{"id":15787,"date":"2021-09-08T09:22:35","date_gmt":"2021-09-08T06:22:35","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=15787"},"modified":"2021-09-09T13:46:24","modified_gmt":"2021-09-09T10:46:24","slug":"spatii-culturale-nr-51-10","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=15787","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 51 (10)"},"content":{"rendered":"

Constantin MIREANU <\/strong><\/p>\n

Tabloul ca oglind\u0103<\/strong><\/p>\n

Ne \u00eendep\u0103rt\u0103m adesea de noi spre a ne reg\u0103si vag pentru c\u00e2te o sutime de secund\u0103, pierz\u00e2ndu-ne mai apoi, \u00een aparen\u021b\u0103, definitiv. O goan\u0103 nebun\u0103 \u00een c\u0103utarea permanent\u0103 a unui echilibru precar. Uneori ne recunoa\u0219tem \u00eentr-o melodie, \u00eentr-un vers, \u00een semeni, \u00een idei, \u00eentr-un curent, \u00eentr-un tablou – ca-ntr-o oglind\u0103.
\nTabloul ca oglind\u0103, de Octavian Mihalcea, invit\u0103, drag\u0103 cititorule, s\u0103 te descoperi \u00eencet – l\u0103s\u00e2ndu-te mai degrab\u0103 prad\u0103 vis\u0103rii – \u00een picturile unor arti\u0219ti celebri, care au expus, \u00een ultimii ani, la Cercul Militar Na\u021bional. Te invit\u0103 la o c\u0103l\u0103torie virtual\u0103 prin art\u0103 \u0219i prin propriul suflet, dar nu te las\u0103 singur. Autorul are grij\u0103 s\u0103 fie un ghid bun, vis\u0103tor, poetic. Prin Tabloul ca oglind\u0103 vezi galerii, urm\u0103re\u0219ti evenimente, admiri crea\u021bii, descoperi suflete de pictori \u0219i de modele, dar la final r\u0103m\u00e2i cu impresia puternic\u0103 de a descoperi chiar o parte din cel care a z\u0103mislit lucrarea, care se vede \u00een tablouri-oglinzi, oferindu-ne perspectiva propriilor emo\u021bii, pe de o parte, bine strunite, de altfel, de criticul profesionist care \u00eencadreaz\u0103 \u00een curente, \u00een genuri, \u00een stiluri, f\u0103r\u0103 a pierde vreo clip\u0103 din vedere perspectiva artistului expozant.
\n\u00cel descoperi, a\u0219adar, printre mul\u021bi al\u021bii, pe Sorin Adam, ale c\u0103rui p\u00e2nze urmeaz\u0103 ritmul unei mari inimi care nu poate rezona dec\u00e2t cu cel mai \u00eenalt nivel al emo\u021biei, pentru ca, merg\u00e2nd mai departe, s\u0103 afli c\u0103 \u00een pictura Aureliei Chiru apele sunt p\u0103str\u0103toarele pa\u0219ilor trecu\u021bi, admira\u021bi acum de pe un mal protector. Dep\u0103\u0219e\u0219ti fascina\u021biile armonioase ale pictorului Augustin Costinescu, cu al s\u0103u peisaj vene\u021bian, care, \u00een viziunea poetului, este o ax\u0103 absolut\u0103 ce parcurge parc\u0103 dintotdeauna istoria spiritului, ca s\u0103 ajungi la Andrei Damo, \u00een ale c\u0103rui tablouri se produc muzical ample vilegiaturi pe cai visa\u021bi, p\u00e2n\u0103 la Georgeta Grabovschi, unde geometriz\u0103rile poart\u0103 cu ele tu\u0219e venusiene care \u00eembl\u00e2nzesc compozi\u021biile.
\nEste, de altfel, greu s\u0103 scrii despre Tabloul ca oglind\u0103. Volumul trebuie mai degrab\u0103 r\u0103sfoit, citit vis\u00e2nd, a\u0219a cum a fost scris. \u00ce\u021bi \u00eembog\u0103\u021be\u0219te cultura, de\u0219i nu \u0219i-a propus cu predilec\u021bie. Cert este c\u0103 \u00ee\u021bi face poft\u0103 s\u0103 vezi mai mult dec\u00e2t \u00ee\u021bi arat\u0103 paginile frumos ilustrate.
\nDe\u0219i nu a scris \u00een versuri, Octavian Mihalcea nu se desprinde de poezie atunci c\u00e2nd prive\u0219te pictura, iar eu m\u0103 opresc aici, spre a v\u0103 l\u0103s\u0103 bucuria descoperirii integrale a volumului ap\u0103rut la Editura Militar\u0103, \u00een anul 2016, cu ocazia anivers\u0103rii a 140 de ani de existen\u021b\u0103 a Cercului Militar Na\u021bional. <\/p>\n


\nOctavian MIHALCEA<\/strong>
\n\"\"

Singur\u0103tatea<\/strong><\/p>\n

Am privit, \u00een ochi, singur\u0103tatea.
\nEra a\u015fezat\u0103 pe podeaua casei.
\nRon\u0163\u0103ia chipsuri.
\nAm invitat-o la masa mea.
\nDe atunci, la cin\u0103,
\n\u00cei spun ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 peste zi,
\nO \u00eentreb de unde vine noaptea
\n\u015ei \u00eei mai spun c\u0103 eu singur
\n\u00cemi sunt de ajuns.<\/p>\n


\nCuvintele se pierd<\/strong><\/p>\n

m\u0103car s\u0103 plutim gra\u0163ios \u015fi sincer
\n\u00een lumea oglinzii<\/p>\n

cuvintele se pierd aici
\n\u015fi nu pot arde lungile coridoare
\nalunec\u00e2nd peste s\u00e2ngele nostru rece<\/p>\n

un soare special
\nc\u0103zut l\u00e2ng\u0103 vama \u00eenghe\u0163at\u0103 a m\u0103rii<\/p>\n


\nScoic\u0103 nebun\u0103<\/strong><\/p>\n

timpul pe muchia nop\u0163ii
\npentru corpuri iubite la cap\u0103tul lumii
\n\u00eenchis<\/p>\n

cu lacrimi care cad abia m\u00e2ine
\ncu iele blestem\u00e2nd anotimpurile
\ncu linii pierdute \u00een spa\u0163ii drepte<\/p>\n

a\u015fa am ascuns sub o scoic\u0103 nebun\u0103
\ncea mai frumoas\u0103 inim\u0103 lovit\u0103<\/p>\n


\nMihaela MERAVEI<\/strong>
\n\"\"

C\u00e2nd cuvintele \u00eentomneaz\u0103, simplitatea na\u0219te poeme<\/strong><\/p>\n

Atunci c\u00e2nd deschizi un volum de poeme, cum este ultimul publicat de poetul George Ioni\u021b\u0103, la editura \u201eSingur\u201d, \u00een noiembrie 2016, \u0219i intitulat at\u00e2t de simplu, dar sugestiv: \u201ePoeme \u00eentomnate\u201d, cu siguran\u021b\u0103 te va str\u0103bate un fior de bucurie, c\u0103ci, a\u0219a cum spunea Voltaire: \u201eadev\u0103rata frumuse\u021be izvor\u0103\u0219te din sublim \u0219i simplitate\u201d. \u00cembr\u0103cat \u00eentr-o copert\u0103 elegant\u0103, caracterizat\u0103 de aceea\u0219i simplitate \u0219i bun gust , \u201ePoeme \u00eentomnate\u201d s-a bucurat de aten\u021bia directorului editurii \u201eSingur\u201d, scriitorul \u0218tefan Doru D\u0103ncu\u0219, care este \u0219i lectorul c\u0103r\u021bii.
\nVolumul debuteaz\u0103 cu o serie de poeme f\u0103r\u0103 titlu. Acest prolog original, este, de fapt, o invita\u021bie la descoperire, pe care ne-o face autorul \u0219i prin care las\u0103 cititorului liberul arbitru, acesta av\u00e2nd posibilitatea s\u0103 aleag\u0103, raport\u00e2ndu-se la propriul suflet, felul \u00een care va aborda poemele, calea pe care o va parcurge \u0219i \u00eencotro va ajunge, citind acest volum: \u201eai inspirat ad\u00e2nc din aerul acesta\/ de toamn\u0103 t\u00e2rzie\/ \u0219i m-ai \u00eentrebat\/ <>\u201d(pag 7).
\nGeorge Ioni\u021b\u0103 descrie cu naturale\u021be, \u00een poeme, un firesc al vie\u021bii care transcende \u00een versurile sale, din interior spre exterior, ca o lumin\u0103 care, cu c\u00e2t \u00eenaint\u0103m \u00een filele volumului, se intensific\u0103, explod\u00e2nd \u00een sentimente de bucurie \u0219i pl\u0103cere \u00een ochii cititorului. Am extras c\u00e2teva exemple, cum ar fi: \u201ete-am a\u0219teptat s\u0103 vii asear\u0103\/ s\u0103 umpli g\u00e2ndurile mele\/ priveam cum iarna ninge trist afar\u0103\/ cum pune \u00een calea ta\/ un alb covor\/ de neatinse stele\u201d(pag 8) sau aici: \u201es\u0103 te treze\u0219ti \u00een fiecare diminea\u021b\u0103\/ doar cu perna \u00een bra\u021be\/ cu toate visele nevisate\u201d (pag 24\/ la o \u021bigar\u0103) \u0219i \u00een aceste versuri: \u201euneori noaptea\/ c\u00e2nd merg pe strad\u0103\/ m\u0103 \u00eent\u00e2lnesc cu mine \u00eensumi\u2026\u201d(pag 30\/ uneori noaptea) ori aici: \u201eplou\u0103 m\u0103runt peste c\u00e2mpul gol\/ \u0219i cerul pare at\u00e2t de aproape
\nau plecat cocorii domol\/ m\u00e2na\u021bi de toamna\/ ce nu-i mai \u00eencape\u2026\u201d(pag 52\/ de toamn\u0103), iar exemplele ar putea continua.
\nScrise cu ritm \u0219i melodicitate, poemele din acest volum de poezii se deruleaz\u0103 ca \u00eentr-un dans al toamnei, c\u00e2nd o simpl\u0103 adiere de v\u00e2nt face ca frunzele s\u0103 se desprind\u0103 de ramuri, \u00eembr\u0103c\u00e2nd \u00een culori ar\u0103mii p\u0103m\u00e2ntul. Tot astfel, versurile poetului George Ioni\u021b\u0103 sunt colorate cu metafore diafane, \u00een tonuri calde, capt\u00e2nd cu fiecare vers aten\u021bia \u0219i sufletul cititorului, f\u0103r\u0103 s\u0103-i creeze vreo senza\u021bie de disconfort, chiar dac\u0103 tematica singur\u0103t\u0103\u021bii, a pierderii iubirii sau a trecerii ireversibile a timpului sunt predominante \u00een volumul \u201ePoeme \u00eentomnate\u201d.
\nAstfel, \u00een viziunea poetic\u0103 a poetului, el este \u201e un Robinson\/ c\u0103ut\u00e2nd o insul\u0103 pustie\/ pe care s\u0103 inventez un Vineri\u2026\u201d(pag 33\/ c\u0103utare), sufletul este prins ca \u00eentr-o colivie, c\u0103ci de aici (din trup): \u201etotul se vede printre z\u0103brele\/ cerul\/ iarba\/ valul\u2026\/ de aici totul se simte printre z\u0103brele\/ golul\/ speran\u021ba\/ co\u0219marul (pag 9), iar singur\u0103tatea, devine o adev\u0103rat\u0103 bog\u0103\u021bie, \u00eens\u0103 o bog\u0103\u021bie amar\u0103, care te face s\u0103 fii, de fapt, cel mai \u00eensingurat din boga\u021bii lumii: \u201e\u2026ai f\u0103cut un drum lung \u0219i ai l\u0103sat \u00een\/ urm\u0103\/ bucurii\/ triste\u021bi\/ multe iubiri\/ pe to\u021bi prietenii\/ \u0219i cu c\u00e2t ai pierdut mai mult\/ cu at\u00e2t ai devenit mai bogat de\/ singur\u0103tate\/ acum e\u0219ti unul din boga\u021bii lumii\/ chiar dac\u0103 te sim\u021bi mai singur printre\/ to\u021bi\u2026\u201d(pag20\/ bogat de singur\u0103tate).
\nAutorul, pe tot parcursul volumului, tr\u0103ie\u0219te o stare de contemplare nu doar a vie\u021bii, a naturii, dar, mai ales, a scurgerii timpului, c\u0103ci, ajuns la un anumit nivel de cunoa\u0219tere a vie\u021bii, realizeaz\u0103 c\u0103 timpul a devenit ireversibil, dar \u0219i un bun prieten. Aceste st\u0103ri de medita\u021bie \u0219i bonomie liric\u0103, poetul \u0219tie c\u0103 sunt un dar, dar \u0219i o salvare de la Dumnezeu. Iat\u0103 un exemplu \u00een acest sens: \u201eatunci c\u00e2nd \u00een jur\/ chiar dac\u0103 este totul\/ nu vezi dec\u00e2t pustiul\/ \u0219i tot acum ai aflat\/ c\u0103 lumina este ca o ran\u0103\/ pe care ai atins-o\/ ca s\u0103 crezi\/ c\u0103 dumnezeu exist\u0103\u2026\u201d(pag 31\/ dedica\u021bie).
\nAceea\u0219i stare profund\u0103 de deta\u0219are \u0219i admira\u021bie a tot ce este \u00een jur, o g\u0103sim \u00een multe poeme care au \u00een centru natura. Ea devine o stare de plutire, c\u0103ci metaforele fluente, compara\u021biile aerate, al\u0103turi de c\u00e2ntecul trist al singur\u0103t\u0103\u021bii, completeaz\u0103 tablouri lirice emo\u021bionante, fie c\u0103 este vorba de un anumit anotimp, de un anumit moment al zilei sau de timpul nemilostiv. Astfel, c\u00e2nd noaptea \u201e\u2026\u00eenv\u0103luie\/ cu \u00eentunericul ei\/ pun\u00e2ndu-mi \u00een ochi co\u0219marul\u2026\u201d(pag28\/ noaptea), poetul ascult\u0103 \u201ecum trece timpul\u2026\/ ascuns sub pleoapele l\u0103sate\/ a disp\u0103rut p\u0103m\u00e2ntul\u2026\u201d(pag 35\/ lovindu-m\u0103 de noapte), pe c\u00e2nd vara \u201ese aud trosnind \u00een spice\/ boabele de gr\u00e2u\u2026\u201d(pag44\/ vara), la \u201eceas de toamn\u0103\u201d, \u201eceasul, tomnatic m\u0103soar\u0103 orele,\/ gr\u0103bit\u0103-i acum ziua s\u0103-apun\u0103,\/ se-ntrec \u00een zbor r\u00e2ndunelele,\/ se strig\u0103..se adun\u0103\u2026\u201d(pag58\/ ceas de toamn\u0103), poetul mai are o vrere, \u201eiubito a\u0219 vrea s\u0103 te duc\/ departe – unde umbra-i deas\u0103\/ \u0219i ning frunzele de nuc\u2026\u201d(pag60\/ departe), ca atunci c\u00e2nd iarna \u201eninge peste ora\u0219ul ruin\u0103
\n\u0219i c\u00e2inii vagabonzi\/ peste oamenii cu mersul mecanic\/ de miriapozi\u201d\u2026(pag 64\/ ninge), doar colind\u0103torii s\u0103 mai aduc\u0103 un pic de culoare peisajului, dar p\u00e2n\u0103 \u0219i aceast\u0103 culoare este la fel de trist\u0103 ca sufletul poetului, \u201etrec tri\u0219ti colind\u0103torii\/ pe la por\u021bi cu iv\u0103re trase\u2026\u201d(pag69\/ colind).
\nDou\u0103 poeme cu dedica\u021bie: pag 12\/ \u2026(tat\u0103lui meu) \u0219i pag 72\/ ce poate fi mai trist (in memoriam Alexandru) mi-au atras aten\u021bia \u0219i m-au condus la \u00een\u021belesul risipirii poetului, triste\u021bii \u0219i \u00eentomn\u0103rii din versuri, a lini\u0219tii care str\u0103bate cuv\u00e2ntul \u0219i metafora pe parcursul acestei c\u0103l\u0103torii elegiacice, pe care ne-o propune poetul George Ioni\u021b\u0103, cu volumul \u201ePoeme \u00eentomnate\u201d. De altfel, aceste dou\u0103 poeme, de o sensibilitate \u0219i sinceritate dezarmant\u0103, aduc nu doar un omagiu celor dragi, care nu mai sunt al\u0103turi de poet, dar \u0219i revela\u021bia risipirii eului poetic, pe care o vom vedea cu poemul \u201em-am risipit\u201d de pe coperta c\u0103r\u021bii: \u201em-am risipit \u00een fiecare clip\u0103\/ crez\u00e2nd c-o s\u0103 m\u0103 nasc mai plin\/ \u00een cea care a urmat\/ dar am r\u0103mas mereu neadunat\/ iar zborul mi-a fost fr\u00e2nt\/ \u00eentr-o arip\u0103\u2026\u201d(pag21\/ m-am risipit).
\nConstruit \u00eentr-o manier\u0103 lejer\u0103, cu o tehnic\u0103 impecabil\u0103 a versului rimat \u0219i o liric\u0103 diafan\u0103 a versului alb, cu mesaje transparente, curate \u0219i emo\u021bionante, volumul de versuri, \u201ePoeme \u00eentomnate\u201d, devine o c\u0103l\u0103torie nu doar a poetului George Ioni\u021b\u0103, dar \u0219i a fiec\u0103rui cititor \u00een parte, care, odat\u0103 cu trecerea anilor, ajunge tot mai \u00een\u021belept, dar \u0219i mai retras \u00een sine, prefer\u00e2nd de cele mai multe ori t\u0103cerea \u00een locul zgomotului, lumina obscur\u0103 \u00een locul albului orbitor, v\u00e2ntul cald al toamnei, \u00een locul alizeelor sau viscolelor, resemn\u00e2ndu-se \u00een fa\u021ba risipirii vie\u021bii, iubirii \u0219i, nu \u00een cele din urm\u0103, \u00een fa\u021ba trecerii ireversibile a timpului. Toate acestea \u00eent\u00e2mpl\u00e2ndu-se simplu \u0219i natural, c\u0103ci, a\u0219a cum ne spunea Platon \u201efrumuse\u021bea stilului, a gra\u021biei, a ritmului \u0219i armoniei depinde de simplitate\u201d. A\u0219adar, doar simplitatea este aceea care ne poate face s\u0103 ne \u00eemp\u0103c\u0103m cu noi \u00een\u0219ine \u0219i s\u0103 mergem cu un z\u00e2mbet, fie el \u0219i de resemnare, mai departe, \u0219i atunci c\u00e2nd cuvintele \u00eentomneaz\u0103, cu siguran\u021b\u0103 c\u0103 tot ea, simplitatea, na\u0219te poeme.<\/p>\n


\nGeorge Ioni\u021b\u0103<\/strong><\/p>\n

magnolia cu florile ninse<\/strong><\/p>\n

te-am c\u0103utat s\u0103-\u021bi spun\/ c\u0103 a \u00eenflorit magnolia
\n\u0219i florile ei parc\u0103 sunt ninse
\nde o iarn\u0103 t\u00e2rzie
\nc\u0103 r\u00e2ndunelele-au venit
\n\u0219i \u00ee\u0219i scutur\u0103 aripile
\nde prea mult soare \u0219i prea mult azur
\nc\u0103 stelele ard mult mai aprinse
\n\u0219i luna ne cheam\u0103 pe banca
\nacum pustie\/ c\u0103ci tu ai plecat
\nl\u0103s\u00e2nd \u00een urm\u0103 prim\u0103vara
\n\u0219i magnolia cu florile ninse\/ \u0219i r\u00e2ndunelele\u2026
\npe toate singur eu s\u0103 le-ndur
\nchiar \u0219i f\u0103r\u00e2ma aceea de bucurie\u2026<\/p>\n


\nnici m\u0103car tu<\/strong><\/p>\n

nici m\u0103car tu \u2013 fata morgana
\nnu te mai ar\u0103\u021bi\u2026
\nte-a\u0219 fi zidit \u00een castelul meu de nisip
\nvisul s\u0103 nu mi se mai n\u0103ruie
\n\u0219i m-a\u0219 fi odihnit acolo \u00een pustiu
\ns\u0103-mi vindec t\u0103lpile \u00eens\u00e2ngerate
\nbuzele s\u0103 nu-mi fie\/ mereu \u00eensetate\u2026<\/p>\n


\nPetrache PLOPEANU<\/strong>
\n\"\"

SONETE<\/strong><\/p>\n

[voi \u0219ti, n-am aruncat iubirea-n hald\u0103]<\/strong><\/em><\/p>\n

Iubitele se-n\u0219iruiesc \u00een salb\u0103,
\ncum \u00een rozarii rugile-s legate
\nde-acea credin\u021b\u0103 ce-a \u00een\u0103l\u021bat regate;
\ndar e acum doar o poveste alb\u0103,
\nsau mult mai mult \u00een minte \u0219i sim\u021bire?
\nM\u0103-ntreb retoric, jocurile-s f\u0103cute!
\nCum s-or deschide gurile t\u0103cute
\n\u0219i-or povesti cu maxim de uimire,
\nde vorba val \u0219i gestul din furtun\u0103
\n\u00een anotimpul dragostei de\u0219arte,
\nde ad\u00e2ncimea clarului de lun\u0103
\n\u00een ziua plin\u0103 de lumin\u0103 cald\u0103?
\n\u2026C\u00e2nd \u00eemi va fi tot versul \u00eentr-o carte,
\nvoi \u0219ti, n-am aruncat iubirea-n hald\u0103!<\/p>\n


\n [extazul ludic \u0219i-agonia h\u00e2d\u0103]<\/strong><\/p>\n

De-abia tr\u0103im, planeta ne sus\u021bine
\n\u00een mersul nostru, \u0219ov\u0103it, prin lume,
\nne strecur\u0103m ca umbra unei pume,
\nprin jungla clipei ce-arbitrar ne \u021bine
\nmai mult \u00een loc dec\u00e2t pe cale mears\u0103.
\nDe-aceea spun, c\u0103 tot iubirea-i leacul
\n\u0219i-oi cobor\u00ee \u00een locul \u0219i \u00een veacul
\n\u00een care-a fost \u0219i a r\u0103mas ne\u0219tears\u0103
\n\u0219i voi lua dulcea\u021ba \u0219i durerea,
\nextazul ludic \u0219i-agonia h\u00e2d\u0103.
\nIar de mi-o fi, putin\u021ba ca \u0219i vrerea,
\nvoi st\u0103rui s\u0103 \u00eenviez fantasme,
\nce-or pl\u00e2nge-\u00eent\u00e2i, ca mai apoi s\u0103 r\u00e2d\u0103,
\nc\u0103ci chiar au fost \u0219i nu-s doar simple basme.<\/p>\n


\n[dar la sf\u00e2r\u0219it pl\u0103ti\u021bi-mi o lovel\u0103]<\/strong><\/p>\n

Aduse-n fa\u021ba noastr\u0103 ne desfat\u0103
\ndin nou cu tulburare \u0219i extazuri,
\nnu sunt dintre acelea ce fac nazuri
\nc\u0103 le-am trezit acum, \u00eenc\u0103 o dat\u0103,
\nla \u00eenceput de secol tehnologic.
\nVor \u0219ti s\u0103 joace teatrul disper\u0103rii
\n\u0219i s\u0103 r\u0103spund\u0103 din ad\u00e2nc, chem\u0103rii,
\nde\u0219i vor spune: \u201eTotul e ilogic\u201d.
\nLe vom banaliza tr\u0103irea-nalt\u0103
\ncu litera ce va t\u0103ia misterul,
\nvom face din Ocean numai o balt\u0103
\n\u0219i din iubirea lor telenovel\u0103?
\nLa \u00eenceput, pot \u00eentreba \u201eeterul\u201d,
\ndar la sf\u00e2r\u0219it pl\u0103ti\u021bi-mi o lovel\u0103! <\/p>\n


\n [Fantom\u0103 sau fiin\u021b\u0103-adev\u0103rat\u0103]<\/strong><\/p>\n

Din veac ad\u00e2nc \u0219i p\u00e2n\u0103-n clipa-aceasta,
\nvoi invoca f\u0103pturi de foc \u0219i par\u0103!
\nVor fi aievea sau or s\u0103 ne par\u0103
\niluzii doar, cum cele ce pe creasta,
\nacelor mun\u021bi ce \u00eei vedem aproape,
\nse joac\u0103-n dans momindu-ne-n abisuri?
\nSau poate sunt dorin\u021bele din visuri,
\nori volburarea viselor sub pleoape\u2026
\nFantom\u0103 sau fiin\u021b\u0103-adev\u0103rat\u0103,
\norice ar fi, vreau s\u0103-mi ofer r\u0103gazul
\nde-a fi altfel, cu mine \u00eenc-o dat\u0103,
\naceea care mi-a iubit Cuv\u00e2ntul.
\nIar de-oi gre\u0219i, eu cred c\u0103 nu e cazul
\ns\u0103 \u00eencetez, de s-o opri P\u0103m\u00e2ntul!<\/p>\n


\n [ne resemn\u0103m pe-un unic sens s\u0103 mergem?]<\/strong><\/p>\n

Avem \u00een suflet stropul de-aventur\u0103,
\nimboldul de iubire ilegal\u0103,
\niar via\u021ba ce ni-i dat\u0103-i inegal\u0103
\n\u0219i ne-o tr\u0103im ad-hoc sau cu m\u0103sur\u0103.
\nNu-i alt\u0103 cale \u00eentre cele dou\u0103,
\nne resemn\u0103m pe-un unic sens s\u0103 mergem?
\nS\u0103 proiect\u0103m, s\u0103 desen\u0103m, s\u0103 \u0219tergem,
\nf\u0103ptura veche s\u0103 devin\u0103 nou\u0103
\n\u0219i ea s\u0103 fim \u0219i ea, s\u0103 ne-n\u021beleag\u0103
\ntr\u0103d\u0103rile \u0219i fugile eterne.
\nIar de-ntreb\u0103m, ce oare ne mai leag\u0103
\nde tot ce-a fost \u0219i geam\u0103t \u0219i revolt\u0103,
\nr\u0103spunsuri neauzite se vor cerne,
\ndin tot ce-a fost \u0219i-a suspinat sub Bolt\u0103.<\/p>\n

Din volumul \u00een preg\u0103tire, Sonetele iubitei de-alt\u0103dat\u0103<\/em><\/p>\n


\nTudor CICU <\/strong>
\n\"\"

S\u0103 iube\u0219ti, s\u0103 visezi, s\u0103 speri\u2026<\/strong>
\n\"\"

Scris ca o parabol\u0103 a celei care nu-\u0219i pierde speran\u021ba, romanul autoarei Diana Dobri\u021ba B\u00eelea \u201e\u00cengerul Linei\u201d (ap\u0103rut \u00een 2016 la Editura EX PONTO), descrie detaliat parcursul unei copile \u201er\u0103pite\/ fugite\/ r\u0103t\u0103cite\u201d (printr-o \u00eent\u00e2mplare a sor\u021bii) din satul natal aflat undeva pe la Dun\u0103re, la nou\u0103 ani, \u00een Bucure\u0219ti, printre copiii s\u0103rmani ai str\u0103zii din lumea canalelor subterane. Un bun prilej de a face rechizitoriul lumii \u201enormale\u201d care proclam\u0103 umanismul, la suprafa\u021b\u0103, dar promoveaz\u0103, con\u0219tient sau nu, \u00een profunzime, opusul acesteia. De remarcat sunt observa\u021biile atente asupra fiec\u0103rui mediu social \u00een care cade prad\u0103 personajul-copil\u0103, sco\u021b\u00e2nd \u00een eviden\u021b\u0103 c\u0103 pe tot parcursul unei vie\u021bi de umilin\u021b\u0103 \u00een care e lovit\u0103, r\u0103nit\u0103, abuzat\u0103 de b\u0103rba\u021bi \u0219i de femei…, omul nu trebuie s\u0103-\u0219i piard\u0103 speran\u021ba c\u00e2t\u0103 vreme mai are puterea de a iubi \u0219i visa. Cu \u201e\u00cengerul Linei\u201d (253 pag.), Diana Dobri\u021ba B\u00eelea readuce romanul pe linia picanteriei \u015fi senza\u0163ionalului \u00eencepute \u00een literatura feminin\u0103 cu Hortensia Papadat Bengescu \u015fi continuat\u0103 cu Sanda Movil\u0103, aceasta din urm\u0103 evolu\u00e2nd tema pe temeiul unei drame a inadecv\u0103rii personajelor la pulsul vremurilor \u015fi tr\u0103irilor suflete\u015fti. Ca \u015fi \u00een cazul celor dou\u0103 scriitoare, Diana Dobri\u021ba B\u00eelea \u00ee\u015fi alege personajul romanului din r\u00e2ndul celor c\u0103rora le lipse\u015fte for\u0163a de a-\u015fi dep\u0103\u015fi statutul existen\u0163ial (Angelina e doar un copil de nou\u0103 ani, ne\u0219tiutor), din r\u00e2ndul celor care viseaz\u0103 frumos \u015fi caut\u0103 norocul la prima r\u0103sp\u00e2ntie din via\u0163\u0103. Dar, din nefericire (\u00een cazul multora), visurile acestor personaje nu sunt dec\u00e2t ni\u015fte inutile \u00eencerc\u0103ri de a-\u015fi c\u0103uta fericirea, pentru c\u0103 soarta le transform\u0103 repede \u00een victime \u015fi orice zbatere de a sc\u0103pa din sfera de ac\u0163iune a unui mecanism social at\u00e2t de complex \u015fi pervers este sortit\u0103 e\u015fecului. P\u0103r\u0103sind lumea de la suprafa\u021b\u0103, cu oameni simpli \u0219i dramele lor, autoarea \u00ee\u0219i conduce eroina prin lumea canalelor \u0219i a tenebrelor, printre al\u021bi oameni simpli care, de\u015fi tr\u0103iesc \u00een vertijul unei societ\u0103\u0163i care i-a abandonat undeva la periferie, iat\u0103-i \u00een c\u00e2mpul nostru vizual gra\u0163ie talentului scriitoarei, cu acea for\u0163\u0103 epic\u0103 \u015fi halucinatorie a faptelor din via\u021ba nenorocit\u0103 a fiec\u0103rui locatar al canalelor bucure\u0219tene. Nenorocirea are \u0219i o parte bun\u0103: ne \u00eenva\u0163\u0103 s\u0103-i cunoa\u015ftem pe oamenii adev\u0103ra\u0163i. Destinul fiec\u0103ruia (ne d\u0103 de \u00een\u0163eles autoarea) se f\u0103ure\u015fte prin caracterul pe care \u0163i-l dezv\u0103lui singur cu prilejul unor astfel de nenorociri. Personajul Dianei Dobri\u021ba B\u00eelea trece dintr-un plan al subcon\u015ftientului \u00een con\u015ftient, personaliz\u00e2nd ideile \u00eentr-o confesiune \u00eenc\u0103rcat\u0103 de dramatism. Modalitatea prin care ni se adreseaz\u0103 acest personaj \u201earuncat\u201d printre evenimentele nedorite ale Destinului pare derutant\u0103, dar stilul folosit de autoare, printr-o construc\u0163ie epic\u0103 sus\u0163inut\u0103 retoric, are o \u0163int\u0103 precis\u0103: morala e totdeauna una \u00eenalt\u0103, superioar\u0103 conven\u0163iei sociale. Autoarea m\u00e2nuie\u015fte, subtil, v\u00e2ltoarea sufletelor trecute prin malaxoarele caznelor. Din ce este alc\u0103tuit\u0103 lumea canalelor? Dincotro vin, \u0219tiu foarte bine \u0219i amintirile pe care le deap\u0103n\u0103 unii altora sunt un fel de colac de salvare a sufletelor lor zdren\u021buite de boli, griji ori umilin\u021be. \u00cencotro se duc, nici ei nu mai \u015ftiu. Are, fiecare, povestea lui. Moartea \u00eei culege de pe drumuri \u015fi-i adun\u0103 \u00een \u201efamilia\u201d destinat\u0103 la noi r\u0103t\u0103ciri ale vie\u0163ii. Romanul are o curgere alert\u0103 \u0219i secven\u021bele cinematografice \u00eel fac atr\u0103g\u0103tor la lectur\u0103. Stilul scrierii lui este unul confesiv \u0219i provocator \u00een derularea incitant\u0103 a ac\u021biunii. Angelina, fata-copil\u0103 ne st\u00e2rne\u0219te admira\u021bia.
\n\tAngelinei i-a fost h\u0103r\u0103zit s\u0103-\u0219i urmeze destinul, p\u00e2n\u0103 la cei nou\u0103 ani\u0219ori, al\u0103turi de mama Lina pe care b\u0103t\u0103ile \u00eendurate din partea celor cu care \u00eemp\u0103r\u021bea patul \u0219i nefericirea tr\u0103it\u0103 zi de zi \u201eo f\u0103cuser\u0103 s\u0103-\u0219i piard\u0103 \u00een mare parte min\u021bile \u0219i, \u00eencet-\u00eencet, c\u0103zuse \u00een robia b\u0103uturii\u201d. Treburile casei \u0219i grija pentru mama ei o determinaser\u0103 pe fat\u0103 s\u0103 abandoneze \u0219coala. Avea o bunic\u0103, dar numai c\u00e2nd era \u00een toane bune o \u021binea l\u00e2ng\u0103 ea. \u00cencerc\u0103rile fetei de a-\u0219i convinge mama s\u0103-l abandoneze pe str\u0103inul be\u021biv F\u0103nic\u0103 se dovedesc zadarnice. Lina moare \u00een b\u0103taia pumnilor lui. R\u0103mas\u0103 f\u0103r\u0103 bunic\u0103, f\u0103r\u0103 mam\u0103, Angelinei nu-i r\u0103m\u00e2ne dec\u00e2t calea \u201estatului\u201d (cum aude la cineva) care s\u0103-i ofere ad\u0103post. Ascuns\u0103 (de team\u0103) printre saci cu c\u0103r\u021bi, \u00eentr-o Dacie papuc, Angelina ajunge f\u0103r\u0103 voia ei \u00een Bucure\u0219ti \u0219i e salvat\u0103, de pe drumurile care nu-i ar\u0103tau nici o direc\u021bie \u00een via\u021b\u0103, de aurolacul cer\u0219etor Acordeon care o conduce \u00een lumea canalelor, la \u201efamilia\u201d celor n\u0103p\u0103stui\u021bi de soart\u0103. \u201eAici nu se ajunge niciodat\u0103 din gre\u0219eal\u0103\u201d (avea s\u0103-l aud\u0103 Angelina pe alt locuitor al canalelor \u2013 Regizorul -), dar c\u0103 via\u021ba toat\u0103 e o gre\u0219eal\u0103, trebuia re\u021binut. \u0218i asta, pentru c\u0103 om al str\u0103zii e sinonim cu ur\u00e2tul, cu mizeria social\u0103, spune undeva autoarea. \u00cen canal erau \u0219i suflete adev\u0103rate, avea s\u0103 constate Angelina. Cum erau \u201etati\u201d Pantera, Acordeon, regizorul, pilotul etc. Dar \u0219i oameni f\u0103r\u0103 inim\u0103, declasa\u021bi \u0219i parveni\u021bi precum cel care o vinde unui proxenet din lumea de la suprafa\u021b\u0103. Calvarul Angelinei continu\u0103 p\u00e2n\u0103 la fuga ei \u00eenapoi, la cei care o ocrotiser\u0103, \u00een canal, c\u00e2nd re\u00eencepe s\u0103 spere. \u201eNu uita c\u0103 \u00een ziua \u00een care vei \u00eenceta s\u0103 mai visezi, nu vei fi altceva dec\u00e2t o moart\u0103 ambulant\u0103\u201d \u00eei spune regizorul. Angelina se afl\u0103 o vreme dinaintea dilemei: se temea de lumea droga\u021bilor \u0219i parveni\u021bilor din canal pe de o parte, iar pe de alta \u201ese temea de ceea ce ar fi putut s\u0103 i se \u00eent\u00e2mple dincolo de capacul ce desp\u0103r\u021bea cele dou\u0103 lumi\u201d. Salvarea vine din partea doamnei Elena, o profesoar\u0103 care \u00eei devine asistent maternal. Aceasta o aduce la locuin\u021ba ei. Mai t\u00e2rziu \u00eel cunoa\u0219te pe David (fiul unui secretar de stat), scrie o carte despre lumea celor n\u0103p\u0103stui\u021bi din canale \u0219i lansarea acesteia e \u00eencununat\u0103 cu succes. Autoarea conduce cu pricepere intriga. Angelina, fata \u201ereu\u015fit\u0103\u201d \u00een lumea celor de la suprafa\u021b\u0103 dup\u0103 c\u0103s\u0103toria cu David, se dovede\u015fte \u00eemplinit\u0103 odat\u0103 cu g\u0103sirea tat\u0103lui natural \u0219i venirea pe lume a feti\u021bei Lina.
\nEroina romanului ne apare \u00een complexitatea caracterului ei un \u00eenving\u0103tor \u00een confruntarea cu timpul. \u00cen antitez\u0103 cu racilele \u00eent\u00e2lnite \u00een tenebrele subterane, \u201ecalit\u0103\u0163ile\u201d \u00een noua societate au devenit: furtul, dela\u0163iunea, adulterul, mitoc\u0103nia, loviturile pe la spate, du\u015fm\u0103nia, limbajul penibil \u015fi politica f\u0103r\u0103 principii. Se deruleaz\u0103, sub ochii cititorului, cinematografic, secven\u0163e scurt-simpliste ale acestui mecanism \u00een societatea post-revolu\u0163ionar\u0103. Sf\u00e2\u015fiat\u0103 de triste\u0163ea a tot ce n-are margine \u00een fr\u00e2ngerea unor destine peste care alterneaz\u0103 secven\u0163ial mici salv\u0103ri (vezi soarta Regizorului ori a lui Acordeon), autoarea surprinde \u015fi sim\u0163\u0103minte precum iubirea, furia, nebunia, dezn\u0103dejdea \u015fi nenorocul (care, \u015fi ele, fac parte tot din aceast\u0103 via\u0163\u0103). Nu lipse\u0219te din carte mesajul acuzator al celor din canal c\u0103tre lumea celor de afar\u0103: \u201eMi se pare c\u0103 parc\u0103 a\u021bi vrea s\u0103 face\u021bi ceva pentru noi, dar pariez c\u0103 niciunul dintre voi nu \u0219tie cum\u2026 \u0218i nimeni n-o s\u0103 fac\u0103 nimic, ca de obicei\u2026\u201d.
\n\tCartea \u201e\u00cengerul Linei\u201d pare scris\u0103 sub amprenta parabolei despre puterea speran\u021bei; parabol\u0103 ce ne reaminte\u0219te cum o fat\u0103 s\u0103rman\u0103 \u0219i c\u0103reia medicul ei nu-i mai d\u0103duse nici o \u0219ans\u0103, i se dest\u0103inuise colegei de camer\u0103 c\u0103 atunci c\u00e2nd \u0219i ultima frunz\u0103 din iedera c\u0103\u021b\u0103rat\u0103 pe zidul din fa\u021ba geamului ei se va ofili \u0219i va c\u0103dea, atunci se va sf\u00e2r\u0219i \u0219i via\u021ba ei. Colega de camer\u0103 dest\u0103inuie povestea sf\u00e2\u0219ietoare a fetei unui pictor ce locuia la parterul blocului. \u0218i dup\u0103 o noapte rece, cu v\u00e2nt \u0219i tare ploioas\u0103, de toamn\u0103, c\u00e2nd bolnava se ridic\u0103 din pat s\u0103 vad\u0103 dac\u0103 ultima frunz\u0103 mai era la locul ei, minunea se \u00eenf\u0103ptuie\u0219te. Frunza era tot acolo, mai vie \u0219i verde ca oric\u00e2nd. Inima bolnavei \u00eencepe s\u0103 bat\u0103 cu putere, readus\u0103 la via\u021b\u0103 de minunea dumnezeiasc\u0103. Doar trupul b\u0103tr\u00e2nului care pictase toat\u0103 noaptea (cu trud\u0103) liana \u0219i frunza pe zid avea s\u0103 fie g\u0103sit f\u0103r\u0103 vlag\u0103, la temelia zidului, a doua zi. Interesul prozatoarei pentru femeia numit\u0103 Angelina \u00eenseamn\u0103 re\u00eentoarcerea scrisului feminin c\u0103tre lumea oamenilor simpli, sau revenirea la romanul cu reflec\u0163ii despre iubire \u015fi fatal, despre femeia \u201ecaz\u201d din literatura noastr\u0103? Totul e posibil. <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Constantin MIREANU Tabloul ca oglind\u0103 Ne \u00eendep\u0103rt\u0103m adesea de noi spre a ne reg\u0103si vag pentru c\u00e2te o sutime de<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15787"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=15787"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15787\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":15794,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15787\/revisions\/15794"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=15787"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=15787"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=15787"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}