{"id":15543,"date":"2021-08-12T11:26:40","date_gmt":"2021-08-12T08:26:40","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=15543"},"modified":"2021-08-12T11:29:19","modified_gmt":"2021-08-12T08:29:19","slug":"spatii-culturale-nr-77-11","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=15543","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 77 (11)"},"content":{"rendered":"

Mihai VINTIL\u0102<\/strong>
\n\"\"

De pe treptele lui Viorel Coman <\/strong><\/p>\n

Viorel Coman este un om cu un stil literar aparte. Dup\u0103 ce de ani de zile a fost profesor de limba \u0219i literatura rom\u00e2n\u0103, inspector de specialitate \u0219i inspector general iar mai apoi implicat \u00een diverse forme \u00een func\u021bii politice, revine la punctul care \u00eel reprezint\u0103 cel mai bine \u0219i anume scrisul. Av\u00e2nd un doctorat \u00een opera lui F\u0103nu\u0219 Neagu, nu se poate desprinde de limbajul care l-a f\u0103cut cunoscut publicului. Scrie elevat, cu o siguran\u021b\u0103 uneori dezarmant\u0103, cu unele accese f\u0103nu\u0219iene care \u00eei creioneaz\u0103 acest stil propriu. Scrisul s\u0103u respir\u0103 aerul din bibliotecile pe care le-a citit.
\n\u00cen anul pandemic 2019 apare la editura br\u0103ilean\u0103 Istros a Muzeului Br\u0103ilei un volum, mai altfel, intitulat Pe trepte. De ce \u00eel consider mai altfel fa\u021b\u0103 de restul c\u0103r\u021bilor sale? \u00cen primul r\u00e2nd pentru c\u0103 nu are o \u021bint\u0103 vizibil\u0103, direct\u0103, precum c\u0103r\u021bile de p\u00e2n\u0103 la el. \u00cen al doilea r\u00e2nd pentru c\u0103 nu este unitar ca structur\u0103 \u0219i \u00een al treilea r\u00e2nd pentru c\u0103 din punct de vedere temporal avem de-a face cu o reac\u021bie, \u00een volum, la mult timp dup\u0103 ce faptele s-au consumat istoric.
\nM-am \u00eentrebat adesea ce resort interior m\u00e2n\u0103 un scriitor \u00een a da un titlu c\u0103r\u021bii sale. Am descoperit c\u0103 uneori titlul este bine ales, alteori gre\u0219it pus \u0219i nu \u00eembrac\u0103 cartea cum se zice. Avem \u0219i titluri ticluite de un angajat al editurii specializat \u00een aceast\u0103 munc\u0103 \u0219i care urm\u0103re\u0219te doar maximizarea v\u00e2nz\u0103rilor \u0219i deci profitul editorial. \u00cen acest caz nu cred c\u0103 ne \u00eent\u00e2lnim cu niciuna din aceste situa\u021bii. Cred c\u0103 este de fapt, un titlu, mult mai profund dec\u00e2t pare la prima vedere. Acest Pe trepte se refer\u0103 la treptele cunoa\u0219terii pe care fiecare din noi urc\u0103m pentru a ne des\u0103v\u00e2r\u0219i ca oameni iar \u00een acest caz ca scriitor. Viorel Coman scrie aceast\u0103 carte de pe treptele sc\u0103rii sale de valori, din v\u00e2rful acesteia unde, a ajuns, dup\u0103 mult\u0103 trud\u0103. De\u0219i pare plat, titlul este, privit din aceast\u0103 perspectiv\u0103, unul mult mai bun.
\nCompus\u0103 din trei p\u0103r\u021bi, inegale ca valoare \u0219i ca \u00eentindere, cartea lui Viorel Coman cuprinde eseuri care au v\u0103zut lumina tiparului \u00een diverse publica\u021bii \u00eentr-un interval de timp nespecificat dar detectabil atunci c\u00e2nd le citim. Ar fi fost cred, mult mai util pentru cititor, informa\u021bia cu privire la data apari\u021biilor \u0219i a publica\u021biilor. Nu de alta dar, cititorul, \u0219i-ar fi f\u0103cut o p\u0103rere complet\u0103 asupra argumenta\u021biilor \u0219i le-ar fi putut pune \u00een contextul \u00een care s-au f\u0103cut. Lipsa acestor informa\u021bii este o sc\u0103dere a volumului dar cred c\u0103 a fost inten\u021bionat\u0103 pentru a da o imponderabilitate temporal\u0103 \u021bin\u00e2nd cont c\u0103 unele eseuri sunt vechi \u0219i acum au fost doar recuperate.
\nLa \u0218coala Europist\u0103 este o colec\u021bie de opinii care respir\u0103 de pe pozi\u021biile unui profesor cu rezultate. Terminarea acestei p\u0103r\u021bi cu un interviu este total deplasat\u0103 iar cele cinci pagini ar fi putut lipsi.
\nAvatarurile Eminescianismului este partea de for\u021b\u0103 a acestui volum. Avem o argumenta\u021bie bine sus\u021binut\u0103, uneori pozna\u0219\u0103 dar plin\u0103 de bun sim\u021b. Este motivul pentru care ar trebui s\u0103 citi\u021bi cartea. Din punct de vedere al \u00eentinderii este cel mai consistent iar din punct de vedere al pozi\u021biilor foarte articulat \u0219i coerent.
\nEuropa Mon Amour, partea de final, este o colec\u021bie de opinii despre Europa, globalizare \u0219i locul rom\u00e2nilor \u00een toat\u0103 aceast\u0103 lume de azi. Se vede aici o construc\u021bie logic\u0103 bazat\u0103 doar pe pozi\u021biile unui umanist, f\u0103r\u0103 influen\u021be din lumea \u0219tiin\u021belor exacte. Or aceste influen\u021be ar fi pozi\u021bionat autorul nostru mult diferit.
\nAm scris c\u0103 stilul lui Viorel Coman are accese f\u0103nu\u0219iene. S\u0103 d\u0103m exemple. Vorbind despre criza valorilor scrie: E \u00eenv\u0103lm\u0103\u0219eal\u0103 \u0219i smog. S-ar zice c\u0103 e o traum\u0103 na\u021bional\u0103 a gustului. Este abuzat cultural de fel de fel de ziari\u0219ti prip\u0103\u0219i\u021bi prin cotloanele unor reviste \u00eenver\u0219unate, hr\u0103nindu-se din negare, porni\u021bi voinice\u0219te la cosit de statui, m\u00e2ndri cu chiot de miri\u0219tea de socluri ce r\u0103m\u00e2ne \u00een urma lor.
\nScriind despre globalizare \u0219i schimb\u0103rile sale: Ca un za\u021b \u00een memorie s-au depus lent, dar sigur cuvinte noi ce \u00ee\u0219i fac culcu\u0219 semantic: tranzi\u021bie, corup\u021bie, exil, clonare, diaspor\u0103, s\u0103r\u0103cie, reform\u0103, hot-dog, separatism, integrare, drog, SIDA, emigrare, demagogie, grip\u0103… Un adev\u0103rat dic\u021bionar cu geometrie variabil\u0103. Dac\u0103 vom privi cu aten\u021bie fiecare dintre ultimii lu\u0219trii, vom remarca teribila dinamic\u0103 a fondului principal de cuvinte politice.
\nPunct\u00e2nd apoi o concluzie cum numai un scriitor o putea pune: Principalul e c\u0103, \u00een fuga condeiului, am stat pu\u021bin de vorb\u0103 cu greierul din vatra g\u00e2ndului, cum ar spune poetul…
\nInventatul interviu cu Eminescu \u0219i concluzia lui, arat\u0103 puterea de crea\u021bie \u0219i mai ales de vis a lui Viorel Coman. Sunt pagini memorabile. Dac\u0103 nu ar fi fost critic literar cred c\u0103 ar fi ajuns un mare romancier: Mi-a \u00eentins m\u00e2na mare, cu degete albastre \u0219i am ie\u0219it. \u00cen urm\u0103 u\u0219a s-a \u00eenchis \u00eencet, ca o carte. Sc\u00e2r\u021b\u0103itul u\u0219or al sc\u0103rilor dezvolta acum alt semn. M-am l\u0103sat cuprins de ora\u0219ul furnicar. \u00cen jur, Lipscaniul cu larma lui vesel\u0103…
\nPe l\u00e2ng\u0103 lucrurile remarcate mai sus am g\u0103sit \u0219i eseuri care puteau lipsi precum cel despre Muzeul Educa\u021biei sau interviul propriu de care am f\u0103cut vorbire.
\nUneori, neactualizarea informa\u021biei, poate st\u00e2rni ilaritate a\u0219a cum avem la pagina 49 c\u00e2nd autorul ne vorbe\u0219te de costul unui kilogram de ardei ca fiind de 8000 de lei. Pentru un cititor din 2019 sau de dup\u0103 data de apari\u021bie a c\u0103r\u021bii este de ne\u00een\u021beles. Nici pentru noi nu este de \u00een\u021beles av\u00e2nd \u00een vedere faptul c\u0103 reforma monetar\u0103 prin care s-a trecut la leul greu a avut loc \u00een anul 2005! O alt\u0103 sc\u0103pare este la pagina 153 unde se vorbe\u0219te de propunerea f\u0103cut\u0103 de Nicolae Manolescu ca anul 2017 s\u0103 fie recunoscut ca fiind Anul Maiorescu. La apari\u021bia volumului informa\u021bia aceasta era veche deja de doi ani \u0219i o not\u0103 \u00een josul paginii ar fi rezolvat problema. F\u0103r\u0103 preciz\u0103rile de rigoare, sc\u0103p\u0103rile de genul acesta sunt sup\u0103r\u0103toare \u0219i dau volumului o not\u0103 de ne\u00eengrijit.
\nDac\u0103 ar fi fost dup\u0103 mine, cu mica mea experien\u021b\u0103 de editor, a\u0219 fi publicat doar mijlocul acestei c\u0103r\u021bi. Cred \u00eens\u0103 c\u0103 cele 124 de pagini minunat construite, argumentate \u0219i pe alocuri p\u0103tima\u0219e nu au fost suficiente pentru editur\u0103 care aduc\u00e2nd alte dou\u0103 p\u0103r\u021bi drept complet\u0103ri, a denaturat pu\u021bin mesajul coerent de la mijloc.
\nVolumul beneficiaz\u0103 de o copertare didacticist\u0103 care strune\u0219te focul interior, mai ales cel care iese din paginile despre Eminescu \u0219i lupta pentru p\u0103strarea pozi\u021biei \u0219i a locului s\u0103u \u00een literatura \u0219i con\u0219tiin\u021ba rom\u00e2neasc\u0103.
\nAvem o carte unde argumenta\u021bia curge frumos, unde cuvintele \u00ee\u0219i g\u0103sesc locul potrivit \u0219i unde putem sim\u021bi printre r\u00e2nduri cum vin dinspre autor valuri \u0219i valuri de titluri, citate sau aluzii, pentru a alimenta o limb\u0103 rom\u00e2n\u0103 bine strunit\u0103 \u0219i pus\u0103 folositor la munc\u0103.<\/p>\n

*Viorel Coman<\/strong>, Pe trepte, Br\u0103ila<\/em>, editura Istros a Muzeului Br\u0103ilei Carol I, 2019, 220 pagini.<\/p>\n


\nVasile Dan MARCHI\u0218<\/strong>
\n\"\"

\u00ceNCERCAREA CEA MAI GREA<\/strong><\/p>\n

S-a constituit un certificat medical a Limbii rom\u00e2ne
\nVirusul care a dus la sc\u0103derea f\u0103r\u0103 precedent
\na imunit\u0103\u0163ii verbelor,
\na impus si retragerea din uz
\na unor substantive \u015fi atribute
\nr\u0103m\u00e2n\u00e2nd a fi expuse spre o larg\u0103 circula\u0163ie
\ndoar suspinele: a,e,i,o,u,\u0103
\ndar \u015fi acestea fiind luate ca datorii f\u0103r\u0103 acoperire,
\nprin care gura mea p\u0103rea un spital de cuvinte…
\nS-a constatat c\u0103 suspinele sunt imune la acest virus
\n\u00eens\u0103 nu se poate \u015fti exact care este suspin curat
\ndeoarece iubirea este \u00een unele cazuri \u00een\u015fel\u0103toare
\nsau reprodus\u0103 de unii sub form\u0103 de simulare…
\nS-a mai constatat c\u0103 \u015fi bocetele sunt imune la acest flagel
\n\u00eens\u0103 nu se poate \u015fti care este bocet curat
\ndeoarece numai pentru cel numit oficial bocitor
\neste obligatoriu pl\u00e2nsul
\n\u015fi actorilor care simul\u00e2ndu-l prin nostimul lor mod
\nproduc hohote de r\u00e2s spectatorilor…
\nCele o sut\u0103 de substantive \u015fi verbe
\ndeta\u015fate \u00een posturile de supraveghere a gramaticii
\ngreu pot suplini virgula disp\u0103rut\u0103 ce a separat pe om de Dumnezeu…
\n\u00cen locul semnelor de punctua\u0163ie
\nGramatica are cearc\u0103ne \u015fi riduri…<\/p>\n


\nEmil NICULESCU<\/strong>
\n\"\"

\u201eDAC\u0102 NU E POET M\u0102CAR E DOMN\u201d<\/strong><\/p>\n

Un Ianus bifrons, \u00een percep\u021bia lui Ioan Holban, este Theodor – George Calcan, prin Amneziile doamnei Voltaire (cuvinte \u00eenso\u021bitoare de Ioan Holban \u0219i Marian Dr\u0103ghici, Editura \u201eJunimea\u201d, 2020, 164 p.), cel viz\u00e2nd postmodernismul pe de o parte \u0219i avangardismul \/ expresionismul pe cealalt\u0103.
\n\u00cencerc\u0103m s\u0103 rostuim pe c\u0103pr\u0103riile \/ categoriile amintite aceast\u0103 a \u0219asea carte a poetului acoperind peste treizeci de ani de la debut (\u201eStatui albastre\u201d, Editura \u201eLitera\u201d, 1987).
\nMemorabile r\u0103m\u00e2n \u00een Amneziile doamnei Voltaire c\u00e2teva arte poetice: C\u00e2nd un poet zguduie gratia\/ El nu poate s\u0103-\u021bi spun\u0103 nimic\/ Dar astfel \u00eenva\u021b\u0103\/ Cum s\u0103 se poarte cu\/ Harfa (Umbra \u0219i harfa), un portret (\u00cen c\u0103utarea poeziei adev\u0103rate\/ El \u0219i-a tr\u0103it via\u021ba\/ Experimental\/ Sf\u00e2r\u0219ind prin a ne preda\/ Lungi lec\u021bii de lini\u0219te\/ Des\u0103v\u00e2r\u0219it\u0103 -Tu fii de bronz), unele auto-soma\u021bii – \u00centemeiaz\u0103-\u021bi o insul\u0103\/ Cu viziuni proprii\/ Chiar dac\u0103 sunt \u00een deriv\u0103\/ Nu-l uita pe Tucidide\/ \u0218i nu-l tr\u0103da pe Homer\/ \u0218i nu-l maimu\u021b\u0103ri pe Shakespeare (\u201eSchi\u021b\u0103 de proiect pentru o pia\u021b\u0103 persan\u0103\u201d).
\nRevine cu preciz\u0103ri privind m\u0103sura, cu reflexe canettiene \u0219i precau\u021bii cumva logopedice: Dac\u0103 e\u0219ti poet adev\u0103rat\/ Fere\u0219te-te de lumea obi\u0219nuit\u0103\/ De faptul \u0219i gestul\/ la \u00eendem\u00e2na oricui\/ (…) Uit\u0103-te la tot \u0219i la toate\/ Cu orbitele goale\/ Ca Sfinxul\/ Vorbe\u0219te rar \u0219i c\u00e2t mai\/ Lini\u0219tit cu putin\u021b\u0103 (\u201eVorbe\u0219te rar\u201d).
\nO alt\u0103 art\u0103 poetic\u0103 e destul de \u201esinceritate\u201d riscant\u0103: Delirul moroc\u0103nos m-am silit s\u0103-l \u00eenv\u0103\u021b\/ La o \u0219coal\u0103 \u0219i la o cot\u0103 mult mai \u00eenalt\u0103 (\u00cenal\u021b capul \u0219i merg pe malul Senei p\u00e2n\u0103 t\u00e2rziu c\u0103ut\u00e2nd c\u00e2teva semne). \u00cen aceea\u0219i (deraiant\u0103) linie, desprindem: Nu po\u021bi fi liber\/ Spun\u00e2nd tot ce vrei\/ Po\u021bi fi liber spun\u00e2nd\/ Ceea ce trebuie spus (\u201eCu miros de s\u0103pun \u0219i ro\u0219cove, sensul \u0219amanic sf\u00e2\u0219ie norul fantast\u201d); titlul nu este prea lung \u00een compara\u021bie cu textul pe care-l anun\u021b\u0103 (cuprins \u00eentre paginile 101-107).
\nRitmuri severe (Durerea celor deceda\u021bi\/ \u00cen Decembrie), Peste mormintele lor (Nu putem trop\u0103i\/ \u0218i nici aplauda cu putere\/ Putem \u00eens\u0103 striga:\/ Jos vechiul regim,\/ Jos vechiul jargon\/ Jos vechea nomenclatur\u0103), \u201ePatimile dup\u0103 Matei\u201d ( V\u0103 spun:\/ C\u0103 dac\u0103 vine vorba\/ De revolu\u021bie\/ De num\u0103rul mor\u021bilor\/ Al celor r\u0103ni\u021bi, mutila\u021bi.\/ Disp\u0103ru\u021bi sau umili\u021bi\/ Pentru a-i trece \u00een c\u0103r\u021bi\/ Nu e nevoie s\u0103 lupt\u0103m\/ Cu arma \u00een m\u00e2n\u0103), \u201eO \u021bar\u0103 pustie\u201d (Exist\u0103 o \u021bar\u0103 de vorbe\/ \u00cen care v\u00e2ntul \u021bine loc\/ De drapel\/ B\u0103t\u00e2nd cu oarecare putere\/ Sunt o gr\u0103mad\u0103 de pl\u0103ci comemorative). Decembrie e luna cea mai crud\u0103 (Nimeni nu cunoa\u0219te \u00eenc\u0103\/ Numele celor ce au tras), \u201eConfesiuni despre neant\u201d (Ora\u0219ul mu\u0219cat de revolt\u0103\/ De s\u00e2ni \u0219i de urechi\/ Ca o curv\u0103\/ cu dragostea tremur\u00e2nd\/ \u0218i \u00eengrop\u00e2nd cadavrele palide\/ Sub d\u0103r\u00e2m\u0103turi-recviemuri, uneori, destul de pedestre, c\u00e2nd nu ap\u0103sat expresioniste
\nExpresionist\u0103 poate a fi o nota\u021bie de pe vremea strict contemporanei pandemii: Moartea \u00eenmul\u021bindu-se repede\/ Ca mu\u0219tele vara\/(…) A a\u021bipit adormit (sic?) cimitirul… Prin conducta ora\u0219ului aproape mort\/ Curge oniric\/ Intermitent \u0219i fetid\/ c\u00e2nd g\u00e2rla Kant\/ C\u00e2nd p\u00e2r\u00e2ul Lethe (\u201ePr\u00e2nz frugal cu Hieronymus Bosh\u201d).
\nUnele versuri compun imagini de hilar panopticum: Robespierre f\u0103r\u0103 cap\/ Arat\u0103 groaznic \u0219i \u00eenfrico\u0219at (\u201eLacrima spiritului\u201d).
\nUn omagiu delicat al c\u0103r\u021bii, borgesian, a\u0219 zice, prin contaminare cu textele calcaniene, se poate citi uneori: sentimentul profund\/ \u0219i presim\u021birea acut\u0103\/ C\u0103 via\u021ba exist\u0103 \u00een c\u0103r\u021bi\/ Fericirea exist\u0103 \u00een c\u0103r\u021bi\/ \u0218i-i posibil\/ Aici, undeva, pretutindeni (\u201eDespre spaima civilizat\u0103 \u0219i fericirea din c\u0103r\u021bi\u201d)
\nO sum\u0103 de metafore genitivale paraziteaz\u0103 textele \u0219i, din aceast\u0103 gam\u0103 \u00een\u0219ir\u0103m: pov\u00e2rni\u0219ul abrupt al candorii, alveolele str\u0103daniei \u2013 \u201eChipul f\u0103ptura \u0219i spaima\u201d, calul sur\u00e2sului, fachirul gloriei \u2013 \u201eCupol\u0103 r\u0103sturnat\u0103 pe maidan\u201d; ar fi de amintit \u0219i vecin\u0103t\u0103\u021bile mult prea primejdioase: \u0219inele c\u0103ii ferate, ultimul tren \u00eentr-o gar\u0103, trenul vie\u021bii, gara ora\u0219ului (\u201eFotografiile sunt umbre locuite\u201d).
\nNu este sigur c\u0103 degeaba ni-s curate m\u00e2inile\/ dac\u0103 nu putem face curat sufletul (\u201eSp\u0103l\u0103toreas\u0103 r\u00e2z\u00e2nd\u201d), bate \u0219aua s\u0103 priceap\u0103 Pilat din Pont.
\nO m\u00e2hnire lumeasc\u0103 r\u0103zbate din privirea de peste um\u0103r, oglinda retrovizoare d\u0103 \u00een vileag sc\u0103derile amicilor din tinere\u021bea (de pe l\u00e2ng\u0103 Dur\u0103u?): f\u0103\u021b\u0103rnicia prietenilor\/ pare s\u0103 n-aib\u0103 nimic comun\/ cu \u00eent\u00e2mpl\u0103toarele mele cuget\u0103ri\/ despre m\u00e2ndrie moral\u0103 \u0219i \u00eencredere reciproc\u0103\/ \u00een adolescen\u021b\u0103 unii din ei t\u0103iau castanii ora\u0219ului\/ \u00een vreme ce al\u021bii ardeau \u00een parcuri pustii\/ luciferina (\u201eLuciferina\u201d).
\nC\u00e2nd \u00eencearc\u0103 s\u0103 clasicizeze, chiar parodic, rezultatele sunt pe m\u0103sura rimelor: granit \/ infinit, m\u0103iastr\u0103 \/ sihastr\u0103, piept \/ de\u0219tept \u0219i, \u00een fine, granit \/ vr\u0103jit.
\n\u00cencolo, sunt invoca\u021bi numai scriitori de o anume cot\u0103: Ovidiu, Silvia Plath, Mario Vargas Llosa, Yeats, Auden, Beckett, Cioran, Shakespeare, Baudelaire, Paul Celan, Nabokov. Lume bun\u0103. \u201eElec\u021biuni subiective\u201d, cum \u00ee\u0219i boteza \u0218erban Foar\u021b\u0103 a o carte de eseuri. P\u00e2n\u0103 acum zece ani, \u0219i Theodor-George Calcan a locuit l\u00e2ng\u0103 Cetatea Neam\u021bului, cum afl\u0103m din man\u0219eta c\u0103r\u021bii, este membru fondator al Funda\u021biei \u201eIon Creang\u0103\u201d din T\u00e2rgu-Neam\u021b. O lacun\u0103 destul de \u00e0 la Caragiale. Ni\u0219te didahii, ce par a fi adresate discipolilor, ar putea veni \u00een siajul alegerilor sale: Nu trebuie s\u0103 ne \u00eenso\u021bim\/ Dec\u00e2t cu cei inconfundabili\/ \u00cen iubire ca \u0219i \u00een ur\u0103 (\u201eVia\u021ba public\u0103 \u0219i proprietatea particular\u0103\u201d).
\nM\u00e2hnit de statutul pe care \u00eel are, la \u00eenceput de nou mileniu, literatura, d\u0103 dezlegare venera\u021biilor viitoare: Statuile noastre\/ Vor fi de fum\/ Vor putea s\u0103 se \u00eenal\u021be la cer\/ (…) Uita\u021bi de noi,\/ De genera\u021bia noastr\u0103\/ Una e strada\/ \u0218i alta e calea pe care\/ S\u0103 merge\u021bi\/ Tr\u0103i\u021bi ca oamenii\/ Uita\u021bi de noi (\u201eUmbra de piatr\u0103\u201d). Care nu se \u0219tie, \u00een atari conjuncturi, de vor ajunge la \u201eandrisant\u201d.
\nAutorul apar\u021bine unei lumi privilegiate, alta dec\u00e2t aceea obi\u0219nuit\u0103, remarc\u0103 Marian Dr\u0103ghici, aceea \u201e\u00een care p\u00e2n\u0103 \u0219i ultimul poet este un domn al Poeziei, deci o lume \u00een care \u0219i ultimul poet dac\u0103 nu e poet m\u0103car e domn\u201d.<\/p>\n


\nGheorghe SIMON<\/strong><\/p>\n

POEZIA<\/strong><\/p>\n

Poezia e r\u0103spuns bun la toate
\nla ce va fi fost s\u0103 fie
\nun fel de rai
\n\u00een care singur fiind
\nnu ai cum s\u0103 locuie\u015fti
\ndec\u00eet \u00eembl\u00eenzindu-\u0163i numele
\ncu cineva pe care \u00eenc\u0103 nu-l cuno\u015fti.<\/p>\n

Poezia e clipa de acum
\n\u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit\u0103
\n\u00een fa\u0163a unui sobor
\ncutremurat de ispit\u0103
\nde g\u00eenduri migratoare
\n\u00een sufletul perindat
\nca o ninsoare.<\/p>\n

Poezia e contemplare
\ncum se \u00eent\u00eempl\u0103
\nc\u00eend r\u0103m\u00eei doar cu sine
\n\u015fi nu te vede nimeni.<\/p>\n

Respiri tot mai rar
\ncum nu e \u00eenchipuire
\n\u015fi nici virtual
\nVerb tres\u0103rind
\n\u00eentruchipat \u00een altar.<\/p>\n

Cum doar \u00een copil\u0103rie
\nsemne oculte
\nnumindu-le
\ntresar deodat\u0103
\n\u015fi din matca lor
\npar s\u0103 te asculte.<\/p>\n


\nNina-Elena PLOPEANU<\/strong>
\n\"\"

Conversa\u021bii \u00een oglind\u0103 cu Mircea Eliade de Petre Isachi<\/strong><\/p>\n

Volumul cu titlul de mai sus este un roman polifonic ap\u0103rut \u00een 2021 la Rovimed Publisher. Conceperea \u0219i scrierea sa a constituit un act de mare curaj \u0219i, \u00een acela\u0219i timp, o dovad\u0103 de elitism cultural. Din partea mea, este o mare \u00eendr\u0103zneal\u0103 s\u0103 \u00eencerc s\u0103 p\u0103trund tainele acestei scriituri, s\u0103-mi pun \u00eentreb\u0103ri despre ceea ce a \u00eencercat s\u0103 fac\u0103 Petre Isachi \u0219i s\u0103 m\u0103 bucur c\u0103 pot s\u0103 g\u0103sesc r\u0103spunsuri. Faptul c\u0103 a ajuns la mine aceast\u0103 carte este un mare noroc. De fapt dedica\u021bia sun\u0103 a\u0219a: \u201eProfesorului dr. Petrache Plopeanu cu aleas\u0103 pre\u021buire pentru poezia erudi\u021biei \u0219i erudi\u021bia poeziei\u201d. Cum adresantul a avut alte proiecte de dus la bun sf\u00e2r\u0219it, am zis c\u0103 ar fi bine s\u0103 o citesc eu mai \u00eent\u00e2i. S-a \u00eent\u00e2mplat un adev\u0103rat miracol. Cartea m-a captivat \u0219i m\u2013a f\u0103cut s\u0103 m\u0103 simt confortabil printre cele patru sute cincizeci de pagini \u0219i s\u0103-mi amintesc de faptul c\u0103 am fost o elev\u0103 de liceu silitoare, absolvent\u0103 a sec\u021biei de filologie-istorie, o student\u0103 la fel de bun\u0103 la facultatea de istorie-filozofie \u0219i profesoar\u0103 exigent\u0103 cu sine. Ca s\u0103 cite\u0219ti \u201eConversa\u021bii \u00een oglind\u0103 cu Mircea Eliade\u201d trebuie s\u0103 ai un nivel cultural care s\u0103-\u021bi permit\u0103 o asemenea performan\u021b\u0103, deoarece romanul se adreseaz\u0103 \u201ecititorului care vrea s\u0103 se delecteze cu jocul ielelor, \u00eei place s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103 polemic, iube\u0219te cunoa\u0219terea ce \u021bine de lumea invizibil\u0103, este interogativ\u201d. Problematica romanului este deosebit de complex\u0103 \u0219i necesit\u0103 o abordare pluridisciplinar\u0103 \u0219i interdisciplinar\u0103, o exegez\u0103 aprofundat\u0103 care s\u0103-i pun\u0103 \u00een eviden\u021b\u0103 valoarea. Eu nu-mi propun dec\u00e2t s\u0103 atrag aten\u021bia asupra unor aspecte generale care s\u0103 incite curiozitatea cititorului.
\nLa prima vedere, termenul polifonic are leg\u0103tur\u0103 mai mult cu muzica dec\u00e2t cu literatura. El desemneaz\u0103 un tip de muzic\u0103 bazat pe \u00eembinarea armonic\u0103 a mai multor linii melodice care, de\u0219i \u00ee\u0219i p\u0103streaz\u0103 individualitatea, creeaz\u0103 o armonie perfect\u0103. A fost preluat \u0219i transpus \u00een literatur\u0103 de lingvistul rus Mihail Bahtin care, pornind de la opera lui Dostoievski, face deosebirea \u00eentre o polifonie compozi\u021bional\u0103 (alternarea de planuri narative, urm\u0103rirea personajelor \u00een func\u021bie de mediile frecventate) \u0219i o polifonie ideologic\u0103 (o pluralitate de cuno\u0219tin\u021be, de voci independente, fiecare cu universul propriu, cu propria subiectivitate diferit\u0103 de cea a autorului). Mare interes pentru dialog \u0219i pentru implica\u021biile lui existen\u021biale au manifestat \u0219i al\u021bi teoreticieni ai lingvismului precum Martin Bauber, Frans Rosenzweig, Gabriel Marcel, Karl Jaspers etc. De fapt polifonia dialogic\u0103, ai c\u0103rei germeni s-au n\u0103scut din dialogul socratic, constituie una din caracteristicile romanului modern \u0219i presupune ca \u00een structura compozi\u021bional\u0103 accentul s\u0103 fie pus pe discurs \u0219i nu pe fapte, iar lucrul acesta se poate face prin raportare la filozofie, logic\u0103, psihologie, istorie, mitologie \u0219i alte \u0219tiin\u021be sau arte.
\nCompozi\u021bia unitar\u0103 a romanului este structurat\u0103 pe capitole \u0219i subcapitole. Fiecare dintre acestea este prefa\u021bat de un motto, apar\u021bin\u00e2nd unei personalit\u0103\u021bi consacrate, ce prefigureaz\u0103 discursul epic.
\nCa s\u0103 concepi \u0219i s\u0103 duci la bun sf\u00e2r\u0219it o astfel de carte nu trebuie s\u0103 fi doar scriitor sau critic literar. Trebuie s\u0103 fii filosof, istoric, specialist \u00een mitologie \u0219i studiul religiilor, psihanalist, dar \u0219i un adev\u0103rat jongler. Petre Isachi jongleaz\u0103 cu personalit\u0103\u021bile de seam\u0103 din literatur\u0103, filozofie, psihologie, religie, mitologie, dar \u0219i cu epocile istorice \u0219i culturale, \u00eencep\u00e2nd cu antichitatea \u0219i ajung\u00e2nd p\u00e2n\u0103 \u00een contemporaneitate. \u00cel plimb\u0103 pe cititor prin spa\u021bii istorico-geografice diverse, \u00eel oblig\u0103 s\u0103 observe interferen\u021be, continuitate \u0219i discontinuitate, asem\u0103n\u0103ri \u0219i deosebiri. Cine nu este obi\u0219nuit cu \u00eenv\u00e2rtitul \u00een carusel sau c\u00e2ntatul pe mai multe voci, poate s\u0103 ame\u021beasc\u0103, chiar dac\u0103 cite\u0219te cu dic\u021bionarul al\u0103turi, chiar dac\u0103 recite\u0219te, subliniaz\u0103 \u0219i iar recite\u0219te anumite pasaje. Autorul dore\u0219te un cititor pe m\u0103sura erudi\u021biei sale, un partener c\u0103ruia \u00eei traseaz\u0103 o sarcin\u0103 nobil\u0103, aceea de a scrie un roman polifonic, pe motiv c\u0103 el, autorul, nu poate s\u0103 fie doar unul, iar via\u021ba omului presupune interrela\u021bie, o multiplicitate de voci care s\u0103 interac\u021bioneze \u00een text \u0219i prin text. Doar prin aceast\u0103 modalitate, a vocilor diferite care interpreteaz\u0103 diferit pe aceea\u0219i tem\u0103, se pot eviden\u021bia varietatea vie\u021bii \u0219i complexitatea tr\u0103irilor umane. Deschide volumul cu un motto din Shakespeare: \u201eNu sunt ce par a fi\u201d. De fapt prin aceast\u0103 carte \u00eencearc\u0103 s\u0103 se autodefineasc\u0103, vorbind despre el la persoana a treia, \u201eCel pe care nu-l vede\u021bi \u00een \u00eenchipuirea D-noastr\u0103 este Autorul. Cel pe care-l vede\u021bi este o umbr\u0103 a lui. Este ireprezentabil pentru c\u0103 poate fi orice \u0219i oricine\u201d. \u00cen romanul polifonic, non-identitatea autor-personaj decide mi\u0219carea polifonic\u0103 care devine un antidot pentru a\u0219a zisa nara\u021biune care treneaz\u0103, care tinde s\u0103 l\u00e2ncezeasc\u0103. \u00cen \u201eConversa\u021bii \u00een oglind\u0103 cu Mircea Eliade\u201d scrie o altfel de istorie a culturii \u0219i civiliza\u021biei universale. Tu, ca cititor, po\u021bi dob\u00e2ndi cuno\u0219tin\u021be, \u021bi le po\u021bi \u00eemprosp\u0103ta \u0219i, ceea ce este mai important, \u021bi le po\u021bi completa. Apoi po\u021bi analiza, sintetiza \u0219i emite judec\u0103\u021bi de valoare. Petre Isachi se dovede\u0219te a fi un adev\u0103rat spirit enciclopedic, propune o viziune integratoare, analizeaz\u0103 subiectele aduse \u00een discu\u021bie din toate punctele de vedere. Polifonia narativ\u0103 \u00eei ofer\u0103 posibilitatea de a utiliza planuri suprapuse, de a le contopi sau de a le \u00eentret\u0103ia. Astfel prefigureaz\u0103 viziuni multiple prin trimiteri exhaustive \u0219i plurivalente. Genul epic pentru care a optat \u00eei permite s\u0103 stabileasc\u0103 pun\u021bi aproape de netrecut, de pild\u0103, \u00eentre confucianism, taoism \u0219i eminescianism. Liantul g\u0103sit este la \u00eendem\u00e2n\u0103: \u201eEcce geniul!\u201d de fapt, r\u0103spunsul pe care M E \u00eel g\u0103se\u0219te pentru p\u0103rin\u021bii revolu\u021biilor religioase. Analogiile la distan\u021b\u0103 de secole \u0219i chiar milenii ne fac s\u0103 credem c\u0103 timpul filosofic, ideologic sau poetic poate fi o no\u021biune imuabil\u0103. Apropierea dintre Sextus Empiricus \u0219i autorul \u201eFlorilor de mucegai\u201d aduce \u00een discu\u021bie conceptele de \u00eentrebare zetetic\u0103 (via\u021b\u0103, moarte, nemurire) \u0219i \u00eentrebare ephektic\u0103 (dubitativ\u0103).
\nDe ce l-a ales pe Mircea Eliade pentru aceast\u0103 conversa\u021bie \u00een oglind\u0103 de\u0219i ar fi dorit s\u0103 converseze cu Cioran? Sincer\u0103 s\u0103 fiu m-am \u00eentrebat \u0219i eu (\u00eenainte de a citi cartea) \u00een momentul \u00een care am v\u0103zut titlul, de ce a optat pentru autorul \u201eIstoriei ideilor \u0219i credin\u021belor religioase\u201d \u0219i nu a conversat cu cel care a scris \u201eSchimbarea la fa\u021b\u0103 a Rom\u00e2niei\u201d?! R\u0103spunsul l-am aflat dup\u0103 ce am terminat de citit romanul. Ar fi nepoliticos fa\u021b\u0103 de autor s\u0103 v\u0103 impun punctul meu de vedere, s\u0103 nu v\u0103 las s\u0103 citi\u021bi cartea \u0219i s\u0103 afla\u021bi singuri, a\u0219a cum de fapt intuiesc c\u0103 dore\u0219te scriitorul, nu degeaba vrea s\u0103 scrie romanul polifonic \u00eempreun\u0103 cu noi \u0219i consider\u0103 cititorul diferit de criticul literar. \u00cen viziunea lui Petre Isachi, criticul\/istoricul literar nu-\u0219i apar\u021bine sie\u0219i, ci textului, spre deosebire de cititor, care dispune de o anume libertate \u00een a stabili \u201eordinea cuvintelor, a valorilor estetice, filosofice, religioase\u201d. A\u0219a cum observa Mihail Bahtin, pluralitatea vocilor \u0219i con\u0219tiin\u021belor autonome probeaz\u0103 autenticitatea polifoniei, iar corela\u021bia dialogism-polifonie dialogic\u0103 reprezint\u0103 un atu pentru romanul modern \u0219i datorit\u0103 faptului c\u0103 trecerea de la omofonie la polifonie nu se \u00eent\u00e2lne\u0219te foarte des. Petre Isachi spune c\u0103 \u00ee\u0219i iube\u0219te personajul-oglind\u0103 \u201epentru c\u0103 a v\u0103zut cu geniul care-l caracterizeaz\u0103 c\u0103 omul de acum dou\u0103 milioane de ani seam\u0103n\u0103 izbitor cu cel de azi, dar mai ales cu cel de m\u00e2ine, pentru c\u0103 nu l-am v\u0103zut niciodat\u0103 p\u0103truns de sentimentul z\u0103d\u0103rniciei, pentru erudi\u021bia lui renascentist\u0103, pentru convingerea c\u0103 spiritul uman nu ar putea func\u021biona f\u0103r\u0103 existen\u021ba unui real de natur\u0103 ireductibil\u0103, pentru c\u0103 nu a avut sentimentul z\u0103d\u0103rniciei. L-am perceput ca pe un spirit cristic\u201d, m\u0103rturise\u0219te el.\u201d
\nPetre Isachi ne sugereaz\u0103 \u0219i de ce a ales conversa\u021bia \u00een oglind\u0103 \u0219i nu dialogul asemenea lui Platon \u00een antichitate. Prin aceast\u0103 compozi\u021bie denumit\u0103 roman polifonic, aduce \u00een fa\u021ba cititorului o carte \u201ecu totul nou\u0103 \u0219i original\u0103\u201d, \u201eo \u00eencercare de reprezentare a sentimentului totalit\u0103\u021bii \u0219i a unit\u0103\u021bii cu universul, care-l oblig\u0103 pe cititor s\u0103 devin\u0103 coautor al acestei scriituri\u201d. \u00cen opinia sa, acest sistem de comunicare universal nu se putea des\u0103v\u00e2r\u0219i dec\u00e2t \u00eentr-un spa\u021biu mitic \u00een care s-au pl\u0103m\u0103dit budismul \u0219i hinduismul, \u00een cele nou\u0103 triunghiuri \u00een care s-a recreat mandala considerat\u0103 de Giuseppe Tucci nu numai un sacrificiu exterior, ci \u0219i o re\u00eentrupare \u00een ceea ce zeul Shiva reprezint\u0103 Con\u0219tiin\u021ba Suprem\u0103. Dup\u0103 p\u0103rerea mea, Autorul a ales acest simbol oriental din dorin\u021ba de a identifica noi c\u0103i spre cunoa\u0219tere, adev\u0103r \u0219i perfec\u021biune \u0219i pentru a ini\u021bia \u00eempreun\u0103 cu cititorul o c\u0103l\u0103torie \u00een cultura mirific\u0103 a Orientului \u00cendep\u0103rtat, unde g\u0103se\u0219te posibilit\u0103\u021bi multiple ale cunoa\u0219terii de sine. Afl\u0103m, de asemenea, c\u0103 cele dou\u0103 personaje-oglind\u0103 sunt \u00een aparen\u021b\u0103 autonome. Comunicarea dintre ele se supune nu numai unei legi omniprezente, cea a hazardului, ci \u0219i voin\u021bei autorului.
\nCartea este \u00eemp\u0103r\u021bit\u0103 \u00een \u0219apte capitole, aparent f\u0103r\u0103 leg\u0103tur\u0103 \u00eentre ele. \u00cen \u201eVanitatea moralei\u201d, conversa\u021bia este axat\u0103 pe condi\u021bia scriitorului \u00een general, dar cu accent pe scriitorul din spa\u021biul rom\u00e2nesc, ceea ce permite extinderea dialogului spre rom\u00e2nism \u0219i spre explicarea nenorocului \u00een istorie, a cauzelor care au determinat ca rom\u00e2nii s\u0103 nu poat\u0103 face cultur\u0103 \u00een sensul modern al cuv\u00e2ntului. Al patrulea capitol, \u201eVanitatea g\u00e2ndirii\/\u0219tiin\u021bei\/crea\u021biei\u201d, ofer\u0103 posibilitatea celor dou\u0103 personaje cheie s\u0103 converseze despre credin\u021ba salvatoare, despre faptul c\u0103 suntem f\u0103cu\u021bi s\u0103 ne rug\u0103m, despre universalitatea \u0219i autonomia sentimentului religios, despre revolu\u021biile religioase, dar \u0219i despre templu ca imagine simbol a omului \u0219i a lumii etc
\n\u00cen Ideocra\u021bia se dezvolt\u0103 ideea de Unamuno (profesor de limba greac\u0103 la Universitatea din Salamanca, poet liric, eseist, jurnalist, romancier, filosof \u0219i pamfletist, n\u0103scut \u00een 1864 la Bilbao \u00een Spania. Preocuparea fa\u021b\u0103 de starea de spirit a spaniolilor \u00eel transform\u0103 \u00een cel mai citit scriitor spaniol). Se vorbe\u0219te despre Solilocvii, Intersti\u021bii, Glorie sau ascez\u0103, Despre \u201enev\u0103zutul Dumnezeu\u201d etc.
\nCea de-a \u0219asea parte este intitulat\u0103 \u201e\u0218eherezada \u0219i mitul c\u0103r\u021bii totale\u201d. Dac\u0103 \u00een primele dou\u0103 capitole vorbe\u0219te despre Autor, despre sine, \u0219i \u00ee\u0219i motiveaz\u0103 \u00eentr-un fel preferin\u021ba pentru romanul polifonic \u0219i pentru partenerul de conversa\u021bie, penultimul \u0219i cel mai scurt dintre toate este despre \u201edeosebirea de cum te vezi \u0219i cum te v\u0103d al\u021bii\u201d. Scriitorul m\u0103rturise\u0219te c\u0103 a jucat un rol, cel de \u0218eherezad\u0103, \u00een aceste \u201eConversa\u021bii\u201d \u0219i c\u0103 nu-\u0219i poate imagina istoria umanit\u0103\u021bii \u00een afara bibliotecii\/ C\u0103r\u021bii. Pentru el, universul este o imens\u0103 carte asimilat\u0103 potirului Sf\u00e2ntului Graal. Scriitura sa se vrea o carte cheie, o carte total\u0103, care s\u0103 fie pe placul filosofului, a criticului sau istoricului literar, dar \u0219i a cititorului, \u00eens\u0103 nu a cititorului de r\u00e2nd, ocazional, ci a intelectualului care transcende dincolo de momentul actual. Este fireasc\u0103 aceast\u0103 dorin\u021b\u0103 a Autorului de a avea cititori pe m\u0103sura valorii sale, a spiritului enciclopedic \u0219i al nivelului romanului.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Mihai VINTIL\u0102 De pe treptele lui Viorel Coman Viorel Coman este un om cu un stil literar aparte. Dup\u0103 ce<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,321],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15543"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=15543"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15543\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":15546,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15543\/revisions\/15546"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=15543"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=15543"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=15543"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}