{"id":15602,"date":"2021-08-18T16:14:22","date_gmt":"2021-08-18T13:14:22","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=15602"},"modified":"2021-08-18T16:14:22","modified_gmt":"2021-08-18T13:14:22","slug":"spatii-culturale-nr-52-3","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=15602","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 52 (3)"},"content":{"rendered":"

Adrian MUNTEANU <\/strong>
\n\"\"

POVE\u015eTI F\u0102R\u0102 SF\u00c2R\u015eIT<\/strong>
\n– jurnal de c\u0103l\u0103torie artistic\u0103 \u00een Canada –<\/strong><\/p>\n

Episodul 18<\/p>\n

Luni, 30 iunie 2003, Montreal<\/strong><\/p>\n

Sculare la ora 7. N-a\u0219 mai fi putut dormi. E ziua mutatului \u00een casa cump\u0103rat\u0103 de Petric\u0103 \u0219i domnul George Rusu. Este o cas\u0103 \u2013 dup\u0103 cum mi s-a spus, pentru c\u0103 nu am v\u0103zut-o \u00eenc\u0103 \u2013 cu parter \u0219i un nivel. La parter urmau s\u0103 stea to\u021bi membrii familiei constituite din trei persoane (Silvia, tat\u0103l ei \u0219i domnul George), iar la etaj locuia o familie care le pl\u0103tea chirie. Se pare c\u0103, \u00een acest fel, rata pentru casa cump\u0103rat\u0103 prin \u00eemprumut bancar va fi mai u\u0219or suportabil\u0103.
\nM\u00e2nc\u0103m ceva \u00een fug\u0103. Lucruri g\u0103site prin frigiderul destul de plin, plus o cafea c\u0103reia \u00eei adaug lapte, ca s\u0103-i scad\u0103 t\u0103ria. Inima mea trebuie protejat\u0103, pe c\u00e2t e posibil. Pe la ora 9 apar ajutoarele. Mai \u00eent\u00e2i Lauren\u021biu, un b\u0103iat de 28 de ani, a c\u0103rui via\u021b\u0103 aventuroas\u0103 mi-a fost povestit\u0103 dintr-o suflare, \u00een a\u0219teptarea \u00eenceputului care nu putea fi demarat at\u00e2ta timp c\u00e2t gazdele nu-\u0219i f\u0103ceau ordine \u00een lucrurile personale. Provenea dintr-un sat de l\u00e2ng\u0103 Gala\u021bi \u00een care a avut de toate. Prin 1988, p\u0103rin\u021bii lui au \u00eenceput s\u0103 nu mai aib\u0103 unde s\u0103-\u0219i v\u00e2nd\u0103 marfa, pe o pia\u021b\u0103 acaparat\u0103 de oamenii partidului. Atunci s-au mutat la Gala\u021bi, ca s\u0103 fie mai bine pentru copiii lor, afla\u021bi la \u0219coal\u0103. Odat\u0103 cu mutarea la bloc, cu dezr\u0103d\u0103cinarea, au \u00eenceput lipsurile. B\u0103iatul a sesizat tragedia p\u0103rin\u021bilor \u0219i a sim\u021bit frustrarea at\u00e2tor lucruri jinduite, dar at\u00e2t de rar dob\u00e2ndite sau m\u0103car atinse. La 18 ani a plecat pe un vapor, a f\u0103cut munci m\u0103runte, dar a v\u0103zut lumea, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd a r\u0103mas la Vancouver, fugind \u00een ora\u0219. El spune c\u0103 au urmat dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u00een care mai mult s-a ascuns \u0219i, ca s\u0103-\u0219i piard\u0103 urma, a zburat la Montreal. Aici continu\u0103 s\u0103 fac\u0103 diverse munci la negru \u0219i \u00ee\u0219i dore\u0219te s\u0103 se \u00eensoare, ca s\u0103 ob\u021bin\u0103 cet\u0103\u021benia. \u0218tie c\u0103 \u0219i a\u0219a ar putea s\u0103 fie trimis \u00een \u021bar\u0103, dar, \u00een acest fel, va putea mai lesne s\u0103 se \u00eentoarc\u0103. Vorbe\u0219te de \u021b\u0103rile prin care a trecut. Cel mai mult i-a pl\u0103cut \u00een Olanda. \u0218i-ar dori o c\u0103s\u0103torie din dragoste, dar nu cu o localnic\u0103, toate fiind considerate puturoase \u0219i instabile, gata s\u0103 se culce cu oricine le place \u0219i chiar spun\u00e2nd asta so\u021bilor. \u0218i-ar dori o negres\u0103, o ar\u0103boaic\u0103 sau o hawaian\u0103, pentru c\u0103 sunt casnice \u0219i nu umbl\u0103 dup\u0103 al\u021bi b\u0103rba\u021bi. Crede c\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een toamn\u0103 va reu\u0219i s\u0103 se \u00eensoare.
\n\u00cencepe transportarea bagajelor. \u00cen paralel, primesc un telefon de la Samoil\u0103 Pir\u0103u, care m\u0103 \u021bine de vorb\u0103 atunci c\u00e2nd afl\u0103 c\u0103 sunt din Bra\u0219ov. El a fost profesor la S\u0103cele, provine dintr-o comun\u0103 de l\u00e2ng\u0103 F\u0103g\u0103ra\u0219 \u0219i mi-a \u00een\u0219irat o serie de nume ale unor persoane care se pot numi cuno\u0219tin\u021be comune. Pe parcursul convorbirii mele telefonice, apare o alt\u0103 persoan\u0103, un fel de v\u0103r al domnului George. Se nume\u0219te Mircea Radu \u0219i are 57 de ani. \u00cei dau mai mul\u021bi, pentru c\u0103 nu are din\u021bi. E al doilea caz de om, dac\u0103 nu dec\u0103zut, cel pu\u021bin dezam\u0103git de existen\u021ba sa m\u0103runt\u0103. Pe parcursul zilei avea s\u0103-mi spun\u0103 destule, despre el \u0219i despre familia lui dezmembrat\u0103. Rezum aici ceea ce mi-a povestit \u00een mai multe reprize, \u00een pauzele activit\u0103\u021bilor. A lucrat ca inginer la Tarom p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd, \u00een 1993, a fugit peste grani\u021b\u0103 cu o \u021biganc\u0103. A l\u0103sat \u00een Bucure\u0219ti o so\u021bie, profesor universitar, \u0219i o fiic\u0103, profesoar\u0103 la r\u00e2ndul ei, acum \u00een v\u00e2rst\u0103 de 24 de ani. Leg\u0103tura cu \u021biganca, formal\u0103 din start, n-a durat prea mult, doar p\u00e2n\u0103 la Montreal. Plecase din \u021bar\u0103 la o v\u00e2rst\u0103 destul de \u00eenaintat\u0103 \u0219i asta l-a determinat s\u0103 nu mai lupte pentru echivalarea studiilor universitare. \u0218i-a g\u0103sit \u00een schimb un post de tehnician la o \u00eentreprindere, cu un salariu cam mic, minimul pe economia canadian\u0103, dar decent \u0219i suficient pentru o singur\u0103 persoan\u0103. Nemul\u021bumirile personale n-au \u00eencetat s\u0103-i dea t\u00e2rcoale. Singur\u0103tatea \u0219i posibilit\u0103\u021bile reduse de a \u021bine leg\u0103tura cu fosta lui familie din \u021bar\u0103, mai ales cu fiica sa, al c\u0103rei destin sim\u021bea c\u0103 nu-l mai poate influen\u021ba, l-au condus, ca \u0219i \u00een cazul pianistului cu care f\u0103cusem cuno\u0219tin\u021b\u0103 cu o zi \u00eenainte, la alcoolism. \u00cenf\u0103\u021bi\u0219area fizic\u0103, pe care o ignora, l-a tr\u0103dat. Dorin\u021ba lui cea mai mare era s\u0103-\u0219i aduc\u0103 fata \u00een Canada, dar aceasta, dup\u0103 c\u00e2te \u00eemi spunea, probabil influen\u021bat\u0103 de mama ei, oscila \u0219i nu lua nicio decizie, de\u0219i starea material\u0103 a unui cadru didactic din Rom\u00e2nia nu avea cum s\u0103 fie mul\u021bumitoare \u0219i nici d\u0103t\u0103toare de speran\u021be. \u00cen final, m-a rugat, d\u00e2ndu-mi adresa, s\u0103 \u00eencerc s\u0103 m\u0103 \u00eent\u00e2lnesc la Bucure\u0219ti cu fiica lui \u0219i, vorbindu-i \u0219i de inten\u021biile fiicei mele, s\u0103 \u00eencerc s\u0103 adaug \u0219i eu ceva la bagajul de informa\u021bii care s\u0103 o determine s\u0103 se hot\u0103rasc\u0103 la o plecare.
\nCu Mircea Radu, cu Claudiu, cu George Rusu \u0219i cu Petric\u0103, nu se \u00eencheia echipa care urma s\u0103 ajute la mutare. Mai era fratele mai mare al lui Petric\u0103, Vasile, venit din Rom\u00e2nia s\u0103 munceasc\u0103 al\u0103turi de fratele lui mai mic, pl\u0103tit de acesta, ca s\u0103 mai adune ceva bani. Era pl\u0103tit cu 80 de CAD pe zi pentru muncile de care era nevoie pe \u0219antierul de construc\u021bii. Petric\u0103 se ocupa cu repara\u021bii \u0219i construc\u021bii de case. Vasile era tractorist de meserie \u0219i cred c\u0103 am spus cu aceasta destul de mult despre aspectul fizic \u0219i capacit\u0103\u021bile celui venit dintr-un sat d\u00e2mbovi\u021bean \u00eentr-o metropol\u0103 canadian\u0103. Nici faptul c\u0103 mai fusese \u00een c\u00e2teva r\u00e2nduri, c\u00e2te \u0219ase luni, dup\u0103 cum povestea, prin mai multe \u021b\u0103ri europene \u0219i prin Paris, unde avea o sor\u0103, nu l-au cizelat \u00eentr-un fel. O anume duritate \u0219i chiar m\u00e2rl\u0103nie pe care le observai la Petric\u0103, nu se observau la Vasile. Acesta era un retras, dar la fel de m\u0103rginit. Inevitabil, era \u0219i be\u021biv. Cu o zi \u00eenainte, c\u00e2t eram la spectacolul de la biseric\u0103, el b\u0103use mai mult de o jum\u0103tate de litru de votc\u0103, o jum\u0103tate de vin \u0219i o bere. Avea o be\u021bie obositoare, vorbea mult, vorbea prostii, se l\u0103uda cu deplas\u0103rile lui, \u00eemi explica cum e \u00een Canada la femei, cum le puteai lua pe alese, dintre mai multe care se plimbau \u00eentr-un costum maroniu, cel mai obi\u0219nuit \u0219i originar din lume. A vrut chiar s\u0103 m\u0103 ia \u0219i pe mine \u00eentr-o escapad\u0103. Noroc c\u0103 era a\u0219a de beat, \u00eenc\u00e2t \u00ee\u021bi puteai da seama c\u0103 nu va mai fi mult \u00een picioare.
\nMircea \u0219i Vasile, torpila\u021bi la un moment dat de num\u0103rul paharelor pe care nu le-au dus la ureche, s-au apucat s\u0103 demonteze u\u0219ile frigiderului care, altfel, nu putea s\u0103 \u00eencap\u0103 \u00een noua locuin\u021b\u0103. O parte dintre piesele componente au ajuns \u00een buzunarul lui Vasile, dar altele s-au \u00eempr\u0103\u0219tiat prin locuri care nu mai puteau fi identificate, spre disperarea nepotului Petric\u0103 \u0219i a unchiului George care \u00ee\u0219i vedeau deja stricat\u0103 toat\u0103 m\u00e2ncarea din frigider. De aici o mul\u021bime de repro\u0219uri, vorbe r\u0103stite, apelative diverse, cel mai des \u00eentrebuin\u021bat fiind `be\u021bivilor\u201d \u0219i alte vorbe de acas\u0103 care au impregnat ziua \u0219i a\u0219a destul de tensionat\u0103.
\nPentru c\u0103 nu s-au preg\u0103tit din vreme, de\u0219i \u0219tiau de mult c\u0103 se vor muta, cei ai casei au \u00eenceput s\u0103 \u00eencarce lucrurile de-a valma \u00een camioneta lui Petric\u0103 \u0219i \u00een autoturismul lui George, f\u0103r\u0103 nicio ordine prestabilit\u0103 sau m\u0103car realizat\u0103 \u00een ultimul moment. Se imagina deja un efort imens de rea\u0219ezare la cel\u0103lalt cap\u0103t al drumului. De\u0219i nu ar fi trebuit s\u0103 fie treaba mea, am \u00eenceput \u0219i eu s\u0103 pun m\u00e2na, s\u0103 u\u0219urez de pachete camerele vechii locuin\u021be, ticsite cu boarfe, a\u0219a cum numai rom\u00e2nii \u0219tiu s\u0103 fac\u0103, \u00een timp ce canadienii se disting printr-un dezinteres marcat fa\u021b\u0103 de obiectele ce populeaz\u0103 casa \u0219i care trebuie s\u0103 fie c\u00e2t mai pu\u021bine, numai cele strict func\u021bionale, \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t u\u0219urin\u021ba cu care se mut\u0103 la c\u00e2\u021biva ani m\u0103car, este validat\u0103 prin efortul considerabil mai mic pe care urmau s\u0103-l fac\u0103. \u00cen cazul nostru, ca \u00eentre rom\u00e2ni, aveam s\u0103 ne izbim toat\u0103 ziua de obiecte pe care cu mult mai drag\u0103 inim\u0103 \u0219i folos ar fi trebuit s\u0103 le dirij\u0103m spre lada de gunoi.
\nAm c\u0103rat, am \u00eempins, am dirijat, am cur\u0103\u021bat, am adunat, am rezemat, am echilibrat \u0219i sortat o puzderie de obiecte de toate m\u0103rimile \u0219i utilit\u0103\u021bile. Dac\u0103 priveai prin camere, foarte greu observai c\u0103, \u00een timp, ele se u\u0219urau de obiecte. Lucrul avansa anevoie. Noroc c\u0103 \u00eentre cele dou\u0103 locuin\u021be, era o distan\u021b\u0103 de numai c\u00e2teva str\u0103zi, astfel c\u0103 ma\u0219inile se \u00eentorceau repede.
\nAl\u0103turi de to\u021bi cei enumera\u021bi, la un timp s-a ad\u0103ugat familia M\u00e2ntulescu, numai so\u021bul \u0219i so\u021bia, cei \u00eent\u00e2lni\u021bi la Joseph Bota \u0219i care abia veniser\u0103 de zece zile din Rom\u00e2nia, dar se mutaser\u0103 deja \u00eentr-un apartament \u00eenchiriat.
\n\"\"

\u00centrerup \u0219irul nota\u021biilor de azi, pentru a mai scrie o relatare pentru radio:<\/p>\n

\u201e\u00cen 1 iulie a fost ziua Canadei. La Montreal, ultimul popas \u00een c\u0103l\u0103toria mea artistic\u0103 pe tot teritoriul \u021b\u0103rii frunzei de ar\u021bar, nu am v\u0103zut niciun foc de artificii, nicio manifesta\u021bie strident\u0103. Din contr\u0103, guvernul provinciei Quebec a decretat ziua de 1 iulie drept ziua mut\u0103rilor. O mul\u021bime de localnici, \u00een libertatea aceasta de mi\u0219care ce a devenit o obi\u0219nuin\u021b\u0103 cotidian\u0103, \u00ee\u0219i str\u00e2ng lucrurile, de obicei apeleaz\u0103 la echipe specializate \u00een transferuri de bunuri imobiliare \u0219i \u00ee\u0219i schimb\u0103 domiciliul, fie \u00eentr-un loc care s\u0103 le aduc\u0103 un confort sporit, fie \u00eentr-unul mai apropiat de serviciu.
\nAceast\u0103 relativ\u0103 t\u0103cere de ziua na\u021bional\u0103, schimbarea ocupa\u021biilor specifice s\u0103rb\u0103torii se explic\u0103 prin starea care se \u00eenregistreaz\u0103 de mult timp \u00een estul Canadei, dominat de popula\u021bia vorbitoare de limb\u0103 francez\u0103 care \u00eei consider\u0103 pe englezi ocupan\u021bii care le-au furat drepturile \u0219i i-au supus prin violen\u021b\u0103, \u00een urm\u0103 cu sute de ani. O parte \u00eensemnat\u0103 a popula\u021biei Quebek-ului viseaz\u0103 la separarea teritoriului lor de restul Canadei, vorbitoare de limb\u0103 englez\u0103. P\u00e2n\u0103 \u0219i pl\u0103cu\u021bele de identificare ale autovehiculelor fixeaz\u0103 \u0219i reamintesc aceast\u0103 stare de veghe pe care francezii \u0219i-o impun. P\u00e2n\u0103 de cur\u00e2nd, Parlamentul provinciei a fost dominat de Partidul Quebek-oise, iar aceasta \u2013 spun mul\u021bi localnici – nu a f\u0103cut nimic altceva dec\u00e2t s\u0103 declan\u0219eze numeroase presiuni \u00een vederea separ\u0103rii. Aceast\u0103 atitudine \u00eens\u0103, a determinat sc\u0103derea dramatic\u0103 a investi\u021biilor, scumpirea chiriilor \u0219i alte numeroase dezavantaje pe care noul partid aflat \u00een fruntea provinciei, partidul liberal, va trebui s\u0103 le aib\u0103 \u00een vedere cu prioritate.
\nMonteralul este ora\u0219ul \u00een care locuiesc peste 20.000 de rom\u00e2ni, iar num\u0103rul noilor veni\u021bi este \u00een continu\u0103 \u0219i masiv\u0103 cre\u0219tere. Practic nu este zi s\u0103 nu apar\u0103 noi familii de rom\u00e2ni, a\u0219a c\u0103 unii vorbesc deja de 50.000 de oameni vorbesc limba rom\u00e2n\u0103.
\nAsocia\u021biile rom\u00e2ne\u0219ti din Montreal sunt printre cele mai vechi din Canada. La 70 de km de metropol\u0103, \u00een localitatea Val-David, exist\u0103 un c\u00e2mp rom\u00e2nesc, o suprafa\u021b\u0103 important\u0103 de p\u0103dure, deal \u0219i paji\u0219te, trecut\u0103 \u00een proprietate rom\u00e2neasc\u0103 prin os\u00e2rdia octogenarului dr. Ion \u021a\u0103ranu. Deseori rom\u00e2nii se \u00eent\u00e2lnesc \u00een acest spa\u021biu, poart\u0103 discu\u021bii, asist\u0103 la diverse manifest\u0103ri organizate. Una extrem de interesant\u0103 se preg\u0103te\u0219te acum. Este vorba de seminarul de patrimoniu \u201ePoarta cu dor\u201d ce va avea loc \u00eentre 16 august \u0219i 1 septembrie. Vor exista \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 spectacole folclorice, dezbateri pe tema integr\u0103rii \u0219i o cuprinz\u0103toare expozi\u021bie de carte rom\u00e2neasc\u0103, tablouri, costume populare, sculpturi \u0219i diverse obiecte artizanale confec\u021bionate \u00een mare parte de rom\u00e2nii stabili\u021bi \u00een provincia Quebec. Pe frontispiciul invita\u021biei difuzate deja \u00een vederea \u00eent\u00e2lnirii, stau \u00een\u0219irate c\u00e2teva versuri cu optimist\u0103 semnifica\u021bie:
\n\u201ePoarta s\u0103 \u00een\u0103l\u021b\u0103m,
\nCa pragul s\u0103 fie pas
\n\u0218i pasul s\u0103 fie prag,
\nCa diferen\u021b\u0103 s\u0103 \u00eensemne trecutul
\nDe acolo \u00een Aici.
\nLa NOI,
\nUnde nu ne mai scoate nimeni din \u021b\u00e2\u021b\u00e2ni,
\nS\u0103 INTR\u0102M,
\nTot pe loc, pe loc, pe loc,
\nCa s\u0103 fie,
\nS\u0103 r\u0103sar\u0103 omenie.\u201d<\/p>\n

Din Montreal, pentru Radio T\u00e2rgu Mure\u0219, Adrian Munteanu<\/strong>
\n\"\"

Acum continui cu evenimentele zilei de 30 iunie.
\nCu c\u00e2t orele se scurgeau printre participan\u021bii la mutare, cu at\u00e2t se legau \u0219i se dezmembrau ni\u0219te discu\u021bii, se r\u00e2dea din orice lucru banal, din necesitatea de a \u00eenviora atmosfera dominat\u0103 de munc\u0103. Pe la ora 13, pentru c\u0103 gazdele nu d\u0103deau niciun semn c\u0103 ar face vreun gest de onorare a muncitorilor ocazionali, Vasile a luat o sticl\u0103 goal\u0103 de 2 l \u0219i \u00een cinci minute s-a \u00eentors cu ea plin\u0103 cu bere, pl\u0103tit\u0103 din banii lui. Din acest moment opera\u021biunea avea s\u0103 se repete cu mai mult\u0103 vigoare, la intervale din ce \u00een ce mai scurte. Am b\u0103ut berea \u0219i a umplut sticla \u00eenc\u0103 o dat\u0103 Vasile. Apoi Mircea. Spre dup\u0103 mas\u0103, domnul George i-a comandat lui Vasile s\u0103 \u00eencarce gr\u0103tarul ca s\u0103 poat\u0103 face ceva pe el la noua locuin\u021b\u0103. Vasile a \u00een\u021beles c\u0103 trebuie s\u0103 pun\u0103 ceva pe gr\u0103tar la fa\u021ba locului, a\u0219a c\u0103, \u00eentr-o clip\u0103, a devalizat frigiderul de dou\u0103 pungi de c\u00e2rna\u021bi pe care i-a pus pe jar. La zece minute, c\u00e2rna\u021bii sf\u00e2r\u00e2iau, spre disperarea domnului George care-\u0219i dorise s\u0103 am\u00e2ne c\u00e2t mai mult opera\u021biunea. I-a \u0219i spus acest lucru lui Vasile, iar acesta a r\u0103mas stupefiat. Cum s\u0103 cari gr\u0103tarul cu totul \u0219i apoi s\u0103 pr\u0103je\u0219ti ceva, c\u00e2nd aveai gr\u0103tarul la \u00eendem\u00e2n\u0103 \u0219i puteai rezolva totul la fa\u021ba locului? Ca s\u0103 nu mai punem la socoteal\u0103 c\u0103 ora \u00eenaintat\u0103 f\u0103cea ca p\u00e2ntecele tuturor celor prezen\u021bi s\u0103 scoat\u0103 triluri de ner\u0103bdare. Pe aceast\u0103 tem\u0103, Vasile avea s\u0103 aib\u0103 \u00een cursul zilei numeroase izbucniri. Cum s\u0103 i se spun\u0103 lui un lucru si apoi s\u0103 nu se recunoasc\u0103 ce i s-a spus \u0219i s\u0103 fie apostrofat pentru executarea comenzii?
\n\u00cen toiul muncii, Petric\u0103 s-a \u00eembufnat de c\u00e2teva ori c\u0103 se bea bere \u0219i nu se munce\u0219te. S\u0103 nu fi realizat c\u0103 berea era cump\u0103rat\u0103 nu din banii beneficiarilor, ci a celor veni\u021bi s\u0103-i ajute?
\nVasile a g\u0103sit, la un moment dat, o sticl\u0103 de vin ro\u0219u, plin\u0103 pe trei sferturi. A disp\u0103rut pentru scurt timp \u0219i a revenit cu sticla goal\u0103. Evident, \u00een form\u0103 bahic\u0103 corespunz\u0103toare. A fost greu de oprit. Vorbea mult, vorbea tare, \u00ee\u0219i amintea mereu c\u0103 i s-a cerut o treab\u0103 \u0219i apoi a fost certat pentru execu\u021bia ei.
\nSpre orele 21 lucrul era aproape terminat. S-au str\u00e2ns destui saci cu gunoaie, depozita\u021bi \u00eentr-un col\u021b al gr\u0103dinii. Campionii lucrului serios f\u0103cut erau Ioan M\u00e2ntulescu \u0219i C\u0103t\u0103lin, inepuizabil.
\nC\u00e2rna\u021bii se m\u00e2ncaser\u0103 din mers \u0219i f\u0103r\u0103 p\u00e2ine, de care nu s-a \u00eengrijit gazda. \u00centreaga adunare p\u0103rea constituit\u0103 pe principiul de a se servi fiecare f\u0103r\u0103 s\u0103 mai cear\u0103 voie. Economia \u00een capitalism, mult mai dur\u0103 \u0219i ea \u0219i lipsit\u0103 de generozitatea cu care eram obi\u0219nuit.
\nPe la ora 23 a venit r\u00e2ndul, \u00een sf\u00e2r\u0219it, transport\u0103rii e\u0219afodajului de bare metalice cu care Petric\u0103 \u00ee\u0219i ridica schelele. Odat\u0103 cu ultimul transport, am urcat \u0219i eu \u00een ma\u0219in\u0103. Bagajele mele le expediasem de mult \u0219i eram \u00eengrijorat de soarta lor, de locul \u0219i modul \u00een care au fost aruncate. Din fericire, \u00een noua cas\u0103 le-am descoperit \u00een bune condi\u021bii. Noua cas\u0103 e un conglomerat de trei apartamente. Unul la parter, cu patru camere plus patru la subsol \u0219i dou\u0103 la primul etaj \u00eenchiriate pentru 325 de CAD pe lun\u0103. Camerele nu sunt grozav de mari, dar au fiecare intrare separat\u0103 de pe un hol. Au r\u0103mas la locul lor lustrele \u0219i, evident, mobila de buc\u0103t\u0103rie. Lucrul care nu mi-a pl\u0103cut a fost curtea mic\u0103, ocupat\u0103 imediat, \u00eentr-o parte, de fiarele lui Petric\u0103, \u0219i faptul c\u0103 din \u0219irul de blocuri din fa\u021b\u0103 se putea privi ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een curtea ta. Intimitatea at\u00e2t de dorit\u0103, cel pu\u021bin de mine, se pierdea.
\nS-a organizat, \u00een sf\u00e2r\u0219it, la botul calului o mic\u0103 \u0219i ultim\u0103 gustare. A ajuns c\u00e2te un mic \u0219i un c\u00e2rnat minuscul la fiecare. S-au scos \u0219i dou\u0103 sticle de vin pe care b\u0103utorii grupului le-au golit repede.
\n\"\"

Adrian MUNTEANU POVE\u015eTI F\u0102R\u0102 SF\u00c2R\u015eIT – jurnal de c\u0103l\u0103torie artistic\u0103 \u00een Canada – Episodul 18 Luni, 30 iunie 2003, Montreal<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15602"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=15602"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15602\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":15607,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15602\/revisions\/15607"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=15602"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=15602"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=15602"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}