{"id":15849,"date":"2021-09-13T12:25:11","date_gmt":"2021-09-13T09:25:11","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=15849"},"modified":"2021-09-13T12:25:11","modified_gmt":"2021-09-13T09:25:11","slug":"spatii-culturale-nr-50-1","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=15849","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 50 (1)"},"content":{"rendered":"

Editorial<\/strong><\/p>\n

La aniversar\u0103 <\/strong><\/p>\n

10 ani de la prima apari\u021bie, 50 de numere trimise \u00een lume f\u0103r\u0103 sincope, odat\u0103 la dou\u0103 luni, nu \u00eenseamn\u0103 pu\u021bin lucru pentru o revist\u0103 ap\u0103rut\u0103 \u00eentr-un ora\u0219 mic de provincie \u0219i sus\u021binut\u0103 cu fonduri de la bugetul local. Revista \u201eSpa\u021bii culturale\u201d nu \u0219i-a dorit s\u0103 reinventeze literatura, ci s-o promoveze. A prezentat, ora\u0219ului \u0219i \u021b\u0103rii, crea\u021bii valoroase, apar\u021bin\u00e2nd unor scriitori contemporani, care se lupt\u0103 cu vremea, cu vremurile \u0219i cu lipsa de apeten\u021b\u0103 pentru lectur\u0103, care a devenit o boal\u0103 cronic\u0103 a spiritului rom\u00e2nesc (de fapt, boala e veche, dar parc\u0103 niciodat\u0103 nu a fost at\u00e2t de agresiv\u0103).
\nRevista \u0219i-a recunoscut cu onestitate limitele, dar a luptat pentru dep\u0103\u0219irea lor. Nu s-a mul\u021bumit cu aburul mediocru \u0219i c\u0103ldu\u021b pe care-l eman\u0103, inevitabil, o revist\u0103 care nu apare \u00een capital\u0103 \u0219i care este nevoit\u0103, pentru a supravie\u021bui, s\u0103 \u021bin\u0103 cont de gloriile \u0219i de orgoliile locale.
\nA pierdut din \u201eoamenii \u00eenceputului de drum\u201d, a c\u00e2\u0219tigat al\u021bii, a g\u0103sit colaboratori importan\u021bi \u0219i genero\u0219i, care nu au cerut plat\u0103 pentru lucr\u0103rile trimise spre publicare, \u0219i-a schimbat\/ \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit aspectul (f\u0103r\u0103 s\u0103 afecteze considerabil forma ini\u021bial\u0103) \u0219i, lucru pe care trebuie s\u0103-l recunoa\u0219tem, a fost o revist\u0103 care \u0219i-a men\u021binut identitatea.
\n\u00cen paginile revistei \u201eSpa\u021bii culturale\u201d au fost publica\u021bi zeci de poe\u021bi: Maria Pal, Aida Hancer, Silvia Miler, Octavian Mihalcea, Al.O. Vintil\u0103, Elisabeta Isanos, Paul Blaj, Viorica R\u0103du\u021b\u0103, George L. Nimigeanu, Eugenia \u021aar\u0103lung\u0103, Lauren\u021biu Ciprian Tudor, Daniel Dr\u0103gan, Traian Gh. Cristea, Gheorghe Istrate, Diana Trandafir, Mihaela Malea Stroe, Dumitru Pan\u0103, Florentin Popescu, Costel Bunoaica, Cosmin P\u00e2rghie, Ofelia Prodan, Lucian M\u0103n\u0103ilescu, Ion Ro\u0219ioru, Petru Scutelnicu, Victor Munteanu, Paul Spirescu, Petru Solonaru, Passionaria Stoicescu, Ioan Pr\u0103ji\u0219teanu, Florin Dochia, Viorica Petrovici, Adrian Munteanu, Adrian Botez, Calistrat Costin, Ion Beldeanu, Diana Caragiu, Lucia D\u0103r\u0103mu\u0219, Lauren\u021biu Belizan, Mihaela Gr\u0103dinariu, Adrian Erbiceanu, Nicolae Teoharie, Florin Costinescu, Ignatie Grecu, Costel Suditu, Dan D\u0103nil\u0103, Nicolae Pogonaru, Costel Stancu, Cristina \u0218tefan, Diana Dobri\u021ba B\u00eelea, Teo Cabel, Angi Melania Cristea, F.M. Ciocea, Miruna Mure\u0219anu, Emil Niculescu, Mihaela Aionesei, Constantin Bucur, Mircea Teculescu, Magdalena H\u0103r\u0103bor, \u0218erban Georgescu, Marian Ruscu, Camelia Iuliana Radu, Nicolas Bratu, Marcel Mure\u0219eanu, Nicolae Mihai, Mariana Cabel, Victoria Milescu, Irina Lucia Mihalca, Monica Mure\u0219an, Florea Costache, Virgil Diaconu, Mihai M. Macovei, Ani Bradea, Daniel D. Marin, Melania Cuc, Ion Lazu, Nicolae G\u00e2lmeanu, Iuliana Paloda Popescu \u0219i mul\u021bi al\u021bii, debutan\u021bi sau consacra\u021bi.
\nL-am avut al\u0103turi, pe parcursul celor 10 ani, pe maestrul Radu C\u00e2rneci, director de onoare al revistei; domnia sa, \u00een ciuda v\u00e2rstei \u0219i a st\u0103rii precare de s\u0103n\u0103tate, a ajutat revista cu sfaturi, cu materiale de calitate \u0219i cu o discret\u0103, dar permanent\u0103 publicitate \u00een lumea literar\u0103 rom\u00e2neasc\u0103.
\nAm avut al\u0103turi c\u00e2\u021biva scriitori \u2013 colaboratori permanen\u021bi, talenta\u021bi \u0219i serio\u0219i, f\u0103r\u0103 de care nici o publica\u021bie care se respect\u0103 nu poate rezista: Leo Butnaru (traduceri), Doina Cernica (pove\u0219ti de c\u0103l\u0103torie), Diana Vrabie (critic\u0103 \u0219i istorie literar\u0103), Adrian Munteanu (poezie \u0219i memorialistic\u0103), Magda Ursache (eseistic\u0103), Virgil Diaconu (eseistic\u0103, poezie), Florin Dochia (eseistic\u0103, poezie), Mihaela Malea Stroe (eseistic\u0103, poezie), Ionel Popa (critic\u0103 literar\u0103), Ionel Necula (critic\u0103 literar\u0103).
\nNe-au trimis num\u0103r de num\u0103r materiale \u2013 \u00eendeosebi critic\u0103 de \u00eent\u00e2mpinare \u2013 voci cunoscute \u00een spa\u021biul literar actual: Marius Manta, Petre Isachi, Octavian Mihalcea, Ionel Popa, Ion Ro\u0219ioru, Ioan D\u0103nil\u0103 \u0219.a., iar, dac\u0103 ad\u0103ug\u0103m rubrica intitulat\u0103 \u201eraftul de c\u0103r\u021bi\u201d a poetului Nicolai T\u0103icu\u021bu \u0219i prezent\u0103rile de carte semnate de membrii colectivului redac\u021bional, se poate spune c\u0103 revista \u0219i-a respectat promisiunea dint\u00e2i, aceea de a face cunoscute crea\u021biile importante str\u00e2nse \u00een volume \u0219i tip\u0103rite \u00een ultimii ani.
\nAlt\u0103 politic\u0103 dec\u00e2t cea a bunului gust \u0219i a calit\u0103\u021bii nu s-a f\u0103cut \u00een cele 50 de numere ale revistei. Cu toate acestea, de\u0219i via\u021ba politic\u0103 din patrie a r\u0103mas departe, n-am putut construi (\u0219i nici n-am vrut) un turn de filde\u0219, unde s\u0103 nu ajung\u0103 zgomotul lumii dinafar\u0103; am avut grij\u0103 s\u0103 nu ne transform\u0103m \u00een tribun\u0103 a partidelor politice, chiar cu riscul pierderii subven\u021biilor de publicare. Spre cinstea lor, autorit\u0103\u021bile locale nu ne-au impus restric\u021bii, nu ne-au cerut lu\u0103ri de pozi\u021bie partinice \u0219i nu ne-au f\u0103cut control la political correctness, astfel \u00eenc\u00e2t putem m\u0103rturisi c\u0103 am avut deplin\u0103 libertate de exprimare \u0219i c\u0103 nu s-au sup\u0103rat pe noi (\u201enoi\u201d \u00eenseamn\u0103 colectivul redac\u021bional) dec\u00e2t vreo c\u00e2\u021biva grafomani\/ veleitari, pe care i-am respins f\u0103r\u0103 pic de mustrare de con\u0219tiin\u021b\u0103 ori regret.
\nLa ceas aniversar, le mul\u021bumim colaboratorilor permanen\u021bi, le mul\u021bumim colaboratorilor ocazionali, le mul\u021bumim redactorilor care au fost al\u0103turi de revist\u0103 o vreme \u0219i apoi \u0219i-au g\u0103sit ceva mai bun de f\u0103cut. \u0218i, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, trebuie s\u0103 aducem mul\u021bumiri domnului Sorin C\u00e2rjan \u0219i Consiliului Municipal, datorit\u0103 c\u0103rora la R\u00e2mnicu S\u0103rat a ap\u0103rut, timp de 10 ani, revista \u201eSpa\u021bii culturale\u201d. <\/p>\n


\nSPA\u021aII CULTURALE 50<\/strong><\/p>\n

Retrospectiv\u0103 liric\u0103<\/strong><\/p>\n

Radu C\u00c2RNECI<\/strong>
\n\"\"

Asemeni magului<\/strong><\/p>\n

\u00cen lumina mea uneori am gre\u015fit
\nasemeni magului chinuit de-ntreb\u0103ri
\nde c\u0103ut\u0103ri obosit
\nde necuprinsele mereu dep\u0103rt\u0103ri.<\/p>\n

O, s\u0103 alergi, s\u0103 descoperi p\u0103m\u00e2nturi
\nori un astru mirabil, sau afunduri de mare
\nzidit s\u0103 fii din fr\u0103m\u00e2nturi
\nf\u0103r\u0103 de timp ghicindu-te pe zare<\/p>\n

S\u0103 te g\u0103se\u015fti \u00eentre culori sun\u00e2nd
\n\u015fi \u00eentre sunete cu str\u0103lucire
\n\u00een v\u00e2rf de g\u00e2nd
\ns\u0103 fii tu purt\u0103torul de iubire<\/p>\n

S\u0103 arzi pe un altar ca r\u0103stignit
\n\u015fi, nesupus la boaba de-ntuneric
\ns\u0103 ai sortit
\nun zeu a fi \u00een mecanismul sferic<\/p>\n

S\u0103 po\u0163i z\u00e2mbi acelora \u00eenvin\u015fi
\ntu, ce le-ai fost de-o umbr\u0103 \u015fi-o armur\u0103
\ns\u0103 duci prin in\u015fi
\niertarea ca putere \u015fi m\u0103sur\u0103<\/p>\n

Ah, multe semne nu mi-au izb\u00e2ndit
\nasemeni magului chinuit de-ntreb\u0103ri
\nde c\u0103ut\u0103ri obosit
\nde necuprinsele mereu dep\u0103rt\u0103ri\u2026<\/p>\n


\nSear\u0103 lung\u0103<\/strong><\/p>\n

Sear\u0103 lung\u0103, lung\u0103 sear\u0103 \u2013
\nstau la p\u00e2nd\u0103 suflete
\narbori nal\u0163i de suflete
\ncrengile cu suflete.<\/p>\n

Sear\u0103 lung\u0103, lung\u0103 sear\u0103 \u2013
\nunde trec, pe unde trec
\nurmele de timp se trec
\nclipele \u00een mine trec.<\/p>\n

Bate-o tain\u0103-n s\u00e2mbure
\nsufletul meu s\u00e2mbur e
\nsufletul meu singur e \u2013
\nsear\u0103 lung\u0103, lung\u0103 sear\u0103.<\/p>\n

De po\u0163i trece peste cer
\nde po\u0163i p\u0103r\u0103si un cer
\nte coboar\u0103-n al meu cer
\nsear\u0103 lung\u0103, lung\u0103 sear\u0103.<\/p>\n

Prinde-mi r\u0103d\u0103cinile
\noarbe, sfinte vinele
\npentru noapte \u0163ine-le
\nsear\u0103 lung\u0103, lung\u0103 sear\u0103\u2026<\/p>\n


\nMic\u0103 od\u0103 la Bach<\/strong><\/p>\n

F\u0103r\u0103 de tine deseori m\u0103 tem
\n\u00een zborurile nalte prin f\u0103ptura
\npe care-o port, \u015fi-n spaim\u0103 te rechem
\ncu sunet stins, cu \u00eencle\u015ftat\u0103 gura<\/p>\n

Atunci, \u00een s\u00e2nge \u00eengeri se adun\u2019
\ncu aripi line \u00eembl\u00e2nzind pl\u0103cerea
\n\u015fi cerurilor mele se supun
\niar tainele \u00ee\u015fi str\u0103lucesc averea<\/p>\n

Tron luminos, miresme \u00eemprejur
\niar tu vibr\u00e2nd acolo-n transparen\u0163e
\n\u015fi lumi din tine izvor\u00e2nd, contur
\nesen\u0163elor topindu-se-n esen\u0163e<\/p>\n

Din suflet p\u0103s\u0103ri largi, de nev\u0103zut
\nspre alte lumi pornesc duc\u00e2nd iubirea
\n\u015fi arde-\u00een mine Marele-Absolut
\niar tu m\u0103 aperi cu nem\u0103rginirea\u2026<\/p>\n

(\u201eSpa\u021bii culturale\u201d nr. 22)<\/em><\/strong><\/p>\n


\nMaria PAL<\/strong>
\n\"\"

O lini\u015fte grav\u0103<\/strong><\/p>\n

n\u0103lucile-aprind lum\u00e2n\u0103ri
\npe c\u0103rarea spre cas\u0103<\/p>\n

deasupra ta
\ncineva scutur\u0103 amintiri
\nunduind ademenitoare o noapte<\/p>\n

luna sparge umbrele
\nb\u00e2ntuie a\u015fez\u0103rile cenu\u015fii
\n\u00eenghea\u0163\u0103 un c\u00e2ntec \u00een p\u0103s\u0103ri<\/p>\n

o lini\u015fte grav\u0103 acoper\u0103 ferestrele
\ndin poemele-acestea t\u00e2rzii<\/p>\n


\nCioplitorul de ploi<\/strong><\/p>\n

po\u015fta\u015ful iar \u00ee\u0163i aduce scrisori
\ncu ceasurile fixate la aceea\u015fi or\u0103
\ncu tic\u0103itul lor asurzitor<\/p>\n

tu a\u015ftep\u0163i un crepuscul ziua noaptea
\n\u00eemplinirea \u00eent\u00e2rziata surpriz\u0103
\ncioplitorul de ploi<\/p>\n

din unduitorul tavan
\n\u00eengeri \u00eenaripa\u0163i de tencuial\u0103
\n\u00ee\u0163i tr\u00e2mbi\u0163eaz\u0103-n timpanele sparte<\/p>\n

e greu de \u015ftiut ce \u00een\u0163eles d\u0103 timpul cuielor
\nspinilor crucii<\/p>\n

ning cuvintele cu nelini\u015fte
\npeste \u00eendoiala cuib\u0103rit\u0103 \u00een zei<\/p>\n


\nPeste ape<\/strong><\/p>\n

cineva deschide brusc o u\u015f\u0103
\nsperie copil\u0103ria
\nanotimpurile ce se t\u00e2nguie-n fruct<\/p>\n

gesturile \u00eencremenesc<\/p>\n

s\u00e2ngele bubuie-n vene
\ns\u0103geteaz\u0103 sperie str\u00e2nge<\/p>\n

gr\u0103bi\u0163i
\ncopacii leag\u0103 \u015fireturi de iarb\u0103
\npeste apele ce seac\u0103 \u00een ochi<\/p>\n

(\u201eSpa\u021bii culturale\u201d nr. 9)<\/em><\/strong><\/p>\n


\nAida HANCER<\/strong>
\n\"\"

Pubertatea ora\u015fului Bucure\u015fti<\/strong><\/p>\n

iat\u0103 cum viermii ne rod din emo\u0163ii
\nliliac \u00een ora\u015f peste care tu\u015fesc trec\u0103torii<\/p>\n

termopane p\u0103tate se deschid pentru soare
\nca un mare spital care \u00een\u015fir\u0103 multe trupuri la uscat
\npe-o sfoar\u0103 invizibil\u0103<\/p>\n

liliac \u00een ora\u015f peste care tu\u015fesc trec\u0103torii
\ns\u00e2nge viu bun de pus \u00een vaz\u0103 <\/p>\n

aici la noi dac\u0103 e\u015fti candid po\u0163i fi c\u00e2ine cel mult
\n\u015fi c\u00e2inii sunt nobili
\nei locuiesc la picioarele tale
\nei se pleac\u0103 \u00een iarba cu rou\u0103<\/p>\n

iat\u0103 cum din copaci ca un suflet d\u00e2mbovi\u0163a g\u0103se\u015fte ie\u015firea
\n\u015fi te opre\u015fti pe pod s\u0103 prive\u015fti
\nsoarele se str\u00e2nge pe cer ca o bub\u0103
\nploaia
\nuite Dumnezeu are o falc\u0103 \u00een cer
\nuite soarele
\nde fiecare dat\u0103 c\u00e2nd \u00eel v\u0103d
\nm\u0103 bucur ca un mort<\/p>\n

liliac \u00een ora\u015f peste care tu\u015fesc
\ntrec\u0103toare cu cancer la s\u00e2n
\nnumai eu m\u0103 bat cu pumnul \u00een piept<\/p>\n

eu m\u0103 g\u00e2ndesc c\u0103 cel mai mare blestem
\neste mi\u015fcarea
\natunci c\u00e2nd m\u0103 mi\u015fc vine predispozi\u0163ia
\n\u015fi-mi amor\u0163e\u015fte sim\u0163urile
\nca o sperietur\u0103 dup\u0103 care te ghemuie\u015fti
\nl\u00e2ng\u0103 atacator
\ncu aceea\u015fi pl\u0103cere sub limb\u0103
\ncea mai mare pl\u0103cere frica
\n\u00een \u0163esuturile umede
\nconservat\u0103<\/p>\n

ca o palm\u0103 fierbinte care m\u00e2ng\u00e2ie ceafa
\nca o alt\u0103 palm\u0103 fierbinte care apas\u0103 ochii nasul \u015fi gura
\nsimultan
\n\u015fi limba se ruleaz\u0103 ca un covor \u00een\u0103untru se culc\u0103
\nl\u00e2ng\u0103 inim\u0103<\/p>\n

dar at\u00e2ta soare se vomit\u0103 Doamne peste mi\u015fcare<\/p>\n

(\u201eSpa\u021bii culturale\u201d nr. 12)<\/strong><\/em><\/p>\n


\nSilvia Miler<\/strong>
\n\"\"

Cursa de lini\u015fte<\/strong><\/p>\n

C\u00e2nd r\u0103m\u00e2ne singur la
\nCursa de lini\u015fte
\n\u00ce\u015fi ad\u00e2nce\u015fte m\u00e2na-ntr-o aort\u0103.<\/p>\n

Copilul mag
\nScoate sufletele celor dragi,
\nDeschide o carte nescris\u0103,
\nM\u00e2ng\u00e2ie regrete,
\nDezmiard\u0103 bucurii,
\nCompleteaz\u0103 \u201esufletarul\u201d…<\/p>\n

E at\u00e2ta vraj\u0103 \u00eenc\u00e2t…
\nAuzi flautul fermecat!<\/p>\n

Brusc,
\nLini\u015ftea se opre\u015fte.
\nCalin\u0103, st\u0103 pe genunchi
\n\u00cembl\u00e2nzit\u0103.<\/p>\n


\nDimine\u0163i ro\u015fcovane<\/strong><\/p>\n

Dimine\u0163ile ro\u015fcovane
\n\u00cemi str\u0103nut\u0103 la urechi.
\nE un soi de ceas de\u015ftept\u0103tor
\n\u0162inut sub du\u015f sco\u0163ian…<\/p>\n

Dimine\u0163ile ro\u015fcovane
\nPr\u0103jesc p\u00e2inea pe
\nR\u0103sufl\u0103ri somnoroase
\n\u00centre foi de m\u0103tase.<\/p>\n

Ochiurile, jeteuri delicate,
\nTricoteaz\u0103 legende
\nCu ramuri de m\u0103slin… <\/p>\n

(\u201eSpa\u021bii culturale\u201d nr. 9)<\/strong><\/em><\/p>\n


\nOctavian MIHALCEA <\/strong>
\n\"\"

Luna neagr\u0103<\/strong><\/p>\n

culc\u0103 sau mai bine uit\u0103
\nmarginea zim\u0163ilor albi
\nce mu\u015fc\u0103 doar umbre duble
\na\u015fa cum separi vertical piatra veche
\nlucrat\u0103 \u00een lini\u015fte vie
\nde luna neagr\u0103 ferit\u0103
\nnecr\u0103pat\u0103<\/p>\n


\nCuvintele se pierd<\/strong><\/p>\n

m\u0103car s\u0103 plutim gra\u0163ios \u015fi sincer
\n\u00een lumea oglinzii<\/p>\n

cuvintele se pierd aici
\n\u015fi nu pot arde lungile coridoare
\nalunec\u00e2nd peste s\u00e2ngele nostru rece<\/p>\n

un soare special
\nc\u0103zut l\u00e2ng\u0103 vama \u00eenghe\u0163at\u0103 a m\u0103rii<\/p>\n


\nScoic\u0103 nebun\u0103<\/strong><\/p>\n

timpul pe muchia nop\u0163ii
\npentru corpuri iubite la cap\u0103tul lumii
\n\u00eenchis<\/p>\n

cu lacrimi care cad abia m\u00e2ine
\ncu iele blestem\u00e2nd anotimpurile
\ncu linii pierdute \u00een spa\u0163ii drepte<\/p>\n

a\u015fa am ascuns sub o scoic\u0103 nebun\u0103
\ncea mai frumoas\u0103 inim\u0103 lovit\u0103<\/p>\n


\nSpre \u00eenvierea naufragiului<\/strong><\/p>\n

pare c\u0103 alt\u0103 fa\u0163\u0103 a luminii se rupe
\n\u015fi ador\u0103 masca limpede
\ncumplitele genuri fine uneori
\nc\u00e2nd pot s\u0103 curg\u0103
\nspre \u00eenvierea t\u0103cerii
\nspre \u00eenvierea naufragiului<\/p>\n

cunoa\u015fte-m\u0103 doar sub acel astru alungat departe<\/p>\n

(\u201eSpa\u021bii culturale\u201d nr. 12)<\/strong><\/em><\/p>\n


\nMagda URSACHE<\/strong>
\n\"\"

Controverse privind felul de a fi rom\u00e2n<\/strong><\/p>\n

\u201eTrecutu’ e ce-o fost, da’ tot mai e; din trecut vin toate: \u015fi s\u0103m\u00e2n\u0163a de oameni, \u015fi r\u00e2nduielile. A\u015fa, cu trecutu’ mergem p\u00e2n\u0103 la facerea lumii, c\u0103 de acolo se trag toate.\u201d
\nErnest Bernea, Spa\u0163iu, timp \u015fi cauzalitate la poporul rom\u00e2n, informator nr. 106<\/em><\/p>\n

\tE din ce \u00een ce mai evident, dac\u0103 n-o fi fost a\u015fa de la \u00eenceputul anilor ’90, c\u00e2t de d\u0103un\u0103tor poate fi jocul cu trecutul, jocul cu istoria pentru ,,noi cei to\u0163i\u201d, spre a folosi sintagma lui Nichita St\u0103nescu.
\n\tDe un ton tran\u015fant uzeaz\u0103, \u00een contrast, acad. Ioan-Aurel Pop (Identitatea rom\u00e2neasc\u0103. Felul de a fi rom\u00e2n de-a lungul timpului, Ed. Contemporanul, 2016,Colec\u0163ia istorie, p.78-79): ,,A respecta nu este \u00eens\u0103 tot una cu a aproba. Respect\u0103m dreptul domnului Boia de a crede \u015fi scrie c\u0103 istoriografia rom\u00e2neasc\u0103 este o \u00eens\u0103ilare de mituri na\u0163ionaliste, c\u0103 istoricii \u015fi oamenii de cultur\u0103 rom\u00e2ni \u00een general au fost \u015fi sunt la\u015fi, c\u0103 tot trecutul nostru este tic\u0103los etc., dar credem cu t\u0103rie c\u0103, \u00een Cetate, trebuie s\u0103 fie libere s\u0103 se fac\u0103 auzite \u015fi alte voci credibile […]\u201d. Iar vocea istoricului de la Cluj-Napoca se aude clar pentru cine are urechi de auzit.
\n\tGenera\u0163ia mea a trecut printr-o \u015fcoal\u0103 full de propagand\u0103. Multele soiuri de propagand\u0103 comunist\u0103 erau echipate mereu ,,corespunz\u0103tor\u201d, vocabul\u0103 de baz\u0103 a limbii de lemn: ruba\u015fca stalinist\u0103 \u015fi vestonul tip Krupskaia al leninistelor, pantofii pla\u0163i tip Pauker, \u015fapca proletar\u0103 \u015fi c\u0103ma\u015fa rabattu ale activi\u015ftilor lui Dej, c\u0103m\u0103\u015file negre asortate cu cravat\u0103 alb\u0103 ale ,,muncitorilor cu cartea\u201d din anii \u015faptezeci, costumele ,,gri-sceptic\u201d ale aplaudacilor ceau\u015fe\u015fti\u2026
\n\t\u00cen 2002, \u00eent\u00eempl\u00eendu-se vizita lui Bush, au ap\u0103rut reporteri\u0163ele cu p\u0103l\u0103rii Western \u015fi Dallas, descoperind 10 familii Bu\u015f tr\u0103itoare \u00een Rumeinia. A\u0163i observat ce aiurea se pronun\u0163\u0103 numele \u0163\u0103rii: R\u0103m\u0103nia, Rumunia, de parc\u0103 ar vrea s\u0103-l schimb\u0103m?
\n\tCu c\u00e2\u0163iva lu\u015ftri \u00een urm\u0103, un preot (din Petre\u015fti, Alba Iulia) ni-i ar\u0103ta pe pap\u0103, pe Bush \u015fi pe Gorbaciov cu tot cu pat\u0103, \u00een fresca unei biserici, enoria\u015fii b\u0103t\u00eend, la tustrei, m\u0103t\u0103nii.
\n\tS\u0103 fie ,,adaptarea semn de vitalitate\u201d, a\u015fa cum scria o diarist\u0103 self-expatriat\u0103? ,,Ne \u015fi mir\u0103m \u00eentruc\u00eetva c\u00eet de perfect american a devenit un amic fost stalinist.\u201d Amic devenit transetnic peste ocean. ,,Adaptarea\u201d asta eu o numesc oportunism sadea. De altfel, cei afla\u0163i la v\u00e2rful ,,edific\u0103rii socialiste\u201d, ca Gogu R\u0103dulescu alintat ,,Mo\u015fu\u201d, ca \u015etefan Andrei, ca Mizil, au fost recupera\u0163i ca disiden\u0163i, \u00een frunte cu Brucan, reversibil ca un impermeabil.
\n\tLa TVR1 \u015fi-n reluare, Ion Iliescu se pl\u00eengea c\u0103 a fost trimis, ca opozant al Ceau\u015fescului, la ,,munca de jos\u201d. Adic\u0103 la Ia\u015fi, ca prim secretar. Aparatul s\u0103u (lucram, atunci, la revista ,,Cronica\u201d) p\u00eendea orice ezitare ideologic\u0103, orice text subversiv, orice fluierat \u00een biserica PCR. \u00cen ianuarie, la anivers\u0103rile cuplului conduc\u0103tor, se intra \u00een delirul scriptic al ,,adeziunilor.\u201d
\n\u00cen aceea\u015fi emisiune, Mircea Mali\u0163a se ar\u0103ta mali\u0163ios la adresa ,,Stejarului\u201d din Scornice\u015fti, tot ca opozant. Vorbea pe eurom\u00e2ne\u015fte.
\n\t\u015ei cum sa nu fie recupera\u0163i bunii propagandi\u015fti, cu stilul lor propagandistic cu tot? Nu se trage globalizarea din interna\u0163ionalismul proletar? N-a fost t\u0103tuca Stalin un protoglobalizator? Nu mo\u015ftene\u015fte antirom\u00e2nismul actual atentate la origini, la limba rom\u00e2n\u0103, la credin\u0163a ortodox\u0103, din obsedantul deceniu?
\n\tAgitatorii a\u015fa-zis na\u0163ional \u2013 comuni\u015fti au reu\u015fit s\u0103 compromit\u0103 sentimentul demn patriotic, firesc patriotic, aflat \u00een limitele normalit\u0103\u0163ii. Noi nu mai vrem istorie ,,solemn\u0103\u201d, ci una cu buze senzualeale, ca ale lui Decebal ori Traian; f\u0103r\u0103 Ana Ip\u0103tescu ori Ecaterina Teodoroiu, dar cu Andreea Esca. Amor Patrie Nostra Lex ar fi o prostie. Dacii r\u00e2deau ca pro\u015ftii merg\u00e2nd la lupt\u0103, se amuza un comentator de alt\u0103 profesie dec\u00e2t istoriograf. A vedea eroismul astfel, asta da prostie!
\n\tConform noilor ordonan\u0163e, toc\u015foi\u015fti de toate gradele sus\u0163in c\u0103 ,,na\u0163iunile intr\u0103 \u00een metastaz\u0103\u201d, iar specificul na\u0163ional, sintagm\u0103 total dep\u0103\u015fit\u0103, se pierde zilnic \u015fi-i bine c\u0103-i a\u015fa. ,,Detest patriotismul\u201d, spunea regizorul Andrei \u015eerban \u00een alt\u0103 emisiune, ,,a dat ocazie la ceva oribil\u201d, ,,prefer s\u0103 nu-l folosesc (cuv\u00eentul, nota mea, Magda Ursache), iar Robert Turcescu \u00eei oferea bila alb\u0103. Prin\u0163ul Duda hop \u015fi el, fiind de p\u0103rere c\u0103 data Zilei Na\u0163ionale trebuie iar\u0103\u015fi schimbat\u0103: propunea 10 mai, ca Ziua Independen\u0163ei, \u00eens\u0103 afirma ritos: ,,N-avem identitate\u201d. N-o fi recitat, ca actor, versuri pline de ,,m\u00e2ndrie ‘trioticeasc\u0103 \u201d, spre a-i spune ca Paul Goma?
\n\tMul\u0163i vor s\u0103-\u015fi dea demisia din etnie, se arat\u0103 plictisi\u0163i de ,,obsesia asta a identit\u0103\u0163ii\u201d,a tr\u0103s\u0103turilor identitare, s\u00eec\u00eei\u0163i de na\u0163ie \u015fi de na\u0163ional. Ca \u015fi cum s-ar fi \u00eentors roata vremii \u00een stalinism, cand rom\u00e2nii ajunseser\u0103 \u201emeteci psihici\u201d (Marian Popa) \u00een propria \u0163ar\u0103, str\u0103ini de etnia proprie, de limba proprie, de istoria proprie.
\n\t\u015ei-mi amintesc c\u0103 \u00een emisiunea Mari rom\u00e2ni, TVR 1, luni, 28 august 2006, se derula jos, pe band\u0103, urm\u0103toarea sentin\u0163\u0103: \u201eMarele rom\u00e2n nu s-a n\u0103scut \u00eenc\u0103.\u201d Poporul (numit, mai nou, popula\u0163ie) rom\u00e2n nu-i \u00een stare s\u0103 fac\u0103 \u015fi s\u0103 dreag\u0103 nimic. Ni\u015fte r\u0103i \u015fi ni\u015fte fameni, cu mic, cu mare. Misoxen cum era, Moses Rosen l-a dojenit pe Petre Roman, c\u00e2nd a \u0163inut s\u0103 precizeze c\u0103-i os de ardelean: \u201eAsta nu-i laud\u0103, c\u0103 e\u015fti rom\u00e2n.\u201d Tom Gallagher d\u0103 palme rom\u00e2nilor \u00eenapoia\u0163i \u201enumai \u015fi numai din cauze interne\u201d, neav\u00e2nd elit\u0103.
\n\t,,Ciraci prilejuali\u201d (mul\u0163umesc, Luca Pi\u0163u!), fo\u015fti autori de ,,fonduri\u201d pe teme dictate de PCR, \u015fi-au \u00eensu\u015fit repede noile comandamente, ca s\u0103 nu ajung\u0103 \u00een defect de corectitudine politic\u0103. Cele mai mari lovituri de pedeaps\u0103 le-a primit felul de a fi rom\u00e2n de-a lungul timpului. E \u015fi subtitlul c\u0103r\u0163ii lui Ioan \u2013 Aurel Pop, \u00een replic\u0103 avizat\u0103 \u00eempotriva ideii c\u0103 rom\u00e2nii n-au avut con\u015ftiin\u0163a c\u0103 fac parte dintr-o comunitate; pe cale de consecin\u0163\u0103, istoria na\u0163ional\u0103, a statului na\u0163iune, a\u015fadar istoria sec. XIX \u015fi istoria primei p\u0103r\u0163i a sec XX, ar fi un fals. Nu \u015ftiu c\u00e2te alte c\u0103r\u0163i ar trebui s\u0103 se scrie pentru a anihila imaginea rom\u00e2nilor neputincio\u015fi, \u00eenvin\u015fi perpetuu, n\u0103scu\u0163i pentru ho\u0163ie, be\u0163ie \u015fi l\u0103comie, del\u0103s\u0103tori \u015fi lene\u015fi, pe scurt, nemernici. Concluzia Mihaelei Czobor \u2013 Lupp (\u00een Firea rom\u00e2nilor, Nemira, 2000, vol. coordonat de Daniel Barbu) a fost c\u0103 rom\u00e2nii nu au viitor: ,,acest viitor este deja distrus \u00eenainte ca el s\u0103 fi existat.\u201d
\n\tUna dintre ideile cele mai eronate, dar \u015fi periculoase, a fost c\u0103 arhivele nu conteaz\u0103 (ca s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 \u00een groap\u0103 Kog\u0103lniceanu) \u015fi asta pentru c\u0103 ar fi organizate de ,,institu\u0163iile Puterii, \u00een propriul lor beneficiu\u201d (l-am citat pe Lucian Boia, Jocul cu trecutul. Istoria \u00eentre adev\u0103r \u015fi fic\u0163iune, Humanitas, ed. din 2013). A\u015fa c\u0103 arhivele Transilvaniei ni le poate p\u0103stra Ungaria, cum ne-a p\u0103strat Moscova tezaurul. N-ai arhiv\u0103, n-ai toponimie, po\u0163i lesne contesta rom\u00e2nismul \u00een Ardeal, ceea ce se \u015fi \u00eent\u00e2mpl\u0103. N-a spus un pre\u015fedinte al Parlamentului Ungariei c\u0103 autonomia Transilvaniei e ,,porunca lui Dumnezeu\u201d?
\n\t\u00cen cuvintele istoricului \u2013 eseist L. Boia, demersul istoriografic \u201cse men\u0163ine mai ales pe imagina\u0163ie.\u201d A v\u0103zut cineva \u00een m\u00e2na lui Clio vreun document?
\n\tImaginativul domn Boia, \u00een evident\u0103 lips\u0103 de empatie pentru marii istorici care l-au precedat, de la Kog\u0103lniceanu la P.P. Panaitescu, Prodan, O\u0163etea, dar mai ales Iorga, pledeaz\u0103 pentru ucronie- istorie virtual\u0103 \u015fi nu pentru istorie ca \u015ftiin\u0163\u0103, ba chiar spune c\u0103 istoria nici nu poate visa la statutul de \u015ftiin\u0163\u0103. Rigoare \u00een reconstituirea unor evenimente, a unei epoci, pe baz\u0103 de izvoare verificate atent, de documente? Chestii dep\u0103\u015fite! Doar n-o s\u0103 mai credem \u00een manualul lui Charles Langlois \u015fi Charles Seignobos, de la, h\u0103-h\u0103t, 1898, Introduction aux \u00e9tudes historiques: ,,unde nu sunt documente, nu este istorie\u201d. Nimic mai simplu: ni le imagin\u0103m \u015fi at\u00e2ta tot. Cum ,,nu exist\u0103 ierarhii care s\u0103 nu poat\u0103 fi r\u0103sturnate\u201d, zis \u015fi f\u0103cut! Scurt\u0103m dup\u0103 poft\u0103 nasul Cleopatrei. \u00cen istoria ca fic\u0163iune, Vlad \u0162epe\u015f, alias Dracula, bea potire cu s\u00eenge uman. Bran a ajuns castelul reginei vampirilor, pentru c\u0103 \u0162epe\u015f are \u015fi o so\u0163ie vampir\u0103, \u00een ie rom\u00e2neasc\u0103. Victoriile lui \u015etefan cel Mare sunt ipotetice, o ipotez\u0103 e \u015fi unirea lui Mihai Viteazul.
\n\tDa, \u00een istoria -fic\u0163iune \u00eencape orice: Marx poate sta (v. Jocul cu trecutul. Istoria \u00eentre adev\u0103r \u015fi fic\u0163iune, p. 110) l\u00e2ng\u0103… Sf\u00e2ntul Augustin: ,,Teoria istoric\u0103 a lui Marx […] este, cu siguran\u0163\u0103, al\u0103turi de edificiul teologic al Sf. Augustin, poate mai sumar, dar nu mai pu\u0163in des\u0103v\u00eer\u015fit \u015fi eficient, una dintre cele dou\u0103 teorii de nedep\u0103\u015fit ale istoriei \u015fi devenirii umane\u201d. Bizar\u0103 paralel\u0103, Sf\u00e2ntul Augustin, vorbind limba p\u0103s\u0103rilor \u015fi lupta de clas\u0103 cu consecin\u0163ele ei: milioane de mor\u0163i.
\nLa polul opus istoricilor iluzioni\u015fti (mentali\u015fti?), care prefac victoriile \u00een \u00eenfr\u00e2ngeri, eroii \u00een tr\u0103d\u0103tori, sfin\u0163ii \u00eenchisorilor \u00een fasci\u015fti, se afl\u0103 un profesionist, pentru care istoria nu e fic\u0163iune, pentru care \u0163inta e istoria real\u0103, c\u00eet mai aproape de adev\u0103r: acad. Ioan-Aurel Pop.
\n\tCe alegem? Alexandru Dumas sau Duby? Asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 istoricul n-ar trebui s\u0103 aib\u0103 dar\/ har de narator. E mai istoric \u2013 ca s\u0103 zic a\u015fa \u2013 Zub dec\u00eet Boia? Evident c\u0103 da. E mai prozator Boia dec\u00eet Tolstoi? Evident c\u0103 nu.
\n\tPentru L. Boia, ,,interesant istoric ar fi acela care s\u0103 nu cread\u0103 nimic despre istorie\u201d. N-o fi \u015ftiut Herodot c\u0103 face istorie, dar Iorga a \u015ftiut. Au \u015ftiut \u015fi Gh. Br\u0103tianu, \u015fi Xenopol, \u015fi P\u00e2rvan, \u015fi C.Giurescu. Unii scriu istoria p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul ei, ca Francis Fukuyama; al\u0163ii scriu istoria na\u0163ional\u0103, a statului – na\u0163iune. \u015ecoala de la ,,Annales\u201d a vrut s\u0103 elimine personalit\u0103\u0163ile pentru mase, marile r\u0103zboaie pentru via\u0163a cotidian\u0103, a omului de r\u00e2nd, ,,en miettes\u201d, cum ar spune Fran\u00e7ois Dosse\u201d. E loc pentru toate. Numai c\u0103 \u015ecoala Boia ar scoate din manuale nu neap\u0103rat r\u0103zboaiele, ci doar pe cele victorioase, ale rom\u00e2nilor. Odat\u0103 cu ele, \u201cconflictele s\u00e2ngeroase\u201d transilv\u0103neni – rom\u00e2ni \u2013 maghiari, ca \u015fi cum nu s-ar fi \u00eent\u00e2mplat. Istoria, ce a fost, cum a fost, trebuie cunoscut\u0103 prin istoriografie onest argumentat\u0103, \u00een baza cercet\u0103rii laborioase. Sau vrem s\u0103 ne \u00eentoarcem la cet\u0103\u0163eni diferi\u0163i \u015fi diferen\u0163ia\u0163i, la drepturi diferen\u0163iate, sub acronimul lui Dan Culcer: MaghiarRom\u00e2nia, eventual cu R dublu? Joaca de-a istoria pune \u00een pericol integritatea na\u0163ional\u0103.
\n\tDac\u0103 eseistul L. Boia n-are nevoie de istorie eroic\u0103, pre\u015fedintele Iohanis a ezitat s\u0103-l declare erou pe Avram Iancu. Ce consilier(\u0103) o fi avut? Probabil pe cineva c\u0103ruia nu i-a pl\u0103cut spusa Cr\u0103i\u015forului: ,,Sau punem pumnul \u00een pieptul furtunii sau murim\u201d.
\n\tDa, trebuia s\u0103 se vad\u0103 c\u00e2t de periculoas\u0103 era (\u015fi este) campania desf\u0103\u015furat\u0103 imediat dup\u0103 acel Decembrie pe tema Rom\u00e2nia, \u0163ar\u0103 bolnav\u0103 f\u0103r\u0103 sc\u0103pare, \u0163ar\u0103 \u00eenapoiat\u0103 f\u0103r\u0103 sc\u0103pare, \u0163ar\u0103 defect\u0103 f\u0103r\u0103 sc\u0103pare, de care trebuie, ca ins inteligent, s\u0103 scapi, a\u015fa cum \u00eendemna chiar pre\u015fedintele ei, cel Traian. Insulta suprem\u0103 a venit dinspre ve\u015fnicii co-p\u0103rta\u015fi la guvernare, partidul etnic UDMR: ,,Ne este sc\u00e2rb\u0103. Rom\u00e2nia de rahat\u201d, \u00een 20 sept. 2006.
\n\tSe vorbe\u015fte (admirativ) despre sciziunea Belgiei (flamanzi-valoni), se a\u015fteapt\u0103 ca Alsacia s\u0103 ias\u0103 din Fran\u0163a, separati\u015ftii italieni dau fiori, la fel catalanii, \u00een Spania. Ce face Sco\u0163ia? Dar Irlanda? Dar Muntele Athos? Se omite faptul c\u0103 Rom\u00e2nia Mare \u2013 stat na\u0163ional unitar a avut ca model marile puteri occidentale, a\u015fa cum subliniaz\u0103 Ioan \u2013 Aurel Pop \u00een cuv\u00e2ntul l\u0103muritor al c\u0103r\u0163ii sale. Cli\u015feul \u201c\u0163ar\u0103 mic\u0103 \u015fi s\u0103rac\u0103\u201d este infirmat: Rom\u00e2nia ajunsese, ,,la scar\u0103 european\u0103\u201d, ,,putere mijlocie\u201d. Nu nevolnic\u0103, populat\u0103 de oameni de nimic, f\u0103r\u0103 t\u0103rie sufleteasc\u0103, resemna\u0163i cu r\u0103ul \u015fi v\u0103ic\u0103re\u0163i c\u0103 sunt rom\u00e2ni, a\u015fa cum decide un antropolog. La astfel de afirma\u0163ii detestabile, abuzive ce-i drept, m\u00e2nia din Rom\u00e2nia nu se manifest\u0103. Nici c\u00e2nd se produc atentate la Constitu\u0163ie. \u015ei nu \u015ftiu de ce na\u0163ionalismul maghiar trebuie respectat c\u00eend pune doliu pentru Trianon. Europarlamentarul T\u00f6kes Laszlo e pl\u0103tit de rom\u00e2ni s\u0103 spun\u0103 la Bruxelles c\u0103 maghiarii sunt supu\u015fi unui ,,genocid pa\u015fnic\u201d. \u00cen fapt, rom\u00e2nii, cei intoleran\u0163i cu str\u0103inii, cititori de Doin\u0103 eminescian\u0103, sunt oprima\u0163i \u00een ,,Harcov\u201d, care ,,nu e Rom\u00e2nia\u201d, de\u015fi e-n inima \u0163\u0103rii. Nici ,,\u0162inutul Secuiesc nu e Rom\u00e2nia\u201d. O fi fost dat\u0103 jos inscrip\u0163ia asta? C\u0103 nu \u015ftiu. Uite c\u0103, dup\u0103 ultimele alegeri, rom\u00e2nii din Harghita nu mai au reprezentant \u00een Parlament. De-ar fi m\u0103car minoritari ca udemeri\u015ftii, care au drepturi (\u015fi le vor mereu sporite), nu \u015fi obliga\u0163ii. Calea Horty, ca nume stradal, n-o avem \u00eenc\u0103, dar o vom avea dac\u0103 vrea UDMR-ul, vis\u00eend la modific\u0103ri de grani\u0163e. Grupul statuar al celor 13 generali din Arad, numit de Marko Bela, o vreme vicepremierul Guvernului rom\u00e2n, Statuia Libert\u0103\u0163ii, nu-i irit\u0103 dec\u00e2t pe ,,na\u0163ionali\u015ftii\u201d care \u015ftiu ceva istorie. Nu \u015fi pe M\u00e2ndru\u0163\u0103, pupilul lui Brucan, care, la arborarea \u00een bern\u0103 a steagului rom\u00e2nesc, exclama la TV: ,,Pe c\u0103ldura asta ne arde de steag?\u201d
\n\tCei din \u0162inutul Secuiesc merg spre autonomie cu pa\u015fi mici \u015fi siguri: CNS (Consiliul Na\u0163ional Secuiesc) vrea asocierea consiliilor \u00een scaune, cu parlamente regionale, iar B\u0103sescu h\u0103h\u0103ia c\u0103 vrea acolo \u201eo camer\u0103\u201d. Pentru ideea de Transilvanie autonom\u0103, Sabin Gherman a fost r\u0103spl\u0103tit cu o emisiune TV. \u201eNu m\u0103 tem de Eva Maria Barki, spunea Octavian Paler, ci de Gherman.\u201d De ghermani, adaug eu, cei care vor regionalizare cerut\u0103 de UE, care garanteaz\u0103 \u2013 s\u0103 st\u0103m lini\u015fti\u0163i \u2013 identitatea na\u0163ional\u0103. Chestie de semantic\u0103: regionalizarea e alt\u0103 vocabul\u0103 pentru dezmembrare. Vrem c\u00e2teva identit\u0103\u0163i f\u0103r\u00e2mi\u0163ate, \u00een loc de una mare? Dup\u0103 C.C. Giurescu, ideea (drag\u0103 UDMR-ului) a fost s\u0103 dispar\u0103 cuv\u00e2ntul jude\u0163. Jude\u0163ele din Transilvania au rezistat \u00een Ungaria, mare din 1867. Le desfiin\u0163\u0103m noi, c\u0103-s vechi de 600-700 de ani? \u201e\u015ei cum m\u0103 voi recomanda?\u201d \u00eentreba istoricul C.C.Giurescu. \u201eSunt X din regiunea a 5-a a Europei?\u201d
\n\tTe implici \u00een politic\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00ee\u0163i cuno\u015fti istoria? Da, la noi totul se poate. De la inoportuna deschidere a grani\u0163elor, la sf\u00e2r\u015fit de ’89, de pre\u015fedintele \u201es\u0103rac \u015fi cinstit\u201d, oropsit de Ceau\u015fescu, p\u00een\u0103 la cerin\u0163a de a sf\u0103rma unitatea teritorial\u0103 prin desfiin\u0163area jude\u0163elor. Interesul na\u0163ional nu trebuie interpretat politically correct. Tratatul cu Ucraina a fost semnat \u00een ’97, de pre\u015fedintele Emil Constantinescu \u015fi de Ministrul de Interne Adrian Severin, din postur\u0103 deloc demn\u0103.
\n\tNu mai avem leu, avem… ron (ce mi-i ron, ce mi-i rom; \u0163ig\u0103ncile \u00ee\u015fi zic romince). Asist\u0103m la degradarea satului \u015fi a statului. \u015ei c\u00ee\u0163i anali\u015fti s\u0103ritori peste to\u0163i caii declar\u0103 c\u0103 nu vor stat, ci superstat, realizat de Angela Merkel prin criz\u0103 economic\u0103, dac\u0103 nu-i chip pe cale democratic\u0103. Or, \u015fi nu obosesc s\u0103 repet: dac\u0103 distrugem statul, distrugem na\u0163iunea, distrugem limba, distrugem credin\u0163a cre\u015ftin\u0103.
\n\tProgramul de educare (deloc na\u0163ional) e pe cale s\u0103 realizeze \u201ereforma \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00eentului\u201d, ivind universit\u0103\u0163i pe te miri unde. Ne chinuim de vreo 27 de ani s\u0103 ne pierdem identitatea despre care se tot repet\u0103 c\u0103 e neconturat\u0103. Oh, pasivitatea pe care o blama Noica (\u00een Jurnal filosofic, Bucure\u015fti, Humanitas, 1990) la rom\u00e2nii care trebuie sco\u015fi cumva din \u201esomnul lor cel mai ad\u00e2nc\u201d, somnul cel de moarte.
\n\t\u00cen acest joc de-a alba\/ neagra cu istoria, joc favorit al esei\u015ftilor imaginativi, e at\u00eet de binevenit discursul despre trecut al istoricului profesionist, aleg\u00eend calea aureea. Care nu denigreaz\u0103, nici nu maximizeaz\u0103 felul rom\u00e2nilor de a fi, de a exista.
\nCitez:\t\u201eDac\u0103 neg\u0103m \u0163ara, ne neg\u0103m pe noi \u00een\u015fine, fiindc\u0103 noi constituim \u0163ara. Dac\u0103 Rom\u00e2nia este o minciun\u0103, \u015fi noi \u00een\u015fine suntem astfel. Oare e posibil a\u015fa ceva, s\u0103 ne confund\u0103m cu neantul, cu r\u0103ul, cu \u00eentunecimea?
\n\t\u015ei \u00eenc\u0103: \u201eAltminteri, \u0163ara ne \u0163ine pe to\u0163i, fiindc\u0103 to\u0163i suntem \u0163ara. Ea cere \u015fi tributuri (de munc\u0103 onest\u0103 mai \u00eent\u00eei), dar \u015fi critici (necru\u0163\u0103toare), spre a putea exista. Cu dou\u0103 condi\u0163ii: tributurile s\u0103 nu ne sec\u0103tuiasc\u0103 de tot \u015fi criticile s\u0103 nu ne ucid\u0103 speran\u0163a colectiv\u0103. Iar speran\u0163a majorit\u0103\u0163ii rom\u00e2nilor trebuie s\u0103 fie Rom\u00e2nia, o Rom\u00e2nie mai bun\u0103\u201d (din Cuv\u00eent \u00eenainte la ed. a II-a, Istoria, adev\u0103rul \u015fi miturile, ed. Enciclopedic\u0103, 2014).
\n\tCe-ar fi de ad\u0103ugat? At\u00eet: \u201eNumai popoarele care se iubesc pe sine le pot iubi \u015fi pe celelalte popoare.\u201d
\n\tZice ardeleanul \u015fi \u201er\u0103m\u00e2ne de cugetat.\u201d<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Editorial La aniversar\u0103 10 ani de la prima apari\u021bie, 50 de numere trimise \u00een lume f\u0103r\u0103 sincope, odat\u0103 la dou\u0103<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15849"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=15849"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15849\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":15852,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15849\/revisions\/15852"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=15849"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=15849"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=15849"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}