{"id":15675,"date":"2021-08-27T20:18:01","date_gmt":"2021-08-27T17:18:01","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=15675"},"modified":"2021-08-27T20:18:01","modified_gmt":"2021-08-27T17:18:01","slug":"spatii-culturale-nr-52-12","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=15675","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 52 (12)"},"content":{"rendered":"

Adrian BOTEZ<\/strong>
\n\"\"

CATRENE DE NOAPTE<\/strong><\/p>\n

hulubul h\u0103r\u0163uit de noapte
\ns-a tras la cuibul lui de \u015foapte
\niar din r\u0103\u015fini de luni r\u0103nite
\nr\u0103sun\u0103 glasuri r\u0103stignite<\/p>\n

sp\u0103la\u0163i cu raze bal de cer
\nprin\u0163ii danseaz\u0103 dar tot pier
\ne un m\u0103cel de armonie
\na fi nu vreau ce spui s\u0103 fie<\/p>\n

vreau c\u00e2ntec \u2013 stih \u015fi voie bun\u0103
\ns\u0103 sting fe\u015ftile de minciun\u0103
\nprin stih senin \u2013 prin c\u00e2nt de strune
\ns-aduc lumina iar \u00een lume<\/p>\n

jos m\u0103\u015fti penibile \u2013 de glod!
\nrege de roade \u2013 crai \u015fi Plod
\nlor \u2013 magii mistici de norod
\ns\u0103 ne rug\u0103m – \u00een sf\u00e2nt exod!<\/p>\n

Octavian MIHALCEA<\/strong>
\n\"\"

DESPRE NUAN\u021aELE SUFLETULUI<\/strong><\/p>\n

\u00cen volumul lui Costinel Petrache, Aripi de frunze (Societatea Scriitorilor Militari, Bucure\u0219ti, 2017), asist\u0103m la hipertrofierea unei ideatici sentimentale de cea mai bun\u0103 calitate, care \u00ee\u0219i extrage esen\u021ba din zona inalterabilului filon romantic. Sunt avute \u00een vedere marile teme existen\u021biale, totul \u00eenv\u0103luit liric, sintez\u0103 ontologico-estetic\u0103 f\u0103g\u0103duind variate extensiuni. Prin fa\u021ba noastr\u0103 defileaz\u0103 o \u00eentreag\u0103 gam\u0103 a tr\u0103irilor problematizante, ce \u00ee\u0219i g\u0103sesc sublimarea la nivelul acestor ata\u0219ante versuri. C\u00e2teodat\u0103, fluen\u021ba poetic\u0103 ce ne transport\u0103 spre zone ideale beneficiaz\u0103 de inser\u021bii apropiate abstractului, \u00eentru accentuate poten\u021b\u0103ri. Imnurile \u00eenchinate transcenden\u021bei subliniaz\u0103 fundamentala propensiune spre vertical\u0103 pe care o presupune sufletul poetic. De asemenea, femeia \u0219i iubirea sunt \u00eencadrate unui registru al transfigur\u0103rii viz\u00e2nd holismul. Paradigma amorului idealizat are o incontestabil\u0103 func\u021bie soteriologic\u0103. Prin mesajul s\u0103u liric, Costinel Petrache viziteaz\u0103 generoase arealuri conceptuale, acolo unde sunt prezente notabile accentu\u0103ri axiologice. Constanta sacramental\u0103 are valoare de veritabil fundament \u00een raport cu desf\u0103\u0219ur\u0103rile metaforizante ale c\u0103r\u021bii: „era \u00een toiul ninsorii c\u00e2nd Cerul\/ viv\u00e2nd tumultuos de mun\u021bii de nea,\/ \u00eemi sporea hiperbolic misterul\/ \u0219i-n g\u00e2ndu-mi \u00eenfr\u00e2nt doar foc ajungea.\/\/ fulgi-mi p\u0103reau r\u0103t\u0103cire de fluturi,\/ stin\u0219i pe p\u0103m\u00e2nt \u00een salbe de-nfr\u00e2ngeri,\/ \u0219i \u021binte pe invizibile scuturi\/ \u00een posturi, dinainte de \u00eengeri.\/\/ \u0219i parc\u0103 ninsoarea a tain\u0103 venea,\/ visam cumva necuprinsul din noi,\/ \u00cenaltul \u00een leag\u0103n de aripi curgea-n\/ bra\u021bele-n care eram am\u00e2ndoi.\/\/ \u00een cele din urm\u0103, totu\u0219i, misterul\/ mi-a fost limpezit de-alesul Sinod\/ care, \u00een veghe, de\u021bine tot Cerul,\/ ninsoarea spre el fiindu-ne pod.\/\/ c\u00e2nd tot necuprinsul de pur nep\u0103tat\/ era un \u00cenger n\u0103scut n\u0103scut dinadins\/ s\u0103-i fie lui Domnu-n cerescul palat\/ dovada suprem\u0103 de alb \u00een preanins,\/\/ v\u0103z\u00e2ndu-l, deodat\u0103, \u0219i Domnul t\u0103cu,\/ c\u0103ci \u00cengerul lumii erai tocmai Tu.” (erai tocmai Tu) Dragostea ia amplitudine \u0219i atinge anumite teritorii eterate unde primeaz\u0103 un deosebit nivel al fine\u021bei interioare. Femeii \u00eei sunt rezervate ample atitudini sensibile menite s\u0103 reliefeze nivelul acesteia, statur\u0103 \u00een siajul devo\u021bionalului. Moralitatea va fi \u00eentotdeauna unul dintre principalele repere ale poetului, cu nedisimulate propensiuni eroice. Opacitatea exteriorit\u0103\u021bii, cumva inevitabil\u0103, tinde s\u0103-\u0219i pun\u0103 maculanta pecete asupra naturii sensibile. Rezult\u0103 stihuri \u00een profund\u0103 accep\u021biune romantic\u0103, de unde putem deduce condi\u021biile care au participat la ivirea filonului liric din Aripi de frunze. Leg\u0103tura cu misterul transcenden\u021bei prezint\u0103 o deosebit\u0103 acuitate. Ca \u00een aceast\u0103 poezie, particularizant aspectat\u0103 expresionist: „Doamne, ce lume, nimic nu e nealb,\/ chiar Cerul \u00eemi pare rupt dintr-un crin,\/ \u00een s\u00e2nge \u00eemi ninge \u0219i parc\u0103 m\u0103 scald\/ cu mor\u021bi de z\u0103pad\u0103, doar ei m\u0103 mai \u021bin…\/\/ nelini\u0219ti tron\u00e2nd \u00een chip de icoan\u0103,\/ biserici postume, toate \u00een var,\/ oriunde ai privi totul e ran\u0103,\/ orice speran\u021b\u0103 respir\u0103-n zadar…\/\/ lacrimi de cear\u0103, aceea\u0219i zidire,\/ rugi, disperare, mult chin \u0219i nesomn,\/ d\u0103-mi Doamne, Te rog, bilet de ie\u0219ire,\/ voi fi mult mai bun, \u00een Lume, ca om !” (ce lume…)
\nPrezenta retoric\u0103 eviden\u021biaz\u0103 multiple accep\u021biuni metafizice. Uneori, adierile panteiste determin\u0103 considerabile fioruri ideatice. Finalul vie\u021bii telurice, urmat de poten\u021biala mistic\u0103 revitalizare, iat\u0103 enigma ce, sublimat\u0103 estetic, semnific\u0103 incomensurabilul din noi. Situa\u021bi la nivel livresc, pe urmele lui Nichita St\u0103nescu, cu inubliabilele versuri: „Spune-mi, dac\u0103 te-a\u0219 prinde-ntr-o zi\/ \u0219i \u021bi-a\u0219 s\u0103ruta talpa piciorului,\/ nu-i a\u0219a c\u0103 ai \u0219chiop\u0103ta pu\u021bin, dup\u0103 aceea,\/ de team\u0103 s\u0103 nu-mi strive\u0219ti s\u0103rutul?”, vine \u0219i tu\u0219anta fulgura\u021bie liric\u0103: „iar aici, sub fruntea t\u0103lpilor tale,\/ buzele mele…\/ ce zici?” (s\u0103 \u00eemp\u0103r\u021bim Cerul) Accentuata plurivalen\u021b\u0103 hermeneutic\u0103 vine s\u0103 confere poeziei lui Costinel Petrache amplitudinea propensiunii spre vertical\u0103. Rugile, omniprezente \u00een volum, denot\u0103 ne\u00eencetatul contact cu spiritualitatea etajelor superioare ale Fiin\u021bei. Seraficul prezen\u021belor angelice ar putea fi desprins dintr-o fascinatorie p\u00e2nz\u0103 art nouveau. Mutabila imagine a toamnei inspir\u0103 o seam\u0103 de poezii din carte. Dialectica autumnal\u0103, cu inevitabile ecouri bacoviene, genereaz\u0103 p\u0103trunz\u0103toare nostalgii, spa\u021bii enigmatice apropiate crepuscularului. De undeva, la orizont se profileaz\u0103 mereu dezirabilul profil al Absolutului. Integrat\u0103 unui cadru aparte, iubirea este reprezentat\u0103 \u00een zodia definitivului. Marul, simbol completitudinar, \u00eentrege\u0219te de-a dreptul misteriosofic scenariul poetic, cu ad\u00e2nci reverbera\u021bii: „din m\u0103rul amintit \u00een prag de iarn\u0103,\/ c\u00e2nd \u00eel r\u00e2vneam \u00eenz\u0103pezi\u021bi de jind,\/ un iz, \u00een n\u0103ri, acum ni se destram\u0103\/ \u0219i crengi de vis se-apleac\u0103 hohotind.\/\/ \u00eel a\u0219teptam cu sufletul la gur\u0103,\/ ne tot rugam s\u0103 \u00eel vedem \u00een geam,\/ \u0219i-n v\u0103zul nostru, fraged\u0103 m\u0103sur\u0103,\/ livezi-nfloreau din ram \u00een ram.\/\/ dar zilele treceau din vam\u0103-n vam\u0103\/ iar noi ne \u00eenglodeam \u00een a\u0219tept\u0103ri,\/ habar n-aveam c\u0103 m\u0103rul e o ran\u0103\/ pe care o purt\u0103m etern \u00een n\u0103ri.\/\/ \u0219i, tot a\u0219a, dorindu-ne noi poama,\/ la Dumnezeu urcam pe c\u00e2te-o r\u00e2n\u0103\/ \u0219i-o tot min\u021beam din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd pe mama\/ c\u0103 l-am v\u0103zut cu m\u0103rul nostru-n m\u00e2n\u0103.” (Vis de m\u0103r) De multe ori, con\u0219tientizarea limitelor umanului aduce \u00een prim-plan existen\u021bialistul weltschmerz. Imaginea mereu pulsatorie a p\u0103rin\u021bilor induce bine\u0219tiutul dor, odat\u0103 cu persisten\u021ba \u00eentreb\u0103rilor despre nep\u0103trunsele labirinturi suflete\u0219ti. Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, coperta I \u0219i ilustra\u021biile de interior, apar\u021bin\u00e2nd artistului plastic Alex Ivanov, impresioneaz\u0103 prin transfiguratoria atmosfer\u0103 creat\u0103. Putem remarca, la nivel plenar, dramatismul mesajelor lirice din Aripi de frunze, parc\u0103 nesf\u00e2r\u0219ite detalii despre nuan\u021bele sufletului. <\/p>\n


\n Ion HAINE\u0218<\/strong>
\n\"\"

FLORENTIN POPESCU: „FURCA \u0218I ALTE POVESTIRI”
\n\"\"

Ultima carte a lui Florentin Popescu (dar nu cea din urm\u0103), Furca \u0219i alte povestiri, Editura RawexComs, 2016, ne \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 o ipostaz\u0103 mai pu\u021bin cunoscut\u0103 a autorului: aceea de povestitor. Autorul are pl\u0103cerea de a povesti simplu, firesc \u00eent\u00e2mpl\u0103ri dramatice sau comice din via\u021ba real\u0103 (sau imaginar\u0103), care cresc unele din altele (povestiri \u00een ram\u0103), alc\u0103tuind o imagine complex\u0103 a unor realit\u0103\u021bi mai vechi sau mai noi pe care le-am tr\u0103it.
\n Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, cartea poart\u0103 un motto din Umberto Eco: ,,Eu sunt un proustian: eu g\u0103sesc sensul vie\u021bii \u00een amintirile copil\u0103riei!”. \u0218i, \u00eentr-adev\u0103r, chiar prima povestire, Furca, cea mai bun\u0103 dintre toate, st\u0103 sub semnul acestei confesiuni. Mai concret, un profesor universitar \u021bine \u00een cas\u0103, \u00een holul apartamentului s\u0103u, o furc\u0103 \u021b\u0103r\u0103neasc\u0103, cu care mama sa \u00eel amenin\u021base pe t\u00e2n\u0103rul activist de partid din anii `50, care venise s\u0103 controleze dac\u0103 \u021b\u0103ranii ascund sacii de cereale, sustr\u0103g\u00e2ndu-se de la predarea cotelor obligatorii. „Omul trimis de partid a z\u0103rit \u0219i el sacii. A f\u0103cut ochii mari \u0219i s-a uitat \u021bint\u0103 la mama, a\u0219tept\u00e2nd o explica\u021bie. La r\u00e2ndu-i, mama, crispat\u0103, avu o reac\u021bie brusc\u0103 \u0219i cu totul nea\u0219teptat\u0103. Lu\u0103 furca aflat\u0103 al\u0103turi, o \u00eendrept\u0103 c\u0103tre pieptul colectorului \u0219i, scr\u00e2\u0219nind din din\u021bi, \u00eei spuse aceluia \u00eencet, ca s\u0103 nu fie auzit\u0103 din curte: ,,Dac\u0103 spui ceva, te omor! Bag furca asta \u00een tine! \u0218i ar fi p\u0103cat s\u0103 mori at\u00e2t de t\u00e2n\u0103r!”
\n Speriat, omul, cobor\u00e2nd scara care ducea \u00een pod, le comunic\u0103 celorlal\u021bi: ,,Nu, n-au ascuns nimic, tovar\u0103\u0219i! Putem pleca!” Scena este de un realism dramatic impresionant care, prin maniera descrierii, trimite cu g\u00e2ndul la Marin Preda sau la neorealismul italian al filmelor din anii `60. Autorul se obiectiveaz\u0103 \u00een personajul-narator care, \u00een finalul povestirii, face o m\u0103rturisire: ,,Fiecare din noi ducem cu noi toat\u0103 via\u021ba amintirile copil\u0103riei. Printre ele exist\u0103 \u00eentotdeauna una care le umbre\u0219te pe toate celelalte, pentru c\u0103 ni se afund\u0103 \u00een suflet \u0219i ne vorbe\u0219te despre un timp, despre o vreme \u00een care ne-am maturizat”.
\n Impresionat de aceast\u0103 \u00eent\u00e2mplare, profesorul universitar conchide: ,,La plecare m-am mai oprit o dat\u0103 \u00een fa\u021ba furcii din hol \u0219i pentru o clip\u0103 mi s-a p\u0103rut c\u0103 pe coada ei se mai v\u0103d \u00eenc\u0103 urmele de odinioar\u0103 ale unor palme. Ale mamei”. Este un am\u0103nunt cinematografic care, prin tehnica acestei maniere, subliniaz\u0103 valoarea de simbol \u0219i de emotivitate a acestui obiect \u2013 FURCA – \u0219i o fixeaz\u0103 \u00een mintea cititorului pentru mult\u0103 vreme.
\n Florentin Popescu are harul de a alterna drama cu comedia \u0219i, \u00een acest sens, el imagineaz\u0103 o povestire hazoas\u0103, tot din lumea \u021b\u0103r\u0103neasc\u0103, Coco\u0219ul. B\u0103tr\u00e2na Floarea, octogenar\u0103 \u0219i tr\u0103ind singur\u0103 \u00een casa r\u0103zle\u021bit\u0103 de la marginea satului, \u00eei d\u0103ruie\u0219te preotului, \u00een Vinerea Mare, un coco\u0219. Dar neast\u00e2mp\u0103ratul coco\u0219, depus de pop\u0103 \u00een altar, iese din saco\u0219\u0103 \u0219i provoac\u0103 un t\u0103r\u0103boi ie\u0219it din comun. Preotul \u00ee\u0219i \u00eentrerupe slujba \u0219i, \u00eempreun\u0103 cu enoria\u0219ii, \u00eencearc\u0103 s\u0103 prind\u0103 afurisita de pas\u0103re. Dar degeaba. Circul continu\u0103 \u0219i la cimitir, dar orice efort e inutil. Nebunaticul coco\u0219 scap\u0103 cu via\u021b\u0103 p\u00e2n\u0103 a murit de moarte bun\u0103. Povestirea are \u0219i un sens ironic. Ea vizeaz\u0103 dorin\u021ba de c\u0103p\u0103tuial\u0103 a preotului t\u00e2n\u0103r, care rasole\u0219te slujbele \u0219i cere mereu bani pentru biseric\u0103 pe care \u0219i-i pune \u00een buzunarul lui. Hazul nu e gratuit. P\u0103rintele \u00eentrerupe Prohodul \u0219i, intr\u00e2nd \u00een altar, \u00eencepe s\u0103 alerge dup\u0103 coco\u0219. Obosit dup\u0103 at\u00e2ta alergare, ,,\u00eei curg \u0219iroaie de transpira\u021bie pe fa\u021b\u0103, dar nu se las\u0103”. Credincio\u0219ii alearg\u0103 \u0219i ei s\u0103 prind\u0103 pintenogul, se organizeaz\u0103 \u00een patru grupuri care caut\u0103 prin cele patru col\u021buri ale cur\u021bii bisericii \u0219i apoi \u00een cimitir. Insisten\u021ba pe aceste scene \u021bine de talentul comic al autorului.
\n Tot de ideea amintirii, a \u00eendep\u0103rtatei copil\u0103rii, este \u0219i povestirea Bica. Dornic s\u0103 cunoasc\u0103 via\u021ba satului rom\u00e2nesc de ieri, s\u0103 afle pove\u0219ti \u0219i legende, s\u0103 descopere tradi\u021bii seculare, naratorul este invitat de un coleg al s\u0103u s\u0103 mearg\u0103 \u00eempreun\u0103 \u00een satul s\u0103u natal. Evident, \u00eentre satul de ieri \u0219i satul de azi e o mare diferen\u021b\u0103. O dezam\u0103gire. \u0218i, totu\u0219i, cei doi merg \u00eempreun\u0103 la biseric\u0103 \u0219i la cimitir. Impresionant\u0103 e povestea unei b\u0103tr\u00e2ne, Bica. Tr\u0103ie\u0219te singur\u0103 la margine de sat, singur\u0103, t\u0103cut\u0103, \u00eenconjurat\u0103 doar de g\u0103inile ei. C\u00e2nd moare, oamenii o g\u0103sesc privegheat\u0103 de toate p\u0103s\u0103rile pe care le crescuse cu dragoste \u0219i cu care tr\u0103ise \u00eempreun\u0103 \u00een aceea\u0219i \u00eenc\u0103pere.
\n La un cenaclu literar, o doamn\u0103 vine cu un c\u0103\u021bel \u00een bra\u021be (bishon), pretext pentru a se discuta despre condi\u021bia c\u00e2inelui \u00een via\u021ba omului. Se spun fel de fel de pove\u0219ti, \u00een care se subliniaz\u0103 fidelitatea acestui prieten al omului. (Recuno\u0219tin\u021b\u0103). Printre altele, povestea c\u00e2inelui care nu s-a dezlipit de morm\u00e2ntul lui Mozart p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd a murit de foame \u0219i de sete.
\n Pe aceea\u0219i tem\u0103, prietenia dintre un cal \u0219i un c\u00e2ine dalma\u021bian. Un cal este mu\u0219cat de un \u0219arpe \u00een p\u0103dure \u0219i moare. C\u00e2inele, prietenul s\u0103u, nu-l p\u0103r\u0103se\u0219te c\u00e2teva zile la r\u00e2nd sufer\u0103, pl\u00e2nge, url\u0103 \u0219i, \u00een cele din urm\u0103, moare \u0219i el sf\u00e2\u0219iat de s\u0103lb\u0103ticiunile din p\u0103dure. (Doi prieteni).
\n O poveste tragic\u0103, asem\u0103n\u0103toare cu Dou\u0103 loturi de I.L. Caragiale, este Juc\u0103torul. Eroul ei este un func\u021bionar modest, un redactor la o mic\u0103 editur\u0103 din Bucure\u0219ti, \u00eemp\u0103timit al jocului la ,,Pronosport”. Dup\u0103 nenum\u0103rate nereu\u0219ite, iat\u0103 c\u0103 el (,,Conu Mi\u0219u”) devine c\u00e2\u0219tig\u0103torul marelui premiu, veste care \u00eei provoac\u0103 un atac de cord, spre stupefac\u021bia colegilor s\u0103i.
\n Un alt caz ciudat, paradoxal, este al studentului Izb\u0103\u0219escu Vasile, care face o cerere de emigrare \u00een Uniunea Sovietic\u0103! Omul este un naiv. Fascinat de propaganda politic\u0103, el crede c\u0103 \u00een Uniunea Sovietic\u0103 curge lapte \u0219i miere \u0219i, de abia dup\u0103 ce istoria \u00eel contrazice, dup\u0103 moartea lui Stalin, el tr\u0103ie\u0219te un \u0219oc nervos. Afl\u0103m, \u00een finalul povestirii, c\u0103 dup\u0103 ce \u0219i-a luat licen\u021ba, a fost repartizat ca profesor \u00eentr-o comun\u0103 din Dobrogea \u0219i c\u0103 nu s-a mai auzit nimic de el. (Cerere de emigrare).
\n Alte povestiri aduc \u00eent\u00e2mpl\u0103rile mai aproape de noi. Ne amintim cu to\u021bii de zarva care s-a f\u0103cut pe tema gripei aviare, pretext comercial de a aduce \u00een \u021bara noastr\u0103 carne congelat\u0103 din America sau din Uniunea European\u0103. Un b\u0103tr\u00e2n \u021b\u0103ran, h\u00e2tru din fire, pentru a dejuca planurile celor care voiau s\u0103 ard\u0103 de vii toate g\u0103inile, hot\u0103r\u0103\u0219te, \u00eempreun\u0103 cu ceilal\u021bi, s\u0103 taie toate p\u0103s\u0103rile \u0219i s\u0103 fac\u0103 un chef stra\u0219nic. O lec\u021bie dat\u0103 profitorilor corup\u021bi care au f\u0103cut at\u00e2ta v\u00e2lv\u0103! (Din vremea gripei aviare).
\n \u0218i alte povestiri (Farsa, M\u0103riuca, Rezerva\u021bia, Empatie) sunt la fel de interesante \u0219i demonstreaz\u0103 toate talentul de narator al lui Florentin Popescu, pl\u0103cerea de a povesti simplu, firesc, de a se mi\u0219ca lejer at\u00e2t pe coordonata dramatic\u0103, c\u00e2t \u0219i pe cea comic\u0103.
\n Hot\u0103r\u00e2t lucru: Florentin Popescu este un scriitor polivalent, capabil oric\u00e2nd de noi \u0219i noi surprize, dovad\u0103 multiplele fa\u021bete ale scrisului s\u0103u. <\/p>\n


\nStan BREBENEL<\/strong>
\n\"\"

Nici un mister nu r\u0103m\u00e2ne pe vecie<\/strong><\/p>\n

Acesta ar fi, \u00een esen\u021b\u0103, mesajul pe care \u00eel transmite cititorului prozatorul b\u0103c\u0103uan Adrian Lungu \u00een romanul \u201eTaine\u201d, ap\u0103rut \u00een anul 2015 la editura Ateneul scriitorilor. Volumul a fost \u201en\u0103\u0219it\u201d de trei importan\u021bi scriitori din urbea lui Bacovia: Calistrat Costin \u2013 consilier literar, Ioan Pr\u0103ji\u0219teanu \u2013 redactor \u0219i Petre Isachi \u2013 prefa\u021bator. Despre mister, Andre Malraux spunea, dup\u0103 cum ne aten\u021bioneaz\u0103 Adrian Lungu \u00een motto-ul folosit, c\u0103 \u201ecel mai mare nu este c\u0103 suntem arunca\u021bi la \u00eent\u00e2mplare (pe p\u0103m\u00e2nt)\u2026 ci acela c\u0103, \u00een aceast\u0103 \u00eenchisoare, g\u0103sim \u00een noi \u00een\u0219ine imagini destul de puternice pentru a ne contesta neantul\u201d. Iar Albert Einstein spunea c\u0103 \u201eCea mai frumoas\u0103 \u0219i cea mai profund\u0103 tr\u0103ire omeneasc\u0103 este misterul\u201d. Plec\u00e2nd de aici, Adrian Lungu \u021bese \u00een jurul unei familii, format\u0103 din Titi \u0219i Dorina, o serie de \u00eent\u00e2mpl\u0103ri care se desf\u0103\u0219oar\u0103, \u00een mare parte, sub imperiul tainelor. Ac\u021biunea se petrece \u00een zilele noastre. Pe l\u00e2ng\u0103 aceste dou\u0103 personaje apar \u0219i alte \u201ecupluri\u201d, aparent f\u0103r\u0103 nici o leg\u0103tur\u0103 \u00eentre ele, \u00eens\u0103 autorul are grij\u0103 ca acest lucru s\u0103 se dezlege mult mai t\u00e2rziu. Astfel Toma \u0219i Iorgu, cu mai tinerii Alex \u0219i Sandu sunt personaje cheie \u00een desf\u0103\u0219urarea ac\u021biunii. A\u0219a cum sublinia \u0219i Calistrat Costin, autorul se folose\u0219te de tehnica flash-ului pentru a spori misterul ac\u021biunii, trec\u00e2nd de la un personaj la altul \u00een \u201eminiaturi prozastice de tot pitorescul, spre deliciul cititorului\u201d.
\nRevenind la tema romanului, aceasta este axat\u0103 pe modul \u00een care \u00ee\u0219i duce existen\u021ba o familie aproape reu\u0219it\u0103 format\u0103 din Titi \u0219i Dorina. Dac\u0103 \u00een plan profesional activitatea lor este irepro\u0219abil\u0103, \u00een via\u021ba de cuplu nu totul merge cum ar trebui, \u00een pofida faptului c\u0103 au \u0219i doi copii. Dorina are multe re\u021bineri \u00een a-\u0219i manifesta feminitatea, cu toate c\u0103 Titi \u00ee\u0219i d\u0103 toat\u0103 silin\u021ba \u00een satisfacerea partenerei. Concomitent cu via\u021ba lor este ar\u0103tat\u0103 \u0219i traiectoria profesional\u0103 \u0219i social\u0103 a doi indivizi: Toma \u0219i Iorgu. Primul era strungar, iar al doilea, tractorist. Revolu\u021bia i-a prins \u00een \u00eenchisoare, la Jilava, ca urmare a unor fapte antisociale. Fire foarte descurc\u0103rea\u021b\u0103, Toma a ajuns inginer la pu\u021bin timp dup\u0103 eliberare \u0219i mare om de afaceri. Trecutul dubios a fost un avantaj pentru el, reu\u0219ind s\u0103 ob\u021bin\u0103 statutul de de\u021binut politic. De aici, foarte multe \u00eenlesniri \u0219i u\u0219i \u00eenalte deschise. A devenit unul dintre cei mai aprecia\u021bi aranjori, combinatori de c\u0103tre liderii forma\u021biunii politice de la putere. \u00cen acest fel a dob\u00e2ndit o imens\u0103 avere \u0219i a devenit foarte puternic. Este exemplul cel mai elocvent a ceea ce s-a str\u0103duit epoca ceau\u0219ist\u0103 de a forma omul nou \u0219i a ie\u0219it omul-lichea, iar prototipul pare a fi un personaj din zon\u0103 supranumit \u201e\u0219obolanul rozaliu\u201d. Toma l-a ajutat \u00een \u201ecarier\u0103\u201d pe prietenul, tovar\u0103\u0219ul de deten\u021bie \u0219i cumnat Iorgu. Acesta a ajuns \u00een Consiliul de administra\u021bie al societ\u0103\u021bii de transport \u00een comun, dup\u0103 ce \u0219i-a \u201ecompletat\u201d studiile. Cu bani se putea ob\u021bine orice diplom\u0103. Via\u021ba le sur\u00e2dea din plin. Toate le mergeau ca pe roate. \u00cen desf\u0103\u0219urarea ac\u021biunii mai apare un \u201ecuplu\u201d cu rol important: Alex \u0219i Sandu, doi studen\u021bi la seral \u0219i angaja\u021bi la compania de transport \u00een calitate de controlori de bilete. Spre finalul romanului, ac\u021biunile se precipit\u0103 \u0219i r\u00e2nd pe r\u00e2nd ies la iveal\u0103 tainele din via\u021ba eroilor. Astfel, la ie\u0219irea din pu\u0219c\u0103rie, dup\u0103 ce au ajuns \u00een ora\u0219ul natal \u0219i cu aburii alcoolului \u00een cap, violeaz\u0103 o t\u00e2n\u0103r\u0103 \u00een parcul ora\u0219ului, f\u0103r\u0103 ca acest lucru s\u0103 aib\u0103 consecin\u021be asupra libert\u0103\u021bii lor. Pe victim\u0103 aveau s\u0103 o \u00eent\u00e2lneasc\u0103 \u00een mai multe r\u00e2nduri, c\u00e2nd numai privirile ei au vorbit. Victima era Dorina, ce a r\u0103mas traumatizat\u0103 pentru totdeauna. Titi, so\u021bul Dorinei, las\u0103 ma\u0219ina personal\u0103 la un service, \u00een timp ce \u00eencearc\u0103 s\u0103 rezolve c\u00e2teva probleme personale, adic\u0103 plata unor utilit\u0103\u021bi. Pentru deplasarea de la un loc la altul folose\u0219te transportul \u00een comun, unde are loc o \u00eent\u00e2mplare cu urm\u0103ri dramatice. Nenorocul lui a fost faptul c\u0103 i s-a intersectat traiectoria cu a celor doi controlori de bilete. Verific\u00e2nd c\u0103l\u0103torii privind posesia legitima\u021biei de c\u0103l\u0103torie ajung \u0219i la Titi. Ca un f\u0103cut, acesta nu reu\u0219e\u0219te s\u0103 g\u0103seasc\u0103 biletul prin buzunare. Sandu, care era mai gol\u0103na\u0219, \u00eel someaz\u0103 c\u0103 va fi amendat dac\u0103 nu prezint\u0103 bucluca\u0219ul tichet, ajung\u00e2nd s\u0103-i fie cerut\u0103 \u0219pag\u0103 pentru mic\u0219orarea sanc\u021biunii Ca s\u0103 fie coinciden\u021ba perfect\u0103, \u0219ofer pe autobuz era Iorgu, din cauza penuriei de conduc\u0103tori auto, cel care \u00eel identificase mai demult ca fiind so\u021bul Dorinei. S-a iscat un conflict \u0219i Titi cade din autobuz \u0219i se love\u0219te cu capul de bordura trotuarului. Panic\u0103, agita\u021bie, remu\u0219c\u0103ri din partea lui Alex, \u00eens\u0103 totul are un final fericit pentru victim\u0103, care a primit primul ajutor aproape ca la carte.
\nFinalul este apoteotic. Dup\u0103 acest eveniment nefericit, are loc pedeapsa divin\u0103. Iorgu, la volanul Fiat-ului s\u0103u, are un accident de circula\u021bie foarte grav, \u00eentr-o intersec\u021bie, cu Land Rover-ul condus de Toma, totul sub privirile \u00eensp\u0103im\u00e2ntate ale Dorinei. Victimele erau pline de s\u00e2nge, dar tr\u0103iau. Nu i-a fost prea greu s\u0103-i recunoasc\u0103. Nu dup\u0103 mult timp, un z\u00e2mbet de mul\u021bumire \u00eei acoperi \u00eentregul chip, odat\u0103 cu sunetele de siren\u0103 ale ambulan\u021belor.
\nPentru a colora un pic atmosfera cenu\u0219ie \u0219i tensionat\u0103 autorul introduce \u0219i c\u00e2teva personaje pitore\u0219ti, cum ar fi studenta Greta, fosta so\u021bie a lui Toma, Corina sau Adela, femeia de la partid bun\u0103 la toate. \u00cen afar\u0103 de drama unor personaje, Adrian Lungu face \u0219i un portret veridic al societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti postdecembriste, \u00een care nonvalorile au roluri importante \u00een destinele a milioane de oameni, unde ho\u021bia, parvenitismul sunt ridicate la un nivel superior.
\nConcluzion\u00e2nd, putem spune c\u0103 Adrian Lungu este un romancier ce \u0219i-a dovedit m\u0103iestria nu numai \u00een acest roman, ci \u0219i \u00een cele anterioare: \u201eArmisti\u021biu cu anii copil\u0103riei\u201d (2009), \u201eMaria\u201d (2010) \u0219i \u201eEroarea\u201d (2014). Arta de narator \u00eel face s\u0103 dea noi sensuri cotidianului banal, f\u0103c\u00e2ndu-l pe cititor s\u0103 citeasc\u0103 cu pl\u0103cere ceea ce scrie.<\/p>\n


\nSilvia Ioana SOFINETI <\/strong>
\n\"\"

Mihaela Meravei: Cinci degete, Ed. Ex Ponto, 2017<\/strong>
\n\"\"

Poetul, crede Mihaela Meravei, poate fi imaginat \u00een ipostaz\u0103 de taumaturg, capabil s\u0103 fac\u0103 minuni \u0219i s\u0103 vindece orice boal\u0103 folosindu-se doar de \u201eapa vie\u201d a cuvintelor, de \u201efluviul de lumin\u0103\u201d pe care-l poart\u0103 cu sine orice poem. \u201eVia\u021ba pe vertical\u0103\u201d (titlul primului ciclu din volum) nu-i idilic\u0103, ci presupune efortul permanent al urcu\u0219ului, teama de orbec\u0103ire prin cea\u021b\u0103, obstacole \u0219i o stare de veghe \u00een fa\u021ba primejdiilor cunoscute sau doar b\u0103nuite, care \u00eemboln\u0103vesc mintea \u0219i sufletul: \u201ede la un timp m-au \u00eencol\u021bit corbii\/ \u00eemi ciugulesc pielea\/ p\u00e2n\u0103 \u00een m\u0103duv\u0103 \u00eemi p\u0103trund\/ fl\u0103m\u00e2nzii\u2026\/\/ \u00eenchid ochii s\u0103 nu mi se reverse\/ teama din g\u00e2nd\/\/ \u00een alt timp p\u0103s\u0103ri albe\/ ridic\u0103 p\u00e2nza de cea\u021b\u0103\/ din col\u021buri\/\/ nu \u0219tiu c\u00e2te noduri mai am p\u00e2n\u0103 sus\/ nici c\u00e2\u021bi nori de trecut\u201d (\u201evia\u021ba pe vertical\u0103\u201d).
\n\u201eC\u0103ut\u0103tor de pepite\u201d, orice poet vindec\u0103 \u0219i se vindec\u0103 tr\u0103ind \u00eentr-un iluzoriu Eldorado al cuvintelor cu \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 pre\u021bioas\u0103, a c\u0103ror atingere transform\u0103 orice zbor fr\u00e2nt \u00eentr-o rena\u0219tere: \u201ec\u00e2nd mi s-au fr\u00e2nt aripile\/ m-ai prins \u00een palme\/ din suflet \u021bi-ai f\u0103cut culcu\u0219\/ s\u0103-mi pot odihni neodihna\/ privire \u00een privire\/ g\u00e2nd \u00een g\u00e2nd\/ m-ai ren\u0103scut\u201d (\u201epoezie\u201d). A scrie devine echivalent cu a cunoa\u0219te, prin sim\u021buri, ceea ce mintea nu poate cuprinde \u0219i nici nu \u00een\u021belege deplin; cuv\u00e2ntul, devenit material poetic, nu are valoare f\u0103r\u0103 \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 afectiv\u0103, f\u0103r\u0103 efortul depus de poet de a-l remodela: \u201eeu \u00eenc\u0103 scormonesc\/ p\u0103m\u00e2ntul aspru\/ \u00eel ud cu r\u00e2vn\u0103\/ din lut \u00eemi modelez cuv\u00e2nt\/\/ el se \u00eentoarce bumerang\/ \u00een mine s\u0103-\u0219i lase amprenta\u201d (\u201e\u00een mine timpul bumerang\u201d).
\nMihaela Meravei scrie o poezie a sim\u021burilor (\u201enu privi chipuri r\u0103t\u0103cite pe strad\u0103\/ mai bine amestec\u0103 \u00een tine\/ curcubeul sufletului meu\/ pe cerul inimii\/ fiin\u021ba mea \u00ee\u021bi va alina\/ sim\u021buri ascunse\u201d \u2013 ve\u0219nic\u0103 prim\u0103var\u0103), singurele r\u0103spunz\u0103toare pentru \u00een\u021belegerea vie\u021bii, a dragostei, a mor\u021bii \u0219i a poeziei: \u201ec\u00e2nd m-am r\u0103t\u0103cit \u00een miez de via\u021b\u0103\/ orbec\u0103ind prin p\u0103durea sim\u021burilor\/ f\u0103r\u0103 s\u0103 mai \u00eemi aflu poteca\/ \u021bi-ai pres\u0103rat grijile\/ pe liniile palmelor\/ s\u0103-mi lumineze drumul spre \u00eenapoi\u201d (\u201e\u00eencredere\u201d). Desigur, \u201ep\u0103durea sim\u021burilor\u201d poate aminti cititorului de acei \u201ecodri de simboluri\u201d din \u201eCoresponden\u021be\u201d de Baudelaire (\u201eNatura e un templu ai c\u0103rei st\u00e2lpi tr\u0103iesc\/ \u0218i scot adesea tulburi cuvinte, ca-ntr-o cea\u021b\u0103\/ Prin codri de simboluri petrece omu-n via\u021b\u0103\/ \u0218i toate-l cerceteaz\u0103 c-un ochi prietenesc\u201d), adic\u0103 de modul \u00een care se \u00eempletesc poezia cu misterul lumii, cu h\u0103\u021bi\u0219urile \u00een care te po\u021bi r\u0103t\u0103ci \u00een efortul de a \u00een\u021belege cu mintea \u0219i nu cu sufletul.
\nAl doilea ciclu, \u201esim\u021buri elementare\u201d, d\u0103 profunzime\/ clarific\u0103 ideile poetice schi\u021bate doar de primul ciclu: \u201eprin fiecare logodn\u0103 a cuvintelor sale\/ poetul e un Christ,\/ se na\u0219te \u0219i ia asupra sa povara iernii\/ c\u0103zute pe lume\u201d (\u201edou\u0103sprezece aripi\u201d), jertfa lui din iubire purific\u00e2nd \u0219i salv\u00e2nd lumea: \u201eoric\u00e2t am crescut\/ \u00een mine a r\u0103mas bobul copil\u0103riei\/ \u0219i dac\u0103 am iubit,\/ ura nu m-a putut \u00eencol\u021bi;\/ am pl\u00e2ns, am r\u00e2s, am visat\/ pentru c\u0103 \u00eenainte s\u0103 \u00eenv\u0103\u021b mersul\/ am \u00een\u021beles zborul p\u0103s\u0103rii;\/\/ m\u0103 acop\u0103r cu tine Tat\u0103-Cerule\/ \u0219i acum, aici,\/ m\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219esc\/ lumii\u201d (\u201ecu sufletul \u00een palme\u201d). Dimensiunea mistic\u0103 a poemelor este dat\u0103 de smerenie \u0219i de \u201erug\u0103ciunea singur\u0103t\u0103\u021bilor\u201d, nicidecum de orgoliul tigrilor albi\u021bi de via\u021b\u0103, camufla\u021bi \u201e\u00eentr-un cerc vicios\u201d \u2013 metafor\u0103 pentru lumea care-\u0219i \u021bine v\u00e2n\u0103torii \u201e\u00eenf\u0103\u0219ura\u021bi \u00een puf de p\u0103p\u0103die\u201d (\u201ecamuflaj \u00een alb\u201d). De altfel, p\u0103p\u0103dia, cu sugestia de fragilitate \u0219i evanescen\u021b\u0103 la care trimite, apare \u0219i \u00eentr-un alt ciclu al volumului (volum intitulat \u201eCinci degete\u201d, adic\u0103 cinci cicluri, fiecare cu semantica\/ simbolistica sa). \u201eDuminica p\u0103p\u0103diei\u201d celebreaz\u0103 na\u0219terea poemului din cuvinte care nu \u0219i-au \u00eenstr\u0103inat sensul \u0219i pe care poe\u021bii autentici le primesc \u00eenainte de a se na\u0219te, pentru c\u0103 ei exist\u0103 \u00eent\u00e2i ca entitate spiritual\u0103 \u0219i abia apoi se mut\u0103 \u00een trup \u0219i se arat\u0103 lumii pu\u021bin, cam c\u00e2t rezist\u0103 \u00eentreg puful florii de prim\u0103var\u0103: \u201eprecum un puf de p\u0103p\u0103die\/ am s\u0103rutat cuv\u00e2ntul \u00eenaintea na\u0219terii\u201d (\u201eduminica p\u0103p\u0103diei\u201d).
\nCe semantic\u0103 are lumina o sugereaz\u0103 ultimul ciclu al volumului (chiar a\u0219a intitulat, \u201esemantica luminii\u201d); prin al\u0103turarea de semantemul \u201etaini\u021b\u0103\u201d trimite la tain\u0103, la loc unde se p\u0103streaz\u0103 comori ce nu pot fi revelate ochiului profan; prin sinestezie, lumina este \u00eenflorire auzit\u0103 (\u201estoluri de cuvinte\/ preg\u0103tite s\u0103 \u00eenfloreasc\u0103 lumina p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd\/ \u00een sf\u00e2r\u0219it va fi auzit\u0103\u201d; v\u0103zut\u0103, metaforic, ca etern\u0103 curgere, lumina \u00ee\u0219i face drum ca o ap\u0103, dar ei i te po\u021bi adresa \u0219i ca unui prieten-martor (\u201elumin\u0103 sim\u021bi cum au \u00eenflorit cire\u0219ii\u201d. Mihaela Meravei este o poet\u0103 \u00eendr\u0103gostit\u0103, bolnav\u0103 de lumin\u0103 (\u201ede lumina aceasta de care\/ mi s-au contaminat\/ toate slovele\/ ca de cel mai ad\u00e2nc \u0219i mai misterios\/ cancer al iubirii\/ nu m\u0103 poate vindeca\/ nicio incertitudine\u201d \u2013 \u201eurcare liber\u0103\u201d) care, de\u0219i adopt\u0103 stilul confesiv, p\u0103streaz\u0103 suficiente sentimente tainice pentru sine: \u201enu mai am loc \u00een cuvinte\u201d, spune ea \u00een final, con\u0219tient\u0103 de limitele care \u201eau \u00eencercat s\u0103-mi sf\u00e2\u0219ie de viu sufletul\/ p\u00e2n\u0103 la mutilarea literelor \u0219i pierderea cuv\u00e2ntului\u201d.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Adrian BOTEZ CATRENE DE NOAPTE hulubul h\u0103r\u0163uit de noapte s-a tras la cuibul lui de \u015foapte iar din r\u0103\u015fini de<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15675"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=15675"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15675\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":15681,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15675\/revisions\/15681"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=15675"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=15675"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=15675"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}