{"id":15985,"date":"2021-09-20T17:11:03","date_gmt":"2021-09-20T14:11:03","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=15985"},"modified":"2021-09-20T17:11:03","modified_gmt":"2021-09-20T14:11:03","slug":"spatii-culturale-nr-50-8","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=15985","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 50 (8)"},"content":{"rendered":"

SPA\u021aII CULTURALE 50
\nRetrospectiv\u0103 liric\u0103<\/strong><\/p>\n

Nicolae POGONARU<\/strong>
\n\"\"

octombrie<\/strong><\/p>\n

stolurile de grauri
\n\u00een zborurile lor amalgamate
\ndevin picturi suprarealiste
\npe \u015fevaletul cerului
\nluciul r\u00e2ului dintre dealuri
\neste touch-screen-ul frunzelor c\u0103z\u0103toare
\nrevel\u00e2nd \u00een ad\u00e2ncuri
\nramurile copacilor de pe maluri
\nv\u0103duvi\u0163i de c\u00e2ntecul p\u0103s\u0103rilor
\nmiroase v\u0103zduhul a gutui
\na nuci \u015fi a migdale decojite
\n\u00een pivni\u0163e sub \u00eembr\u0103\u0163i\u015farea
\ndoagelor de stejar
\nmustul danseaz\u0103 frenetic
\nsoarele tot mai palid
\nse joac\u0103 de-a v-a\u0163i ascunselea cu norii
\npe sub care se cern
\n\u00een forma de V cocorii<\/p>\n


\ntoamn\u0103<\/strong><\/p>\n

lacrimile fo\u015fnitoare ale clorofilei
\npalide ro\u015fii galbene bej
\nse desprind de pe crengi
\n\u015fi fac acroba\u0163ii la trapez <\/p>\n


\npasaj<\/strong><\/p>\n

cocorii
\ncruci pe cer
\nr\u0103stignind norii<\/p>\n

noiembrie<\/p>\n

t\u00e2rziu \u00een inima toamnei
\nnoiembrie
\nlacrimi \u00een culori calde
\ndanseaz\u0103 hai-hui prin aer
\n\u00eentr-un balet al extinc\u0163iei
\ncopacii goi r\u0103m\u00e2n ca ni\u015fte apostoli fermi
\n\u00een b\u0103taia v\u00e2ntului
\nun cow-boy meteo
\n\u00ee\u015fi m\u00e2n\u0103 turmele de nori
\nde colo colo
\napoi le mulge c\u00e2nd \u00een torente
\nc\u00e2nd moc\u0103ne\u015fte
\nmelancolia iese din ascunzi\u015furi
\n\u015fi se plimb\u0103 prin ora\u015f
\n\u00een v\u0103zul tuturor
\nbra\u0163 la bra\u0163 cu oamenii
\naceste ma\u015fini umbl\u0103toare
\ncu m\u00e2ini picioare \u015fi cap
\ncare \u00een afar\u0103 de faptul
\nc\u0103 st\u0103 pe umeri
\nca s\u0103 nu le plou\u0103 \u00een g\u00e2t
\nuneori mai \u015fi g\u00e2nde\u015fte<\/p>\n

(\u201eSpa\u021bii culturale\u201d nr. 43)<\/em><\/p>\n


\nCostel STANCU<\/strong><\/p>\n

O alt\u0103 iarn\u0103 <\/strong><\/p>\n

Prive\u0219ti albul h\u00eertiei
\nel se ridic\u0103, spore\u0219te ca spuma
\nlaptelui \u00een fierbere cur\u00eend
\nva trece de cap\u0103tul creionului,
\nde umeri, de cre\u0219tet\u2026
\nte va \u00eeneca ori te va hr\u0103ni
\ndepinde c\u00eet de repede vei scrie
\ncuv\u00eentul care \u00eenc\u0103 nu exist\u0103
\ninventeaz\u0103-l hai inventeaz\u0103-l, \u00ee\u021bi strig
\n\u021bie nu \u00ee\u021bi pas\u0103 deznozi o e\u0219arf\u0103
\nalb\u0103 te pierzi \u00een ea ca \u00een iernile
\ncopil\u0103riei c\u00eend desenai pe z\u0103pad\u0103
\ncu degetul de c\u0103rbune \u00eencins!<\/p>\n


\nAmintire <\/strong><\/p>\n

Demult,
\neram o cas\u0103 cu u\u0219ile
\n\u0219i ferestrele deschise.
\nInima mea
\n– valet t\u00een\u0103r \u0219i credincios \u2013
\nte \u00eembia s\u0103 intri s\u0103 intri.
\nErau muzici acolo,
\ndansam zi \u0219i noapte,
\nretr\u0103iam amintirile unui vin
\nde acum o sut\u0103 de ani.
\n\u00ce\u021bi aminte\u0219ti?
\nNu ne temeam de nimic,
\ncu at\u00eet mai u\u021bin de moarte.
\n– moarte e \u0219i \u00een urma
\nnasului de copil
\npe geamul aburit
\nc\u00eend se minuneaz\u0103
\nde \u00eent\u00eeia ninsoare,
\n\u00ee\u021bi spuneam.
\nTu t\u0103ceai. Dansam, dansam.
\nSoarele devenise elastic.
\nT\u0103lpile tale \u00eenc\u0103lzeau luna.<\/p>\n

Apoi a trecut timpul.<\/p>\n

Acum te a\u0219tept \u00een zadar.
\nO gr\u0103mad\u0103 de pietre albe
\ncu care nu mai construie\u0219te nimeni.<\/p>\n

(\u201eSpa\u021bii culturale\u201d nr. 44)<\/em><\/p>\n


\nCristina \u015eTEFAN<\/strong>
\n\"\"

elegia cerului<\/strong><\/p>\n

nu am timp,
\ncerule, sabbathule!
\neste ap\u0103 aromat\u0103-n c\u0103delni\u0163i
\n\u015fi-a\u015f fi zburat cerule,
\np\u0103m\u00e2ntean a\u015f fi zburat
\nprin p\u0103duri toamna
\ns\u0103-mi julesc aripile-n frunze
\nrumenite de tine
\nprin c\u00e2mpii a\u015f fi zburat,
\nmulse c\u00e2mpiile-n laptele mamei
\ns\u0103-mi sting suptul
\nde iubire a vie\u0163ii<\/p>\n

nu am timp!
\npe dealuri, cerule, sabbathule,
\nm-a\u015f fi descotorosit de buruieni
\n\u015fi goal\u0103 de minciun\u0103
\nmi-a\u015f fi sf\u00e2\u015fiat t\u0103lpile
\n\u00een pietre
\n\u00een lut
\nca-n fierul
\n\u00eengropatei \u0163arini Cannan<\/p>\n

nu am timp
\nnici de parte femeiasc\u0103,
\npartea care te c\u00e2nt\u0103, cerule,
\n\u00een cheia ta sideral\u0103,
\nsabbathul nop\u0163ilor de august r\u0103v\u0103\u015fitor<\/p>\n

nu mi-ai dat timp
\nmi-ai dat doar o seam\u0103 de aripi
\ns\u0103 le zbat
\n\u00een v\u00e2ntul de r\u0103s\u0103rit
\ndar \u00ee\u0163i spun
\nc\u0103 am tr\u0103it 205 ani ca Seth
\n\u015fi \u00eenc\u0103 1000 de ani singuri
\nca Adam \u015fi fiii lui la un loc
\nnumai pentru
\na-mi \u00eempietri zborul la pomul vie\u0163ii
\n\u015fi e albastru cerule, sabbathule!<\/p>\n

(\u201eSpa\u021bii culturale\u201d nr. 44)<\/em><\/p>\n


\nDiana Dobri\u021ba B\u00c2LEA<\/strong>
\n\"\"

coapse penelope<\/strong><\/p>\n

arunc\u0103-mi drumul \u00eentr-o joac\u0103 de fluturi
\nvoi crede c\u0103 pot s\u0103 zbor cu genunchii pe deasupra triste\u021bii
\n\u0219i ia-mi golul de pe umerii m\u00e2inii
\nvoi \u00een\u0103l\u021ba clipa dintre noimele fecioarelor vrednice
\ncu candele \u00eenfipte piezi\u0219
\n\u00een coapse penelope<\/p>\n

ora\u0219ul d\u0103 buzna cu t\u0103ceri de beton
\neu tr\u0103iesc \u00een driade
\np\u0103duri de dor te fo\u0219nesc sub clavicule<\/p>\n

n-am \u0219tiut c\u00e2nd s-a f\u0103cut \u00eemp\u0103r\u021birea inimii tale
\nera miezul nop\u021bii \u0219i te visam deja a doua oar\u0103
\nsub salcia st\u00e2ng\u0103 a Dun\u0103rii
\ntoate femeile neiubite au prins c\u00e2te un petic
\n\u0219i te-au f\u0103cut fericit
\nmon amour<\/p>\n


\nacest c\u00e2ntec de dor<\/strong><\/p>\n

mi-e clip\u0103 de tine
\nvisul acut \u0219i greu ca o ploaie de var\u0103 stinge zarea
\n\u0219i \u00eemi aprinde pe trup bra\u021bele tale de dragoste<\/p>\n

mi-e strig\u0103t de tine
\ncete de poeme zv\u00e2cnesc din el
\n\u0219i urc\u0103 \u00een amvoane
\nvenusiene<\/p>\n

mi-e curcubeu \u00eentre noi
\n\u00eemi p\u0103strezi buzele \u00een palma dreapt\u0103
\n\u0219i-mi faci senin \u00een potirul din care te beau
\npu\u021bin c\u00e2te pu\u021bin
\ntoate ondinele Dun\u0103rii se prefac \u00een mine<\/p>\n

femeile au acest c\u00e2ntec pe buze uneori
\nt\u00e2nguit la umbra p\u0103s\u0103rilor
\namestecat cu cerul \u00eentr-o unic\u0103 izbucnire de dor<\/p>\n

(\u201eSpa\u021bii culturale\u201d nr. 44)<\/em><\/p>\n


\nTeo CABEL<\/strong>
\n\"\"

Dac\u0103 e vineri<\/strong><\/p>\n

copacii \u00ee\u0219i spun pove\u0219tile
\nla telefonul f\u0103r\u0103 fir.
\nMuncitorul de la salubritate
\nadun\u0103 sacii galbeni m\u0103sur\u00e2nd lung cu privirea
\nc\u00e2nd la sac c\u00e2nd la curtea de unde \u00eei ia.
\nPove\u0219tile duse dintr-un cap\u0103t la altul al ora\u0219ului se pierd
\nunele \u00een v\u00e2ntul de la marginea c\u00e2mpului
\naltele \u00een cimitir.
\nMuncitorul de la salubritate
\ngondolier \u00een barca zilei
\nscruteaz\u0103 atent \u00een valul de gunoaie
\nce de bani arunca\u021bi!
\nDac\u0103 e vineri
\npisicile merg pe partea dreapt\u0103
\nc\u00e2inii merg pe partea st\u00e2ng\u0103.
\nUn cerc de porumbei \u00ee\u0219i f\u00e2lf\u00e2ie aripile
\nprin ochii t\u0103i, oric\u00e2nd, chiar dac\u0103 azi e vineri.
\nUnele pove\u0219ti le g\u0103zduie\u0219te poetul \u00een litere.<\/p>\n


\nCalul Maro<\/strong><\/p>\n

doar eu \u00eel v\u0103d maro,vecinul zice c\u0103 este brun
\ncoana Veta c\u0103 a fost ro\u0219u, dar s-a \u00eenvechit,
\nst\u0103p\u00e2nul zice c\u0103 este pur s\u00e2nge,
\n\u00cen trapul s\u0103u metalic, pe asfaltul ud
\n\u00ee\u0219i c\u00e2nt\u0103 melodia zilnic\u0103, andante, allegro, presto
\ndup\u0103 tainul din desag\u0103.<\/p>\n

M\u0103 uit la mu\u0219chii s\u0103i,
\nla g\u00e2tul imberb \u0219i cerbice;
\nCrupa \u00eempinge ziua \u00een urm\u0103
\nmetru cu metru, secund\u0103 cu secund\u0103.
\nVecinul se uit\u0103 la st\u0103p\u00e2nul must\u0103cios
\ncum \u00eel m\u00e2n\u0103 nervos, amenin\u021b\u0103 cu biciu\u0219ca,
\nCopilul se bucur\u0103, strig\u0103 \u00een gura mare
\nBunico uite calul?Acesta e Ducipal?<\/p>\n

Calul forn\u0103ie c\u00e2nd trece pe l\u00e2ng\u0103 bar,
\nvecinul stie c\u0103 e ora pr\u00e2nzului , iese la gard
\niar s-amb\u0103tat puriul<\/p>\n

A trecut un cal! spune copilul
\nEra maro \u0219i d\u0103dea din coad\u0103.<\/p>\n

A trecut un cal \u0219i at\u00e2t
\nRealitatea \u00eenc\u0103 \u00eei mai cuprinde
\nde la Altamira \u00eencoace.<\/p>\n

(\u201eSpa\u021bii culturale\u201d nr. 45)<\/em><\/p>\n


\nAngi Melania CRISTEA<\/strong>
\n\"\"

Super slim <\/strong><\/p>\n

logica dup\u0103 care
\nvoi ajunge s\u0103 \u00eemi creez
\nm\u00e2inele perfect
\neste excep\u021bional\u0103
\n\u00eempart un azi super slim cu un ieri \u00eenmul\u021besc mii \u0219i mii de timpi efemeri caut seva secundelor \u00een fiecare par\u0103
\nluna palid\u0103 \u00eemi pare o gutuie amar de amar\u0103
\nartificiul acesta \u00eemi convine sunt doar un om cu o sut\u0103 de fe\u021be
\ncare a urcat un munte p\u00e2n\u0103 \u00een v\u00e2rf
\na cobor\u00e2t dealuri agoniz\u00e2nd \u0219i a hr\u0103nit graurii de la c\u00e2mpie cu semin\u021be vii <\/p>\n

adun singur\u0103t\u0103\u021bi de ordinul zece
\n\u00een timp ce abolesc sperietorile fericirii
\nstoluri de g\u00e2nduri trec \u00een form\u0103 de V
\nprintre culori pastelate
\nprim\u0103vara \u00ee\u0219i are aritmiile ei corzile zilei dezacordate
\na\u0219 ridica la p\u0103trat doar dragostea care timbreaz\u0103 emo\u021bii
\nat\u00e2t de mic\u0103 \u00eemi pare clipa de num\u0103rat anii de num\u0103rat mor\u021bii<\/p>\n


\nSupravie\u021buiesc <\/strong><\/p>\n

era var\u0103 cu portocali \u0219i o pisic\u0103 obez\u0103
\npurtai ochelari \u0219i o \u0219apc\u0103 ro\u0219ie peste frez\u0103
\n\u021bi-am spus de atunci c\u0103 via\u021ba are n-\u0219pe mii de viraje
\ns\u0103 nu ui\u021bi, Darie, c\u0103 sunt clipe c\u00e2t anii \u00een sevraje<\/p>\n

tu ai r\u00e2s ca la t\u00e2rgul de fete \u0219i ai spus c\u0103-s nebun\u0103
\nori c\u0103 \u00eenc\u0103 mai am fluierul piciorului sprijinit de lun\u0103
\ntimpul \u00eentre noi s\u00e2s\u00e2ie ca un \u0219arpe v\u0103rgat
\nspune-mi, de atunci c\u00e2te secunde \u00een iarb\u0103 a scuipat?<\/p>\n

ce vei face c\u00e2nd \u00een oglinda din st\u00e2nga retrovizoare
\nvei z\u0103ri asfin\u021bitul\/stol de cocori\/ sare de mare
\nte voi \u00eentreba din nou cum o mai duci pe autostrad\u0103
\nsupravie\u021buiesc \u00eemi vei r\u0103spunde si vei trage pe alt\u0103 band\u0103<\/p>\n

(\u201eSpa\u021bii culturale\u201d nr. 45)<\/em><\/p>\n


\nChristian CR\u0102CIUN <\/strong>
\n\"\"

\u021aara unde pomii au nume<\/strong>
\n\"\"

Da, exist\u0103 o astfel de \u021bar\u0103, unde fiecare pom din curte prime\u0219te un nume. Sunt Oblio, m\u0103rul p\u0103dure\u021b, Roger, puiul de stejar, Ioana, cire\u0219ul, Helga, m\u0103rul de pe hat, Lavinia \u0219i Alteea sunt gutui \u0219i fra\u021bii lor se numesc Lena \u0219i Karen. Sybil e alt gutui, regina Tuia, prunul Klompe, vi\u0219inul Morgothia, vi\u0219inul Klim. Ca un nou Adam \u00een paradis, omul e chemat s\u0103 dea nume la tot ce mi\u0219c\u0103: \u201e \u2013 S\u0103 ne pui \u0219i nou\u0103 nume, frate om!, m\u0103 roag\u0103 unul dintre vi\u0219ini. \u2013 S\u0103 le pui \u0219i lor nume, frate om!, \u00eemi spune \u0219i \u00eengerul de paz\u0103 [\u2026] S\u0103 le pui nume!, frate om, repet\u0103 \u00eengerul de paz\u0103. \u00cen cartea vie\u021bii sunte\u021bi to\u021bi: oameni, pomi, p\u0103s\u0103ri, ierburi. To\u021bi \u2013 Ce bine, frate \u00eenger. Da, Eduard, da\u2026\u201d. \u021aara asta se nume\u0219te M\u0103lini. Este M\u0103liniul lui Labi\u0219, fire\u0219te, dar, de acum, \u0219i M\u0103liniul lui Eduard Dorneanu, dintr-o carte cu acest nume, ap\u0103rut\u0103 la editura Eikon \u00een 2014. Textul este o decupare de mici scene care ne dezv\u0103luie lumea satului de azi (datele sunt precizate, suntem \u00een anii 2013-2014) contemplat\u0103 cu o imens\u0103 duio\u0219ie, iubire, \u00een\u021belegere \u0219i sarcasm. \u0218i, fire\u0219te, lumea amintirilor. E o \u021bar\u0103 \u00een care se g\u0103sesc deopotriv\u0103 \u0219i prostia hiperbolic\u0103, ura, l\u0103comia absurd\u0103, naivitatea, m\u0103rginirea, violen\u021ba, lenea, o r\u0103utate patologic\u0103, dar \u0219i vorbirea direct\u0103 a \u201efratelui om\u201d cu \u201efratele \u00eenger\u201d, aruncarea dracului de pe punte ca \u00een poveste, expresiile fulger\u0103toare care fac c\u00e2t un tratat de filozofie, bun\u0103tatea \u00eendur\u0103rii \u0219i \u00eendurer\u0103rii, ironia fin\u0103, munca \u0219i timpul ei (a\u0219 fi vrut s\u0103 numesc acest text \u201eMunci \u0219i zile\u201d pentru c\u0103 tocmai acest calendar l\u0103untric al unui cosmos sfin\u021bit prin punerea barabulelor \u00een p\u0103m\u00e2nt, culesul vi\u0219inelor, v\u0103ruitul camerei, pr\u0103\u0219it \u0219.a.m.d. este scos \u00een eviden\u021b\u0103 de compozi\u021bia c\u0103r\u021bii), o lume care se prelunge\u0219te pe nesim\u021bite \u00een mit \u0219i poveste, \u00een care omul vorbe\u0219te firesc cu lighioanele din ograd\u0103, cu pomii \u0219i cu cerul, cu stelele \u0219i cu p\u0103s\u0103rile, cu v\u00e2ntul \u0219i cu \u00eengerul, iar ele \u00eei r\u0103spund, un cre\u0219tinism cosmic f\u0103r\u0103 ostenta\u021bie, f\u0103r\u0103 parapon, f\u0103r\u0103 dogm\u0103, dar indestructibil prin r\u0103d\u0103cini, precum de c\u00e2te ori Eduard sap\u0103 \u00een gr\u0103din\u0103 d\u0103 de r\u0103d\u0103cinile vii \u0219i puternice ale unui arbore ce de mult nu mai este, a\u0219a, c\u00e2nd \u00eei cerceteaz\u0103 cu amuzat\u0103 \u00eeng\u0103duin\u021b\u0103 pe ace\u0219ti oameni cu sc\u0103derile lor de multe ori grave d\u0103 de aceste r\u0103d\u0103cini nemuritoare ale unui cosmos care s-a ascuns \u00een fiecare dintre personaje. E o lume de o poezie pur\u0103 \u0219i de multe ori atroce. O lume care face pereche cu Bulze\u0219tiul sorescian din La lilieci.
\nCartea este o \u00eensumare de scurte pove\u0219ti, \u201escene din via\u021ba cotidian\u0103\u201d care se constituie \u00eentr-un autentic document uman, \u00eembin\u00e2nd poezia cu realismul socio-psihologic, despre ce \u00eenseamn\u0103 un sat rom\u00e2nesc de azi. Este \u0219i un fel de jurnal al muncilor \u0219i al anotimpurilor. Surprins cu un autentic lirism, provenit din febrilitatea perceperii naturii ca miracol. \u201eV\u00e2ntul \u00eengroap\u0103 capete de profe\u021bi la marginea ogoarelor\u201d. \u201eCopacii din livad\u0103 \u0219optesc rug\u0103ciunea de diminea\u021b\u0103. Dumnezeu o ascult\u0103 \u00een genunchi. Rug\u0103ciunea copacilor este simpl\u0103, f\u0103r\u0103 cuvinte pre\u021bioase, f\u0103r\u0103 metafore bombastice\u201d. Numai cine a \u00eengropat un c\u00e2ine ori o m\u00e2\u021b\u0103 \u00een fundul gr\u0103dinii sau a vorbit cu un pom, sau i-a m\u00e2ng\u00e2iat coaja aspr\u0103, sau s-a t\u0103iat \u00een asprele frunze de fasole, poate percepe tonul de elegie \u0219i bocet al acestor pagini la contemplarea \u201e\u021b\u0103rii\u201d acesteia de oameni \u0219i jivine, \u0219i \u00eengeri. \u201eDiminea\u021ba se a\u0219az\u0103 fl\u0103m\u00e2nd\u0103 \u00een palmele Domnului. Roua se scurge printre degetele Lui \u0219i r\u0103core\u0219te gutuii, porumbul spintecat de grindin\u0103 \u0219i morm\u00e2ntul tat\u0103lui meu. \u00cengerii de noapte se retrag l\u0103s\u00e2nd \u00een urm\u0103 \u0219oapte \u0219i ecouri. Clopotul bisericii clatin\u0103 lini\u0219tea. Respir ad\u00e2nc. Livada m\u0103 strig\u0103 cu vocea firelor de iarb\u0103. Aud \u0219i \u00een\u021beleg. Aud\u201d.
\nPe de alt\u0103 parte, exist\u0103 momente narative surprinse cu un ochi necru\u021b\u0103tor, iar urechea percepe sonoritatea limbajului local, de o savoare excep\u021bional\u0103. \u201e- U\u0103i, tu vrei batai! Nu ti l\u0103\u0219\u00ee. Amu ti pocnesc! \u2013 Ia f\u0103-ti \u00eencoaci s\u00ee ti \u00eenv\u0103\u021b minti!, prost\u0103l\u0103uli. [\u2026] \u2013 Da ci i-am pus eu s\u00ee intri \u00een \u0219an\u021b?…Cini ar s\u0103ri s\u00ee m\u0103 agiuti pi mini?[…] \u2013 U\u0103i!, dac\u00ee ti belesc aicia \u00een drum \u00eei ghini? U\u0103i!, nu m\u0103 f\u0103 c\u00ee ti bat di cr\u0103chi\u201d. Se contureaz\u0103 \u0219i c\u00e2teva personaje: \u00een primul r\u00e2nd mama, octogenar\u0103 neobosit\u0103, \u00een continu\u0103 \u201etreb\u0103luire\u201d \u0219i tr\u0103itoare firesc a ritmurilor unei existen\u021be ritualizate, marcat\u0103 de lucrurile care trebuie f\u0103cute fiecare dup\u0103 rostul \u0219i timpul s\u0103u. Apoi tat\u0103l, plecat dintre cei vii, evocat \u00een amintiri de o tandre\u021be viril\u0103, \u00een ancestrala lui \u00een\u021belepciune. (\u201eCopile!, \u021b\u0103ranul nu are voie s\u0103 doarm\u0103, s\u0103 se \u00eemboln\u0103veasc\u0103 ori s\u0103 se r\u0103t\u0103ceasc\u0103. Pe el nu \u00eel ajut\u0103 nimeni\u201d). \u0218i, desigur, Eduard \u00eensu\u0219i, se contureaz\u0103 (auto)portretul unui rebel f\u0103r\u0103 cauz\u0103 (scenele de Bunuel din \u0219coala sau armata ante 1989) cu voca\u021bia de a-i provoca pe ceilal\u021bi s\u0103-\u0219i dezv\u0103luie f\u0103r\u0103 rest tr\u0103s\u0103turile, de a surprinde \u00een culori tari o umanitate deloc idilic\u0103, o \u201eleb\u0103d\u0103 neagr\u0103\u201d, anomalie cromatic\u0103 \u00een zarea M\u0103liniului unde oamenii se ghideaz\u0103 dup\u0103 \u201eio am f\u0103cut ceva din via\u021ba me\u201d. Este un \u201emelancolic\u201d (antologic\u0103 povestea acestui epitet, sub forma \u201emeclancolic\u201d, primit de la un maistru, pe c\u00e2nd era \u00een clasa a IX-a la practic\u0103 agricol\u0103. De altfel \u0219coala, copiii apar \u00een aceste pove\u0219ti \u00een latura lor infernal\u0103), privit ca o ciud\u0103\u021benie care \u201escrie poezii\u201d de cons\u0103teni. Dar martor extrem de atent al unei lumi \u00een extinc\u021bie \u0219i al na\u0219terii uneia noi. \u201eDumnezeu ia cei doi fluturi din ghiveciul cactusului \u0219i \u00eei a\u0219az\u0103 \u00eenapoi pe sticla ferestrei. Fluturii alunec\u0103 \u0219i cad pe podeaua cerdacului. Nimeni nu poate \u00eenc\u0103lzi fluturii, zilele ploioase \u0219i inimile oamenilor tri\u0219ti\u201d. \u0218i acea splendid\u0103 evocare a str\u0103mo\u0219ilor veni\u021bi la coas\u0103, un fel de catalog homeric al cor\u0103biilor\/ cosa\u0219ilor, pomelnic al str\u0103bunilor: \u201e\u00cen mi\u0219carea cosa\u0219ului e toat\u0103 d\u00e2rzenia, tot orgoliul unei genera\u021bii. Cosesc. Aici a cosit Iacob Dorneanu, str\u0103-str\u0103-str\u0103bunicul meu. \u0218i Andrei Dorneanu, str\u0103-str\u0103bunicul meu. \u0218i Ilie Dorneanu, str\u0103bunicul meu. \u0218i Vasile Dorneanu, bunicul meu. \u0218i Neculai Dorneanu, tat\u0103l meu. Aici vor cosi urma\u0219ii neamului meu. Nu m\u0103 mai dor bra\u021bele. [\u2026] M\u0103 a\u0219ez pe spate \u00een iarb\u0103. V\u0103d \u00een albastrul cerului pe Dumnezeu cosind. E dezbr\u0103cat de orgoliu, asemenea unui \u021b\u0103ran bucovinean. H\u0103r\u0219t! se aude din cer. Dumnezeu cose\u0219te \u00een albastru. Ehei!\u201d Urmeaz\u0103 apoi puzderia de personaje din lumea satului, evocate cu numele \u0219i porecla, mereu pitore\u0219ti, strigarea unui inventar al caracterelor rurale (dar nici bi\u0219ni\u021barii de la ora\u0219 nu difer\u0103 cu nimic tipologic). \u201eAgresivitatea din zona rural\u0103 nu va disp\u0103rea nici dac\u0103 Rom\u00e2nia ar fi ocupat\u0103 de extratere\u0219tri, iar ace\u0219tia ar monitoriza fiecare form\u0103 de via\u021b\u0103 care respir\u0103 la sat\u201d.
\nFiecare din cele 41de schi\u021be are structura unei \u201ezile\u201d sacralizate, \u00eencepe \u0219i se termin\u0103 cu o rug\u0103ciune. Pline de aceea\u0219i \u00eembinare de lirism \u0219i realism sunt \u0219i evoc\u0103rile vremurilor de dinainte de 89. De pild\u0103, scena \u00een care copilul trebuie s\u0103 se duc\u0103 la ora\u0219 s\u0103 cumpere p\u00e2ine, precizia cu care sunt enumerate magazinele de unde se putea cump\u0103ra p\u00e2inea, dimensiunea de aventur\u0103 pe care o cap\u0103t\u0103 c\u0103l\u0103toria, c\u0103ci nu-l ia nici un \u201eia-m\u0103 nene\u201d la \u00eentoarcere, pentru ca totul s\u0103 se ridice, odat\u0103 cu mirosul de p\u00e2ine cald\u0103, spre mit: \u201eLa plecarea din ora\u0219 priveam \u00eentotdeauna \u00een oglinda retrovizoare a ma\u0219inii. Acolo vedeam pe Dumnezeu cum alearg\u0103 \u00een spatele ma\u0219inii cu o p\u00e2ine neagr\u0103 \u00een m\u00e2na st\u00e2ng\u0103. \u0218tiam c\u0103 va alerga dup\u0103 mine o via\u021b\u0103 \u00eentreag\u0103. \u0218tiam. V\u00e2ntul m\u00e2ng\u00e2ie umbrele \u00eengenunchiate. Stau spate \u00een spate cu Dumnezeu. Nu ne vorbim. Nu ne privim. Nu\u201d. Citatul acesta ne d\u0103 o idee \u0219i despre ritmul interior al nara\u021biunii, fraza este scurt\u0103, alert\u0103, precis\u0103, pentru a m\u0103 p\u0103stra \u00een simbologia c\u0103r\u021bii a\u0219 spune c\u0103 este un stil t\u0103ios, eficient, cu minimum de efort \u0219i maximum de elegan\u021b\u0103 \u201etaie\u201d, precum gestul cosa\u0219ului, maximum de sens.
\nM\u0103 \u00eentreb asupra func\u021biei literare a unui asemenea text. Cu o structur\u0103 de jurnal \u0219i cu o sinceritate de antropolog, naratorul consemneaz\u0103 o \u201eciocnire a civiliza\u021biilor\u201d. Asemenea momente de trecere dau, se \u0219tie, tipurile umane \u0219i pove\u0219tile cele mai interesante. E cazul b\u0103tr\u00e2nului care vrea s\u0103-\u0219i \u00eencarce telefonul mobil \u0219i care e nemul\u021bumit c\u0103 a primit doar minute nelimitate. Sau a celuilalt care e sup\u0103rat pe altul c\u0103 face specul\u0103 cu \u201eg\u0103le\u021bi de internet\u201d. Dar, pe de alt\u0103 parte, aceast\u0103 lume, cu un sens at\u00e2t de specific al vie\u021bii \u0219i al mor\u021bii, este iremediabil condamnat\u0103 la dispari\u021bie. Scriind-o, naratorul se arat\u0103 perfect con\u0219tient c\u0103 este martorul unui apus. Din acest punct de vedere, finalul c\u0103r\u021bii poate fi citit \u0219i ca o alegorie. Merele vierm\u0103noase, c\u0103zute din pom, pe care \u00eengerul le duce \u00een azur celor mor\u021bi, ca ofrand\u0103, fac v\u0103zduhul albastru \u0219i deschid c\u0103ile de comunicare cu cei du\u0219i. \u201eChemarea oamenilor \u0219i animalelor dragi mie seam\u0103n\u0103 cu o balad\u0103 gothic\u0103. Acum \u0219tiu c\u0103 albastrul e plin de roade neculese. Plin.\u201d Asemenea acestor roade este \u0219i cartea aceasta despre o lume \u00een extinc\u021bie. O rodire a omului-pom de dus de c\u0103tre \u00eenger dincolo. Cartea lui Eduard Dorneanu mi-a readus \u00een minte o ipotez\u0103, habar n-am dac\u0103 are vreo baz\u0103 \u201e\u0219tiin\u021bific\u0103\u201d (cuv\u00e2ntul \u00eensu\u0219i nu are ce c\u0103uta aici), la care m\u0103 g\u00e2ndesc de ceva vreme: anume c\u0103 lumea tradi\u021bional\u0103 a satului nostru, cu cosmosul s\u0103u de obiceiuri \u0219i viziuni, nu mai poate supravie\u021bui acolo, in situ. Acolo este condamnat la dispari\u021bie, tipologia uman\u0103 care \u00eel \u00eencarna se stinge cu rapiditate, sub presiunea \u201eciviliza\u021biei\u201d. \u0218i, dac\u0103 aceast\u0103 lume mai supravie\u021buie\u0219te, se datoreaz\u0103 \u201estr\u0103ineilor\u201d, celor care au asimilat-o mai degrab\u0103 pe cale livresc\u0103, satul mai este de g\u0103sit mai degrab\u0103 la Muzeu dec\u00e2t \u201ela sat\u201d. A trebuit s\u0103 vin\u0103 englezii, turi\u0219tii, pentru ca dragii no\u0219tri maramure\u0219eni s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 ce comori \u00eenseamn\u0103 casele lor de lemn. Poate c\u0103 este o erezie, din punct de vedere etnologic \u0219i sociologic, ceea ce spun, nu \u0219tiu, dar povestirile lui Eduard Dorneanu, cu a\u0219ezarea acestei lumi sub aripa \u00eeng\u0103duitoare a \u00eengerului, mi-au \u00eent\u0103rit p\u0103rerea enun\u021bat\u0103. El este un observator privilegiat \u0219i poart\u0103 aceast\u0103 lume, ca un martor, \u00een sine, pentru a-i mai da o \u0219ans\u0103.
\n\u201e – E\u0219ti bucuros? frate om
\n – Sunt bucuros, frate \u00eenger.[\u2026]
\n – Sunt bucuros, frate \u00eenger. \u00ce\u021bi jur c\u0103 sunt bucuros.
\n\u00cenchid ochii \u0219i simt arsura pleoapelor\u201d.<\/p>\n

*Eduard Dorneanu<\/strong>, M\u0103lini<\/em>, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2014, 180 pagini. <\/p>\n


\nSPA\u021aII CULTURALE 50
\nRetrospectiv\u0103 liric\u0103<\/strong><\/p>\n

F.M. CIOCEA<\/strong>
\n\"\"

POEME<\/strong><\/p>\n

Am \u00eemprumutat aripile unui \u00eenger
\n\u0218i am zburat la cer,
\nDar nu am aflat acolo mun\u021bii mei dragi,
\nIar acum sorb \u021b\u0103r\u00e2na
\nDin f\u00e2nt\u00e2nile ad\u00e2nci ale B\u0103r\u0103ganului
\n\u0218i m\u0103 g\u00e2ndesc c\u0103 zborul la cer
\nEste o experien\u021b\u0103 traumatizant\u0103
\nPentru sclavii eterni ai gravita\u021biei.
\nTotu\u0219i, \u00eengerii m\u0103 viziteaz\u0103 deseori
\n\u0218i-mi \u00eemprumut\u0103 aripile lor,
\nS\u0103 m\u0103 bucur m\u0103car de perspectiva luminii,
\nCare inund\u0103 \u00een fiecare diminea\u021b\u0103
\nSufletele prietenilor mei.<\/p>\n

*
\nM\u0103 balansam pe o arip\u0103 de fluture,
\n\u00centre coapsele fierbin\u021bi
\n\u0218i mintea crispat\u0103 ale iubitei mele,
\nC\u00e2nd brusc,
\nAm sim\u021bit pr\u0103pastia
\nDintre timpul ei
\n\u0218i timpul meu puls\u00e2nd dureros.
\nIat\u0103! mi-am spus,
\nAripile de fluture
\nNu te absolv\u0103 de explozia anilor
\n\u00cen celulele tale
\n\u0218i nici soarele nu-l aprinde
\n\u00cen bezna s\u00e2ngelui t\u0103u,
\nTotu\u0219i, iubind f\u0103r\u0103 preced,
\nIntact\u0103 r\u0103m\u00e2ne euforia balansului
\nPe aripi de fluture!<\/p>\n

*
\nFatalitatea na\u0219terii o simt
\n\u00cen mireazma florii de iasomie…
\n\u0218i nu m\u0103 mai tem de cealalt\u0103 fatalitate.<\/p>\n

\u0218erpi uria\u0219i \u00eemi alearg\u0103 prin creier,
\nAlung\u00e2nd luminile iernii
\nDin ungherele \u00eentunecate;
\nC\u00e2nd m\u0103 striga\u021bi, prieteni ,
\nAud singur\u0103tatea veacului \u0103sta
\nUmpl\u00e2nd pocalele singur\u0103t\u0103\u021bii mele,
\nSingur\u0103t\u0103\u021bii noastre viclean strecurate
\n\u00cen nop\u021bile pe care nu le dormim<\/p>\n

(\u201eSpa\u021bii culturale\u201d nr. 45)<\/em><\/p>\n


\nMiruna MURE\u0218ANU<\/strong>
\n\"\"

MONOLOG<\/strong><\/p>\n

lumina trecuse de vam\u0103 cu p\u0103s\u0103ri cu tot
\nca moartea s\u0103 nu recunoasc\u0103 pe nimeni<\/p>\n

ca noaptea s\u0103 nu le descurajeze ultimul zbor
\nsub o cruce vine\u021bie de v\u00e2nt<\/p>\n

atunci asfin\u021bitul p\u0103rea mic\u0219orat \u00eentre pagini
\niar valea prin care treceam m\u0103 de\u0219ira \u00een uitare<\/p>\n

pentru c\u0103 nimeni nu mai chema de-o ve\u0219nicie pe nimeni
\nprin \u00eendoiala verdelui \u00een declin<\/p>\n

pentru c\u0103 cel care num\u0103ra aripi fr\u00e2nte pe c\u00e2mp
\nnu era \u0219i cel de pe urm\u0103<\/p>\n

regiz\u00e2nd spectacolul de uitare \u0219i haos
\nde sunete ridicole stranii<\/p>\n

ca moartea s\u0103 nu recunoasc\u0103 pe nimeni<\/p>\n

ascuns \u00een umbra celuilalt vinovat\u0103
\nel priveghea o cea\u021b\u0103 cu accente stridente<\/p>\n

prin care nimeni nu putea s\u0103 vad\u0103 pe nimeni<\/p>\n

prin care cel\u0103lalt l-ar fi putut g\u0103si \u00eentr-o zi
\nnum\u0103r\u00e2nd aripi fr\u00e2nte pe c\u00e2mp<\/p>\n

*
\n\u00eemprejur erau numai sc\u0103ri duc\u00e2nd nic\u0103ieri
\neu purtam o maram\u0103 \u00een jurul genunchilor
\nparc\u0103 \u021besut\u0103 din g\u00e2nduri
\npe care cei pleca\u021bi le l\u0103saser\u0103-n urm\u0103<\/p>\n

prelinse pe m\u00e2inile mele candele oarbe
\ncare-mi vorbeau cu ochii \u00eenchi\u0219i
\np\u0103r\u00e2nd fluturi de noapte convin\u0219i de \u00eentuneric s\u0103 tac\u0103<\/p>\n

s\u0103 treac\u0103 prin g\u00e2ndurile celorlal\u021bi netr\u0103ite
\nm\u0103cin\u00e2nd un infinit cu tandre\u021be
\ndin care p\u0103rea c\u0103 m\u0103 v\u0103d numai eu<\/p>\n

o trufie cumva incolor\u0103 p\u0103rea c\u0103 se-ncheag\u0103<\/p>\n

un neast\u00e2mp\u0103r crispat al genunchilor reci
\nfo\u0219nind pe pagina cerului goal\u0103<\/p>\n

\u00eencercam s\u0103 urc \u0219i s\u0103 scriu mai departe
\nexprim\u00e2nd o nostalgie t\u00e2rzie
\ncare umplea prajma de lini\u0219te<\/p>\n

sem\u0103nam cu o curgere a clipei prin propria m\u0103duv\u0103
\nprin g\u00e2ndurile celorlal\u021bi netr\u0103ite<\/p>\n

(\u201eSpa\u021bii culturale\u201d nr. 46)<\/em><\/p>\n


\nEmil NICULESCU<\/strong>
\n\"\"

G\u00e2nd de iarn\u0103<\/strong><\/p>\n

Z\u0103pad\u0103, delicvent\u0103 politic, prin iaku\u021bii,
\nPe care au c\u0103lcat-o c\u00e2ndva, demult, mamu\u021bii,
\nPu\u0219i \u00een diaporame-n muzee gen \u201eAntipa\u201d.
\nZice\u021bi-i lui Feodor, ocna\u0219,: \u201eTr\u0103e\u0219te-\u021bi clipa!\u201d,
\nLas\u0103 posteritatea, r\u0103m\u00e2ne-va nimica,
\nA evadat din casa mor\u021bilor numai frica.<\/p>\n


\n Armata de teracot\u0103<\/strong><\/p>\n

\u00centr-un co\u0219mar, chiar m\u0103 imaginez
\n\u00cenmorm\u00e2ntat, vechi \u00eemp\u0103rat chinez,
\nCu-, al\u0103turi, o armat\u0103 de argil\u0103 –
\nTo\u021bi ce, \u00een via\u021b\u0103, mi-au produs doar sil\u0103,
\nUrm\u00e2ndu-m\u0103 sub bolta subteran\u0103-
\nValid\u0103, f\u0103r\u0103 urm\u0103 de vreo ran\u0103
\n\u0218i a\u0219tept\u00e2nd, ca viermii s\u0103-mi fi dat
\nPostuma lovitur\u0103 de palat.
\nIstorici, la vreo decopertare,
\n\u00cei vor afla \u0219i-atunci \u00een ap\u0103rare
\nCu ochii \u00eengusta\u021bi de-at\u00e2ta cer
\n\u0218i m\u00e2na \u00eencle\u0219tat\u0103 pe junghier,
\nSpre a depune, \u0219i din nefiin\u021b\u0103,
\nMute\u0219te, jur\u0103m\u00e2ntul de credin\u021b\u0103.<\/p>\n

(\u201eSpa\u021bii culturale\u201d nr. 46)<\/em><\/p>\n


\nMihaela AIONESEI<\/strong>
\n\"\"

f\u0103r\u0103 contur<\/strong><\/p>\n

e zgomot \u00een lume \u0219i prea lini\u0219te \u00een noi
\ncineva c\u00e2nt\u0103 \u00eembl\u00e2nzind ninsori
\naltcineva \u00eenal\u021b\u0103 rotocoale de fum
\nc\u00e2t\u0103 risip\u0103 de r\u0103bdare \u0219i drum<\/p>\n

\u00eentre noi un pahar se umple \u0219i se gole\u0219te mereu
\ne iz de toamn\u0103 \u0219i ce barbar bate \u00een inimi
\nceasul cu fructe zemoase \u0219i moi
\nmireasma se tol\u0103ne\u0219te pe mas\u0103
\nca o blan\u0103 de urs \u00een fa\u021ba unui \u0219emineu
\nprintre brazdele de t\u0103ceri asudate
\ngura ta e mut\u0103
\neu abia mai respir
\n\u0219i doar m\u00e2inile…
\nm\u00e2inile \u2013
\naceste vulpi neast\u00e2mp\u0103rate
\ncum ar vorbi
\ncum ar \u00eembl\u00e2nzi ghe\u021barii
\np\u00e2n\u0103 s-ar topi noaptea…<\/p>\n

o ghear\u0103 \u00een umbr\u0103 \u0219i spaima
\numbl\u0103 cu sabia scoas\u0103 din teac\u0103
\neu m\u0103 mut \u00eentr-un cap\u0103t de cer
\ntu \u00een altul \u0219i doar ele…
\nnebunele\/ m\u00e2inile
\n\u00een co\u0219ul pieptului
\ncaut\u0103
\nse caut\u0103<\/p>\n

(\u201eSpa\u021bii culturale\u201d nr. 47)<\/em><\/p>\n


\nConstantin BUCUR<\/strong><\/p>\n

Fotografie de grup<\/strong><\/p>\n

Te uit\u0103 \u00een clepsidr\u0103
\ncum sur\u00e2de nisipul.
\nAltfel ce vin\u0103
\nar avea timpul
\nc\u00e2nd se prive\u015fte-n oglind\u0103
\n\u00een trecerea-i senin\u0103?
\n
\nDincolo de mine<\/strong><\/p>\n

Aud \u015fi v\u0103d:
\ncuv\u00e2nt mic,
\nde ceasornic,
\nca un ac
\nsp\u00e2nzurat de g\u00e2nduri.
\nTac:
\np\u00e2n\u0103 ce piatra
\nface riduri
\n\u015fi i se stinge vatra…<\/p>\n


\nLumina poeziei<\/strong><\/p>\n

Cine nu a citit poezie
\nnu se \u00eentristeaz\u0103 citind
\nmersul p\u0103s\u0103rilor c\u0103l\u0103toare
\n\u015fi nu va \u015fti niciodat\u0103
\ncum arat\u0103 drumul
\nfulgilor de nea
\nc\u0103zu\u0163i peste afi\u015fe \u2013
\nferestre ce fac
\ndin str\u0103zi, cet\u0103\u0163i.<\/p>\n

Cine nu a citit o poezie
\nnu va \u015fti niciodat\u0103
\ncum arat\u0103 lumina patimii
\nzi de zi.<\/p>\n

(\u201eSpa\u021bii culturale\u201d nr. 47)<\/em><\/p>\n


\nMircea TECULESCU<\/strong>
\n\"\"

M\u0103\u0219ti pe fe\u0163e <\/strong> <\/p>\n

cu m\u0103\u0219ti pe nas \u0219i gur\u0103, a\u0219a
\nm\u0103 \u00eent\u00e2mpin\u0103 asistenta \u0219i doctori\u0163a,
\na\u0219a \u0219i tu acum, ai masca pe gur\u0103
\n\u0219i nas, ni\u0219te pilule nedorite \u00eentreb\u0103rile,
\ndeloc nu sunt bine, este
\nsezonul c\u00e2nd masca peste gur\u0103
\n\u0219i nas se poart\u0103 ca o mod\u0103 iar ochii
\nr\u0103m\u00e2n singuri, faruri deasupra
\narmadelor de m\u0103\u0219ti, parc\u0103 am
\nfi \u00eentr-un ora\u0219 poluat din China, doar
\neu nu am una, am
\n\u00eemprumutat-o unui prieten
\nchirurg care f\u0103\u0163uie \u00eentruna
\nnasuri \u0219i guri, m\u0103\u0219ti singure
\npe fe\u0163e, de fapt sunt ok,
\nacum c\u00e2nd \u00eenserarea
\nse las\u0103 \u00eencet – pl\u0103p\u00e2nd\u0103
\npeste capetele celorlal\u0163i<\/p>\n


\nPoem cu o virgul\u0103 aproape dreptunghiular <\/strong><\/p>\n

uneori alegem s\u0103 comunic\u0103m nu doar prin
\nceea ce spunem iar cei mai tari sunt d\u00e2n\u0219ii
\npoe\u0163ii parbrizelor sau cei care scriu pe ma\u0219ini
\npr\u0103fuite din c\u00e2te-o alb\u0103 parcare semnele lor
\nspun c\u0103 diminea\u0163a continu\u0103 lin s\u0103 se evapore
\nc\u0103 ora\u0219ul \u00eentr-un sicriu se str\u00e2nge iar umbrele
\ntrebuie pl\u0103tite bine ca s\u0103 se dea la o parte c\u0103
\nbinele este singurul care poate produce ceva
\nspune\u0163i voi acum ce pune\u0163i-v\u0103 ochelarii ca s\u0103
\nvede\u0163i c\u0103 tot eu sunt prezent \u00een via\u0163a mea c\u0103
\nora\u0219ul deja a fost \u00eengropat de pro\u0219ti da uneori
\nalegem s\u0103 comunic\u0103m doar prin ceea ce rostim
\ncum ar fi de mari s\u0103rb\u0103tori, mari s\u0103rb\u0103tori ce ne
\nspun c\u0103 \u00eenc\u0103 un sf\u00e2r\u0219it al lumii tocmai a \u00eenceput<\/p>\n

(\u201eSpa\u021bii culturale\u201d nr. 47)<\/em><\/p>\n


\nMagdalena H\u0102R\u0102BOR <\/strong>
\n\"\"

SLOIURI DE GHEA\u0162\u0102<\/strong><\/p>\n

Sloiuri de ghea\u0163\u0103
\nTopesc de\u015fertul din mine
\nBra\u0163ele \u00ee\u015fi \u00eenal\u0163\u0103 r\u0103d\u0103cinile
\nC\u00e2nd tor\u0163a nop\u0163ii arde
\nTot ce n-ar trebui uitat.
\nAmintirea nu tr\u0103ie\u015fte
\n\u00een v\u0103lm\u0103\u015fagul de amintiri
\nterorizat, timpul
\ns-a v\u0103zut gol \u00een oglind\u0103
\n\u015fi, speriat, strig\u0103
\nvulturul nu-\u015fi despic\u0103 gheara
\n\u00een mul\u0163imea de p\u0103cate
\ns-a s\u0103turat de at\u00e2ta v\u00e2nat
\nse odihne\u015fte acum pe o piatr\u0103 de hotar
\ns-a r\u0103zboit destul cu s\u00e2ngele
\n\u015fi-a du\u015fm\u0103nit destul carnea
\ns-a l\u0103sat str\u0103puns de s\u0103ge\u0163i
\nst\u0103 \u00een a\u015fteptarea \u00eengerului…<\/p>\n

soarele tope\u015fte sloiul de ghea\u0163\u0103
\ntor\u0163a na\u015fte flac\u0103ra vie –
\nizvor de lumin\u0103
\n\u00een mine.<\/p>\n


\nHAOTIC<\/strong><\/p>\n

n-am nimic \u00een minte acum
\nnici c\u00e2ntul de odinioar\u0103
\nnici v\u00e2ntul de asear\u0103
\ncopiez doar \u00eenceputul din
\nlumea care-a fost
\nrestul las a\u015fa
\ns\u0103 se desf\u0103\u015foare
\nla \u00eent\u00e2mplare
\nnu-mi pas\u0103 ce cloce\u015fte viitorul
\nrespir bucurie
\nnu-mi mai simt trecerea
\n\u015fi zic c\u0103 nu e grav
\na\u015f min\u0163i
\nnu pot s\u0103 spun tot ce am \u00een mine
\ng\u00e2ndul m\u0103 refuz\u0103
\nideea fuge de ea \u00eens\u0103\u015fi
\nr\u0103m\u00e2ne t\u0103cerea,
\nlini\u015ftea de demult
\ncare, \u00een sf\u00e2r\u015fit,
\nm-a g\u0103sit.<\/p>\n

(\u201eSpa\u021bii culturale\u201d nr. 47)<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

SPA\u021aII CULTURALE 50 Retrospectiv\u0103 liric\u0103 Nicolae POGONARU octombrie stolurile de grauri \u00een zborurile lor amalgamate devin picturi suprarealiste pe \u015fevaletul<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15985"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=15985"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15985\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":15987,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15985\/revisions\/15987"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=15985"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=15985"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=15985"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}