{"id":15643,"date":"2021-08-22T14:21:04","date_gmt":"2021-08-22T11:21:04","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=15643"},"modified":"2021-08-22T14:21:04","modified_gmt":"2021-08-22T11:21:04","slug":"spatii-culturale-nr-52-7","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=15643","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 52 (7)"},"content":{"rendered":"

Virgil DIACONU<\/strong>
\n\"\"

Poezia \u0219i poezia cu un col\u021b sf\u0103r\u00e2mat<\/strong><\/p>\n

Al\u0103turi de poezia \u00een sine, creat\u0103 \u00een scop artistic, Nichita St\u0103nescu a scris \u0219i c\u00e2teva poezii \u00een care \u0219i-a propus s\u0103 surprind\u0103 fiin\u021ba poeziei, deci arta ei poetic\u0103. Ce \u00een\u021beles are, a\u0219adar, poezia \u00een aceste arte poetice, pentru Nichita? Cum este ea \u201edefinit\u0103\u201d? \u00cen cele de mai jos voi prezenta dou\u0103 poezii-arte poetice semnate de Nichita St\u0103nescu, \u0219i anume Lec\u021bia despre cub, din volumul Opere imperfecte (1979), \u0219i Necuvintele, din volumul cu acela\u0219i nume (1969). S\u0103 urm\u0103rim, pentru \u00eenceput, Lec\u021bia despre cub.<\/p>\n

\u201eSe ia o bucat\u0103 de piatr\u0103,
\nse ciople\u0219te cu o dalt\u0103 de s\u00e2nge,
\nse lustruie\u0219te cu ochiul lui Homer,
\nse r\u0103zuie\u0219te cu raze
\np\u00e2n\u0103 cubul iese perfect.
\nDup\u0103 aceea se s\u0103rut\u0103 de nenum\u0103rate ori cubul
\ncu gura ta, cu gura altora
\n\u0219i mai ales cu gura infantei.
\nDup\u0103 aceea se ia un ciocan
\n\u015fi brusc se f\u0103r\u00e2m\u0103 un col\u0163 de-al cubului.
\nTo\u021bi, dar absolut to\u021bi zice-vor:
\n– Ce cub perfect ar fi fost acesta
\nde n-ar fi avut un col\u0163 sf\u0103r\u00e2mat!\u201d <\/p>\n

Poezia Lec\u021bia despre cub nu ne dezv\u0103luie vreun \u00een\u021beles al poeziei, \u00eens\u0103 ea ne atrage aten\u021bia asupra existen\u021bei a dou\u0103 tipologii poetice \u0219i, implicit, a dou\u0103 arte poetice diferite \u0219i opuse: poezia \u0219i arta poetic\u0103 estetice, \u00eemplinite artistic, \u201eperfecte\u201d, simbolizate de \u201ecubul perfect\u201d, a\u0219adar de cubul cioplit \u201ecu o dalt\u0103 de s\u00e2nge\u201d, lustruit \u201ecu ochiul lui Homer\u201d \u0219i \u201er\u0103zuit cu raze\u201d, \u0219i poezia \u0219i arta poetic\u0103 imperfecte, al c\u0103ror simbol este cubul ciobit, cubul cu \u201eun col\u021b sf\u0103r\u00e2mat\u201d.
\nPoezia \u0219i poetica estetice sau autentice, pe de o parte, \u0219i poezia \u0219i poetica imperfecte, modeste, minore, pe de alt\u0103 parte, sunt cele dou\u0103 mari tipologii \u0219i arte poetice, cele dou\u0103 direc\u021bii ale poeziei moderne, iar ele alc\u0103tuiesc ceea ce, \u00een mod contradictoriu, numim poezie\/poetic\u0103 modern\u0103 (1790-azi).
\nDirec\u021bia poeziei estetice sau autentice, constituit\u0103 din poezia poe\u021bilor de excep\u021bie, este contrazis\u0103, negat\u0103, de-a lungul \u00eentregii modernit\u0103\u021bi, de direc\u021bia poeziei ciobite, precare estetic, de poezia cu un col\u021b sf\u0103r\u00e2mat, iar interesant este faptul c\u0103 aceasta din urm\u0103 se consider\u0103 poezie autentic\u0103, cu drepturi egale \u00een ansamblul poeziei moderne. Poezia modest\u0103 valoric nu trebuie \u00een\u021beleas\u0103 ca un accident sau ca o consecin\u021b\u0103 a unei neputin\u021be poetice, ci ca fiind rezultatul unui act inten\u021bionat: \u201eDup\u0103 aceea se ia un ciocan\/ \u015fi brusc se f\u0103r\u00e2m\u0103 un col\u0163 de-al cubului\u201d.
\nArtistul modern nu mai crede, de regul\u0103, c\u0103 opera sa trebuie s\u0103 fie perfect\u0103, ci mai degrab\u0103 imperfect\u0103. Imperfec\u021biunea este visul, spune un vers al lui Yves Bonefoi, iar majoritatea crea\u021biilor artistice\/poetice moderne dovedesc chiar acest lucru. Poezia estetic\u0103 este ilustrat\u0103 de un num\u0103r destul de mic de poe\u021bi, de a\u0219a-zi\u0219ii poe\u021bi de excep\u021bie.
\nDe\u0219i \u00een Lec\u021bia despre cub Nichita St\u0103nescu distinge \u00eentre cele dou\u0103 poezii\/ arte poetice, el nu ne dezv\u0103luie pentru care dintre poetici opteaz\u0103 \u2013 pentru poetica estetic\u0103, \u201eperfect\u0103\u201d, sau pentru poetica imperfect\u0103? Dar Nichita ne comunic\u0103, \u00een schimb, op\u021biunea destinatarului poeziei, a cititorului: \u201e\u201eTo\u021bi, dar absolut to\u021bi zice-vor:\/ – Ce cub perfect ar fi fost acesta\/ de n-ar fi avut un col\u0163 sf\u0103r\u00e2mat!\u201d . Ce poezie perfect\u0103 ar fi fost aceasta dac\u0103 n-ar fi avut un col\u0163 sf\u0103r\u00e2mat! <\/p>\n

Arta poetic\u0103 a Necuvintelor<\/strong><\/p>\n

Poezia Necuvintele este \u0219i ea o art\u0103 poetic\u0103, pe care Nichita St\u0103nescu o elaboreaz\u0103 destul de atent, sugestiv \u0219i mai ales poetic. S\u0103 urm\u0103rim un fragment din aceast\u0103 poezie: <\/p>\n

\u201eEl a \u00eentins spre mine o frunz\u0103 ca o m\u00e2n\u0103 cu degete.
\nEu am \u00eentins spre el o m\u00e2n\u0103 ca o frunz\u0103 cu din\u0163i.
\nEl a \u00eentins spre mine o ramur\u0103 ca un bra\u0163.
\nEu am \u00eentins spre el bra\u0163ul ca o ramur\u0103.\u201d<\/p>\n

\u00cen ce const\u0103, \u00een mod esen\u021bial, arta poetic\u0103 comunicat\u0103 de poezia Necuvintele? Dup\u0103 cum ni se sugereaz\u0103 \u00een text, arta poetic\u0103 const\u0103, \u00een principal, \u00een rela\u021bia care se stabile\u0219te \u00eentre eul poetic \u0219i fiin\u021bele lumii, de fapt, \u00eentre om\/mine \u0219i fiin\u021bele lumii:
\n\u201eEl a \u00eentins spre mine o frunz\u0103 ca o m\u00e2n\u0103 cu degete.
\nEu am \u00eentins spre el o m\u00e2n\u0103 ca o frunz\u0103 cu din\u0163i.
\nEl a \u00eentins spre mine o ramur\u0103 ca un bra\u0163.
\nEu am \u00eentins spre el bra\u0163ul ca o ramur\u0103.
\nEl \u015fi-a \u00eenclinat spre mine trunchiul
\nca un m\u0103r.
\nEu am \u00eenclinat spre el um\u0103rul
\nca un trunchi noduros.
\nAuzeam cum se-nte\u021be\u015fte seva lui b\u0103t\u00e2nd
\nca s\u00e2ngele.
\nAuzea cum se \u00eencetine\u015fte s\u00e2ngele meu suind ca seva.\u201d<\/p>\n

Rela\u021bia mea cu fiin\u021bele lumii, ne face Nichita St\u0103nescu s\u0103 \u00een\u021belegem, nu este \u00eens\u0103 nicidecum una obi\u0219nuit\u0103, ci una absolut stranie, pentru c\u0103, pe de o parte, fiin\u021ba copacului sugereaz\u0103 fiin\u021ba mea, ca om, iar pe de alt\u0103 parte fiin\u021ba mea sugereaz\u0103 fiin\u021ba copacului; \u2013 aceste dou\u0103 fapte vorbesc despre empatie \u0219i comuniunea dintre mine \u0219i fiin\u021ba copacului, despre recunoa\u0219terea copacului \u00een fiin\u021ba mea \u0219i a fiin\u021bei mele \u00een fiin\u021ba copacului, at\u00e2ta vreme c\u00e2t \u201eEl a \u00eentins spre mine o frunz\u0103 ca o m\u00e2n\u0103 cu degete\u201d, iar \u201eEu am \u00eentins spre el o m\u00e2n\u0103 ca o frunz\u0103 cu din\u0163i\u201d, c\u00e2t \u201eEl a \u00eentins spre mine o ramur\u0103 ca un bra\u0163\u201d, iar eu \u201eEu am \u00eentins spre el bra\u0163ul ca o ramur\u0103\u201d, c\u00e2t eu \u201eAuzeam cum se-nte\u021be\u015fte seva lui b\u0103t\u00e2nd ca s\u00e2ngele\u201d, iar el \u201eAuzea cum se \u00eencetine\u015fte s\u00e2ngele meu suind ca seva\u201d.
\nRela\u021bia mea cu fiin\u021ba copacului este, a\u0219adar, una stranie, insolit\u0103, iar \u00een acest tip de stranietate, de insolit, \u00een care fiin\u021bele \u00ee\u0219i \u00eemprumut\u0103 unele altora modul de a fi \u0219i se recunosc astfel unele \u00een altele, st\u0103 caracterul poetic, poetic-metaforic, al poeziei Necuvintele. De altfel, aceast\u0103 poezie este, \u00een \u00eentregul ei, o metafor\u0103 sau o vorbire metaforic\u0103, simbolic\u0103.
\nA scrie poezie \u00eenseamn\u0103, pare s\u0103 ne spun\u0103 Nichita St\u0103nescu, a pune omul \u00eentr-o postur\u0103 poetic\u0103, \u00eentr-o ecua\u021bie poetic\u0103, deci \u00eentr-o situa\u021bie poetic\u0103. Finalul poeziei Necuvintele este, \u0219i el, o ilustrare a poeticului \u2013 \u201eEu am trecut prin el.\/ El a trecut prin mine.\/ Eu am r\u0103mas un pom singur.\/ El\/ un om singur.\u201d
\nUltimele trei versuri ne comunic\u0103 echivalen\u021ba dintre om \u0219i copac, identificarea omului cu fiin\u021ba copacului; \u2013 versurile sunt o metafor\u0103. Aceast\u0103 punere a omului \u00eentr-o ecua\u021bie poetic\u0103 cu fiin\u021bele lumii, pe care o exemplific\u0103 poezia Necuvintele, vrea s\u0103 ne spun\u0103 c\u0103 poezia, deci poezia \u00een general, nu este \u00een mod esen\u021bial cuv\u00e2nt, ci o punere, prin cuv\u00e2nt, a omului, a mea, \u00eentr-o rela\u021bie fiin\u021bial\u0103 stranie\/ poetic\u0103 cu fiin\u021bele lumii, o punere a omului \u00een dialog, \u00een comuniune cu fiin\u021ba\/ fiin\u021bele lumii.
\n\u00cenainte ca o entitate, ceva, o fiin\u021b\u0103, un fenomen, un element, un lucru etc., s\u0103 fie numit, a\u0219adar s\u0103 ajung\u0103 cuv\u00e2nt, acel ceva este un necuv\u00e2nt. De aceea, putem afirma c\u0103 lumea se constituie dintr-o mul\u021bime nesf\u00e2r\u0219it\u0103 de necuvinte, iar poezia, ne sugereaz\u0103 Nichita, este f\u0103cut\u0103 tocmai din necuvinte, deci din fiin\u021bele lumii \u0219i, mai mult de at\u00e2t, din rela\u021bia fiin\u021bial\u0103 stranie, din rela\u021bia poetic\u0103, ce se stabile\u0219te \u00eentre om \u0219i aceste fiin\u021be: \u201eEl a \u00eentins spre mine o frunz\u0103 ca o m\u00e2n\u0103 cu degete.\/ Eu am \u00eentins spre el o m\u00e2n\u0103 ca o frunz\u0103 cu din\u0163i\u201d.
\nLimbajul, spunea Tudor Vianu, este tranzitiv: el trimite dincolo de el \u00eensu\u0219i, deci \u00een afara sa. \u0218i dac\u0103 limba trimite la ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00eentre mine \u0219i lume, poezia pune \u00een scen\u0103 rela\u021bia mea fiin\u021bial\u0103 stranie, insolit\u0103, poetic\u0103 cu fiin\u021bele lumii, cu lumea.
\n\u201eP\u00e2n\u0103 la urm\u0103, cuvintele\/ au trebuit s\u0103 semene cu mine\/ \u0219i cu lumea\u201d, spune Nichita St\u0103nescu \u00een poezia Ars poetica, suger\u00e2ndu-ne c\u0103 limbajul, cuvintele trebuie s\u0103 trimit\u0103 la referentul lor: la om \u0219i fiin\u021ba lumii. \u201eP\u00e2n\u0103 la urm\u0103, cuvintele\/ au trebuit s\u0103 semene cu mine\/ \u0219i cu lumea\u201d, deci s\u0103 fie necuvinte \u0219i s\u0103 prezinte ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00eentre mine \u0219i lume, s\u0103 prezinte rela\u021bia mea insolit\u0103, poetic\u0103, cu fiin\u021ba lumii. Poezia dezvele\u0219te tocmai aceast\u0103 rela\u021bie stranie, poetic\u0103, existent\u0103 \u00eentre necuvinte, mai precis \u00eentre necuv\u00e2ntul care sunt \u0219i necuvintele-fiin\u021be-ale-lumii. De aceea, atunci c\u00e2nd cercet\u0103m modul de a fi al poeziei, deci arta ei poetic\u0103, nu cuv\u00e2ntul \u00een sine trebuie s\u0103 ne re\u021bin\u0103 aten\u021bia, ci ceea ce survine prin cuv\u00e2nt: rela\u021bia mea fiin\u021bial\u0103 (sau desfiin\u021bial\u0103) cu lumea. Poezia modern\u0103 nu este, \u00een mod esen\u021bial, limba \u00een sine, ca \u00een poezia pur\u0103, dada, futurist\u0103, dup\u0103 cum nu este nici limbaj obscur, ca \u00een poezia suprarealist\u0103 \u0219i poezia absurdului, poezii care \u00eenchid accesul cititorului la semnifica\u021bie \u0219i referent\/fiin\u021b\u0103.
\nCritica literar\u0103 a spus, nu de pu\u021bine ori, c\u0103 Nichita St\u0103nescu a reformat limba poeziei. \u00cen ce sens? Reforma lui St\u0103nescu se \u00eenregistreaz\u0103 mai cu seam\u0103 la nivelul exceselor lexicale \u0219i al obscurit\u0103\u021bii semantice a poeziei sale (\u201eN-ai s\u0103 vii \u0219i n-ai s\u0103 mor\u021bi,\/ N-ai s\u0103 \u0219apte \u00eentre sor\u021bi,\/ N-ai s\u0103 iarn\u0103, prim\u0103var\u0103,\/ N-ai s\u0103 doamn\u0103, domni\u0219oar\u0103.\u201d), dar acestea sunt doar reform\u0103rile s\u0103race, nonartistice ale limbajului, iar ele mai mult stric\u0103 poezia, dec\u00e2t o slujesc. Mai degrab\u0103, putem spune c\u0103 ceea ce a f\u0103cut St\u0103nescu pozitiv, constructiv, la nivelul limbajului, este faptul c\u0103 el a repus limba poeziei \u00een drepturile ei, \u00een sensul c\u0103 \u00een cele mai reu\u0219ite poezii ale sale limba func\u021bioneaz\u0103 pentru a dezveli lumea, raportul eului cu lumea \u0219i, mai mult de at\u00e2t, pentru a dezveli stranietatea rela\u021biei poetului\/omului cu lumea, deci rela\u021bia lui poetic\u0103 cu lumea.
\nPoezia este f\u0103cut\u0103, de bun\u0103 seam\u0103, de imagina\u021bia poetic\u0103, de acea imagina\u021bie care produce\/ creeaz\u0103 situa\u021bii poetice, iar nu situa\u021bii banale, stupide, moarte emo\u021bional, existen\u021bial \u0219i poetic. \u0218i este clar c\u0103 situa\u021biile poetice nu sunt ale limbajului \u00een sine, ale cuvintelor \u00een ele \u00eensele, ci ale necuvintelor. Poeticul este o rela\u021bie stranie dintre necuvinte. \u00cen acest fel, ni se reveleaz\u0103 condi\u021bia magic\u0103, bizar\u0103, stranie, insolit\u0103, poetic\u0103 a poeziei. Poezia este, a\u0219adar, necuv\u00e2nt, este insolitarea \u0219i tensionarea existen\u021bial\u0103, liric\u0103 \u0219i poetic\u0103 a limbajului referen\u021bial, nicidecum limbaj \u00een sine sau referent \u00een sine. \u201eO plas\u0103 folose\u0219te la prinderea, din mare, a pe\u0219telui. Dup\u0103 ce pe\u0219tele a fost prins, plasa nu ne mai folose\u0219te la nimic\u201d, spune LaoTse. <\/p>\n

O miniistorie a insolit\u0103rii poetice <\/strong><\/p>\n

Tehnica sau arta insolit\u0103rii poetice prezent\u0103 mai sus, \u00een\u021beleas\u0103 ca o capacitate a eului poetic de a empatiza cu fiin\u021bele lumii, de a se reg\u0103si \u00een ele \u0219i de a se \u201eidentifica\u201d cu ele, nu este n\u0103scocirea expres\u0103 a lui Nichita St\u0103nescu, ci este o modalitate general\u0103 a poeziei. De pild\u0103, Whitman folose\u0219te \u00een c\u00e2teva r\u00e2nduri tocmai acest tip de viziune poetic\u0103:<\/p>\n

\u201eEu sunt omul. Am suferit (…);
\nMama, os\u00e2ndit\u0103 ca vr\u0103jitoare (…);
\nSclavul h\u0103ituit care se clatin\u0103 (…);
\nCu\u021bitele ce-i str\u0103pung picioarele (\u2026);
\nToate acestea le simt, toate acestea sunt eu.\u201d (s.n.)
\nInsolitarea rela\u021biei dintre om \u0219i fiin\u021b\u0103, deci factura poetic\u0103 a acestei rela\u021bii, nu este nicidecum o descoperire a modernilor, ci e veche de c\u00e2nd lumea. Identificarea poetic\u0103 cu fiin\u021bele lumii \u00eei este atribuit\u0103, la \u00eenceputuri, divinit\u0103\u021bii.
\n\u201eDumnezeu este ziua \u0219i noaptea,\/ iarna \u0219i vara, r\u0103zboiul \u0219i pacea,\/ \u00eendestularea \u0219i foamea\u201d, spune, \u00eentr-unul dintre fragmentele sale, Heraclit. Acest fragment (rupt\/aranjat de mine \u00een vers liber) exprim\u0103 formula central\u0103 a filozofiei grece\u0219ti, Unul este totul (En panta), care este o formulare prin excelen\u021b\u0103 poetic\u0103. Noi vedem \u00een ea chiar o formulare a poeticului, dintre cele mai vechi. Prezenta idee filozofico-poetic\u0103 va cunoa\u0219te de-a lungul timpului o adev\u0103rat\u0103 glorie, ea devenind, dup\u0103 c\u00e2t se pare, modelul unor formul\u0103ri poetice care i-au urmat.
\n\u00cenainte de era noastr\u0103, Empedocle nota \u00een manuscrisele sale: \u201eDa, eu b\u0103iat m-am n\u0103scut;\/ R\u00e2nd pe r\u00e2nd apoi, o fat\u0103, o creang\u0103,\/ Pas\u0103re-am fost, pe\u0219te mut:\/ \u0218i s\u0103ream peste unde \u00een larguri.\u201d (Traducere Simina Noica)
\nTextul lui Empedocle nu se dep\u0103rteaz\u0103 de textul lui Heraclit dec\u00e2t cu privire la personaj, pentru c\u0103 el schimb\u0103 divinitatea lui Heraclit cu propria fiin\u021b\u0103. \u00cen rest, formula poetic\u0103 este aceea\u0219i, pentru c\u0103 postura fiin\u021bial\u0103 poetic\u0103 a divinit\u0103\u021bii este \u00eemprumutat\u0103, \u00een textul lui Empedocle, propriei fiin\u021be. Na\u0219terea succesiv\u0103 a b\u0103iatului, ca fat\u0103, creang\u0103, pas\u0103re, pe\u0219te mut, este, a\u0219adar, ilustrarea unei g\u00e2ndiri prin excelen\u021b\u0103 poetice, metaforice. La Georg Trakl afl\u0103m versul:
\n\u201eTu: copac, stea, piatr\u0103!\u201d
\nDe la greci \u00eencoace, prin Heraclit, Empedocle, Withman, Trakl, Bacovia, Rilke, Arghezi, Eminescu, Esenin, Nichita St\u0103nescu, cel pu\u021bin, se g\u00e2nde\u0219te \u0219i \u00eentr-un alt fel dec\u00e2t \u00een modul epic, altfel dec\u00e2t \u00een poezia epic\u0103 sau \u00een proz\u0103: se g\u00e2nde\u0219te poetic, metaforic-poetic! Se g\u00e2nde\u0219te \u00eentr-o modalitate insolit\u0103de factur\u0103 poetic\u0103, deci prin insolitarea (straniezarea) poetic\u0103 a raportului dintre om \u0219i fiin\u021bele lumii. Poezia poate fi \u00een\u021beleas\u0103 ca fiind tocmai aceast\u0103 insolitare a raportului dintre mine \u0219i fiin\u021bele lumii. Exemplele date aici confirm\u0103 acest insolit de factur\u0103 poetic\u0103 manifestat \u00een orizontul fiin\u021bei.
\nOricum, putem spune c\u0103 poetul nu creeaz\u0103 poezie dec\u00e2t \u00een m\u0103sura \u00een care el este capabil s\u0103 rela\u021bioneze altfel, mai precis \u00eentr-un mod straniu, insolit, bizar, poetic, fiin\u021ba sa cu fiin\u021ba lumii, dec\u00e2t atunci c\u00e2nd poezia sa este configurat\u0103 de viziunea insolitat\u0103 \u0219i tensionat\u0103 poetic, existen\u021bial \u0219i liric, deci atunci c\u00e2nd poezia produce aceast\u0103 stare tensional\u0103 \u00eentre om \u0219i fiin\u021bele lumii. S\u0103 fie asta emo\u021bie poetic\u0103? <\/p>\n


\nSorin C\u0102LIN<\/strong>
\n\"\"

Tempo di marcia<\/strong><\/p>\n

S\u0103-mi c\u00e2nt de somn ve\u0219nic,
\nNotele bemoli s\u0103 a\u021bipeasc\u0103
\nLa c\u0103p\u0103t\u00e2iul r\u00e2ndului patru,
\nAliniatul unu din legea firii.
\nS\u0103-mi scriu de m\u00e2n\u0103 moart\u0103,
\nNotele diezi s\u0103 amor\u021beasc\u0103
\nLa finele actului doi
\nAliniate pe portativ la uscat.
\nS\u0103-mi dansez de doliu,
\nNotele de subsol s\u0103-ncremeneasc\u0103
\nLa apusul valsului trei
\nAliniat \u00een fa\u021ba plutonului de execu\u021bie.
\nS\u0103-mi spun de adio,
\nNotele de trecere s\u0103 pluteasc\u0103
\nLa malul m\u0103rii dint\u00e2i,
\nAliniatele ape de dumnezeu.<\/p>\n


\nAcatalectic<\/strong><\/p>\n

Anomaliile se \u021bin lan\u021b,
\nFac jocul fetelor din \u0219an\u021b,
\nDe t\u0103v\u0103lit la coas\u0103
\nPrin iarb\u0103 deas\u0103,
\nFac loc m\u00e2inilor b\u0103tucite
\nSub p\u00e2nza c\u0103me\u0219ilor pipite,
\nC\u0103t\u00e2nd cu buzele buricelor uscate
\nS\u0103rutul papilelor mamare transpirate.
\nAnomaliile se v\u00e2nd la sticl\u0103,
\nFac jocul lichidelor de p\u00e2cl\u0103,
\nDe gusturi o\u021be\u021bite
\nPrin gurile-mb\u00e2csite.
\nFac loc muierilor la poart\u0103,
\nSub ame\u021beala loviturilor de soart\u0103,
\nC\u0103t\u00e2nd cu vorbe grele de ocar\u0103
\nS\u0103rutul du\u0219m\u0103nos pentru vecinele de ar\u0103.
\nAnomaliile se-ntrec pe uli\u021bi,
\nFac jocul b\u0103tr\u00e2nilor smoli\u021bi,
\nDe ani la sap\u0103
\nPrin glod \u0219i ap\u0103.
\nFac loc piciorului ce doare,
\nSub coperi\u0219uri arz\u0103toare,
\nC\u0103t\u00e2nd f\u0103r\u0103 cuv\u00e2nt cu furca r\u0103scolind \u00een f\u00e2n
\nS\u0103rutul fiului azi devenit st\u0103p\u00e2n.<\/p>\n


\nDiana VRABIE <\/strong>
\n\"\"

Anul literar 2016. Starea spiritului literaturii pentru copii din Basarabia<\/strong><\/p>\n

Modesta reprezentare a literaturii pentru copii \u00een anul 2016 denot\u0103 o anume circumspec\u021bie fa\u021b\u0103 de acest domeniu, care mai persist\u0103 \u00een cercurile noastre literare; reticen\u021b\u0103 alimentat\u0103 \u0219i de imensul val de subproduc\u021bii, care discrediteaz\u0103 genul, dar care \u021bine \u0219i de o anumit\u0103 mentalitate. Dac\u0103 \u00een ceea ce prive\u0219te cartea-educativ\u0103, cartea-juc\u0103rie, cartea 3D sau cele interactive, cu autocolante, cu sunete, de colorat, care, \u00een chip evident, \u00ee\u0219i au rostul \u0219i locul lor \u00een \u00eent\u00e2lnirea copiilor cu literatura, dar care nu sunt totu\u0219i literatur\u0103, se \u00eenregistreaz\u0103 o imens\u0103 produc\u021bie editorial\u0103, c\u0103r\u021bile de literatur\u0103 pentru copii\u2026 de calitate nu se gr\u0103besc s\u0103 inunde rafturile libr\u0103riilor. De\u0219i, exist\u0103 \u0219i frumoase excep\u021bii \u0219i tocmai la ele ne vom referi \u00een cele ce urmeaz\u0103.
\nE de remarcat c\u0103 \u00een ultimii ani capitolul de proz\u0103 pentru copii este reabilitat estetic prin produc\u021bii de calitate, nuvele, povestiri, schi\u021be, miniaturi, microromane \u0219i chiar jurnale \u0219i autobiografii. Nu este o excep\u021bie nici anul 2016, care vine cu surprizele sale literare \u0219i care este superior reprezentat la capitolul proz\u0103 pentru copii. Din c\u0103r\u021bile care mi-au fost reperabile, selectez f\u0103r\u0103 ezitare: P\u0103l\u0103riu\u021b\u0103 Oranj \u00eel lecuie\u0219te pe Dumnezeu de r\u0103ceal\u0103 de Iulian Filip (Editura Junimea, Ia\u0219i), Vrabia din geant\u0103 de Dumitru Crudu (Editura Prut, Chi\u0219in\u0103u), Z\u00e2mbetul florilor de Ion Diordiev, proz\u0103 scurt\u0103 pentru copii, Editura Balacron, Miracolul de Mihai V\u00e2lcu. Bun prieten al copiilor, Mihai V\u00e2lcu, de pild\u0103, adun\u0103 \u00een acest volum o serie de povestiri antrenante \u0219i educative, deghizate \u00eentr-un cod accesibil, f\u0103r\u0103 a fi simpliste, pe care le \u00eencheag\u0103 \u00eentr-un registru al jovialit\u0103\u021bii \u0219i al unei etici primare.
\nDup\u0103 ce \u00een anul 2015, Stela Popa \u00ee\u0219i familiariza publicul cititor cu \u00cengerii m\u0103rii, din seria \u201ePove\u0219ti pentru D\u0103nu\u021b\u201d, \u00een 2016 public\u0103 alte dou\u0103 pove\u0219ti \u00een aceea\u0219i serie, Sofia P\u0103p\u0103dia \u0219i Semincioara fermecat\u0103, ambele ap\u0103rute \u00een cadrul Colec\u0163iei \u201eCartier Junior\u201d, cu ilustra\u021bii de Stela DAMASCHIN-POPA. Semincioara fermecat\u0103 este o carte solar\u0103, care r\u0103spunde ludic la \u00eentrebarea picilor cum venim pe lume.
\nClaudia Partole reanimeaz\u0103 tradi\u021bia romanului adolescentului miop \u00een sensul c\u0103 ne propune prin volumul Prietenul meu EleniS, un jurnal de copil\u0103rie \u0219i adolescen\u021b\u0103, un jurnal naiv, cum \u00eei zice autoarea, \u00een 8 caiete \u0219col\u0103re\u0219ti, formatul c\u0103rora a fost inspirat men\u021binut \u00een concep\u021bia grafic\u0103 a c\u0103r\u021bii realizat\u0103 de Vladimir Kravcenko. Este un jurnal autentic, at\u00e2t c\u00e2t poate fi autentic un jurnal recitit la v\u00e2rsta maturit\u0103\u021bii, un jurnal care relev\u0103 variabilele unui spirit deschis cuv\u00e2ntului \u00eentr-un context c\u00e2nd despre Dumnezeu se spunea c\u0103 nu exist\u0103.
\nIulian Filip \u00ee\u0219i concepe cartea P\u0103l\u0103riu\u021b\u0103 Oranj \u00eel lecuie\u0219te pe Dumnezeu de r\u0103ceal\u0103, ca pe o poveste pentru \u201eo feti\u021b\u0103 care nu poate adormi f\u0103r\u0103 pove\u0219ti\u201d. Se reg\u0103sesc toate m\u0103rcile stilului lui Iulian Filip, umorul jovial, echilibrat, ludicul, spiritul fantezist, toate consumate \u00eentr-o atmosfer\u0103 de basm ce coabiteaz\u0103 cu poanta subtextual\u0103 savuroas\u0103. \u00cen colec\u021bia \u201eEdi\u021bii critice\u201d a editurii \u201ePrinceps Multimedia\u201d a ap\u0103rut anul acesta \u0219i volumul Aripi \u0219i R\u0103d\u0103cini, care este o edi\u021bie complet\u0103 a poeziilor, prozelor \u0219i a teatrului pentru copii a lui Iulian Filip.
\nE \u00eembucur\u0103tor faptul c\u0103 scriitorii specializa\u021bi \u00een literatura pentru maturi (de\u0219i ast\u0103zi hotarele dintre literatura pentru copii \u0219i adolescen\u021bi \u0219i cea pentru adul\u021bi e extrem de fluctuant\u0103, \u00eentruc\u00e2t p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 literatura se adreseaz\u0103 \u201ev\u00e2rstei f\u0103r\u0103 de v\u00e2rst\u0103 a copil\u0103riei\u201d din stratul inocent al maturului,) se las\u0103 sedu\u0219i de tenta\u021bia c\u0103r\u021bii pentru copii \u0219i chiar recidiveaz\u0103 inspirat. Este \u0219i cazul lui Nicolae Popa, care intra foarte sigur \u00een literatura pentru copii cu volumul Balcoane cu elefan\u0163i, ob\u0163in\u00e2nd, \u00een 2011, premiul \u201eCartea anului\u201d la Salonul Interna\u0163ional de Carte pentru Copii \u015fi Tineret. Epopeea editorial\u0103 o continu\u0103 cu Marele Ciulic\u0103(2012), o carte \u00een care autorul descrie istoria unui copil, ai c\u0103rui p\u0103rin\u0163i sunt pleca\u0163i la munc\u0103 \u00een Italia \u0219i apoi, \u00een 2015, cu volumul Ghiozdanul zbur\u0103tor, ap\u0103rut la editura Arc.
\nCam acela\u0219i traseu \u00eel \u00eenregistreaz\u0103 \u0219i scriitorul Dumitru Crudu, c\u0103ruia probabil mediul bibliotecii i-a reanimat disponibilitatea fa\u021b\u0103 de cartea pentru copii. Dup\u0103 ce \u00een 2015 debuteaz\u0103 \u00een materie de literatur\u0103 pentru copii prin volumul de teatru, O b\u0103tr\u00e2n\u0103 de unsprezece ani, ap\u0103rut\u0103 la Prut \u0219i declarat\u0103 Cartea anului la cea de-a XIX-a edi\u021bie a Salonului Interna\u021bional de Carte pentru Copii \u0219i Tineret din Chi\u0219in\u0103u, \u00een 2016, exact la un an, recidiveaz\u0103 cu volumul de proz\u0103 pentru copii, Vrabia din geant\u0103, editura Prut, cartea surpriz\u0103 a \u201eSalonului Interna\u021bional de Carte pentru copii \u0219i tineret\u201d. Este \u0219ansa literaturii pentru copii din Basarabia de a se reabilita prin scriitorii de valoare, consacra\u021bi\u0219i care con\u0219tientizeaz\u0103 importan\u021ba unui domeniu responsabil de calitatea lectorului de m\u00eeine.
\nLa capitolul poezia pentru copii, anul 2016 a avut parte de titlurile sale bune \u015fi foarte bune: Puiul mamei, dragul tatei de Vasile Romanciuc, Dansul florilor de Iano\u0219 \u021aurcanu, versuri pentru \u0219i despre cei mici, Cop\u0103cel-cop\u0103cel \u0219i La Mul\u021bi ani de Iulian Filip, texte de ur\u0103turi, colinde, sem\u0103nat, sorcove; toate ap\u0103rute la editura Prut, at\u00e2t de receptiv\u0103 fa\u021b\u0103 editarea c\u0103r\u021bii pentru copii. Cuvinte de alungat pl\u00e2nsul \u0219i nu numai ne propune Petre Popa, \u00een ciclul de versuri pentru pre\u0219colari, V\u0103d lumea care m\u0103 vede. Arcadie Suceveanu de\u021bine primatul la capitolul inventivitatea titlurilor, dar \u0219i a con\u021binutului. Un secret pe cotcodacnet, de pild\u0103, este constituit\u0103 din poezii pentru (c\u00e2nd suntem) copii, dup\u0103 cum \u0219i le subintituleaz\u0103 autorul, toate purt\u0103toare de titluri ludice, pregnant poetice: Mo\u0219ul de pe cornul lunii, Un cle\u0219te cu \u2026 rac, O silab\u0103 \u2026 de tren \u0219i ingenios intertextuale: Lupul din povestea Capra cu trei iezi, Iedu\u021bii lui Mo\u0219 Creang\u0103.
\n\u021ain s\u0103 men\u021bionez alte dou\u0103 contribu\u021bii a aceluia\u0219i autor, \u00een coautorat de data aceasta: un florilegiu de c\u00e2ntece pentru copii (cu CD), Ciupercu\u021ba balerin\u0103, realizat \u00eempreun\u0103 cu Ada Zaporojan \u0219i noua edi\u021bie a \u201eAbecedarului\u201d, destinat copiilor din R. Moldova \u015fi Rom\u00e2nia realizat\u0103 \u00eempreun\u0103 Valentina Lungu.
\nPuiul mamei, dragul tatei de Vasile Romanciuc reprezint\u0103 o edi\u021bie de duminic\u0103, ap\u0103rut\u0103 de asemenea, la editura Prut, care reune\u0219te cele mai reu\u0219ite poezii ale scriitorului, completate de un original alfabet onomastic, \u00eentr-o concep\u021bie grafic\u0103 expresiv\u0103 realizat\u0103 de Victoria Ra\u021b\u0103.
\n\u00cen fond, aceia\u0219i scriitori, care s-au dedicat genului \u0219i \u00een anii preceden\u021bi, men\u021bin\u00e2nd elegant pe linia de plutire un gen at\u00e2t de curtat de micii cititori.
\n\u0162in s\u0103 remarc onorabila deschidere a editurii \u0218tiin\u021ba pentru reeditarea clasicilor \u00een cadrul colec\u021biei \u201eC\u00e2mpul de lectur\u0103\u201d, destinat\u0103 bibliotecii \u0219colarului, \u00een prezentarea grafic\u0103 rafinat\u0103 a lui Vitalie Ichim. Am \u00een vedere edi\u021bia basmelor crengiene, \u00een forma lor original\u0103, necenzurat\u0103 ideologic, edi\u021bia poeziei eminesciene, ierarhizat\u0103 de data aceasta conform principiului tematic, mult mai accesibil uzului didactic.
\nProfit\u00e2nd de acest context, a\u0219 veni cu o sugestie privind reabilitarea statutului antologatorului \u0219i a antologiilor literare care nu au nici un statut \u00een topurile \u0219i bilan\u021burile literare sau au un statut de-a dreptul ingrat. Or un antologator nu se ocup\u0103, cum ar crede unii, de \u00eencropeala textelor sau de \u00eens\u0103ilarea lor alandala sub copertele unei c\u0103r\u021bi. Un antologator este, \u00eenainte de toate, autorul unui concept, \u00een urma stabilirii c\u0103ruia vor urma lecturi, identific\u0103ri, taton\u0103ri, selec\u021bii parcimonioase, localiz\u0103ri, ierarhiz\u0103ri, renun\u021b\u0103ri, trieri, organiz\u0103ri etc. O antologie este, finalmente, o opera\u021bie critic\u0103 \u00een care conceptul \u0219i selec\u021bia e totul.
\n\u00cen concluzie, sub aspect literar, anul 2016 s-a dovedit unul benefic \u0219i pentru domeniul literaturii pentru copii, cu izb\u00e2nzile sale literare, dar \u0219i cu punctele de suspensie inerente. Nu ne r\u0103m\u00e2ne dec\u00e2t un singur lucru, s\u0103 ne reg\u0103sim cititorii. Salut \u00een acest context inten\u021bia de a relansa biroul de promovare a literaturii la Uniunea Scriitorilor. Dac\u0103 cititorul nu ajunge la carte, s\u0103 ducem cartea la el.<\/p>\n


\nSimina Maria SIMA<\/strong><\/p>\n


\n(nu) sunt<\/strong><\/p>\n

m\u0103 smulg dintre pietre \u0219i tac mai ascuns dec\u00e2t ochiul t\u0103u limpede
\nca s\u0103 nu m\u0103 asem\u0103n celor ce se coboar\u0103 pe p\u0103m\u00e2ntul t\u0103u
\nat\u00e2t de asem\u0103n\u0103tor cu tine,
\nat\u00e2t de altfel dec\u00e2t mine ;
\nm-am smuls dintre pietre \u0219i am t\u0103cut mai dezvelit dec\u00e2t buzele tale
\ncare mi s-au ag\u0103\u021bat de gene
\n\u0219i \u00eemi s\u0103rut\u0103 ochii mai lesne c\u00e2nd clipesc ;
\nm-am smuls dintre pietre \u0219i am devenit,
\nca to\u021bi cei care se smulg din pietre,
\np\u0103m\u00e2nt.<\/p>\n

\u00a4\u00a4\u00a4<\/p>\n

sunt orb din na\u0219tere, lumea mea are numai miros \u0219i sunet
\npe care le-am modelat astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 se nasc\u0103 din ele un ochi,
\nl-am aruncat \u00een sl\u0103vile cerului, a r\u0103mas ag\u0103\u021bat de un col\u021b de fulger ;
\ndin clipa aceea nu mai suport greutatea lumii pe umerii mei,
\ndin clipa aceea iubesc ce se poate doar risipi sub mine
\nca un roi de furnici care nu se vor strivite cu niciun chip
\nde palma mea pe care o plimb deasupra \u021b\u0103rmurilor,
\no plimb doar ca s\u0103 v\u0103d unde e destul loc pentru inima mea. <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Virgil DIACONU Poezia \u0219i poezia cu un col\u021b sf\u0103r\u00e2mat Al\u0103turi de poezia \u00een sine, creat\u0103 \u00een scop artistic, Nichita St\u0103nescu<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15643"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=15643"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15643\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":15644,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15643\/revisions\/15644"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=15643"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=15643"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=15643"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}