{"id":15781,"date":"2021-09-07T22:04:51","date_gmt":"2021-09-07T19:04:51","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=15781"},"modified":"2021-09-07T22:04:51","modified_gmt":"2021-09-07T19:04:51","slug":"spatii-culturale-nr-51-9","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=15781","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 51 (9)"},"content":{"rendered":"

Magda GRIGORE <\/strong>
\n\"\"

Studiile etnologice \u015fi poten\u0163ialul lor axiologic<\/strong><\/p>\n

\u00cen contextul culturii postmoderne, pe care Steven Conner o descrie ca fiind o cultur\u0103 a \u00eentreruperilor \u2013 o cultur\u0103 mozaicat\u0103, fragmentat\u0103 \u00een segmente care interfereaz\u0103 constant \u015fi o fac (mai) greu de analizat, realizarea cercet\u0103rilor \u00een domeniul etnologiei a c\u0103p\u0103tat valen\u0163e noi, identitare \u015fi complementare, indic\u00e2nd cu fiecare \u00eenf\u0103ptuire \u00een parte at\u00e2t viabilitatea tradi\u0163iilor, c\u00e2t \u015fi capacitatea lor de a stabili rela\u0163ii sincretice cu modernitatea. \u00cen aceast\u0103 actualitate sensibil\u0103, demersul lui Sorin Mazilescu este asumat \u015fi binevenit, un demers cu caracter exploratoriu, care \u00eembin\u0103 \u00een mod fericit informa\u0163ia bibliografic\u0103 \u015fi cea de teren, totdeauna bogat\u0103 \u00een resurse \u015fi mai ales \u00een interferen\u0163e surprinz\u0103toare care pot (con)duce spre observa\u0163ii noi, revelatorii. Materializat\u0103 prin cumul de articole, studii, comunic\u0103ri, prezent\u0103ri specifice, interven\u0163ii oficiale din partea Centrului Jude\u0163ean pentru Conservarea \u015fi Promovarea Culturii Tradi\u0163ionale, precum \u015fi fragmente de curs universitar, Studii etnologice. Publicistic\u0103 asupra etnozonei Arge\u015f-Muscel (Editura Tiparg, 2016, Pite\u015fti), este o carte bazat\u0103 pe observa\u0163ia minu\u0163ioas\u0103 \u015fi pe munca descriptiv\u0103, de selec\u0163ie \u015fi de transcriere a unor date esen\u0163iale, menite s\u0103 conduc\u0103 la \u00een\u0163elegerea temeinic\u0103 a caracteristicilor, a structurii \u015fi a evolu\u0163iei etnozonei Arge\u015f-Muscel. C\u00e2\u015ftigul acestor examin\u0103ri se cuantific\u0103 \u015fi \u00een plan imediat prin faptul c\u0103 \u00eenlesnesc explicarea formelor multiple de manifestare a tradi\u0163iei din stratul de suprafa\u0163\u0103 al realit\u0103\u0163ii, forme mo\u015ftenite care au la baz\u0103 \u00eens\u0103 motiva\u0163ii ad\u00e2nci, rezistente \u015fi probate \u00een\/ de timp, dup\u0103 modelul plantelor ale c\u0103ror r\u0103d\u0103cini nev\u0103zute, ne\u00eenf\u0103\u0163i\u015fate realit\u0103\u0163ii, sunt sursele lor de existen\u0163\u0103 (singurele), care le fixeaz\u0103 \u00een sol \u015fi prin care absorb substan\u0163ele necesare vie\u0163ii. Studiile propuse de Sorin Mazilescu includ \u015fi o parte de interpretare \u015fi de valorificare a informa\u0163iilor, mai ales \u00een zona de etnologie unde materialul cules este analizat \u015fi serve\u015fte unor sinteze teoretice: ,,Cultura tradi\u0163ional\u0103, spune acesta, comport\u0103 simultan, mediate sau nemijlocite, fenomene interconexate de ordin psihologic, lingvistic, filosofic, etic, estetic, pedagogic, terapeutic, tehnologic, economic, juridic, politic etc. Aceast\u0103 profund\u0103 \u015fi abundent\u0103 diversitate este amplificat\u0103 \u00een plan sociologic de multiplicitatea cadrelor sociale care o sus\u0163in (individ, grup \u2013 de vecin\u0103t\u0103\u0163i, rudenie, prieteni, sex, v\u00e2rst\u0103, \u00eendeletniciri, comunitate, colectivitate, societate), iar \u00een plan ontologic, de necesitatea pentru cercetare, de a aborda toate faptele \u00eentr-o dubl\u0103 perspectiv\u0103: obiectiv\u0103, purt\u00e2nd asupra obiectelor \u00eensele, \u015fi subiectiv\u0103, respectiv intersubiectiv\u0103, purt\u00e2nd asupra reflexului acestora \u00een con\u015ftiin\u0163a purt\u0103torilor\u201d.
\nRigorile \u015fi ariile vaste ale etnologiei \u015fi ale etnografiei nu necesit\u0103 doar preg\u0103tirea \u015ftiin\u0163ific\u0103 necesar\u0103, pretind o abordare complex\u0103, pluridisciplinar\u0103, investigarea trebuie s\u0103 fie pasionat\u0103 \u00een teren \u015fi deta\u015fat\u0103 \u00een teoretizare. Cercetarea actual\u0103 trebuie s\u0103 \u00eenglobeze semnifica\u0163iile celor dou\u0103 direc\u0163ii ale secolului trecut, c\u00e2nd etnografia \u015fi etnologia erau privite distinct, fie din perspectiv\u0103 istoric-cultural\u0103, fie ca o ramur\u0103 (comun\u0103) a \u015ftiin\u0163elor naturale, a etnopsihologiei sau a disciplinelor sociale, pentru c\u0103 tipurile de cultur\u0103 sunt plurivalente. Mai mult, terenul se mi\u015fc\u0103, formele de cultur\u0103 contemporan\u0103 sunt diverse, unele \u00eenfloresc (estetic), altele nu, dar coexist\u0103 \u015fi se intersecteaz\u0103, dup\u0103 cum noteaz\u0103 \u015fi autorul: ,,s-a constituit o cultur\u0103 savant\u0103, academic\u0103 sau major\u0103 propus\u0103 de profesioni\u015fti \u015fi \u00eenv\u0103\u0163at\u0103 \u00een \u015fcoal\u0103, \u00eennoitoare, individual\u0103, subiectiv\u0103, a c\u0103rei condi\u0163ie de existen\u0163\u0103 este originalitatea, noutatea. Prolifereaz\u0103 \u00een zilele noastre o cultur\u0103 mediatic\u0103 de consum. Este ofensiva unui nou model cultural\u201d. Este firesc, prin urmare, s\u0103 sus\u0163inem o cultur\u0103 de rezisten\u0163\u0103, care s\u0103 lucreze dup\u0103 binecunoscuta sintagm\u0103 maiorescian\u0103 \u00een contra direc\u0163iei culturii de consum.
\nCartea este structurat\u0103 \u00een trei sec\u0163iuni care focalizeaz\u0103 detalii din spa\u0163iul etnologiei, al etnografiei \u015fi al me\u015fte\u015fugurilor, iar \u00een final autorul insereaz\u0103 c\u00e2teva semnale primite dinspre publica\u0163iile culturale. Tradi\u0163iile rom\u00e2ne\u015fti sunt \u00eenc\u0103 ofertante cultural, mai ales \u00een spa\u0163iul rural, dar \u015fi aici exist\u0103 o dinamic\u0103 mai intens\u0103 \u00een zilele noastre, \u015fi aici s-au produs muta\u0163ii \u00een mentalitatea oamenilor \u015fi \u00een stilul lor de via\u0163\u0103, satul rom\u00e2nesc \u00een genere (\u00ee\u015fi) revendic\u0103 schimbarea \u015fi cap\u0103t\u0103 un alt mod de g\u00e2ndire. Prin urmare, \u00eentreg spa\u0163iul etnologic investigat are sincretism \u015fi dinamic\u0103, merit\u0103 s\u0103 fie revalorizat \u015fi nuan\u0163at, ajutat de disciplinele conexe, pus \u00een valoare, iar informa\u0163iile lui multiple pot servi la r\u00e2ndul lor reflec\u0163iilor antropologiei culturale care tinde tot mai mult s\u0103 devin\u0103 un domeniu integrator. Este \u015fi motivul pentru care Sorin Mazilescu se afl\u0103 mereu \u00een posesia unui adev\u0103r care se afl\u0103 treptat, un adev\u0103r care r\u0103m\u00e2ne \u00een urma zilei de azi, a zilei prezentului, \u015fi trebuie c\u0103utat cu r\u0103bdare. Totu\u015fi, acest adev\u0103r din urm\u0103, vis a tergo (for\u0163\u0103 din spate \u2013 Jos\u00e9 Ortega y Gasset) exist\u0103 sedimentat \u00een manifest\u0103rile care \u0163in de mentalitatea colectiv\u0103 unde credin\u0163a, opinia \u015fi prejudecata individului condi\u0163ioneaz\u0103 percep\u0163ia realit\u0103\u0163ilor \u015fi determin\u0103 \u00een bun\u0103 m\u0103sur\u0103 comportamentul social de grup. Autorul prefer\u0103 uneori expectativa generaliz\u0103rilor, a concluzion\u0103rilor \u015fi evit\u0103 pronosticurile sumbre cu care opereaz\u0103 al\u0163i speciali\u015fti c\u00e2nd este vorba de evolu\u0163ia ulterioar\u0103 a subiectelor sale, dar nu \u00ee\u015fi ascunde convingerea c\u0103 acele valori care vin din vechime ne caracterizeaz\u0103 cu adev\u0103rat, ne individualizeaz\u0103 \u015fi ne pot face prezen\u0163i \u00een cultura european\u0103 dac\u0103 acest lucru este receptat \u015fi promovat a\u015fa cum trebuie. Metodele de cercetare \u015fi tehnicile adecvate confer\u0103 autorului un stil propriu, alert, lapidar, concentrat, datorat pe de-o parte bagajului lingvistic al specialit\u0103\u0163ii \u015fi pe de alt\u0103 parte implic\u0103rii afective \u00een terenul etnologic.
\nAspectele cercetate sunt multiple, varietatea subiectelor \u015fi amploarea lor devin elocvente pentru zonele investigate. Supuse analizei, cap\u0103t\u0103 semnifica\u0163ie toate m\u0103rturiile veteranilor (care p\u0103streaz\u0103 \u00een memoria lor un fond etnologic, spune autorul, al c\u0103rui con\u0163inut arhiveaz\u0103 c\u00e2ntece de c\u0103t\u0103nie, doine de dor, folclorul taberelor militare); r\u0103zboiul are amploare teoretic\u0103 (un context genetic al unor structuri narative, at\u00e2t populare, c\u00e2t \u015fi culte) \u2013 accentueaz\u0103 latura psihologic\u0103 a povestitorului, componenta tranzitiv\u0103 care pierde teren \u00een favoarea celei reflexive; sunt pline de \u00een\u0163eles obiceiurile calendaristice de peste an, s\u0103rb\u0103torile receptate \u00eentre profan \u015fi sacru (prilej de revela\u0163ie spiritual\u0103, dar \u015fi de simpl\u0103 petrecere); simbolurile vie\u0163ii cre\u015ftine (\u00eendeosebi rurale, cum sunt semnifica\u0163iile etnoculturale ale Zilei Crucii), iar moartea este privit\u0103 ca un ritual complex, care implic\u0103 elemente str\u0103vechi de credin\u0163\u0103 \u015fi practici menite s\u0103-l conduc\u0103 \u015fi s\u0103-l apere pe om \u00een trecerea sa prin por\u0163ile dintre cele dou\u0103 lumi. Despre cea mai veche form\u0103 de mitologie, cea a mor\u0163ii, cercetarea arat\u0103 c\u0103 ea rezid\u0103 inclusiv prin leg\u0103tura sacr\u0103 cu celelalte momente esen\u0163iale din via\u0163a omului, receptate \u00een gnoz\u0103 religioas\u0103, dar \u00eenregistr\u0103rile actuale semnaleaz\u0103 muta\u0163iile certe ale ceremonialului \u00eenspre spectacular. Autorul este interesat \u00een mod evident de tradi\u0163iile care reu\u015fesc s\u0103 se men\u0163in\u0103 \u00een form\u0103 nealterat\u0103, dar este atent \u015fi la schimb\u0103rile survenite \u00een domeniu, la disponibilit\u0103\u0163i multiple de manifestare a tradi\u0163ionalului \u00eentre form\u0103 \u015fi fond, la pierderile survenite \u00een timp \u015fi la achizi\u0163iile fire\u015fti, (in)voluntare ale satului rom\u00e2nesc. Pentru c\u0103 tr\u0103im un secol capricios, \u00een care schimb\u0103rile de paradigm\u0103 (postmodernitatea \u015fi postmodernismul artelor, globalizarea, cultura media, multiculturalismul, cultura de consum) oblig\u0103 la activarea unei con\u015ftiin\u0163e critice t\u00e2rzii care are datoria s\u0103 identifice, s\u0103 salveze \u015fi s\u0103 conserve specificitatea \u015fi autenticitatea rom\u00e2neasc\u0103, proprie \u00een eonul na\u0163ionalit\u0103\u0163ilor despre care ne vorbea Mircea Eliade.
\nCunoscut deja ca exeget al substratului cultural din Valea R\u00e2ului Doamnei, Sorin Mazilescu ofer\u0103 \u015fi \u00een acest volum date etnologice \u015fi etnografice pre\u0163ioase, care vorbesc despre obiceiuri, tradi\u0163ii, ritualuri, datini urm\u0103rite \u00een spa\u0163iul men\u0163ionat, legende care dau rost realului (recuperate \u015fi receptate ca valori de grup). El aduce \u00een completare informa\u0163ii despre \u00eendeletniciri vechi, recognoscibile de altfel \u00een \u00eentreg spa\u0163iul rom\u00e2nesc (ol\u0103ritul, dog\u0103ritul, arhitectura tradi\u0163ional\u0103), dar sesizeaz\u0103 \u015fi procese recente, etno-sociologice, care nu scap\u0103 abord\u0103rii reflexive: fenomenul migr\u0103rii popula\u0163iei rurale spre zonele industrializate, manifestare extins\u0103 \u00een zilele noastre spre pia\u0163a de munc\u0103 din UE; familia transna\u0163ional\u0103, un nou tip de form\u0103 social\u0103 de baz\u0103, cu alte caracteristici \u015fi creat\u0103 \u00een alte condi\u0163ii. Pagini generoase sunt alocate costumului popular \u015fi atuurile sale artistice, cu detalii, nuan\u0163e, diferen\u0163e de la o microzon\u0103 la alta; ceremonialul nun\u0163ii este studiat cu minu\u0163iozitate, receptat ca o mixtur\u0103 \u00eentre arhaic \u015fi contemporaneitate; balada rom\u00e2neasc\u0103 este pus\u0103 \u00een eviden\u0163\u0103 prin raportul intrinsec \u00eentre istoric \u015fi poetic. Sunt aduse \u00een prim-plan biserica din Jup\u00e2ne\u015fti, cu limbajul secular al st\u00e2lpilor de lemn; opiniile diferi\u0163ilor istorici asupra personajului misterios care a fost Negru-Vod\u0103 (devenit \u00een timp personaj simbol al \u00eenceputurilor statului feudal); legenda etiologic\u0103, cea care tinde s\u0103 comenteze \u015fi s\u0103 explice fenomenele vie\u0163ii rurale din perspectiva mentalit\u0103\u0163ii populare (a etiologiilor popular-legendare care au valoare de adev\u0103r); desc\u00e2ntecele resim\u0163ite de comunitatea arhetipal\u0103 ca secven\u0163e ritualice ezoterice, transmise ca ni\u015fte secrete dintr-o genera\u0163ie \u00een alta (m\u0103rcile lor distinctive, sincretismul magico-religios, dar \u015fi poetica inconfundabil\u0103).
\nPentru un cercet\u0103tor pasionat de ceea ce face, nu exist\u0103 practic teren etnologic care s\u0103 nu-i poat\u0103 oferi surpriza resurselor teoretice. Trebuie doar s\u0103 treci neobservat, fiind mereu prezent, cum afirm\u0103 Claude L\u00e9vi-Strauss \u00een Tristes Tropiques, ceea ce echivaleaz\u0103 cu o ikebana a calit\u0103\u0163ilor unui specialist: abilit\u0103\u0163i de comunicare, discre\u0163ie, polite\u0163e, subtilitate de abordare a interlocutorului \u015fi peste toate acestea r\u0103bdarea \u015fi insisten\u0163a delicat\u0103 pentru a scoate la suprafa\u0163\u0103 materialul de care ai nevoie. Dup\u0103 acest scenariu apar inclusiv micile povestiri din volum, culese de la diferi\u0163i preo\u0163i, veterani de r\u0103zboi sau de la localnici simpli care de\u0163in amintiri cu valoare etnologic\u0103: explica\u0163ii date anumitor \u00eent\u00e2mpl\u0103ri, credin\u0163ele mo\u015ftenite despre locuri \u015fi personaje istorice concrete, (des)c\u00e2ntece, scenarii ale ritualurilor rurale etc. Apar povestioare cu farmec \u015fi t\u00e2lc, \u00eendeosebi din zonele Dragoslavele, Ruc\u0103r, Co\u015fe\u015fti, care capteaz\u0103 cu u\u015furin\u0163\u0103 interesul cititorilor \u015fi care deschid perspective suplimentare, istorice, sociologice, psihologice. Nu lipsesc nici abord\u0103rile monografice, tipice unor astfel de cercet\u0103ri, tratate cu o mai mare responsabilitate, fiind necesar\u0103 pe de-o parte documentarea riguroas\u0103 \u015fi pe de alt\u0103 parte puterea de sintez\u0103 a datelor adunate. Sorin Mazilescu opereaz\u0103 monografic asupra V\u0103ii R\u00e2ului Doamnei \u015fi comunei Co\u015fe\u015fti, la care adaug\u0103 un studiu panoramic despre Constantin R\u0103dulescu-Codin \u015fi monografiile locale, mijloace de tezaurizare a unei informa\u0163ii \u00een continu\u0103 schimbare. Alte preocup\u0103ri speciale ale autorului sunt aprecierea \u015fi promovarea artei populare, a sculpturii \u00een lemn, v\u0103zut\u0103 deopotriv\u0103 ca art\u0103 \u015fi ca munc\u0103 de baz\u0103 (ornamente, decora\u0163iuni, art\u0103 expozi\u0163ional\u0103, dar \u015fi biserici din lemn sau obiecte cu func\u0163ie practic\u0103), \u015fi a portului popular, ca form\u0103 de cultur\u0103 tradi\u0163ional\u0103 \u00een Arge\u015f-Muscel. El m\u0103rturise\u015fte: ,,Strategie de baz\u0103, conservarea culturii populare \u00eenseamn\u0103 practic un demers sistematic \u015fi coordonat pentru protejarea patrimoniului cultural\u201d. Din aceast\u0103 convingere selecteaz\u0103 \u015fi c\u00e2\u0163iva me\u015fteri populari pe care \u00eei promoveaz\u0103, oameni care pun \u00een mi\u015fcare taina din via\u0163a lemnului \u015fi c\u0103rora autorul le imprim\u0103 biografii artistice gravate cu r\u0103bdare pe\/\u00een biografia concret\u0103. Reg\u0103sim \u015fi considera\u0163ii asupra unor lucr\u0103ri de folclor, din perspectiva \u00eencrederii \u00een varietatea \u015fi \u00een bog\u0103\u0163ia stilistic\u0103 a tuturor genurilor acestuia. \u00cent\u00e2lnim pagini dedicate folclorului muzical (cu dihotomia tradi\u0163ie \u015fi inova\u0163ie); muzicii l\u0103ut\u0103re\u015fti \u015fi pove\u015ftilor din breasl\u0103, precum \u015fi o imagine a localit\u0103\u0163ii Con\u0163e\u015fti, cuib al l\u0103utarilor de renume.
\nSubiectele sunt numeroase \u015fi atractive, discursul etnologic \u00eembinat cu cel etnografic are abilitatea de a v\u00e2na s\u00e2mburele esen\u0163ial \u015fi\/ sau simbolic al lucrurilor\/\u00eent\u00e2mpl\u0103rilor, urm\u0103rind cu fine\u0163e chintesen\u0163a unui spa\u0163iu sau a unui mod de g\u00e2ndire. Arge\u015f-Muscel este o zon\u0103 tradi\u0163ional\u0103 autentic\u0103, o etno-geografie \u00eenc\u0103rcat\u0103 de simbolistic\u0103, expresiv\u0103, care poate s\u0103 fie oric\u00e2nd un model preferat \u00een tabloul valorilor autentice na\u0163ionale.
\nAvem, a\u015fadar, \u00een cartea lui Sorin Mazilescu nu numai o incursiune interesant\u0103 \u00een cea mai mare arhiv\u0103 cultural\u0103 a poporului rom\u00e2n, dar \u015fi un prilej de revalorizare a matricei Arge\u015f-Muscel, a prezentului \u015fi trecutului, de focalizare a valen\u0163elor etnologice \u00een lumina benefic\u0103 a reflectoarelor aten\u0163iei. Reglement\u00e2nd printr-un metabolism propriu raporturile mai noi cu civiliza\u0163ia, cultura tradi\u0163ional\u0103 apare ca fiind (\u00eenc\u0103) o cultur\u0103 stabil\u0103, fecund\u0103, chiar dac\u0103 supratensionat\u0103 \u00eentre diversitate \u015fi unitate, \u00eentre identitate \u015fi diferen\u0163\u0103. Viziunea textual\u0103 \u015fi interpretativ\u0103 a autorului pare s\u0103 confirme, \u00een ansamblu, una dintre cunoscutele teorii ale culturii actuale care apreciaz\u0103 postmodernitatea inconsecvent\u0103 ca fiind (doar) o alt\u0103 fa\u0163\u0103 a modernit\u0103\u0163ii, \u00een care fluxul cultural apare diversificat \u015fi polimorfic, iar abordarea lui reflexiv\u0103 trebuie s\u0103 de\u0163in\u0103 inclusiv inten\u0163ia de a salva m\u0103rcile distinctive \u015fi de a le transmite cu responsabilitate fireasc\u0103 genera\u0163iilor care vin. Cercetarea etnologic\u0103 \u00ee\u015fi propune \u00een acest sens, cu fiecare subiect, s\u0103 selecteze \u015fi s\u0103 accentueze capacitatea de simbolizare a depozitarului etnic (care este \u00een general un numitor comun al formelor de cultur\u0103) \u2013 noi suntem simboluri, spune Ralph Waldo Emerson, \u015fi tr\u0103im \u00een interiorul simbolurilor.
\nGra\u0163ie func\u0163iilor pe care le prezint\u0103 (de translatare a experien\u0163ei, informative, educative, integrative \u015fi reglementatoare), tradi\u0163iile sunt un mod de via\u0163\u0103 cu poten\u0163ial axiologic, credin\u0163a \u015fi tradi\u0163ia fiind la rigoare graficul perfect pentru integritatea \u015fi rezisten\u0163a oric\u0103rui grup uman. Lectur\u00e2nd cu aceast\u0103 convingere Studiile etnologice semnate de Sorin Mazilescu, le vom putea asimila ca pe o confirmare a mesajului inspirat cuprins \u00een maxima lui Alberto Lleras Camargo: un popor f\u0103r\u0103 tradi\u0163ii este un popor f\u0103r\u0103 viitor. <\/p>\n


\nValentin POPA <\/strong>
\n\"\"

Un poet de cinci stele: Valeriu Mititelu<\/strong>
\n\"\"

\tAflat la al doilea volum de versuri, dup\u0103 Vacan\u021b\u0103 la antipozi, Editura \u201eEikon\u201d, Cluj-Napoca, 2005, Valeriu Mititelu confirm\u0103, \u00een paginile noului volum, Acedia (Editura \u201eBrumar\u201d, Timi\u0219oara, 2016, 80 de pagini), promisiunea care se \u00eentrevedea cu 12 ani \u00een urm\u0103.
\nAcedia e o carte tulbur\u0103toare, a unui poet care se simte afin cu genera\u021bia \u201e2000\u201d, dar care n-a cultivat sentimentul solidarit\u0103\u021bii cu grupul, a evoluat mai de grab\u0103 ca un lup singuratic. A preluat din retorica poe\u021bilor \u201edou\u0103mii\u0219ti\u201d proiectul autenticist, fronda neoavangardist\u0103, crudit\u0103\u021bile de limbaj, mizerabilismul fiziologiei, revolta permanent\u0103 \u00eempotriva tabu-urilor. Dar toate acestea sunt strunite atent pentru a nu deveni excesive, iar rezultatul este o carte care impresioneaz\u0103 prin atitudine \u0219i expresivitate. Valeriu Mititelu nu este un poet care umple neselectiv volume de versuri \u0219i-\u0219i \u021bine cititorii permanent \u00een priz\u0103 cu c\u0103r\u021bile sale. \u00centre cele dou\u0103 volume tip\u0103rite p\u00e2n\u0103 acum s-au scurs 11 ani, un interval temporal care condamn\u0103 un scriitor la evadarea din actualitatea literar\u0103.
\n\tVolumul Acedia cuprinde dou\u0103 cicluri: \u201ePsihedelism\u201d \u0219i \u201eAcedia\u201d. Ambele titluri coboar\u0103 oarecum din vocabularul psihopatologiei: psihedelismul viz\u00e2nd un deranjament al senzorialit\u0103\u021bii datorat \u00een principal consumului de substan\u021be halucinogene, iar acedia fiind o stare de mole\u0219eal\u0103 fizic\u0103 \u0219i psihic\u0103, \u00eenso\u021bit\u0103 de nelini\u0219te, de anxietate, dezgust fa\u021b\u0103 de via\u021b\u0103, apatie, deprimare. Sub cele dou\u0103 titluri sunt grupate poeme care par a izvor\u00ee din aceea\u0219i surs\u0103, autorul nefiind interesat de fenomenologia celor dou\u0103 tulbur\u0103ri. Criteriul dup\u0103 care a inclus un poem \u00een primul s\u0103u al doilea ciclu nu este transparent; reparti\u021bia \u021bine a\u0219adar de o alegere subiectiv motivat\u0103 (sau poate cronologic motivat\u0103).
\n\tAvem, a\u0219adar, un \u00eentreg volum centrat pe exploatarea estetic\u0103 a st\u0103rilor suflete\u0219ti limit\u0103, ceea ce aminte\u0219te de preferin\u021bele poe\u021bilor simboli\u0219ti, expresioni\u0219ti \u0219i suprareali\u0219ti, care, pe r\u00e2nd, s-au aliniat mi\u0219c\u0103rilor de avangard\u0103 literar\u0103. Valeriu Mititelu sus\u021bine cu talentul s\u0103u aspira\u021biile curentelor de avangard\u0103, propun\u00e2ndu-ne o poezie f\u0103r\u0103 majuscule \u0219i f\u0103r\u0103 semne de punctua\u021bie, l\u0103s\u00e2nd cititorului libertatea s\u0103 citeasc\u0103 \u0219i s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 dup\u0103 pofta inimii sale mesajul. Singurul ghidaj prin care autorul \u00eel poate c\u00e2t de c\u00e2t conduce pe cititor pe drumul dorit de el este ritmul interior \u0219i lungimea versului care sugereaz\u0103 momentul pentru pauza de respira\u021bie. De aceea, discursul liric urmeaz\u0103 oarecum o tehnic\u0103 a caleidoscopului care, se \u0219tie, \u00ee\u0219i modific\u0103 pictograma cristalelor colorate dup\u0103 fiecare mi\u0219care. Lipsite de semne de punctua\u021bie, respira\u021bia versurilor vine din interior, din ritm \u0219i, de multe ori sunt posibile mai multe lecturi (cel pu\u021bin dou\u0103) ca \u00een picturile lui Salvador Dali. De altfel, multe dintre poeme au ceva din stranietatea \u0219i co\u0219marescul imaginilor pictorului spaniol. Vom ilustra cu urm\u0103torul fragment: \u201efloare de noapte la man\u0219eta unui zeu crescut pe arac \/ \u00eemi injectez \u00een creieri colivia plin\u0103 cu pene de duminic\u0103\u201d, \u00een care, dac\u0103 se \u021bine cont de cap\u0103tul de r\u00e2nd, zeul este crescut pe arac, iar dac\u0103 se face o pauz\u0103 de respira\u021bie dup\u0103 \u201ezeu\u201d, atunci poetul \u00eensu\u0219i este crescut pe arac. \u00cen ambele lecturi avem deranjamente vizuale ce \u021bin de psihedelism, fie c\u0103 un zeu este crescut pe arac, ca \u0219i cum ar fi o tuf\u0103 de fasole oloag\u0103, fie c\u0103 poetul \u00eensu\u0219i se afl\u0103 \u00eentr-o astfel de stare ontologic\u0103 bizar\u0103.
\n\t\u00cen ciclul \u201ePsihedelism\u201d, printre imagini aspre \u00een care domin\u0103 m\u0103\u0219tile de s\u00e2rm\u0103, rugina, zeii de silicon (\u201eprogram\u201d, p. 8), puroiul din zidurile cl\u0103dirilor cu bulin\u0103 ro\u0219ie (\u201ecolor\u0103m norii dar s\u0103rb\u0103torile r\u0103m\u00e2n aproape identice\u201d, p. 9), \u00ee\u0219i face loc \u0219i f\u0103ptur\u0103 feminin\u0103, ca o \u201evenus \u00eentrupat\u0103 din fum \u0219i aburi de votc\u0103\u201d. Erotismul se dovede\u0219te \u0219i el destructurat \u0219i redus la s\u0103rutul ce \u201eescalada everesturi\u201d \u0219i la \u201epulpele crude\u201d care ardeau. Dominant\u0103 se dovede\u0219te \u201enebunia gonflabil\u0103\u201d \u0219i imaginea poetului aflat pe sens giratoriu captiv \u201epoemelor psihedelice\u201d (\u201epsihedelism\u201d, p. 12).
\n\t\u00cen ciclul \u201eAcedia\u201d, universul liric este compus, \u00een multe locuri, din ingredientele ur\u00e2tului, ale scabrosului: \u201efumez \u021bigara \u0219i-mi scuip dup\u0103 \u021bigar\u0103 pl\u0103m\u00e2nii\/ amesteca\u021bi cu s\u00e2nge \u0219i flegm\u0103\u2026\u201d Sau: \u201eochiul meu e o bud\u0103 infect\u0103\/ este cald \u0219i pute a c\u0103cat\u201d (\u201erecenzie la verbul a fi\u201d, p. 21). Misterul na\u0219terii este descris \u00een ipostaza cea mai dur\u0103: \u201ePrive\u0219te mam\u0103 ce sc\u00e2rb\u0103 se \u00eentinde din tine\/ p\u0103rul \u0219i unghiile mi-au crescut, gura \u00eemi pute ca un canal colector\u2026\u201d (\u201eI\u2019m sorry nu fi\u021bi imbecili am v\u0103zut\u201d, p. 22) Elemente ale patologiei universale scald\u0103 din bel\u0219ug versurile lui Valeriu Mititelu, ca \u00een fragmentul: \u201elehamitea curge ca o fa\u0219\u0103 pe o ap\u0103 bolnav\u0103\u201d (\u201eCianopsie\u201d, p. 27) \u0219i pentru ca semnifica\u021bia acestei patologii s\u0103 fie augmentat\u0103, \u00een volumul Acedia \u00ee\u0219i face loc \u0219i spitalul cu decorul lui specific: \u201eochiul alb al spitalului m-a \u00eenchis \/ m\u0103 privesc dintr-un semn de \u00eentrebare\/ am fobii\/ m\u0103 tratez de meandrele S-lui de cianopsie \u201d (Idem). \u00centr-un alt poem, dedicat lui Lori (probabil o asistent\u0103), care \u201etaie \u0219i sp\u00e2nzur\u0103\u201d \u00een acel spital, \u201ehalatele albe dau cu mopul\u201d iar peste vie\u021bile pacien\u021bilor \u201eurineaz\u0103 sistemul\u201d. Pe holuri targa plimb\u0103 cadavre, iar unul dintre pacien\u021bi, nea iliu\u021b\u0103, e un \u201esac \u00een care se \u00eenghesuie sedative\u201d (\u201e14\u201d, p. 60).
\n\tDe multe ori, poetul coboar\u0103 \u00een concret, \u00een ceea ce foarte frumos nume\u0219te \u201ezilnic\u0103reala mul\u021bimii\u201d (\u201ePsihedelism\u201d, p. 12) \u0219i introduce \u00een versuri imagini, detalii ale geografiei urbane, ca \u00een poemul \u201esparg becul da\u2019 mai negru ca dracu\u2019\u201d (pp. 46-47), unde poetul ascult\u0103 prin pere\u021bii buc\u0103t\u0103riei de bloc Eroica venit\u0103 de la vecini sau rememoreaz\u0103 strig\u0103tele \u0219oferilor de pe maxi-taxi, \u00ee\u0219i aminte\u0219te de magazinul de vise dintre biserica armeneasc\u0103 \u0219i cinematograful \u201ecentral\u201d sau pur \u0219i simplu \u00ee\u0219i comunic\u0103 data na\u0219terii, a\u0219a cum procedeaz\u0103 \u00een ilustrativul poem \u201eScrisoare\u201d, unde realizeaz\u0103 o schi\u021b\u0103 de autoportret: \u201esunt grea\u021ba \u0219i cearc\u0103nele dimine\u021bilor tale\/ atunci c\u00e2nd sim\u021bi c\u0103 \u00een tine se na\u0219te\/ o moarte cu pielea l\u0103ptoas\u0103 valeriu este ura\/ \u0219i tot ce visezi la p\u0103trat un clovn cu buzunarele c\u00e2rpite\/ o halc\u0103 de carne \u00eentoars\u0103 pe dos (\u2026) sunt refuzul unui avort\/ valeriu a venit\/ \u00een ziua de trei a lunii a cincea\u2026\u201d (p. 55).
\n\tUn analist care ar dori s\u0103 afle care sunt sursele livre\u0219ti de inspira\u021bie pentru poet prime\u0219te ajutor de la autorul \u00eensu\u0219i care \u00ee\u0219i recunoa\u0219te preferin\u021bele pentru Baudelaire, Rilke, Trakl, Apollinaire, precum \u0219i antipatiile pentru poe\u021bi precum Ion Minulescu ori Adrian P\u0103unescu.
\nAv\u00e2nd aceste chei de lectur\u0103 la \u00eendem\u00e2n\u0103, putem conchide asupra faptului c\u0103 volumul Acedia este produsul unui poet aflat \u00een r\u0103zboi cu toat\u0103 lumea, interesat de avangarda literar\u0103 din toate timpurile, poate tocmai pe motivul c\u0103 aceasta \u0219i-a expus, cum o face \u0219i el, cu surle \u0219i tr\u00e2mbi\u021be, revolta \u00eempotriva \u201edulcelui stil\u201d c\u0103ldu\u021b al poeziei cumin\u021bi.<\/p>\n


\nDiana VRABIE<\/strong>
\n\"\"

NICOLAE SP\u0102TARU: RADIOGRAFIA UNUI NUVELIST FORMAT \u0218I ROMANCIER \u00ceN DEVENIRE<\/strong><\/p>\n

Poet de rafinat\u0103 stirpe cultural\u0103, jongl\u00e2nd \u201ecu suave cuvinte\u201d, \u00een cheie postmodernist\u0103 (\u00centoarcerea zeilor, 1992; Ion \u015fi alte revolu\u0163ii, 1996; Noaptea c\u00e2nd soclurile \u00ee\u015fi recruteaz\u0103 noile glorii, 1998; Triste\u0163ea recit\u0103 din Rilke, 2000; Citirea zidului, volum antologic, 2013; Mici insomnii pentru Europa, 2013), publicist cu certe resurse polemice, protest\u00e2nd \u00eempotriva lucrurilor care nu se gr\u0103besc s\u0103 se schimbe (Revolta clonelor, 2013), scriitor pentru copii (Cifrele \u00een spectacol, 2005; Reportaje \u00een culori, 2008; Pisicul informatician, 2013), Nicolae Sp\u0103taru \u00ee\u0219i face debutul \u0219i \u00een proz\u0103, \u00een anul 2015, cu un volum de nuvele, \u00cengera\u0219ul purta fust\u0103 mini, g\u0103zduit de onorabila editur\u0103 ie\u0219ean\u0103, Junimea. Op\u021biunea pentru genul prozei scurte e inspirat\u0103 dac\u0103 accept\u0103m ideea c\u0103 ast\u0103zi un scriitor \u00ee\u0219i d\u0103 m\u0103sura talentului \u00een proza scurt\u0103, percutant\u0103, cu efect imediat, \u00een care reu\u0219e\u0219te, \u00een numai c\u00e2teva pagini, s\u0103 surprind\u0103 extrem de conving\u0103tor un fragment de via\u0163\u0103 autentic\u0103, care i-ar lua sute de pagini \u00eentr-un roman.
\nVolumul reune\u0219te cinci nuvele (\u00cengera\u0219ul purta fust\u0103 mini, \u0218i era lun\u0103 plin\u0103, Jurnalul lui Dan, Timpuri cu \u0219erpi \u0219i \u0219erpoaice, Cafeneaua de la Podul \u00cenalt), majoritatea fiind concepute \u00een timp \u0219i publicate \u00een pres\u0103, cum este cazul prozei Timpuri cu \u0219erpi \u0219i \u0219erpoaice, ap\u0103rut\u0103 ini\u021bial \u00een \u201eContrafort\u201d \u0219i considerat\u0103 de Gr. Chiper, piesa de rezisten\u021b\u0103 a prezentului volum. Capul de afi\u0219, care atribuie \u0219i titlul volumului, este proza \u00cengera\u0219ul purta fust\u0103 mini, cu un titlu incitativ oximoronic, menit s\u0103 provoace lectorul. De\u0219i adev\u0103rata dimensiune estetic\u0103 a prezentului volum este oferit\u0103, din perspectiva noastr\u0103, de nuvelele Jurnalul lui Dan \u0219i Timpuri cu \u0219erpi \u0219i \u0219erpoaice.
\nPrima impresie lectoral\u0103 pe care \u021bi-o las\u0103 cartea e una de respira\u021bie \u00een c\u0103dere liber\u0103, u\u0219oar\u0103, \u00een care subzist\u0103, \u00een chip imanent, elementul de tensiune, de surpriz\u0103. Pe parcursul a mai bine de o sut\u0103 de pagini, naratorul ne propune mai multe secven\u021be narative cu \u00eent\u00e2mpl\u0103ri dintr-o realitate familiar\u0103, cu medii sociale specifice (lumea universitarilor, a scriitorilor, a studen\u021bilor, a intelectualilor, a func\u021bionarilor, a \u021b\u0103ranilor), cu oameni verosimili, cu discrete insinu\u0103ri onomastice, toate combinate organic \u00eentr-un registru \u00een care ludicul coabiteaz\u0103 cu oniricul, magicul cu verosimilul, misticul cu folcloricul.
\nPrima nuvel\u0103 este o nara\u021biune la persoana a treia, supravegheat\u0103 de un autor omniscient, \u00een stilul epicului tradi\u021bional, f\u0103r\u0103 efecte spectaculoase ce \u021bin de experimentalismul contorsionat ori ingineria textual\u0103 alambicat\u0103, mustind de hyperlinkuri culturale, decis\u0103 s\u0103 epateze cu orice pre\u021b. Pe o urzeala narativ\u0103 concentrat\u0103 se \u021bese povestea unui ins comun, Corneliu Is\u0103rescu, scindat \u00eentre \u00eempliniri \u0219i e\u0219ecuri, \u00eentre triste constat\u0103ri \u0219i am\u0103gitoare iluzii, \u00eentre via\u021b\u0103 \u0219i moarte, finalmente. Acesta vrea s\u0103 dea lovitura de gra\u021bie \u00een lumea literar\u0103 prin lansarea noului s\u0103u volum de nuvele, Ora\u0219 pe vertical\u0103: \u201e\u2026lansarea volumului s\u0103u trebuia s\u0103 se transforme \u00eentr-un adev\u0103rat act de cultur\u0103\u201d. Toate demersurile \u00eentreprinse de scriitor converg c\u0103tre succesul garantat: cooptarea criticilor redutabili ai vremii, ob\u021binerea sediului bibliotecii or\u0103\u0219ene\u0219ti pentru o lansare de zile mari, implicarea mass-media, semnalele favorabile ale cititorilor etc. Vanitatea \u00eei va fi \u00eens\u0103 fatal\u0103. Criticul Manole Deaconescu \u00eei desfiin\u021beaz\u0103 volumul \u00een prestigioasa revist\u0103 \u201eHyperion\u201d. Lansarea ratat\u0103 \u00eei debusoleaz\u0103 axa existen\u021bial\u0103, arunc\u00e2ndu-l \u00een afara ei. Re\u021beaua de semnifica\u021bii se \u021bese imperceptibil, f\u0103c\u00e2nd loc interpret\u0103rilor hermeneutice. Registrul stilistic adoptat reu\u0219e\u0219te s\u0103 creeze impresia de spontaneitate, de flux firesc al nara\u021biei, de\u0219i sunt segmente \u00eentregi \u00een care erupe Sp\u0103taru, poetul-calofil: \u201eS-a g\u00e2ndit c\u0103 cerul, atunci c\u00e2nd avea nevoie de pu\u021bin\u0103 culoare albastr\u0103, sigur \u0219i-o lua din ochii ei. Parc\u0103 ar fi cobor\u00e2t din alte galaxii, cu tot albastru dup\u0103 ea\u2026\u201d Limbajul memorabil este condimentat cu un umor specific \u0219i o ironie familiar\u0103, uneori caustic\u0103, ce se pliaz\u0103 natural, f\u0103r\u0103 sfor\u021b\u0103ri \u0219i excese: \u201eSe erija \u00een cel mai mare savant \u00een via\u021b\u0103, mai important dec\u00e2t Cimpoi\u2026\u201d Valoarea nuvelelor are de c\u00e2\u0219tigat \u00een aceste pagini ironice, provocatoare \u015fi persiflante: \u201eDac\u0103, b\u0103tr\u00e2ne, l-ai lua la bani m\u0103run\u021bi, ai vedea c\u0103 a tip\u0103rit prin reviste c\u00e2teva eseuri foarte \u00eenc\u00e2lcite, pe care, mai apoi, le-a adunat \u00eentr-un voluma\u0219 c\u00e2t lama Gillette \u0219i l-a editat la o editur\u0103 de trei bani. Asta-i tot. Dar se d\u0103 geniu, dob\u0103 de carte\u2026\u201d.
\nF\u0103c\u00e2nd apel la expresii rupte din mantia colocvialit\u0103\u021bii, naratorul reface comedia lumii scriitorice\u0219ti, cu cimpoii \u0219i ciocanii s\u0103i, cu scriitorii de duzin\u0103 \u0219i secretarii literari, cu directoarele de bibliotec\u0103, care relev\u0103 talente neb\u0103nuite \u00een combinarea lans\u0103rilor de carte cu banchetele postlectorale, cu criticii literari, care una promit \u0219i alta scriu, reu\u0219ind s\u0103 contureze un univers exotic, \u00een care tensiunea epic\u0103 provoac\u0103 \u0219i men\u021bine treaz interesul cititorului. R\u0103zboaie literare, r\u0103fuieli \u00eentre mae\u0219tri \u0219i discipoli, regl\u0103ri de conturi, pe de o parte, iar pe alt\u0103 parte, reflec\u021bii literare gidiene referitoare la statutul scriitorului, la \u0219antierul s\u0103u de crea\u021bie, la rela\u021bia acestuia cu cititorul: \u201eDe la cartea precedent\u0103 au trecut patru ani. Pentru unii poate s\u0103 par\u0103 o perioad\u0103 scurt\u0103, \u00eens\u0103 lui i s-a p\u0103rut o ve\u015fnicie. Iar dac\u0103 nu sco\u021bi c\u0103r\u021bi, M\u0103ria Sa cititorul te uit\u0103, te trece pe linie moart\u0103. A sim\u0163it-o pe propria-i piele. Rela\u0163ia cu cititorul trebuie continuu alimentat\u0103\u201d. Universul epic este bine st\u0103p\u00e2nit, umorul decent \u0219i savoarea replicilor autentic\u0103. Situa\u021biile imprevizibile care r\u0103sar la tot pasul men\u021bin suspansul \u0219i denot\u0103 o m\u00e2n\u0103 sigur\u0103 \u00een gestionarea tensiunii epicului. Modernitatea nuvelei rezid\u0103 tocmai \u00een montura combina\u021biilor epice care dau prin ele \u00eensele o gam\u0103 complex\u0103 de pozi\u021bion\u0103ri: ironie \u0219i persiflare, empatie \u0219i cinism.
\n\u00cen nuvela \u0218i era lun\u0103 plin\u0103, autorul, abandon\u00e2nd universul intelectual urban, se axeaz\u0103 pe exploatarea lumii rurale, atins\u0103 de puterea sovietic\u0103, cu tot ce presupune monstruoasa ma\u0219in\u0103rie: fric\u0103, propagand\u0103, zombare colectiv\u0103, r\u0103zboi nuclear iminent, demen\u021b\u0103 social\u0103. \u00cen clipa \u00een care \u00eens\u0103 cititorul crede ca va avea de a face cu o nara\u021biune inspirat\u0103 din realit\u0103\u021bile \u201eobsedantului deceniu\u201d sau, mai concret, din vremurile de derut\u0103 de dup\u0103 moartea lui Brejnev, naratorul converte\u0219te registrul \u00een unul esen\u021bialmente ironic, al c\u0103rui suprapersonaj este \u201emasca antigaz\u201d, simbol al paranoiei legate de r\u0103zboiul rece (\u201eO masc\u0103 antigaz este o chestie serioas\u0103 \u015fi indispensabil\u0103 \u00een timpuri nesigure\u201d). Dup\u0103 un demers prompt al pre\u0219edintelui s\u0103tesc c\u0103tre DRAC (!) (Departamentul Raional de Ap\u0103rare Civil\u0103) de a se trimite m\u0103\u0219ti antigaz, to\u021bi locuitorii Sinih\u0103ului, \u201ede la nou-n\u0103scu\u021bi p\u00e2n\u0103 la cel mai b\u0103tr\u00e2n om din sat\u201d se pomenesc dota\u021bi p\u00e2n\u0103 \u00een din\u021bi, prilej de a se organiza \u0219i un concert festiv la casa de cultur\u0103. \u0218i aici se declan\u0219eaz\u0103 divor\u021bul \u00eentre actan\u021bi \u0219i contextul ac\u021biunii: \u201ePentru c\u0103 oamenii foloseau masca cum le trecea prin cap. Unii dormeau cu ea sub pern\u0103, al\u0163ii o luau la serviciu. Iar Vasile Bor\u015f se l\u0103uda la bufet, dup\u0103 ce luase la bord c\u00e2teva p\u0103h\u0103rele de rachiu, c\u0103 \u015fi-o pune \u015fi atunci c\u00e2nd face dragoste cu Vera, nevast\u0103-sa. Pentru orice eventualitate, zicea el\u201d. Absurdul completat de situa\u021bii grote\u0219ti are menirea de a releva demen\u021ba social\u0103: \u201eC\u00e2nd s-a f\u0103cut lumin\u0103, pe u\u015fa din fundul coridorului, cea care d\u0103dea \u00een c\u0103m\u0103ru\u0163\u0103, intrau buluc patru m\u0103\u015fti. Dou\u0103 duceau un baton de salam, iar altele dou\u0103 \u2013 un \u015fold de carne \u015fi o p\u00e2ine\u201d. Asemenea himerei comuniste, m\u0103\u0219tile pun st\u0103p\u00e2nire pe sat, h\u0103l\u0103duiesc prin cur\u021bile \u0219i min\u021bile oamenilor. Ocultismul demonic, supersti\u021biile, practicile magice faciliteaz\u0103 transgresarea \u00een dimensiunea supranaturalului. \u00cembinarea celor dou\u0103 perspective, ra\u021bional\u0103 asupra realit\u0103\u021bii \u0219i acceptarea supranaturalului ca realitate prozaic\u0103 trimite spre zona realismului magic. F\u0103r\u0103 a fi explicit, el este emanat din subtext, at\u00e2t din statutul acestei lumi, c\u00e2t \u0219i din empatia resim\u021bit\u0103 a naratorului. \u00cen acela\u0219i timp, naratorul \u00eembrac\u0103 de-a lungul nara\u021biunii diverse m\u0103\u0219ti, lu\u00e2nd mine ironice, grave, caustice, parodice fa\u021b\u0103 de aceste ferestre ale \u201etrecutului glorios\u201d (\u201eEra \u00eenceputul lui septembrie \u0219i r\u0103zboiul \u00eenc\u0103 nu \u00eencepuse. \u0218i atunci am \u00een\u021beles c\u0103 moartea lui Brejnev i-a prins pe imperiali\u0219ti pe picior gre\u0219it. Nu erau preg\u0103ti\u021bi \u00een totalitate s\u0103 atace Uniunea Sovietic\u0103\u201d). Lipsa unei opinii clare a naratorului \u00een leg\u0103tur\u0103 cu caracterul real sau imaginar al evenimentelor relatate, la fel ca \u0219i perspectiva ironic\u0103 constituie, de asemenea, germeni ai realismului magic.
\nNuvela Jurnalul lui Dan este superioar\u0103 din punct de vedere al tehnicii narative. Autorul pledeaz\u0103 pentru nara\u021biunea la persoana \u00eent\u00e2i, contur\u00e2nd o lume plin\u0103 de mister, \u00een care bizara relatare a mor\u021bii unui student relev\u0103 op\u021biunea autorului pentru experien\u021be paranormale, semionirice hipnotice, pentru st\u0103rile de incon\u0219tien\u021b\u0103 halucinante. Observator antrenant, autorul se retrage de data aceasta \u00eend\u0103r\u0103tul personajelor sale, pe care renun\u0163\u0103 s\u0103 le ghideze \u015fi le las\u0103 s\u0103 hoin\u0103reasc\u0103 prin roman, povestindu-\u015fi \u015fi consum\u00e2ndu-\u015fi aventurile \u015fi dramele. De fapt, trama epic\u0103 a acestei nuvele este istoria jurnalului lui Dan, un soi de narcisism estetic revigorant. Jurnalul este conceput de Dan, student la Litere, care viseaz\u0103 s\u0103 devin\u0103 scriitor \u0219i nu \u00ee\u0219i poate imagina aceast\u0103 realizare \u00een afara practicii diaristice. El face o \u00eentreag\u0103 apologie a jurnalului: \u201eNu po\u021bi deveni scriitor dac\u0103 nu \u021bii un jurnal, dac\u0103 nu \u00eenve\u021bi arta scrisului \u00een fiecare zi\u201d. O pagin\u0103 de jurnal, \u00een care \u00eel descrie pe unul dintre profesorii s\u0103i, este furat\u0103 la un moment dat \u0219i f\u0103cut\u0103 public\u0103, fapt ce \u00eei poate determina exmatricularea. Dan moare \u00een urma unei \u00eent\u00e2mpl\u0103ri halucinante, iar jurnalul ajunge la prietenul s\u0103u, naratorul, care, practic este condi\u021bionat s\u0103 devin\u0103 scriitor, pentru a \u00eemplini rostul jurnalului: \u201ePresentimentul c\u0103 Dan ar fi putut ajunge scriitor, printr-o minune, a pogor\u00e2t asupra mea. Manuscrisul meu de proz\u0103 scurt\u0103 a fost pus \u00een discu\u021bie la cenaclul de pe l\u00e2ng\u0103 ziarul Tineretul\u2026\u201d. Pretextul livresc al jurnalului (cvasi)secret nu este o g\u0103selni\u021b\u0103 de ultim\u0103 or\u0103, dar autorul reu\u0219e\u0219te s\u0103-i converteasc\u0103 laten\u021bele estetice \u00eentr-o direc\u021bie inedit\u0103: jurnalul contribuie la transferul de personalitate al personajelor. Naratorul continua destinul lui Dan, iar \u00een momentul c\u00e2nd se realizeaz\u0103 ca scriitor, paginile de jurnal se \u0219terg, devenind albe.
\nAutorul r\u0103m\u00e2ne modest, \u00een afara jocului, de data aceasta, nu-\u015fi recunoa\u015fte dec\u00e2t meritul de simplu purt\u0103tor de cuv\u00e2nt al personajelor care, iat\u0103, iau ini\u0163iativ\u0103, af\u00e2n\u00e2nd cadrele epice \u0219i sp\u0103rg\u00e2nd tiparele conven\u021bionale. B\u0103t\u0103liile mari nu se mai dau, ca \u00een cazul altor nuvele, pe orizontala construc\u021biei, ci coboar\u0103 pe vertical\u0103, \u00een labirintul tenebrelor l\u0103untrice: \u201e\u0218i noua realitate, care m\u0103 absorbea lacom\u0103, m\u0103 schimba, m\u0103 mutila, m\u0103 transforma \u00een altceva, \u00een altcineva. Nu mai eram cel de odinioar\u0103\u2026\u201d. Autorul opteaz\u0103 pentru bulvers\u0103rile cronologice, pentru durata subiectiv\u0103 a timpului sau pentru tr\u0103irea dincolo de timp. Memoria afectiv\u0103 este cea care declan\u0219eaz\u0103 fluxul narativ \u0219i \u0219terge hotarele \u00eentre prezent, trecut \u0219i viitor (\u201eStarea provocat\u0103 de pierderea prietenului lucra cu o \u00eenver\u0219unare nebun\u0103 \u00een subcon\u0219tientul meu. Nu m\u0103 sl\u0103bea nici pentru o clip\u0103. \u0218i ea m\u0103 ducea departe, m\u0103 ducea dincolo, \u00eentr-o lume unde nu mai fusesem\u201d).
\nNicolae Sp\u0103taru nu-\u0219i propune s\u0103 fac\u0103 acroba\u021bii savante \u00een materie de teorie literar\u0103 sau s\u0103 caute racordarea la trendurile estetice postmoderniste, c\u0103utat metaforice ori cu arabescuri abstracte de idei. F\u0103r\u0103 a for\u021ba, prin urmare, tehnicile narative la mod\u0103, nara\u021biunea se a\u0219eaz\u0103 firesc, limpede, elegant. Atunci c\u00e2nd faptele par a fi previzibile, autorul are grij\u0103 s\u0103 strecoare umbra enigmei, a vagului, a impalpabilului, a fragmentarului pentru a salva tensiunea epic\u0103, a\u0219a cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een nuvela Timpuri cu \u0219erpi \u0219i \u0219erpoaice. Autorul pledeaz\u0103 \u0219i aici pentru un ritm alert, dinamic, insinuant: \u201eC\u00e2nd alaiul s-a \u00eendep\u0103rtat bini\u0219or de casa mortului, norii au cobor\u00e2t \u00een picaj \u0219i s-au contopit cu p\u0103m\u00e2ntul, \u00eentr-un ultim asalt. Valurile de ploaie veneau de peste tot \u0219i se f\u0103cea un zgomot at\u00e2t de mare, \u00eenc\u00e2t sunetul clopotului abia de se mai auzea\u201d. Apelul la folclor, la credin\u021bele populare, la fantastic, la magic, confer\u0103 o turnur\u0103 simbolistic\u0103 inedit\u0103 nuvelei.
\nOniricul premonitoriu reprezint\u0103 substan\u021ba ultimei nuvele din volum, Cafeneaua de la Podul \u00cenalt, care descoper\u0103 pl\u0103cerea introspec\u0163iei \u0219i capacitatea de analiz\u0103 psihologic\u0103 ale autorului. Acesta supune investiga\u021biei un caz de criz\u0103 conjugal\u0103. Drama unui cuplu este surprins\u0103 \u00een faza sa critic\u0103, c\u00e2nd protagonistul \u0219i iubita sa, dup\u0103 pactizarea neinspirat\u0103 cu \u201erutina sufocant\u0103, \u00eenc\u0103rcat\u0103 de suspiciuni \u0219i scandaluri\u201d, timp de cinci ani, nu \u00ee\u0219i mai pot reabilita rela\u021bia. Istoria trist\u0103 a acestei rela\u021bii este redat\u0103 din perspectiva strict masculin\u0103. Femeia \u00een aceast\u0103 ipostaz\u0103 rela\u021bional\u0103 nu are dreptul la replic\u0103, f\u0103c\u00e2nd doar simpl\u0103 figura\u021bie. Naratorul relateaz\u0103 evenimente exterioare, decup\u00e2nd totodat\u0103 fi\u015fe din realitatea interioar\u0103 pentru a le putea analiza pe vertical\u0103. El tr\u0103ie\u0219te cu febrilitate ruptura, desp\u0103r\u021birea de iubit\u0103, imposibilitatea de a o uita, dorin\u021ba de a se vindeca de Iuliana, tentativa de a o re\u00eentoarce etc., totul a\u0219ez\u00e2ndu-se \u00eentr-o textur\u0103 narativ\u0103 ce s-ar putea dilata la nesf\u00e2r\u015fit. Unicitatea perspectivei la care apeleaz\u0103 autorul ne oblig\u0103 s\u0103-l credem de cuv\u00e2nt: \u201eAlergasem ca un nebun s\u0103 ob\u021bin cas\u0103, func\u021bii, dar n-am avut timp s\u0103 m\u0103 g\u00e2ndesc cu luciditate \u0219i curaj la faptul c\u0103 cea care trebuia s\u0103 m\u0103 sus\u021bin\u0103 \u0219i s\u0103 m\u0103 \u00eencurajeze nu-mi mai era un aliat\u201d. Nuvela ob\u021bine pe alocuri caracter de \u201ereportaj psihologic\u201d: \u201eUn gol cuib\u0103rit \u00een mine m\u0103 dezechilibra, m\u0103 f\u0103cea s\u0103 ratez calea cea bun\u0103\u201d. Dominanta psihologic\u0103 este luciditatea personajului, privirea insistent\u0103 asupra sa \u015fi asupra celor din jur, fortificat\u0103 s\u0103 disting\u0103 etapele unui proces interior \u015fi contradic\u0163iile unui sentiment. Din necesitatea de a-\u015fi calma incertitudinile \u015fi din nevoia ra\u0163ional\u0103 de a recupera adev\u0103rul, el se dedic\u0103 unei investiga\u0163ii meticuloase care \u00eei provoac\u0103 mai multe nelini\u015fti \u015fi \u00eentreb\u0103ri, dec\u00e2t certitudini.
\nOpt\u00e2nd pentru finalul deschis (\u201eAlo! Alo!\u201d), autorul \u00ee\u0219i invit\u0103, \u00een fapt, cititorul s\u0103 completeze scenariul propus spre lectur\u0103, pasta psihologic\u0103 a epicului. Este o invita\u0163ie la c\u0103l\u0103toria hermeneutic\u0103 \u00een teritoriile actului scriptural.
\nO poetic\u0103 a detaliului sugestiv, edificat cu migal\u0103, o apologie a derizoriului, care \u00eenghite destine \u0219i oameni, o tehnic\u0103 de narare palpitant\u0103, ce converge frecvent \u00een finalul l\u0103sat deschis, sunt doar c\u00e2teva dintre calit\u0103\u021bile acestui volum. La acestea se adaug\u0103 tensiunea epic\u0103 ce confer\u0103 iluzia tr\u0103itului, un talent deosebit \u00een conturarea faunei umane, precum \u0219i variabilitatea registrului onirico-mistico-fantastic. Glisarea pe terenul ludicului, dezinvoltura admirabil\u0103 \u015fi sim\u0163ul ponderat al replicii, cu care a fost \u00eenzestrat Nicolae Sp\u0103taru, pot fi u\u0219or remarcate la nivelul scriiturii. Nuvelele par scrise dintr-o respira\u0163ie (de\u015fi numai autorul ne poate divulga durata \u015fi intensitatea acesteia) \u015fi se citesc, trebuie s\u0103 recunoa\u015ftem, dintr-o respira\u0163ie. De la aceast\u0103 respira\u021bie \u0219i p\u00e2n\u0103 la suflul epic de propor\u021bie, pe care \u00eel reclam\u0103 romanul, r\u0103m\u00e2ne o cale scurt\u0103, pe care, sper\u0103m, Nicolae Sp\u0103taru s-o parcurg\u0103 la fel de alert, precum \u00eei este stilul nuvelelor. <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Magda GRIGORE Studiile etnologice \u015fi poten\u0163ialul lor axiologic \u00cen contextul culturii postmoderne, pe care Steven Conner o descrie ca fiind<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15781"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=15781"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15781\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":15784,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15781\/revisions\/15784"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=15781"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=15781"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=15781"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}