{"id":15449,"date":"2021-08-02T10:33:28","date_gmt":"2021-08-02T07:33:28","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=15449"},"modified":"2021-08-02T10:33:28","modified_gmt":"2021-08-02T07:33:28","slug":"spatii-culturale-nr-77-1","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=15449","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 77 (1)"},"content":{"rendered":"

Petrache PLOPEANU<\/strong>
\n\"\"

P\u00e2n\u0103 c\u00e2nd e scris s\u0103 ne fie scris?<\/strong><\/p>\n

Motto:
\n\u201eDe-i asculta\u021bi pe germani sau pe spanioli deslu\u0219indu-\u0219i p\u0103surile, ve\u021bi auzi mereu acela\u0219i c\u00eentec: tragic, tragic… E felul lor de a v\u0103 l\u0103muri asupra n\u0103pastelor \u0219i a l\u00eencezirilor, asupra c\u0103ilor pe care-au ajuns la liman … De la cei din p\u0103r\u021bile Balcanilor, ve\u021bi auzi alt refren: ursita , ursita … A\u0219a \u00ee\u0219i t\u0103inuiesc, din sfial\u0103, popoare mai apropiate de ob\u00eer\u0219ii, m\u00eehnirile sterpe. E decen\u021ba troglodi\u021bilor.\u201d
\n(Cioran, Silogismele am\u0103r\u0103ciunii)<\/em><\/p>\n

\tDe la Leucip \u0219i Democrit, celebrii \u0219i mereu invoca\u021bii materiali\u0219ti greci, trec\u00e2nd prin Saint Simon \u0219i ajung\u00e2nd la Marx, una dintre explica\u021biile a tot ce se petrece pe lumea asta \u0219i \u00een tot universul st\u0103 sub semnul determinismului de forma: dac\u0103 p atunci q. Identific\u00e2nd aceast\u0103 rela\u021bie logic\u0103 anticii au legat-o \u00een arta at\u00e2t de drag\u0103 lor, aceea a teatrului, de ideea de tragic \u0219i \u00een al doilea r\u00e2nd de aceea de soart\u0103 (Ananke, scris\u0103 \u0219i sub formele Anangke, Anance sau Anagke \u2013 zeitate primordial\u0103, personificare a inevitabilit\u0103\u021bii, constr\u00e2ngerii \u0219i fatalit\u0103\u021bii). A\u0219adar grecii vechi considerau c\u0103 soarta creeaz\u0103 tragicul, iar tragediile lui Eschil, Sofocle \u0219i Euripide dovedesc din plin aceast\u0103 mentalitate. Raport\u00e2ndu-m\u0103 la \u201esilogismul\u201d lui Cioran pus \u00een capul acestui articol, observ la prima lectur\u0103 c\u0103, se pare, popoarele moderne \u0219i-au \u00eemp\u0103r\u021bit cele dou\u0103 atitudini ce privesc logica lui p \u0219i q: popoare din Europa Vestic\u0103 \u0219i-au asumat concluzia (q-ul adic\u0103) \u00een timp ce popoarele din Balcani \u0219i-au apropriat cauza (p-ul adic\u0103). \u00cen cazul lui Cioran efectul este tragicul, iar cauza este ursita, soarta.
\nMi-am pus \u00eentrebarea, ce anume s-a petrecut \u00eentre timp, adic\u0103 \u00eentre timpul vechii Elade \u0219i timpul modern care a i-a determinat pe cei din Vest \u0219i pe cei din Balcani s\u0103 interpreteze aristotelismul prin prisma vie\u021bii lor de zi cu zi din perspectiva tragicului \u0219i a ursitei, \u00eemp\u0103r\u021bindu-\u0219i-le? De ce unele popoare au perceput \u00een primul r\u00e2nd efectul, iar celelalte cauza?
\nPentru a identifica r\u0103spunsurile la aceste \u00eentreb\u0103ri mi se pare potrivit s\u0103 m\u0103 \u00eentorc la Ananke\/Anangke scris\u0103 chiar \u00een aceast\u0103 form\u0103. \u00cen limba rom\u00e2n\u0103 numele propriu s-a transformat \u00eentr-un substantiv comun, ananghie, p\u0103str\u00e2ndu-\u0219i \u00eens\u0103 sensul de constr\u00e2ngere, fatalitate. Indiferent de forma lexical\u0103 pe care a luat-o numele propriu respectiv la popoarele balcanice, a r\u0103mas semnifica\u021bia, iar explica\u021bia nu poate fi \u00eentemeiat\u0103 dec\u00e2t dac\u0103 \u021binem seama de contextul istoric al Peninsulei Balcanice.
\nAspectul caracteristic acestei zone \u00eencep\u00e2nd cu mijlocul secolului al XIV-lea este \u00eenaintarea permanent\u0103 a turcilor otomani spre centrul Europei, cucerirea Peninsulei Balcanice sud-dun\u0103rene, ocuparea statelor cre\u0219tine de aici \u0219i crearea pe locul fostului Imperiu Roman de R\u0103s\u0103rit a Pa\u0219al\u00e2cului Rumeliei, ceea ce a \u00eensemnat desfiin\u021barea tuturor institu\u021biilor popoarelor de aici \u0219i \u00eenlocuirea loc cu cele otomane. Istoria acestei zone a fost una fr\u0103m\u00e2ntat\u0103, p\u00e2n\u0103 \u00een timpurile foarte apropiate de noi: aici s-a declan\u0219at primul R\u0103zboi Mondial, aici au fost ultimele r\u0103zboaie din Europa purtate de americani (1999), aici au avut loc ultimele fenomene de purificare etnic\u0103. Toate aceste fenomene \u0219i evenimente au fost de natur\u0103 s\u0103 creeze o \u201estare de ananghie\u201d care a creat de-a lungul secolelor acea mentalitate pe care Cioran a surprins-o \u0219i a pus-o pe seama popoarelor de aici. Permanent popoarele de aici \u201eau fost la ananghie\u201d, ceea ce le-a f\u0103cut s\u0103 fie fataliste, s\u0103 mearg\u0103, a\u0219a cum reclam\u0103 proverbul rom\u00e2nesc, pe ideea c\u0103 nu te po\u021bi sustrage destinului, sor\u021bii: \u201eCe \u021bi-e scris \u00een frunte \u021bi-e pus\u201d. \u00cen timp ce domnitorii no\u0219tri luptau cu turcii, secolele XIV-XV fiind exemplare \u00een aceast\u0103 privin\u021b\u0103, statele din Apus \u00ee\u0219i reglau conturile (Vezi R\u0103zboiul de 100 de ani), \u00ee\u0219i urm\u0103reau scopurile politice, uit\u00e2nd sau nedorind s\u0103 \u0219tie de primejdia otoman\u0103 care era deja la por\u021bile Europei. Nu degeaba Shakespeare \u0219i-a g\u0103sit izvorul multelor sale tragedii \u00een istoria zbuciumat\u0103 a Angliei secolului al XV-lea, \u00een leg\u0103tur\u0103 str\u00e2ns\u0103 cu r\u0103zboiul civil dintre Casa Lancaster \u0219i Casa York. \u00cen timp ce rom\u00e2nii luptau pentru p\u0103strarea statalit\u0103\u021bii, Europa Apusean\u0103 avea timp pentru r\u0103zboaie civile! Acest fapt a f\u0103cut ca popoarele de aici s\u0103 perceap\u0103 realitate prin prisma tragicului, orice ie\u0219ea din comun, dep\u0103\u0219ind fiind tragic, fiind spectaculos. Tragicul este spectaculos (vezi c\u0103utarea\/vinderea tragediilor curente de c\u0103tre mass-media), fatalitatea este tern\u0103, tragicul poate \u00eembr\u0103ca diverse manifest\u0103ri, fatalitatea este una singur\u0103, soarta\/ursita\/destinul. Se poate spune c\u0103 balcanicii au trecut peste tragicul-efect \u0219i s-au re\u00eentors la fatalitatea-cauz\u0103. Prea multe tragedii au marcat acest spa\u021biu al Europei de Est \u0219i Sud-Est pentru ca popoarele de aici s\u0103-\u0219i g\u0103seasc\u0103 alinare \u00een estetica tragicului, revenind la sim\u021birea\/explica\u021bia primordial\u0103: ursita. \u00cen felul acesta tragicul era smuls din m\u00e2na oamenilor \u0219i era \u00eenapoiat fatalit\u0103\u021bii, Sor\u021bii. \u00cempotriva oamenilor care creeaz\u0103 tragicul se pot r\u0103zvr\u0103ti al\u021bi oameni care \u00eel suport\u0103, dar \u00eempotriva destinului nu te po\u021bi r\u0103zvr\u0103ti. Acum s\u0103 revin la \u201esilogismul\u201d luat drept motto. A\u0219a cum am avertizat \u00een fiecare articol suntem \u00een logica cioranian\u0103.
\nDe-i asculta\u021bi pe germani sau pe spanioli deslu\u0219indu-\u0219i p\u0103surile, ve\u021bi auzi mereu acela\u0219i c\u00eentec: tragic, tragic…
\n E felul lor de a v\u0103 l\u0103muri asupra n\u0103pastelor \u0219i a l\u00eencezirilor, asupra c\u0103ilor pe care-au ajuns la liman …
\nDep\u0103\u0219irea tragicului este limanul
\nObserv c\u0103 \u00een cazul popoarelor vestice s-a ajuns la un liman prin dep\u0103\u0219irea tragicului. Dep\u0103\u0219irea tragicului permite orice fel de experiment politic, economic, cultural etc. \u0219i s\u0103 ne aducem aminte c\u00e2te experimente politice au fost desf\u0103\u0219urate \u00een perioada interbelic\u0103 chiar \u00een Spania \u0219i \u00een Germania la care se refer\u0103 direct Cioran.
\nDe la cei din p\u0103r\u021bile Balcanilor, ve\u021bi auzi alt refren: ursita , ursita …
\nA\u0219a \u00ee\u0219i t\u0103inuiesc, din sfial\u0103, popoare mai apropiate de ob\u00eer\u0219ii, m\u00eehnirile sterpe.
\nE decen\u021ba troglodi\u021bilor.
\n\u00cen cazul nostru, al popoarelor balcanice fatalitatea este cel mai des factor invocat pentru a explica ceea ce se petrece aici: \u201eA\u0219a a fost s\u0103 fie!\u201d, \u201eAsta e!\u201d. E mult mai comod s\u0103 arunci totul pe seama fatalit\u0103\u021bii \u0219i s\u0103 nu \u00eencerci s\u0103 dep\u0103\u0219e\u0219te tragicul. Ca s\u0103 dep\u0103\u0219e\u0219ti tragicul trebuia, \u00een istorie, s\u0103 nu fii silit s\u0103 faci permanent acela\u0219i lucru, s\u0103 te lup\u021bi zi \u0219i noapte pentru a-\u021bi p\u0103stra independen\u021ba, autonomia, fiin\u021ba statal\u0103, ci s\u0103 ai \u0219i r\u0103gazul necesar pentru a ridica \u0219i catedrale, nu doar biserici \u0219i m\u0103n\u0103stiri, care la nevoie deveneau locuri fortificate \u00eempotriva du\u0219manilor \u201ep\u0103g\u00e2ni\u201d. Ori toate aceste popoare balcanice s-au luptat p\u00e2n\u0103 la ultima suflare \u0219i ultima zv\u00e2cnire a m\u00e2inii pentru libertate, iar atunci c\u00e2nd au c\u0103zut au pus toate acestea pe seama ursitei. Dac\u0103 ne \u00eentoarcem la cele dou\u0103 silogisme, vom observa un fapt l\u0103muritor: \u00een primul, Cioran vorbe\u0219te despre \u201efelul lor de a v\u0103 l\u0103muri\u201d, adic\u0103 al vesticilor (spanioli, germani, dar putem extinde aria), pe c\u00e2nd \u00een cazul balcanicilor despre faptul c\u0103 \u201eA\u0219a \u00ee\u0219i t\u0103inuiesc [\u2026] m\u00e2hnirile sterpe\u201d. A\u0219adar unii l\u0103muresc, iar ceilal\u021bi t\u0103inuiesc. Am \u00een\u021belege c\u0103 tragicul prin spectaculozitatea lui trebuie ar\u0103tat \u00eentregii lumi, pe c\u00e2nd ursita trebuie t\u0103inuit\u0103. Vedem dou\u0103 atitudini, una de expunere, alta de t\u0103inuire. Vesticii vor s\u0103 explice cum au dep\u0103\u0219it tragicul \u0219i au ajuns la un \u201eliman\u201d, balcanicii ascund ceea ce lor li se pare cauza cauzelor st\u0103rii lor din toate timpurile. Care dintre cele dou\u0103 p\u0103r\u021bi ale continentului se deta\u0219eaz\u0103 prin prosperitatea sa? Occidentul. Dep\u0103\u0219irea pragmatic\u0103 a tragicului a permis dep\u0103\u0219irea limitei care separa s\u0103r\u0103cia de prosperitate, iar de aici dep\u0103\u0219irea altor \u0219i altor limite pe care societatea modern\u0103 \u0219i contemporan\u0103 le-a ridicat \u00een fa\u021ba oamenilor. Balcanicii au r\u0103mas \u00eencremeni\u021bi \u00een t\u0103inuirea lor, \u00een sfiala lor, care tr\u0103deaz\u0103, dup\u0103 Cioran un anumit primitivism (vezi \u201eob\u00e2r\u0219ii\u201d, \u201etroglodi\u021bi\u201d), dar \u0219i o anumit\u0103 decen\u021b\u0103. S\u0103 \u00een\u021belegem c\u0103 de aici ar deriva \u0219i dezinhibarea societ\u0103\u021bii occidentale \u0219i sfiala societ\u0103\u021bii estice? De asemenea pot s\u0103 merg mai departe cu analiza \u0219i s\u0103 spun c\u0103 \u201edecen\u021ba troglodi\u021bilor\u201d duce la mitul bunului s\u0103lbatic?
\nLa urma urmei care dintre cele dou\u0103 atitudini ofer\u0103 mai multe foloase concrete? Desigur c\u0103 aceea vestic\u0103. T\u0103inuirea, sfiala, decen\u021ba nu merg cu prosperitatea. Occidentul are multe lucruri bune, dar nu cred c\u0103 le are \u0219i pe acelea pe care le-am enumerat mai \u00eenainte. A\u0219adar popoarele de pe acest continent se pare c\u0103 au ajuns la o anumit\u0103 desp\u0103r\u021bire, care nu este aceea a celor dou\u0103 blocuri politico-militare Tratatul de la Var\u0219ovia \u0219i N.A.T.O., blocul sovietic \u0219i cel al lumii libere din perioada R\u0103zboiului Rece, ci una, a\u0219 putea spune, axiologic\u0103 (valorile). Unii apreciaz\u0103 mai mult bunurile, al\u021bii sfiala t\u0103inuirii.
\nIar noi rom\u00e2nii nu facem not\u0103 discordant\u0103 fa\u021b\u0103 de ceilal\u021bi balcanici\u2026 Dar ar trebui, c\u0103ci suntem de aceea\u0219i origine cu spaniolii, portughezii, francezii, italienii. Dac\u0103 \u00een cazul rom\u00e2nilor de r\u00e2nd (\u201estupid people\u201d, dup\u0103 expresia unui Brucan), se poate accepta aceast\u0103 mentalitate a fatalit\u0103\u021bii, nu g\u0103sesc nicio scuz\u0103 oamenilor politici \u0219i consilierilor intelectuali ai acestora, de la st\u00e2nga la dreapta, pentru continuarea jocului politic al fatalit\u0103\u021bii \u00eenf\u0103\u021bi\u0219at\u0103 sub forma \u201emo\u0219tenirii\u201d: comuniste, pesediste, liberale etc. Nici un partid politic, dar ce vorbesc eu!, nici un om politic din Rom\u00e2nia ultimelor trei decenii nu a ezitat pentru a se ap\u0103ra \u00een fa\u021ba aleg\u0103torilor de toate ne\u00eemplinirile lor, s\u0103 invoce fatalitatea. Nu am auzit, de asemenea nici un om politic, \u00een to\u021bi ace\u0219ti ani, care s\u0103 renun\u021be la fatalitate, s\u0103 accepte faptul c\u0103, poate \u0219i adversarii lor politici au dreptate \u00een unele privin\u021be, c\u0103 poate au f\u0103cut \u0219i ei ceva bun. Renun\u021barea la fatalitate, \u00eenseamn\u0103 renun\u021barea la constr\u00e2ngere: constr\u00e2ngerea politicii de partid, limitele impuse de dorin\u021ba p\u0103str\u0103rii scaunelor parlamentare, a fotoliilor guvernamentale, de afacerile semi-legale derulate, de parti-pris-uri (p\u0103rere preconceput\u0103) \u0219i toat\u0103 aceast\u0103 renun\u021bare, \u00een favoarea aleg\u0103torilor. Nu spun c\u0103 \u00een Occident nu exist\u0103 \u00eendep\u0103rtarea celor ale\u0219i de corpul electoral, dar cei dint\u00e2i au \u00een\u021beles c\u0103 tragicul situa\u021biei electorilor le poate afecta situa\u021bia lor. Politic\u0103, financiar\u0103, imaginea. \u0218i atunci fac \u0219i pentru \u201ecei de jos\u201d ceva. La noi fatalitatea \u0219i modul de g\u00e2ndire fatalist al oamenilor politici, \u00eei \u00eempiedic\u0103 s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103 rezolvarea problemelor \u00een favoarea tuturor \u0219i nu doar pentru familia lor, prieteni, parteneri. Acesta este modul de g\u00e2ndire balcanic. Troglodi\u021bi decen\u021bi, spun eu invers\u00e2nd cei doi termeni din motto-ul lui Cioran \u201edecen\u021ba troglodi\u021bilor\u201d. De asemenea \u201et\u0103inuire din sfial\u0103\u201d. Pe plaiurile mioritice oamenii politici beneficiaz\u0103 doar par\u021bial de aceste expresii cioraniene: troglodi\u021bi \u0219i t\u0103inuire. Celelalte dou\u0103 cuvinte, decen\u021b\u0103 \u0219i sfial\u0103, lipsesc cu des\u0103v\u00e2r\u0219ire. Ei \u00ee\u0219i dep\u0103\u0219esc tragicul personal, iar noi, restul \u201epoporului prost\u201d (vezi Brucan) r\u0103m\u00e2nem \u00eentr-o permanent\u0103 ananghie, doar cu \u201em\u00e2hnirile sterpe\u201d.
\nAdic\u0103 cu ceea ce ne este scris\u2026 Dar p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd?<\/p>\n


\nMihaela MALEA STROE<\/strong>
\n\"\"

\u00cen oglinda retrovizoare…<\/strong><\/p>\n

Am m\u0103rturisit, repetat, c\u0103 sunt ani \u0219i ani de c\u00e2nd refuz s\u0103 m\u0103 mai uit la \u0219tirile tv, s\u0103 ascult \u0219tiri la radio. Totu\u0219i, tr\u0103im \u00eentr-o er\u0103 \u00een care, dac\u0103 nu alerg\u0103m noi dup\u0103 \u0219tiri, vin ele buluc-bucluc spre noi, via e-mail\/internet\/telefon de\u0219tept.
\nPe acelea, concesiv, le citesc din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd \u0219i, evident, subiectul \u201ecovid\u201d a fost \u0219i este cap de afi\u0219 de mai bine de un an \u00eencoace. Totu\u0219i, s\u0103 cite\u0219ti informa\u021bii e cu totul altceva dec\u00e2t s\u0103 le ascul\u021bi. Citind \u00een g\u00e2nd, \u00een ritmul, cu tonul\/intona\u021bia personale, r\u0103m\u00e2i oarecum la ad\u0103post de registrele vocale ba disperate, ba patetice, ba apocaliptico-alarmiste ori sobru-bocitoare, ba \u00eenver\u0219unat-poruncitoare, ba instigatoare, ba isterico-revoltate, ba zeflemitoare ale personajelor de pe sticl\u0103, personaje asimilabile c\u00e2nd unor circari, c\u00e2nd unor inchizitori, c\u00e2nd unor ciocli, rarisim unor profesioni\u0219ti ai informa\u021biei nealterate care sunt… specie pe cale de dispari\u021bie. Citind, e\u0219ti mai ferit de ceea ce \u021bi se poate inocula emo\u021bional \u0219i mental prin presta\u021biile nonverbale \u0219i paraverbale ale \u0219tiri\u0219tilor, moderatorilor \u0219i\/sau invita\u021bilor acestora. Po\u021bi compara, mai obiectiv, mai deta\u0219at, por\u021bia de adev\u0103r fracturat, \u00eemp\u0103nat cu minciuni credibile, servit\u0103 \u201epe tav\u0103\u201d, cu ceea ce consta\u021bi concret, verificabil, c\u0103 se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een jurul t\u0103u.
\nAv\u00e2nd \u00een vedere rolul \u2013 f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 major \u2013 pe care \u00eel joac\u0103 presa (ca unealt\u0103!) \u00een informare\/dezinformare\/manipulare a maselor, m\u0103 tenta \u00eenc\u0103 din iunie-iulie ale anului trecut ca, privind \u00een oglinda retrovizoare, s\u0103 fac o paralel\u0103 \u00eentre momentul decembrie 1989 \u0219i pu\u021bin dup\u0103, al a\u0219a-zisei noastre revolu\u021bii, \u0219i momentul 2020 al pandemiei \u00eenc\u0103 actuale. Am am\u00e2nat (dintr-un soi aparte de lene combinat\u0103 cu satura\u021bie de subiectul \u201epandemie\u201d), dar \u201efactorul declan\u0219ator\u201d, care m-a scos din lenevire, a venit prin \u201eimaginea terori\u0219tilor-oameni-p\u0103ianjen\u201d, pus\u0103 \u00een balan\u021b\u0103 (\u00een editorialul din Curtea de la Arge\u0219 nr. 6\/2021, revist\u0103 pe care am primit-o, anticipat, \u00een pdf) cu \u201ebutonul de lift care a \u00eemboln\u0103vit de covid un etaj \u00eentreg al unui hotel, doar prin ap\u0103sarea lui cu un deget\u2026, spusa distin\u0219ilor doctori care ne anun\u021bau prin martie trecut c\u0103 vin zile grele\u201d.
\nOglinda mea retrovizoare a \u00eenceput s\u0103 bat\u0103 p\u00e2n\u0103 la vremea \u00een care ni se impunea s\u0103 d\u0103m crezare exclusiv \u201epresei oficiale\u201d \u2013 singura pretins-propagatoare a adev\u0103rului, s\u0103 nu ascult\u0103m (era strict interzis!) \u201eVocea Americii\u201d sau \u201eEuropa liber\u0103\u201d care, ni se spunea, mint de \u00eenghea\u021b\u0103 apele. Direc\u021bia oficial\u0103 pe-atunci era indicat\u0103 de emisiunea \u201eVorbe\u0219te Moscova\u201d care se difuza la ore fixe \u0219i \u00eentrerupea, din c\u00e2te \u00eemi amintesc, orice alte emisiuni.
\nAcum, \u00een repetitive \u201emesaje de interes public\u201d ni se cere s\u0103 credem exclusiv informa\u021biile oficiale! Direc\u021bia oficial\u0103 n-o mai traseaz\u0103 Moscova, dar (alt)cineva tot are grij\u0103 \u00een noul context unional… s\u0103 nu ne abatem \u0219i, Doamne feri!, s-o lu\u0103m, de capul nostru, independent, pe c\u0103i nemarcate. \u00cen prezent, ceea ce ar putea contrazice versiunea oficial\u0103 nu este strict interzis, c\u0103 nu se mai poate din cauza (sau gra\u021bie, depinde din perspectiva cui privim) evolu\u021biei tehnologice \u2013 dar este compromis, luat \u00een der\u00e2dere, descalificat, catalogat fake, iar cei care, vai!, apleac\u0103 urechea \u0219i la alte surse sau la opinii diferite (fie ele venite din SUA, Fran\u021ba, Germania, Italia, Suedia, Singapore etc.) sunt… pro\u0219tii lumii, incul\u021bi, conspira\u021bioni\u0219ti, putini\u0219ti, \u201er\u0103sp\u00e2ndaci\u201d, reac\u021bionari (c\u0103 \u201edu\u0219mani de clas\u0103\u201d, \u201edu\u0219mani ai noii ordini sociale\u201d, \u201edu\u0219mani ai poporului\u201d au ie\u0219it din trend).
\nRevin la momentul \u201989, la \u0219tirile servite de Televiziunea Rom\u00e2n\u0103 Liber\u0103 (?!), la setea n\u0103prasnic\u0103 de a afla ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103, sete care fie ne-a \u021binut cu sufletul la gur\u0103 \u00een fa\u021ba micilor ecrane, fie, pe unii dintre noi (s\u0103tui de r\u0103ul \u00eendurat \u0219i dornici, \u00een naivitatea noastr\u0103 de atunci, \u201es\u0103 punem um\u0103rul\u201d la schimbarea istoric\u0103), ne-a scos \u00een strad\u0103, \u00een b\u0103taia gloan\u021belor, la proteste. Eram panica\u021bi (izb\u00e2nda presei!) c\u0103, dac\u0103 nu ac\u021bion\u0103m eroic, se \u00eentoarce roata \u0219i r\u0103m\u00e2nem cu Ceau\u0219escu \u0219i regimul lui dictatorial. Dac\u0103 ne-am fi desprins de emana\u021biile radio-tv, s\u0103 g\u00e2ndim \u201ela rece\u201d, ne-am fi dat seama c\u0103 \u201ezarurile erau (deja) aruncate\u201d, schimbarea (\u201ecatifelat\u0103\u201d la al\u021bii, s\u00e2ngeroas\u0103 la noi) se petrecea ireversibil pentru toate \u021b\u0103rile aflate pe orbita sovietic\u0103. Era exclus s\u0103 constituim \u201eexcep\u021bia\u201d! \u00cenfierb\u00e2nta\u021bi \u00eens\u0103, am \u00eenghi\u021bit tot ce ne livra presa \u201eliber\u0103\u201d: imaginile terifiante ale cadavrelor \u00eenvine\u021bite, tumefiate, t\u0103iate, apoi cusute cu s\u00e2rm\u0103, de la Timi\u0219oara, prezen\u021ba terori\u0219tilor, mai greu vizibili dec\u00e2t coronavirusul, dar care sigur coborau \u00een rapel de pe acoperi\u0219uri (nu se \u0219tie cum ajungeau acolo), intrau \u00een locuin\u021be, \u00een institu\u021bii, ne mitraliau, se ascundeau prin p\u0103duri \u2013 inclusiv \u00een Poiana Bra\u0219ov, \u00een Masivul Post\u0103varul \u2013 \u0219i ne v\u00e2nau… De fric\u0103, \u00een iarna aceea ne-am \u201edistan\u021bat\u201d voluntar de p\u00e2rtiile de schi. Psihoza colectiv\u0103 s-a prelungit. \u00cen vara lui \u201990 \u00eenc\u0103 tres\u0103ream (\u201eIar se trage?!\u201d) p\u00e2n\u0103 \u0219i la pocnetele \u021bevilor de e\u0219apament. \u201eCine-a tras \u00een noi dup\u0103 22?\u201d a r\u0103mas o \u00eentrebare f\u0103r\u0103 de r\u0103spuns. Am \u00eenghi\u021bit, creduli, \u0219tiri care ne anun\u021bau c\u0103 au fost otr\u0103vite bazinele de alimentare cu ap\u0103 potabil\u0103, c\u0103 au intrat terori\u0219tii \u00een Spitalul de Copii din Bra\u0219ov. C\u00e2nd s-a dat \u0219tirea asta, m\u0103 aflam (cu so\u021bul \u0219i feti\u021ba noastr\u0103 de 3 ani \u0219i jum\u0103tate) relativ aproape de Spitalul de Copii, la finii no\u0219tri, unde ne prinsese \u201erevolu\u021bia\u201d, tran\u0219\u00e2nd (cu pauze de privit la tv \u0219i de ie\u0219it la proteste) porcul de Cr\u0103ciun pe care \u00eel cump\u0103raser\u0103m \u00eempreun\u0103. Am sunat imediat la spital (\u201eV-au atacat? Suntem aproape, v\u0103 putem ajuta?\u201d). O doamn\u0103 ne-a r\u0103spuns calm c\u0103 \u201enu-i adev\u0103rat\u0103 \u0219tirea, nici vorb\u0103 de atac terorist! Suntem bine.\u201d
\nAm sunat insistent la televiziune, s\u0103 le cerem s\u0103 dezmint\u0103 informa\u021bia, s\u0103 lini\u0219teasc\u0103 oamenii. Au fost imposibil de contactat. Ulterior am \u00een\u021beles c\u0103, \u0219i dac\u0103 am fi reu\u0219it s\u0103 vorbim cu ei, vr\u00e2nd s\u0103 \u00eendrept\u0103m \u0219tirea str\u00e2mb\u0103 (sau \u201efabricat\u0103\u201d?) tr\u00e2mbi\u021bat\u0103 pe post, am fi trecut noi drept \u201edezinformatori\u201d. Mesajul lini\u0219titor n-ar fi ajuns la public de vreme ce necesar\u0103 momentului era panica general\u0103.
\nAu fost locuri \u0219i situa\u021bii \u00een care s-a tras, cu adev\u0103rat. Au fost mor\u021bi \u0219i r\u0103ni\u021bi, cu adev\u0103rat. \u201eP\u0103cat, p\u0103cat, de s\u00e2ngele v\u0103rsat!\u201d P\u0103cat strig\u0103tor la cer de suferin\u021ba celor one\u0219ti, singurii autentic-revolu\u021bionari: \u201evom muri \u0219i vom fi liberi!\u201d, \u201emai bine mort dec\u00e2t comunist!\u201d, \u201enoi de-aicea nu plec\u0103m\/ nu plec\u0103m acas\u0103\/ p\u00e2n\u0103 nu ne c\u00e2\u0219tig\u0103m\/ libertatea noastr\u0103!\u201d Din sacrificiul, curajul \u0219i dorin\u021ba lor de libertate \u0219i dreptate, o lung\u0103 serie postdecembrist\u0103 de oportuni\u0219ti arogan\u021bi, ipocri\u021bi, agrama\u021bi, lacomi, nevertebra\u021bi, corup\u021bi, incompeten\u021bi, cameleonici, \u0219i-a croit samavolnic trepte pentru func\u021bii c\u00e2t mai \u00eenalte \u0219i pentru averi fabuloase.
\nAu fost, la \u201erevolu\u021bie\u201d, multe ordonan\u021be \u0219i ordine haotice, multe \u0219tiri false, contradictorii sau gonflate, menite s\u0103 ac\u021bioneze sinergic, s\u0103 creeze \u0219i s\u0103 amplifice panica, starea de surescitare, derut\u0103 \u0219i confuzie a mul\u021bimii.
\nAsupra blocului finilor no\u0219tri, s-au ab\u0103tut, \u00een c\u00e2teva seri la r\u00e2nd, sute \u0219i sute de trasoare \u0219uier\u0103toare, mixate cu zgomote de \u00eempu\u0219c\u0103turi, dar, la lumina zilei, am constatat c\u0103 fa\u021bada blocului e neatins\u0103. Au fost simulatoare?! De citit \u0219i m\u0103rturia \u201e\u0218obolanii din Gara de Nord\u201d (C\u0103t\u0103lina Ha\u0219otti, Armele lui Max, Ed. Betta, Buc., 2019). Cine le-a folosit \u0219i de ce? Probabil n-o s\u0103 \u0219tim niciodat\u0103. Dup\u0103 ani, privit\u0103 \u00een oglinda retrovizoare, imaginea noastr\u0103 t\u00e2r\u00e2ndu-ne \u2013 cu mic, cu mare \u2013 de-a bu\u0219ilea prin apartament, pe sub ferestrele camuflate, ca s\u0103 fim \u00een \u201eunghi mort\u201d, nu \u00een calea gloan\u021belor, a devenit tragi-comic\u0103. La fel, amintirea serii \u00een care, r\u0103mase \u00een cas\u0103, fina, eu, pruncu\u021bele noastre, cumnata \u0219i o bunic\u0103, am \u00eencercat, \u00een absen\u021ba so\u021bilor, s\u0103 baricad\u0103m u\u0219a apartamentului cu un cuier de hol pe care nu l-am putut clinti, oric\u00e2t ne-am opintit, pentru c\u0103… era fixat \u00een perete. Azi, scena luptei cu bietul cuier apare ilar\u0103, dar atunci eram \u00eengrozite de g\u00e2ndul c\u0103 vin terori\u0219tii, de aceea nici nu ne-am l\u0103murit pe loc de ce nu r\u0103zbim s\u0103-l mut\u0103m. Tot atunci, pe la miezul nop\u021bii, cu fina \u0219i cumnata ei, c\u0103utam de zor un sat\u00e2r. \u201eOpera\u021biunea porcul\u201d (o namil\u0103 de aproape 200 kg) se \u00eencheiase, dar, \u00een z\u0103p\u0103ceala \u0219i spaima noastr\u0103, r\u0103t\u0103ciser\u0103m \u201earma alb\u0103\u201d. Ne \u00eenchipuiam, naiv, c\u0103 o s\u0103 ne ap\u0103r\u0103m eroic feti\u021bele \u0219i pe bunic\u0103 de automatele \u201eoamenilor-p\u0103ianjen\u201d cu… sat\u00e2rul. S\u0103 nu r\u00e2zi, cu lacrimi triste \u0219i amare, de tine-\u00eensu\u021bi c\u00e2nd te ui\u021bi \u00eenapoi?
\nMai mult: se lansase zvonul c\u0103 terori\u0219tii ocup\u0103 case, poduri, turle, apartamente nelocuite \u0219i trag de acolo. C\u00e2t de lesne \u0219i de spornic \u021bese co\u0219maruri imagina\u021bia prad\u0103 panicii inoculate, aveam s\u0103 afl\u0103m cur\u00e2nd.
\nCum am lipsit de acas\u0103, ne-am pomenit c\u0103, \u0219tiind unde suntem, ne sun\u0103 vecinii, gata s\u0103 cheme armata, dispera\u021bi c\u0103 la noi s-au instalat terori\u0219ti. Auziser\u0103, seara, pa\u0219i ap\u0103sa\u021bi, zgomote de mobil\u0103 mutat\u0103 de colo-colo. S\u0103 venim urgent! Am l\u0103sat feti\u021ba \u00een grija finei \u0219i… am venit! U\u0219a apartamentului era intact\u0103, totu\u0219i, atin\u0219i de frica real\u0103 a celor de pe scara blocului, ne-am oprit \u00eent\u00e2i la vecina care locuia perete-n-perete cu noi. De la ea am p\u00e2ndit pe r\u00e2nd, cam dou\u0103 ceasuri, cu urechea lipit\u0103 de peretele comun, doar-doar o s\u0103 auzim zgomote suspecte \u00eenainte de a pune pe jar vreo patrul\u0103 militar\u0103. Neauzind, ne-am luat inima-n din\u021bi \u0219i ne-am dus acas\u0103: mobila neclintit\u0103, ioc terori\u0219ti! Vecinii, agita\u021bi, sus\u021bineau c\u0103 nu era p\u0103relnic ce auziser\u0103. Excluz\u00e2nd o halucina\u021bie colectiv\u0103, am c\u0103utat sursa zgomotelor ce s-ar fi putut realmente propaga, \u00een seara anterioar\u0103, la c\u00e2teva apartamente. \u0218i… da: vecinul de deasupra cususe ceva la o ma\u0219in\u0103 veche, cu pedal\u0103, greoaie \u0219i g\u0103l\u0103gioas\u0103 (asta era \u201emobila mutat\u0103\u201d), \u00een timp ce feti\u021bele lor se jucaser\u0103 s\u0103rind de pe canapea pe covor (iat\u0103 \u0219i \u201epa\u0219ii ap\u0103sa\u021bi\u201d). Panica sem\u0103nat\u0103 cu s\u00e2rg de pres\u0103 d\u0103duse roade: a deformat, \u00een mintea oamenilor, realitatea.
\nMomentul pandemic 2020, are, sigur, alt\u0103 dimensiune, alt dramatism, dar n\u0103ravul presei a r\u0103mas neschimbat: s\u0103 fie \u201eangajat\u0103 plenar\u201d \u00een informarea\/dezinformarea\/manipularea maselor. Cu mult mai mult spor acum, \u00eentruc\u00e2t beneficiaz\u0103 de o mul\u021bime de canale, posturi, re\u021bele (cele de \u201esocializare\u201d \u2013 de nepre\u021buit ajutor \u00een manipulare!). Beneficiaz\u0103 de jonglerii tehnice noi: editare de imagini, colaje, holograme, \u201econstruc\u021bii\u201d computerizate at\u00e2t de verosimile \u00eenc\u00e2t nu po\u021bi fi sigur dac\u0103 e realitate sau \u201ef\u0103c\u0103tur\u0103\u201d ce \u021bi se serve\u0219te, iar s\u0103 crezi fanatic, absolut, \u00een \u201eadev\u0103rul\u201d livrat de un anume post preferat, este letal. O doz\u0103 de dubito ergo cogito, cogito ergo sum cartezian, \u00een aceste condi\u021bii, face bine.
\nDe ce \u0219i \u00een interesul cui a fost necesar\u0103 panicarea mul\u021bimii \u00een \u201989 nu mai constituie tocmai o mare \u0219i impenetrabil\u0103 enigm\u0103.
\nDe ce \u0219i \u00een interesul cui a fost necesar\u0103 panicarea lumii \u00eentregi \u00een 2020 (la noi cu mare exces de zel) dac\u0103 \u00eenc\u0103 nu se vede limpede-cristal, pesemne de la distan\u021b\u0103 ceva mai mare se vor deslu\u0219i multe.
\nDin c\u00e2t am citit \u0219i cump\u0103nit \u00een ultimul an \u0219i mai cu seam\u0103 din reac\u021biile semenilor prin\u0219i stra\u0219nic \u00een mrejele presei, se deduce, \u0219i f\u0103r\u0103 s\u0103 fi stat cu creierul \u00een televizor, c\u0103 scenariul inocul\u0103rii panicii \u0219i-a p\u0103strat, \u00een timp, componentele de baz\u0103: imagini terifiante din bel\u0219ug, \u0219tiri gonflate, prioritar \u0219i preponderent morbide, informa\u021bii contradictorii, cocteiluri de un pahar cu adev\u0103r la dou\u0103 cu minciun\u0103 sau invers, dup\u0103 gust. Plus haos, ordonan\u021be, decizii, ac\u021biuni \u0219i m\u0103suri ilogice (la 200-300 de cazuri covid confirmate \u2013 stare de urgen\u021b\u0103, cu restric\u021bii ultra-severe, la peste 15.000 de cazuri \u2013 relaxarea restric\u021biilor). Plus ton jurnalistic de \u00eentuneca\u021bi vestitori ai apocalipsei care, prin agentul \u201e\u00een-corona-t\u201d \u2013 pare-se made in China, ne p\u00e2nde\u0219te de pe clan\u021b\u0103, butonul liftului, tejghele, c\u0103r\u021bi, bancnote, \u00eentrerup\u0103toare, de pe tastele bancomatelor, telefoanelor, computerelor, de pe haine \u0219i pantofi, ne a\u0219teapt\u0103 pe banca din parc, din autobuz, din sala de concert, pe firele de praf… Poate ataca din aer, din ploaie, din v\u00e2nt, din respira\u021bia aproapelui…, de oriunde, de peste tot. Cei care (inclusiv c\u00e2\u021biva cercet\u0103tori germani \u0219i americani) au cutezat s\u0103 sus\u021bin\u0103, acum un an, c\u0103 suprafe\u021bele nu-i priesc virusului, \u00eel las\u0103 f\u0103r\u0103 vlag\u0103, au fost, atunci, discredita\u021bi. Contribuiau la sc\u0103derea panicii?? S-a dovedit, \u00eentre timp, c\u0103 au avut dreptate. O cercet\u0103toare din Australia (fizician\u0103) demonstra, tot la vremea aia, de ce nici pe haine nu prea izbute\u0219te s\u0103 se prind\u0103: de mic \u0219i u\u0219urel ce e, nu-l las\u0103 legile fizicii, \u00eel zbur\u0103t\u0103cesc curen\u021bii fini de aer pe care \u00eei st\u00e2rnim \u00een mers. A fost ignorat\u0103. Eram sf\u0103tui\u021bi s\u0103 facem \u201eenclave\u201d \u00een cas\u0103, unde s\u0103 lep\u0103d\u0103m hainele \u0219i \u00eenc\u0103l\u021b\u0103mintea cu care venim de afar\u0103. Australianca \u00eendr\u0103znea s\u0103 calmeze spiritele? Ur\u00e2t din partea ei, dar a avut \u0219i ea dreptate!
\nMicul terorist f\u0103r\u0103 mitralier\u0103, nu cobora, ca \u00een \u201989, de pe acoperi\u0219uri (se zice c\u0103 ar avea pu\u021bin-pu\u021bin \u201er\u0103u de rapel\u201d), dar la noi (nu \u0219tiu dac\u0103 \u0219i la al\u021bii) i-au ie\u0219it \u00een fa\u021b\u0103, mai an, blindate \u0219i patrule cu muni\u021bie de r\u0103zboi. Piticania nu s-a sinchisit de m\u0103sura asta grandioas\u0103, dar oamenii, da, s-au sim\u021bit timora\u021bi, intimida\u021bi, amenin\u021ba\u021bi, \u00eengr\u0103di\u021bi, nu proteja\u021bi. Cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t exista, \u00eenc\u0103 viu \u00een memoria multora \u2013 precedentul: \u201eiar se trage?\u201d Dac\u0103, dup\u0103 torentul de \u201ecertitudini\u201d c\u0103 inamicul e omniprezent, nu intraser\u0103m \u00een panic\u0103 pe m\u0103sura a\u0219tept\u0103rilor (cui?), ni s-a servit un supliment motiva\u021bional. Qui prodest?! Nicidecum maselor! Doar se \u0219tie c\u0103 panica, stresul, ca \u0219i statul \u00een cas\u0103, \u0219ubrezesc imunitatea. Ei, \u0219i?! Reclamele tv (la astea m\u0103 uit c\u0103 au t\u00e2lcul lor) ne \u00eembie cu puzderie de adjuvante noi care… o \u00eent\u0103resc. De mirare c\u0103 \u00eenc\u0103 nu s-a inventat h\u00e2rtia igienic\u0103 imuno-protectoare.
\nPrivind din nou \u00een retrovizoare, iat\u0103 c\u0103 gesturi serioase din prim\u0103vara trecut\u0103, devin ilare. Sub imperiul panicii, ne-am apucat atunci s\u0103… sp\u0103l\u0103m bani (la propriu \u0219i perfect legal). C\u00e2nd a disp\u0103rut spirtul sanitar de pe rafturi (tot panica indus\u0103 a creat criza de spirt \u0219i a deschis u\u0219a pentru speculan\u021bi) am cump\u0103rat \u2013 \u0219i n-am fost singura \u2013 alcool rafinat c\u0103ruia i-am schimbat destina\u021bia: \u00een loc s\u0103 facem lichioruri, am sp\u0103lat cu el gresia, faian\u021ba, u\u0219i, ferestre, clan\u021be, robinete, chiuvete, s\u0103 intre, naibii, virusul \u00een com\u0103 alcoolic\u0103! Mirosea casa a cr\u00e2\u0219m\u0103 din Dealu Mare, de unde nu lipseau dec\u00e2t cupa de pe mas\u0103 \u0219i c\u00e2ntecul de jale al lui Laie Chioru. C\u00e2nd oarece somitate medical\u0103 de la noi a decretat c\u0103 alcoolul nu ne scap\u0103 de b\u00e2zd\u00e2ganie, mai eficient e clorul \u2013 evident c\u0103 s-au golit instantaneu rafturile cu cleaner-e pe baz\u0103 de clor. Am reu\u0219it (cu \u201epile\u201d) s\u0103 cump\u0103r pastile de cloramin\u0103, le-am dizolvat \u00een ap\u0103 \u0219i am sp\u0103lat iar prin toat\u0103 casa. A fost mai r\u0103u dec\u00e2t cu rachiul: mirosea \u00een\u021bep\u0103tor a clor, ca \u00een wc-urile publice de demult. \u0218i mai r\u0103u a fost de cei care, de fric\u0103, folosind \u00een exces \u201ere\u021beta\u201d somit\u0103\u021bii, s-au ales cu arsuri \u0219i irita\u021bii ur\u00e2te. Noroc cu un articol din New York Times \u00een care un biochimist (sau biolog? nu mai \u0219tiu) spunea c\u0103 orice produs care dizolv\u0103 gr\u0103simile (detergen\u021bi, s\u0103pun obi\u0219nuit) e bun: anihileaz\u0103 du\u0219manul topindu-i costuma\u0219ul de protein\u0103. L-am crezut pe american \u0219i… am revenit iute la detergen\u021bii folosi\u021bi de obicei. Mai am, spre neuitare, 12 din cele 20 de pastile de cloramin\u0103 ob\u021binute cu greu. I le-a\u0219 d\u0103rui \u201esomit\u0103\u021bii\u201d…, dar nu mai \u021bin minte cine era.
\nTermoscanerele \u0219i obliga\u021bia verific\u0103rii temperaturii \u2013 iaca nou\u0103 pricin\u0103 de g\u00e2lceav\u0103! Oric\u00e2t de logice ar fi fost argumentele celor care sus\u021bineau c\u0103 termo-juc\u0103riile nu sunt relevante \u00een privin\u021ba st\u0103rii de s\u0103n\u0103tate (pe asimptomatici nu-i detecteaz\u0103, cei cu febr\u0103 mare nu umbl\u0103 brambura, febra mic\u0103 poate avea multe alte cauze), investi\u021bia s-a f\u0103cut, practica s-a impus \u0219i \u2013 qui prodest? \u2013 cineva pesemne a c\u00e2\u0219tigat berechet din afacerea asta. Sau s\u0103 fi fost doar o chestiune de \u201ealiniere\u201d?! Am testat, anul trecut, acurate\u021bea juc\u0103riei. Intrasem \u00eentr-un magazin dup\u0103 ce am umblat prin soare torid. Temperatura verificat\u0103 la intrare? 280C. Aerul condi\u021bionat rece, din magazin, m-a salvat de hipotermie: la ie\u0219ire, c\u00e2nd am cerut eu s\u0103 mi se ia temperatura, aveam… 320C! O prieten\u0103, la alt magazin, m-a \u00eentrecut: a intrat la cump\u0103r\u0103turi cu 260C! S\u0103 nu crede\u021bi c\u0103 a dus-o cineva cu targa acolo! Nu, a mers bine-mersi pe picioarele ei! Recent, am iscodit c\u00e2\u021biva gardieni dota\u021bi cu termoscanere, de la mai multe supermarketuri. N-au depistat, de-a lungul \u00eentregului an, pe nimeni cu febr\u0103 peste 370, de\u0219i cazurile de covid s-au tot \u00eenmul\u021bit. Un gardian mai vorb\u0103re\u021b, care discutase pe tema asta cu colegii, a \u021binut s\u0103-mi spun\u0103 c\u0103 \u201eaparatele \u0103stea, doamn\u0103, rar trec de 35 de grade! Ori \u00ees anume reglate a\u0219a, ori \u00ees defecte.\u201d Am putea crede c\u0103 media temperaturilor scanate \u00een pandemie la cump\u0103r\u0103torii rom\u00e2ni se \u00eenv\u00e2rte \u00een jurul a 330C. De\u0219i nativ d\u0103rui\u021bi cu suflet cald, conform termoscanerelor (tot made in China?), trupe\u0219te, suntem o na\u021bie cam… \u201erece\u201d.
\nA nu se crede c\u0103, dac\u0103 \u00eemi \u00eeng\u0103dui aici ironii \u0219i autoironii retrospective, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 bagatelizez situa\u021bia! Virusul (natural sau de laborator, cum o fi el) exist\u0103, pandemia la fel! Se petrec drame cu adev\u0103rat (forme grave ale bolii, sechele pe termen lung, decese) \u00een toat\u0103 lumea! Spaima, boala \u0219i moartea nu sunt lucruri de \u0219ag\u0103! Nici sacrificiile medicilor \u0219i asistentelor\/asisten\u021bilor care, \u00een acest timp, s-au d\u0103ruit exemplar, p\u00e2n\u0103 la epuizare, profesiei lor ca s\u0103 salveze vie\u021bile bolnavilor. Li se cuvin din plin toat\u0103 recuno\u0219tin\u021ba, tot respectul \u0219i toat\u0103 admira\u021bia noastr\u0103!
\nDar, din p\u0103cate, panica amplificat\u0103 de autorit\u0103\u021bi prin mercenarii din pres\u0103, b\u00e2jb\u00e2iala, b\u00e2lb\u00e2iala, haosul general, sistemul sanitar lipsit de resurse, imixtiunea masiv\u0103 a politicului \u00eentr-o problem\u0103 sanitar\u0103 au \u00eengreunat munca \u2013 deja cov\u00e2r\u0219itoare a \u2013 personalului medical. Cei care ar fi trebuit s\u0103 gestioneze situa\u021bia prin \u0219i cu calm, luciditate, echilibru, s\u0103 lini\u0219teasc\u0103 masele, \u00een loc s\u0103 le isterizeze asigur\u00e2nd teren pentru obsesii, nevroze, psihoze, depresii, s-au dovedit inap\u021bi s-o fac\u0103. Sau n-au vrut??? Un succes r\u0103sun\u0103tor totu\u0219i au ob\u021binut \u2013 scindarea sever\u0103 a societ\u0103\u021bii \u00een de\u0219tep\u021bi \u0219i pro\u0219ti \u0219i asmu\u021birea unora asupra altora: tineri = de\u0219tep\u021bi vs. seniori = pro\u0219ti, pro-masc\u0103 = de\u0219tep\u021bi vs. anti-masc\u0103 = pro\u0219ti, pro-vaccinare = de\u0219tep\u021bi vs. anti-vaccinare = pro\u0219ti, pro-surse oficiale de informare = de\u0219tep\u021bi vs. pro-surse extinse de informare = pro\u0219ti. Categoria \u00een\u021belep\u021bilor echilibra\u021bi (care totu\u0219i exist\u0103) e ignorat\u0103…
\nCiteam undeva c\u0103 autorit\u0103\u021bile, presa \u0219i cadrele medicale suedeze au evitat deliberat sintagma radical\u0103 \u201evirusul uciga\u0219\u201d tocmai pentru a nu induce ideea c\u0103, odat\u0103 contaminat, nu ai cale de sc\u0103pare. Cine a propus evitarea ei este, indiferent ce profesie va fi av\u00e2nd, un fin psiho-sociolog care \u0219tie sau intuie\u0219te perfect puterea cuv\u00e2ntului, impactul asupra receptorilor. Pentru astfel de subtilit\u0103\u021bi, trebuie \u0219i s\u0103 ai un IQ respectabil, \u0219i s\u0103 fii voitor de bine! Prin compara\u021bie: la noi, aceea\u0219i sintagm\u0103 a constituit (dac\u0103 nu cumva constituie \u0219i acum) un refren obsesiv, \u00eengro\u0219at.
\nPentru a fi paralizant\u0103, frica trebuie s\u0103 fie atotcuprinz\u0103toare. Dac\u0103, \u00een \u201989, mai exista cineva care nu se temea de revenirea lui Ceau\u0219escu, trebuia s\u0103 se team\u0103 m\u0103car de \u201eterori\u0219ti\u201d. \u00cen 2020, dac\u0103 nu ne-a turtit chiar pe to\u021bi o team\u0103 abisal\u0103 de virus, trebuia c\u00e2rpit\u0103 lesa fricii m\u0103car prin razii poli\u021biene\u0219ti \u0219i amenzi. \u00cen fine…
\n\u00cen ultimul an, sursa de informa\u021bii pe care am consultat-o oarecum constant, \u00eentruc\u00e2t m\u0103 scute\u0219te de comentarii \u0219i interpret\u0103ri gata-preparate de al\u021bii \u0219i turnate \u00een timpane c\u00e2nd din st\u00e2nga, c\u00e2nd din dreapta, este site-ul Hopkins (https:\/\/gisanddata.maps.arcgis.com\/apps\/opsdashboard\/index.html#\/bda7594740fd40299423467b48e9ecf6)
\nStatisticile lor (cu toat\u0103 relativitatea unor cifre oficiale) ofer\u0103, pe de o parte, destule date pentru a constata c\u00e2t de straniu v\u0103lurit\u0103 este dinamica pandemiei \u00een spa\u021biu \u0219i timp. Pe de alt\u0103 parte, ridic\u0103 o serie de \u00eentreb\u0103ri legitime \u00een privin\u021ba raportului num\u0103r de cazuri covid confirmate\/num\u0103r de decese \u00een diferite \u021b\u0103ri. Nu re\u021bin \u00een ce lun\u0103 \u0219i zi a anului trecut ne situam \u201ela egalitate\u201d cu belgienii \u00een privin\u021ba cazurilor de covid confirmate: cca. 148.000 \u0219i la ei, \u0219i la noi, dar, frapant!, cca. 10.000 de decese la ei, 5.000 de decese la noi. Ce s\u0103 \u00een\u021belegi? C\u0103 sistemul nostru sanitar e mai performant dec\u00e2t al lor? Mira-m-a\u0219! C\u0103 sistemul nostru imunitar e mai bun, de\u0219i o ducem mai prost dec\u00e2t ei? C\u0103 virusul e bl\u00e2nd cu noi \u0219i aspru cu ei? Am urm\u0103rit o vreme nefericita \u201ecompeti\u021bie\u201d. Ba treceam noi \u00een fa\u021b\u0103, ba ei. Ast\u0103zi (25 mai 2021) suntem \u00eenaintea lor \u0219i ca num\u0103r de contamin\u0103ri, \u0219i ca num\u0103r de decese. Ne-am \u0219ubrezit? S-a \u00eenr\u0103it virusul la noi? Tocmai acum, c\u00e2nd pe graficul nostru curba arat\u0103 c\u0103 maladia descre\u0219te?! Sau: cum se explic\u0103 (genetic?, sanitar?, nutri\u021bional?, politic???…) faptul c\u0103 sunt \u021b\u0103ri \u201enorocoase\u201d, \u00een care, de c\u00e2nd s-a ivit pandemia p\u00e2n\u0103 azi, 25 mai, num\u0103rul de decese raportat la \u00eemboln\u0103viri, este mic fa\u021b\u0103 de cel din multe alte \u021b\u0103ri: \u00een Bhutan (1\/1.411), Burundi (6\/4.546), Singapore (32\/61.860), Qatar (547\/215.742), Emirate (1654\/557.619) etc.?!
\nPoate vor r\u0103spunde, c\u00e2ndva, cercet\u0103torii… Sau anchetatorii?!
\nP\u00e2n\u0103 o fi s\u0103 mai privesc \u00een oglinda retrovizoare, \u00eenchei, n\u0103d\u0103jduind c\u0103 ne-a r\u0103mas un fir de gen\u0103 din aceea care (zice legenda) \u00eei f\u0103cea pe daci s\u0103 \u00eenfrunte moartea r\u00e2z\u00e2nd: \u201eDomnule doctor \u2013 \u00eentreab\u0103 pacientul \u2013 c\u00e2nd se va termina pandemia?\u201d \u201eNu \u0219tiu \u2013 r\u0103spunde medicul \u2013, c\u0103 nu m\u0103 pricep la politic\u0103!\u201d\u2026<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Petrache PLOPEANU P\u00e2n\u0103 c\u00e2nd e scris s\u0103 ne fie scris? Motto: \u201eDe-i asculta\u021bi pe germani sau pe spanioli deslu\u0219indu-\u0219i p\u0103surile,<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15449"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=15449"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15449\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":15450,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15449\/revisions\/15450"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=15449"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=15449"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=15449"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}