bunica-l ceart\u0103 c\u00e2te-odat\u0103
\nC-a dat \u00een mintea lor, de r\u0103i copii.<\/p>\n

Bunica-i desenat\u0103-n uniform\u0103.
\nCe uniform\u0103 ? Poate \u015fti\u0163i cu to\u0163i.
\n\u015eor\u0163ul \u015fi co\u015ful, \u00een oricare form\u0103,
\nCu daruri dulci pentru ai ei nepo\u0163i.<\/p>\n

Apare \u00een desen \u015fi o pisic\u0103,
\nDar mai la margine, c\u0103ci \u00eentr-o zi
\nS-a speriat de-un \u015foricel, de fric\u0103,
\n\u00cen fug\u0103 \u00eentr-un pom ea se sui.<\/p>\n

Pe foaie \u015fi colegi au ap\u0103rut.
\nEl \u00eei iube\u015fte, chiar dac\u0103 bunica
\nNu-i mai prime\u015fte, fiindc\u0103 au f\u0103cut
\nO groaz\u0103 de prostii, dar nu-i nimica.<\/p>\n

\u015ei calul alb al bunului bunic
\nE desenat, orb cum era, b\u0103tr\u00e2n.
\nD\u0103dea din cap la toate c\u00e2te-un pic
\nDe parc\u0103-l aproba pe-al lui st\u0103p\u00e2n.<\/p>\n

Copilul deseneaz\u0103 \u015fi-un arici,
\nCe parc\u0103 e p\u0103m\u00e2ntul care are
\n\u00cen prim\u0103var\u0103 fire de arnici
\nCe se \u00eenal\u0163\u0103 simplu, c\u0103tre soare.<\/p>\n

A desenat pe foaie \u015fi un pui
\nDe vrabie, c\u0103zut din cuib odat\u0103.
\n\u015ei un r\u0103\u0163oi ce fuge-n calea lui
\nSpre lacul cu oglinda-i nemi\u015fcat\u0103.<\/p>\n

Tot desen\u00e2nd, s-a \u00eencheiat povestea,
\nDar m\u0103 \u00eentreb, privindu-le tiptil,
\nCum au putut s\u0103-ncape toate-acestea
\n\u00cen sufletul ce-l simplu, de copil.<\/p>\n

Ilustra\u0163ie muzical\u0103 de trecere<\/p>\n

(Va urma)<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Theodor George CALCAN GLOSE: Semnul \u0219i \u00eenf\u0103\u021bi\u0219area unui poet\/ loc\/ om Prin 2011, adic\u0103 \u00een anul \u00een care apare opul<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15991"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=15991"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15991\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":15992,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15991\/revisions\/15992"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=15991"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=15991"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=15991"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}