NOI CEI DE AST\u0102ZI DATOR\u0102M CELOR DE IERI RECUNO\u0218TIN\u021aA FRUMOSULUI DURABIL
\nde Vasile GHINEA
\n\tS\u00e2mb\u0103t\u0103, 24 iulie, \u0219edin\u021ba Cenaclului literar-artistic \u201eAlexandru Sihleanu\u201d de la Centrul Cultural \u201eFlorica Cristoforeanu\u201d din R\u00e2mnicu S\u0103rat a debutat, cu momentul epigramistic in memoriam Matinc\u0103 Costea.
\n\t\u201e(Contradic\u021bii) \u00cen Dumnezeu nu a crezut,\/ C\u0103ci plin i-a fost lui sacu\u02bc\/ \u0218i totu\u0219i scuze \u0219i-a cerut\/ C\u00e2nd la v\u0103zut pe dracu\u02bc. (Pahar personalizat) La o cea\u0219c\u0103 de cafea\/ \u0218tirile dintr-un ziar,\/ S\u0103 nu-i fie ziua grea,\/ O duduie… la pahar. (Iubiri paralele) Tatuat\u0103 din iubire,\/ \u00cemp\u0103r\u021bit\u0103 cu umor,\/ Dou\u0103 zile lucr\u0103toare\/ Tropice… Ecuator. \u201d (Dumitru Hangu)
\n\t\u201e(Unui b\u0103utor) S\u0103 m\u0103 las de b\u0103utur\u0103?\/ Vorba asta am mai spus-o,\/ Dar m\u0103 tem de-ncurc\u0103tur\u0103:\/ Dac\u0103 uit unde am pus-o? (R\u0103zbunare) Cine \u021bi-a r\u0103pit nevasta,\/ Nu te \u00eentristeze,\/ R\u0103zbunarea fie asta:\/ Las\u0103-l s-o p\u0103streze! (Precau\u021bie) Treaba casei nu omoar\u0103,\/Suntem reali\u0219ti.\/ Chiar de \u021bi-o p\u0103rea u\u0219oar\u0103,\/ Merit\u0103 s\u0103 ri\u0219ti?\u201d (Lauren\u021biu Turcu)
\n\t\u201eFostul nostru coleg, Matinc\u0103 Costea, prezentator de spectacole, autor \u0219i interpret de monologuri umoristice, proz\u0103 poli\u021bist\u0103, poezii, dar \u0219i \u201eepigrame \u00een\u021bep\u0103toare\u201d, \u00een\u021bep\u00e2nd tot ce nu este corect! \u00cen amintirea lui, citez c\u00e2teva din foarte reu\u0219itele sale epigrame prin care nenea Matinc\u0103 d\u0103dea und\u0103 verde bunei dispozi\u021bii \u00een Cenaclul \u201eAlexandru Sihleanu\u201d. (Despre scumpirile de acum) Nu mai spera\u021bi ca redresarea\/ S\u0103 se produc\u0103 azi… sau m\u00e2ine!\/ Servi\u021bi ce v-a propus guvernul:\/ R\u0103bd\u0103ri \u0219i reform\u0103 pe p\u00e2ine! (Unui parlamentar) \u0218tim acum, nene Vasile,\/ C\u0103 \u021bi-ai cump\u0103rat trei vile\/ \u0218i \u00ee\u021bi repro\u0219ezi o vin\u0103:\/ C\u0103 doar una-i cu piscin\u0103! (Unui \u00eeng\u00e2mfat) Umbli mereu cu capu-n nori.\/ E preferin\u021ba ta… m\u0103 rog…\/ Nu vrei deloc s\u0103-l cobori!\/ E\u0219ti poate meteorolog!\u201d (Mihai Doina)
\n\t\u201e\u201d (De ce nu?) Cum vecina-mi e pe plac\/ Merg destul de des la ea\/ C\u0103 m\u0103 cheam\u0103 la cafea\/ \u0218i m\u0103 pune s-o \u0219i \u201efac\u201d! (Ale\u0219ii neamului) Nu le e nici lor u\u0219or,\/ C\u00e2nd \u00eei vezi c\u0103 permanent\/ Trag din greu pentru popor\/ Aghioase-n Parlament! (O scriitoare bun\u0103) De critici mult apreciat\u0103\/ Cu stilul ei dulceag \u0219i plat,\/ Va fi \u00een cronici l\u0103udat\u0103\/ C-a fost citit\u0103 \u0219i \u00een pod!\u201d (George Anghel)
\n\tA urmat lectorul de serviciu, Alexandru M\u0103ciuc\u0103, dir. Muzeului din R\u00e2mnicu S\u0103rat, care a prezentat personalitatea deosebit\u0103 a celui care a fost Octavian Mo\u0219escu, a citit din dou\u0103 surse: OCTAVIAN MO\u0218ESCU. UN NUME – O LUME \u2013 Culegere de texte, Ed. Detectiv literar, 2019, autoare Ana\u2013Maria M\u0103ciuc\u0103, din care a dat glas unui articol intitulat \u201eVITRALII CU IUBIRE\u201d, autor Grigore Leaua, \u00een \u201eVitralii\u201d \u2013 revist\u0103 de literatur\u0103 \u0219i art\u0103, Anul IV, nr. 32, Ed. Rafet, R\u00e2mnicu S\u0103rat, 2008 \u0219i un eseu propriu intitulat OCTAVIAN MO\u0218ESCU, UN ARISTOCRAT AL SPIRITULUI.
\n\tRedau din \u201eVitralii cu iubire\u201d de Grigore Leaua: \u201e… Octavian Mo\u0219escu a p\u0103r\u0103sit definitiv ora\u0219ul \u00eenainte ca acest co\u0219mar s\u0103 ne cuprind\u0103. Dar nu voi uita niciodat\u0103 cu c\u00e2t\u0103 bl\u00e2nde\u021be m\u00e2ng\u00e2ia cu privirea-i nostalgic\u0103 b\u0103tr\u00e2nele fa\u021bade de pe vechea Cale a Victoriei, cum s-a numit dup\u0103 b\u0103t\u0103lia de la M\u0103r\u0103\u0219e\u0219ti strada care dup\u0103 1944 avea s\u0103 poarte numele lui Suvorov, despre care nimeni din acest ora\u0219 nu \u0219tia aproape nimic. \u0218i iat\u0103, \u00eemi spunea Octavian Mo\u0219escu \u00een lungile noastre plimb\u0103ri pe Calea Victoriei, aici a fost un restaurant faimos unde se \u00eent\u00e2lneau marii oameni politici ai timpului, odat\u0103 a fost prezent chiar Octavian Goga, dincolo erau tipografiile, mai multe, una dintre ele a tip\u0103rit primul volum \u201ePlumb\u201d al lui George Bacovia, pe strada Mihai Eminescu, \u00een casa aceea cu un modest havuz \u00een fa\u021b\u0103, casa unui doctor, era g\u0103zduit Nicolae Iorga, mult\u0103 vreme deputat al ora\u0219ului \u00een parlament. Urm\u0103ream pa\u0219ii acestor umbre ale spiritualit\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti pe str\u0103zile ora\u0219ului nostru, c\u0103p\u0103t\u00e2nd treptat con\u0219tiin\u021ba c\u0103 noi, r\u00e2mnicenii, nu avem dreptul s\u0103 exist\u0103m \u00een afara acestei istorii pe atunci \u00eenc\u0103, din p\u0103cate \u0219i inexplicabil, secret\u0103. Am avut prilejul s\u0103 str\u0103bat trecutul ora\u0219ului meu natal al\u0103turi de acest mare om de cultur\u0103 \u0219i prieten, Octavian Mo\u0219escu, cel care a fost ultimul pre\u0219edinte al Asocia\u021biei \u201eRom\u00e2nia Jun\u0103\u201d la Viena unde-\u0219i f\u0103cea studen\u021bia, asocia\u021bie creat\u0103 de Eminescu \u0219i Slavici, cel care scria la \u201eUniversul\u201d a fost prietenul tuturor marilor no\u0219tri oameni de cultur\u0103, arti\u0219ti \u0219i oameni politici din perioada interbelic\u0103, despre care avea s\u0103 ne povesteasc\u0103 \u00een c\u0103r\u021bile D-sale de mai t\u00e2rziu, sugestiv intitulate \u201eVitralii\u201d. A construit, astfel, peste vremuri, o citadel\u0103 a amintirilor at\u00e2t de scumpe lui, \u00een care fiecare mare spirit al neamului nostru rom\u00e2nesc st\u0103 a\u0219ezat \u00eentr-un vitraliu, \u00eendemn\u00e2ndu-ne la perpetu\u0103 recuno\u0219tin\u021b\u0103 \u0219i recunoa\u0219tere \u00een fa\u021ba istoriei noastre na\u021bionale, istoria Rom\u00e2niei Mari. Prin anii 1974 mai exista \u00een centrul R\u00e2mnicului o cofet\u0103rie unde se servea \u0219i cafea. Undeva \u00een st\u00e2nga intr\u0103rii se afla masa la care \u00een fiecare diminea\u021b\u0103, pe la ora 10, venea s\u0103 se a\u0219eze Octavian Mo\u0219escu, merg\u00e2nd agale, f\u0103r\u0103 grab\u0103, pe trotuarul \u00eensorit sau sc\u0103ldat \u00een apele ploilor melancolice ale acestor ani. Indiferent de vreme, \u00een fiecare zi, la ora 10 silueta sa p\u0103str\u00e2nd ceva din boemia plin\u0103 de distinc\u021bie a unor vremuri de mult apuse, care ne impunea un respect unanim, se profila printre trec\u0103torii acelui moment al zilei, sprijinindu-se \u00een baston cu re\u021binut\u0103 elegan\u021b\u0103. Se \u0219tia a\u0219teptat, \u00een primul r\u00e2nd de fetele ce ne serveau \u0219i care \u00eel \u00eent\u00e2mpinau vesele, p\u0103r\u0103sindu-\u0219i pe loc clien\u021bii afla\u021bi \u00een clipa aceea acolo, indiferent cine erau ei. Era clipa \u00een care Octavian Mo\u0219escu \u00eencepea s\u0103 oficieze un Ritual pe care, de\u0219i nu-l \u00een\u021belegeam atunci p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t, noi, cei tineri, \u00eel sim\u021beam esen\u021bial pentru existen\u021ba noastr\u0103 spiritual\u0103. Acum \u0219tiind c\u0103 acela era Ritualul de la \u201eCap\u0219a\u201d, de la at\u00e2tea alte cafenele uitate sub colbul uciga\u0219 al timpului prin Bucure\u0219tiul sau Viena de alt\u0103dat\u0103. Din clipa \u00een care Octavian Mo\u0219escu se a\u0219eza la acea mas\u0103 \u00eencepeau s\u0103 apar\u0103 unul dup\u0103 altul \u0219i pu\u021binii privilegia\u021bi care aveau dreptul s\u0103-i stea al\u0103turi \u0219i care, \u00eentre toate corvezile zilnice, g\u0103seau \u0219i minutele at\u00e2t de a\u0219teptate de la o zi la alta de a se bucura o clip\u0103 de \u00eent\u00e2lnirea cu cel care a fost ani \u00een \u0219ir o raz\u0103 de lumin\u0103 \u00een existen\u021ba noastr\u0103 cotidian\u0103. Doar te vedea intr\u00e2nd pe u\u0219\u0103 \u0219i-i auzeai glasul: \u201eDr\u0103gu\u021b\u0103, o cafea, te rog!\u201d Era r\u0103splata bucuriei lui de a ne \u00eent\u00e2lni, de a ne asculta, de a ne z\u00e2mbi, de a se bucura de noi. El ne povestea atunci despre prestigio\u0219ii s\u0103i prieteni de alt\u0103dat\u0103, despre extraordinara sa colec\u021bie de tablouri, avocatul M\u0103rculescu despre chinurile \u00eendurate la canal, noi citeam versuri \u0219i proz\u0103 ascult\u00e2ndu-i cu aten\u021bie p\u0103rerile \u0219i-apoi visam cu to\u021bii. Acum cred c\u0103 atunci asta ne lega cel mai mult unul de cel\u0103lalt, visele: proiectele unor mari reviste literare, ale unor monumente ori mari spectacole, mari c\u0103r\u021bi, mari societ\u0103\u021bi culturale, ca cea care s-a creat abia acum \u0219i care, pe bun\u0103 dreptate \u0219i \u00een semn de perpetu\u0103 recuno\u0219tin\u021b\u0103 din partea noastr\u0103, trebuia s\u0103-i poarte numele. Din cauza s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii, tot mai \u0219ubrede \u00een ultima vreme, uneori nu putea veni p\u00e2n\u0103 la cafeneaua noastr\u0103. Erau zilele cele mai triste: ne lipseau privirea sa ve\u0219nic vesel\u0103, vocea calm\u0103, gesturile-i simple, dar at\u00e2t de p\u0103trunse de o cald\u0103 \u0219i elegant\u0103 distinc\u021bie, pe care n-am mai \u00eent\u00e2lnit-o niciodat\u0103. Ne-a m\u0103rturisit, nu o dat\u0103, c\u0103 ar vrea s\u0103 fac\u0103 ceva deosebit pentru ora\u0219ul s\u0103u natal. Cel care fusese primarul Balcicului din Cadrilater \u0219i tip\u0103rise la R\u00e2mnicu S\u0103rat mai multe reviste care s-au bucurat de un real prestigiu \u00een epoc\u0103, dorea ca dup\u0103 moartea sa casa \u00een care a locuit, cu extraordinara colec\u021bie de art\u0103 pe care o ad\u0103postea, s\u0103 devin\u0103 casa memorial\u0103 \u201eOctavian Mo\u0219escu\u201d. \u00cen ultimii ani, un alt r\u00e2mnicean, sculptorul Gabriel T\u0103icu\u021bu care, de\u0219i t\u00e2n\u0103r, a avut totu\u0219i \u0219ansa s\u0103-l cunoasc\u0103 pe Octavian Mo\u0219escu \u0219i s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 extraordinara sa personalitate, \u00eemi spunea c\u0103 ar dori s\u0103 ridice \u00een Gr\u0103dina Public\u0103 ce-i era at\u00e2t de drag\u0103, un bust al celui ce \u00eentruchipeaz\u0103 \u0219i azi pentru noi spiritul des\u0103v\u00e2r\u0219it al prieteniei \u0219i bucuriei de a tr\u0103i plenar, arta. Poate c\u0103 acum, \u00een pragul acestor timpuri noi, ar trebui s\u0103 \u00eemplinim dorin\u021ba celui care nu a \u00eencetat nici dup\u0103 moarte s\u0103 ne \u00eenve\u021be s\u0103 fim noi \u00een\u0219ine.\u201d \u00cenc\u0103 una \u0219i ultima redare din expunerea dlui Alexandru M\u0103ciuc\u0103: \u201e(OCTAVIAN MO\u0218ESCU, UN ARISTOCRAT AL SPIRITULUI) Este foarte greu ca \u00een c\u00e2teva cuvinte s\u0103 fac aprecieri despre rolul \u0219i contribu\u021bia omului Octavian Mo\u0219escu \u00een via\u021ba cultural-artistic\u0103 r\u00e2mnicean\u0103 sau de oriunde. Aceast\u0103 menire revine altora. M\u0103 voi m\u0103rgini s\u0103 v\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219esc doar c\u00e2teva din lec\u021biile de via\u021b\u0103 primite de la omul care, prin voia sor\u021bii, a fost bunicul meu, un om care, prin tot ceea ce a \u00eenf\u0103ptuit, s-a dovedit a fi nu numai un des\u0103v\u00e2r\u0219it aristocrat al spiritului \u0219i al cugetului, dar \u0219i un exemplu demn de urmat at\u00e2t din punct de vedere profesional c\u00e2t \u0219i uman. Am \u00eenv\u0103\u021bat de la el, mai presus de toate, c\u0103 suprema virtute la care se poate aspira este respectul de sine, ce nu poate fi dob\u00e2ndit dec\u00e2t respect\u00e2nd semenii, societatea \u0219i ader\u00e2nd la cele mai \u00eenalte valori morale. Respectul de sine era conceput de Octavian Mo\u0219escu ca o expresie a con\u0219tiin\u021bei de apartenen\u021b\u0103 la o tradi\u021bie \u0219i la un destin comun. Respectul de sine \u00eensemna, atunci, cum, de altfel, \u00eenseamn\u0103 \u0219i acum, printre altele, \u0219i refuzarea indiferen\u021bei \u0219i a nep\u0103s\u0103rii, a comodit\u0103\u021bilor de g\u00e2ndire \u0219i de atitudine, \u0219i presupune, f\u0103r\u0103 doar \u0219i poate, implicarea activ\u0103 \u00een efervescen\u021ba vie\u021bii sociale cu scopul impunerii unor repere superioare \u00eentr-o lume plurivalent distorsionat\u0103, cu sciziuni sociale \u0219i spirituale grave, \u00een care ideile nobile ale creativit\u0103\u021bii \u00eenregistreaz\u0103 pierderi masive de altitudine. \u00cen aceste condi\u021bii implicarea lui Octavian Mo\u0219escu nu se reducea doar la sus\u021binerea unui punct de vedere personal asupra sensurilor esen\u021biale ale existen\u021bei, ci ea a \u00eensemnat, \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103, crearea unui curent de opinie fecund, a unui act de interven\u021bie social\u0103, o inepuizabil\u0103 catalizare de energii creatoare.
\n\tSub persuasiunea lui bl\u00e2nd\u0103 \u0219i amabil\u0103 ca \u0219i sub cordialitatea \u0219i jovialitatea lui, deslu\u0219eai o inepuizabil\u0103 voin\u021b\u0103 de adev\u0103r \u0219i de ac\u021biune, puse \u00een serviciul unui crez social \u0219i artistic pe care l-a slujit cu fidelitate, am putea spune, din copil\u0103rie, p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul vie\u021bii sale. Toate \u00eenf\u0103ptuirile sale reliefeaz\u0103 o personalitate cu multe \u0219i mari \u00eensu\u0219iri, d\u0103ruit\u0103, \u00een totalitate crezului s\u0103u uman, artistic, social, profesional, demonstr\u00e2nd c\u0103 \u0219i-a tr\u0103it via\u021ba c\u0103l\u0103uzit de o nobil\u0103 voca\u021bie pentru actul de cultur\u0103. O voca\u021bie pe care nu tr\u0103dat-o nici \u00een clipele cele mai grele ale vie\u021bii sale, ci pe care a slujit-o exemplar, cu fervoarea unui apostol, dedic\u00e2ndu-i-se \u00eenc\u0103 din anii studen\u021biei prin ini\u021bierea \u0219i consolidarea unor ac\u021biuni care au avut menirea de a contribui la constituirea \u0219i afirmarea unui climat propice al adev\u0103rului social, precum \u0219i la crearea unui cadru fertil de educa\u021bie estetic\u0103.
\nEste binecunoscut\u0103 activitatea pe care a desf\u0103\u0219urat-o pe plan local, \u00een ora\u0219ul R\u00e2mnicu S\u0103rat, \u00eenc\u0103 din adolescen\u021b\u0103, prin ini\u021bierea \u0219i \u00eentre\u021binerea unor publica\u021bii cu putere \u00een epoc\u0103, precum Vestala (1915-1916), R\u00e2mnicu S\u0103rat (1919), Foaia R\u00e2mnicului (1921), Pamflet r\u00e2mnicean (1924), Machina (1924-1925), care au beneficiat de colaborarea unor cunoscu\u021bi scriitori ai vremii, publica\u021bii \u00een cadrul c\u0103rora el \u00eensu\u0219i a publicat articole \u0219i versuri. Toate acestea \u2013 important de subliniat \u2013 au fost publica\u021bii de atitudine social\u0103 c\u0103ut\u00e2nd s\u0103 impun\u0103 repere morale \u00eentr-o atmosfer\u0103 perturbat\u0103 de puternice seisme economice, sociale, culturale. Ulterior, a publicat, \u00een modalitatea unei antologii, Monografia R\u00e2mnicului S\u0103rat (1931), (cunoscut\u0103 cu denumirea de C\u0103l\u0103uza R\u00e2mnicului), antologie literar\u0103 cuprinz\u00e2nd cele mai frumoase pagini consacrate acestui ora\u015f \u015fi \u00eemprejurimilor sale, de la scriitorii clasici (Alexandru Odobescu, Alexandru Vlahu\u0163\u0103 etc.) p\u00e2n\u0103 la scriitorii interbelici, carte care atest\u0103, cu prisosin\u021b\u0103 apartenen\u021ba sa sufleteasc\u0103 la \u021binuturile r\u00e2mnicene pe care le-a purtat \u00een inima sa toat\u0103 via\u021ba \u0219i \u00een care a considerat potrivit s\u0103 \u00ee\u0219i petreac\u0103 ve\u0219nicia.
\n\u00cen anii studen\u021biei, pe c\u00e2nd studia Filozofia \u0219i Istoria Artelor, dup\u0103 ce ob\u021binuse \u00een \u021bar\u0103, diploma de studii \u00een drept, atitudinea sa de vast\u0103 implicare pe plan social \u0219i cultural a determinat alegerea sa \u00een func\u021bia de pre\u0219edinte al Societ\u0103\u021bii Rom\u00e2nia Jun\u0103, una dintre cele mai importante organiza\u021bii ale studen\u021bilor rom\u00e2ni din Austria, care fusese constituit\u0103 de Mihai Eminescu \u0219i Ioan Slavici, la 20 martie 1971, prin contopirea a dou\u0103 societ\u0103\u021bi studen\u021be\u0219ti rom\u00e2ne\u0219ti, Rom\u00e2nia \u0219i Societatea literar\u0103. \u00cen aceast\u0103 calitate Octavian Mo\u0219escu a organizat manifest\u0103rile culturale de anvergur\u0103 na\u021bional\u0103 prilejuite de s\u0103rb\u0103torirea semicentenarului Rom\u00e2niei June \u00een marile ora\u0219e ale \u021b\u0103rii noastre, av\u00e2nd o implicare definitorie \u00een toate sectoarele pe care le presupunea un asemenea eveniment de propor\u021bii uria\u0219e pentru imaginea \u021b\u0103rii noastre \u00een Europa, la acel moment. Este binecunoscut\u0103, de asemenea, pentru acea perioad\u0103, preocuparea sa \u0219i insisten\u021ba de care a dat dovad\u0103 \u00een colectarea de fonduri pentru realizarea, \u00een \u021bar\u0103, a bustului lui Mihai Eminescu, lucru care s-a \u0219i \u00eenf\u0103ptuit, de altfel, at\u00e2t la Cluj, c\u00e2t \u0219i la Putna.
\nDup\u0103 perioada Viena \u0219i dup\u0103 ob\u021binerea noilor diplome de studii, bunicului meu i s-au deschis noi orizonturi a\u0219a c\u0103 a ales s\u0103 \u00ee\u0219i pun\u0103 talentul \u0219i priceperea \u00een slujba Reginei Maria, care descoperise de cur\u00e2nd ora\u0219ul de la malul m\u0103rii, Balcic, intrat \u00een proprietatea statului rom\u00e2n \u00een anul 1913, a\u0219a c\u0103, dup\u0103 ce func\u021bioneaz\u0103 ini\u021bial ca profesor \u0219i director de gimnaziu, este ales, prin decizia lui Nicolae Iorga – care la acel moment de\u021binea func\u021bia de prim-ministru al Rom\u00e2niei -, primar al acestui ora\u0219. Din acest moment \u0219i p\u00e2n\u0103 la plecarea sa din Balcic – \u00een urma pierderii Cadrilaterului de Rom\u00e2nia, \u00een 1940, prin Tratatul de la Craiova de la 7 septembrie, c\u00e2nd acest teritoriu revine Bulgariei ca urmare indirect\u0103 a presiunilor politice germane asupra guvernului roman, – Octavian Mo\u0219escu va transforma acest ora\u0219 \u00eentr-o oaz\u0103 de inspira\u021bie pentru tinerii arti\u0219ti rom\u00e2ni interbelici, cre\u00e2nd o nou\u0103 \u0219coal\u0103 de pictur\u0103 care, cu timpul va primi denumirea de \u0218coala de la Balcic. Concomitent, a editat ziare (Farul Caliacrei, ziar de interes dobrogean, \u00een care reg\u0103sim texte semnate de Cezar Petrescu, Emanoil Bucu\u021ba \u0219.a.) \u0219i publica\u021bii (studiul de sociologie Coopera\u021bia dobrogean\u0103), a organizat Universitatea liber\u0103 Coasta de Argint ini\u021biind \u0219i edit\u00e2nd, totodat\u0103, revista Coasta de Argint \u00een limbile rom\u00e2n\u0103, bulgar\u0103, turc\u0103 \u015fi armean\u0103, pentru ca nici una din na\u021bionalit\u0103\u021bile care tr\u0103iau \u00een ora\u0219 s\u0103 nu se simt\u0103 discriminat\u0103, revist\u0103 care a fost publicat\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1929 \u0219i care a beneficiat de colaborarea, printre al\u0163ii, a scriitorilor Tudor Vianu, Gala Galaction, Ion Maniu, Ion Marin Sadoveanu, Jean Bart, Emanuel Bucu\u0163a, Camil Petrescu, Oscar Walter Cizek, Victor Ion Popa, precum \u015fi a arti\u015ftilor Jean Al. Steriadi, Nicolae Tonitza, Ion Teodorescu-Sion \u015f.a. A \u00eentocmit, de asemenea, Calendarul Coopera\u021biei din Dobrogea Nou\u0103, desf\u0103\u0219ur\u00e2nd, \u00een acela\u0219i timp, o activitate sus\u021binut\u0103 \u00een domeniul turistic, domeniu \u00een care a avut o contribu\u021bie major\u0103 \u00een perioada 1932 \u2013 1939 \u00een cadrul Sec\u0163iei de turism a ziarelor Adev\u0103rul \u015fi Diminea\u0163a conduc\u00e2nd, \u00een acela\u015fi timp, revista de turism Lumea turistic\u0103, al c\u0103rei director a fost \u00een perioada 1934 \u2013 1937.
\n\u00cen ultima parte a vie\u021bii, dup\u0103 ce f\u0103cuse acela\u0219i lucru \u0219i pentru \u00eenfiin\u021barea muzeului de art\u0103 din Balcic, Octavian Mo\u0219escu a luat ini\u021biativa \u00eenfiin\u021b\u0103rii Muzeului din R\u00e2mnicu S\u0103rat \u0219i al organiz\u0103rii sec\u021biei de art\u0103 plastic\u0103 din cadrul acestuia, asum\u00e2ndu-\u0219i ca pe un act de con\u0219tiin\u021b\u0103 imprescriptibil, \u00eendatorirea de a contribui la \u00eensufle\u021birea vie\u021bii cultural-artistice din ora\u0219ul ob\u00e2r\u0219iilor sale. Ini\u021biativa sa a fost primit\u0103 ini\u021bial cu reticen\u021b\u0103 confrunt\u00e2ndu-se cu opacit\u0103\u021bi \u0219i comodit\u0103\u021bi de g\u00e2ndire, dar a perseverat cu tenacitate pentru realizarea acestui proiect, asigur\u00e2ndu-\u0219i solidaritatea unor arti\u0219ti \u00eencrez\u0103tori \u00een continuitatea culturii, care au donat lucr\u0103ri, a\u0219a cum a f\u0103cut de altfel, el \u00eensu\u0219i, prin sprijinirea constituirii muzeului cu dona\u021bii succesive \u00een anii 1960, 1961, 1971, 1973, dona\u021bii care au avut o importan\u021b\u0103 cov\u00e2r\u0219itoare \u00een formarea sec\u021biei de art\u0103 din cadrul muzeului.
\n Ast\u0103zi, pe harta artistic\u0103 a Rom\u00e2niei, Muzeul de Art\u0103 din municipiul R\u00e2mnicu S\u0103rat ar trebui s\u0103 fie recunoscut ca o institu\u021bie de cultur\u0103 important\u0103, cu o relevabil\u0103 contribu\u021bie la educarea estetic\u0103 a publicului, av\u00e2nd \u00een vedere valorosul patrimoniu de care dispune.
\nConcomitent cu activitatea din domeniul artei, \u00een perioada 1970 \u2013 1980, Octavian Mo\u0219escu a avut o intens\u0103 activitate literar\u0103, fiind ad\u00e2nc angrenat \u00een via\u0163a cultural\u0103 comunitar\u0103 cu diverse publica\u0163ii: memorialistic\u0103, articole gazetare, epigrame, poezii \u0219i \u00eenfiin\u021b\u00e2nd cenacluri literare \u0219i epigramistice. \u00centre 1971 -1974 public\u0103 la Editura Litera din Bucure\u015fti, seria de memorii cuprins\u0103 \u00een patru volume: primul volum Vitralii, \u00een care sunt relatate \u00eent\u00e2lniri \u015fi evenimente petrecute cu personalit\u0103\u0163i culturale ale vremii (scriitori, poe\u0163i, arti\u015fti etc.) printre care Mihail Sadoveanu, Camil Petrescu, Al. Macedonski, Ionel Teodoreanu, Al. Vlahu\u0163\u0103, Ion Barbu, Victor Ion Popa, Petre Iorgulescu-Yor, Cincinat Pavelescu \u0219.a., al doilea volum, Oaspe\u021bi de alt\u0103dat\u0103, \u00een paginile c\u0103ruia \u00eent\u00e2lnim prezentate, de asemenea \u00eent\u00e2mpl\u0103ri \u015fi relat\u0103ri despre oameni cu care via\u0163a sa s-a intersectat \u015fi care, datorit\u0103 talentului cu care au fost \u00eenzestra\u0163i sau calit\u0103\u0163ilor lor umane, nu i-au r\u0103mas indiferen\u0163i; al treilea volum, intitulat Alte vitralii, \u00een care, de asemenea, sunt evocate persoane \u015fi personalit\u0103\u0163i ale vremii \u0219i al patrulea volum, Din jurnalul unui colec\u0163ionar, \u00een care predomin\u0103 amintiri ale unor \u00eent\u00e2mpl\u0103ri legate de via\u0163a numero\u0219ilor arti\u015fti care i-au fost apropia\u0163i \u00een timpul vie\u0163ii. Cele patru volume au fost reunite \u00eentr-un singur volum \u2013 Octavian Mo\u0219escu \u2013 Restituiri boeme \u2013 ap\u0103rut la Editura Tracus Arte, Bucure\u0219ti, \u00een 2017, sub \u00eengrijirea nepoatei sale, Oana Maria Cajal. Cu acest prilej, criticul de art\u0103 Pavel \u0218u\u0219ar\u0103, f\u0103cea urm\u0103toarele considera\u021bii: \u201ePersonalitate complex\u0103, creator \u00een multiple planuri \u0219i actor al istoriei nemijlocite, observator \u0219i administrator al unei lumi fragile \u0219i capricioase, Octavian Mo\u0219escu este, \u00een mod fundamental, autorul celui mai cople\u0219itor fenomen al modernit\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti, \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 ne reconstruiasc\u0103 identitatea \u0219i s\u0103 marcheze ireversibil memoria noastr\u0103 cultural\u0103: fenomenul Balcic. Doar a\u0219a, prin m\u0103re\u021bia crea\u021biei, se explic\u0103 \u0219i faptul c\u0103 o personalitate at\u00e2t de \u00eenzestrat\u0103 \u2013 jurnalist, editor, poet, animator cultural, memorialist, om politic, colec\u021bionar de art\u0103 etc. -, a fost disimulat\u0103 \u00eentr-un con greu de umbr\u0103, pe care lesne l-am putea asocia ingratitudinii dac\u0103 nu am \u00een\u021belege ra\u021biunea ad\u00e2nc\u0103 \u0219i complicatele mecanisme ale sufletului colectiv. Asemenea lui Zamolxe, personajul lui Lucian Blaga, pe care \u00eel ucide propria statuie, Octavian Mo\u0219escu a fost asimilat, p\u00e2n\u0103 la uitare, Balcicului \u00eensu\u0219i, locului pe care l-a reconstruit peisagistic, etic \u0219i spiritual, relev\u00e2nd sufletului rom\u00e2nesc str\u0103lucirea sa diurn\u0103, apolinic\u0103, latura lui luminoas\u0103 \u0219i meridional\u0103, dar \u0219i o profund\u0103 senzualitate \u0219i exuberan\u021b\u0103 dyonisiac\u0103, prin stilistica inconfundabil\u0103 a crea\u021biei artistice pe care a generat-o\u201d.
\nSunt de notorietate cenaclurile literare \u0219i epigramistice de care s-a ocupat la R\u00e2mnicu S\u0103rat, unele \u0219edin\u021be ale acestora desf\u0103\u0219ur\u00e2ndu-se, din lipsa de spa\u021biu, chiar \u00een casa sa din strada Amurgului. \u00cen 1972, cu prilejul s\u0103rb\u0103toririi unui secol de la \u00eenfiin\u0163area Societ\u0103\u021bii Rom\u00e2nia jun\u0103, de la Viena, Octavian Mo\u015fescu (al\u0103turi de Filaret Barbu \u015fi Frany\u00f2 Zolt\u00e1n) a f\u0103cut parte din delega\u0163ia oficial\u0103 care a asistat la manifest\u0103rile culturale jubiliare, la Viena \u015fi a rostit o cuv\u00e2ntare \u00een care a evocat activitatea acestei asocia\u0163ii a studen\u0163ilor rom\u00e2ni.
\nAm re\u021binut, de asemenea, de la bunicul meu, c\u0103 demnitatea reprezint\u0103 un atribut inalienabil al personalit\u0103\u021bii, un suport interior pe care nu \u021bi-l poate r\u0103pi nimeni. At\u00e2t \u00een perioada interbelic\u0103, c\u00e2t, mai ales, \u00een timpul regimului comunist c\u00e2nd s-a confruntat nu numai cu numeroase adversit\u0103\u021bi, dar \u0219i cu persecu\u021bii politice, cu o for\u021b\u0103 pe care cu greu o puteai b\u0103nui sub chipul lui senin \u0219i z\u00e2mbitor sau \u00een vorba sa bl\u00e2nd\u0103 \u0219i cump\u0103nit\u0103, a reu\u0219it s\u0103-\u0219i p\u0103streze integritatea caracterului \u0219i starea de candoare, \u00eencrederea \u00een perenitatea autenticelor valori umane. Se pare c\u0103 soarta a \u021binut totu\u0219i, \u00eentr-un fel, cu el, neprelungindu-i existen\u021ba p\u00e2n\u0103 \u00een zilele libert\u0103\u021bii postcomuniste, c\u00e2nd ar fi avut ocazia s\u0103 afle c\u0103 unii dintre prietenii s\u0103i pe care \u00eei stima \u0219i pe care \u00eei a\u0219eza la masa sa – pe care se str\u0103duia, de fiecare dat\u0103, s\u0103 fie c\u00e2t mai \u00eendestulat\u0103-, erau, \u00eentr-un fel, \u0219i tr\u0103d\u0103torii s\u0103i, oferind informa\u021bii despre el c\u0103tre securitate.
\nDar, \u00eenainte de orice, \u00eei sunt profund recunosc\u0103tor bunicului meu pentru c\u0103 mi-a s\u0103dit \u00een fibra interioar\u0103 a fiin\u021bei chemarea \u0219i respectul pentru art\u0103. Fiindc\u0103 pentru el pasiunea pentru art\u0103 a fost total\u0103 \u0219i definitiv\u0103. A fost un prieten necondi\u021bionat al arti\u0219tilor poposind frecvent \u00een atelierele acestora sau favoriz\u00e2ndu-le prezen\u021ba la Balcic, loc inegalabil de inspira\u021bie pentru arti\u0219ti \u00een perioada interbelic\u0103. A descoperit \u0219i a \u00eencurajat tinere talente aflate \u00eenc\u0103 pe b\u0103ncile institutului de art\u0103, talente care s-au afirmat ulterior confirm\u00e2ndu-i intui\u021bia \u0219i priceperea \u0219i devenind nume de rezonan\u021b\u0103 \u00een arta plastic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103. \u00cencurajarea tinerilor era, de altfel, o component\u0103 de baz\u0103 a concep\u021biei sale despre menirea unui colec\u021bionar de art\u0103. \u00cen sinteza ei superioar\u0103, aceast\u0103 pasiune se reg\u0103se\u0219te \u00een voca\u021bia sa de mentor de mi\u0219care artistic\u0103, prin cristalizarea \u0219i emularea \u0218colii de pictur\u0103 de la Balcic, \u00een care a atras mul\u021bi arti\u0219ti \u0219i c\u0103rora le-a creat condi\u021bii propice pentru desf\u0103\u0219urarea talentului lor. Vara, gr\u0103dina casei sale cu o splendid\u0103 perspectiv\u0103 asupra m\u0103rii, era plin\u0103 de \u0219evalete, iar seara arti\u0219tii se reuneau pe treptele de piatr\u0103 ale casei. Ca \u00een amfiteatrul unei academii, angaj\u00e2ndu-se \u00een lungi discu\u021bii \u00een care se confruntau iluzii \u0219i certitudini, se declarau dezacorduri dar, mai ales, se realizau reconcilieri finalizate \u00een inepuizabile dezbateri privind niciodat\u0103 pe deplin dezlegatele probleme ale artei.
\nVasta activitate a lui Octavian Mo\u0219escu la Balcic, este prezentat\u0103 cuprinz\u0103tor de istoricul Lucian Boia \u00een cartea sa, Micul paradis al Rom\u00e2niei Mari, ap\u0103rut\u0103 la Editura Humanitas, \u00een 2014: .\u201e\u00cencurajat de succes, Mo\u0219escu se lanseaz\u0103 \u00eentr-o activitate trepidant\u0103. Scoate mai \u00eent\u00e2i un ziar, Farul Caliacrei, frumos tip\u0103rit \u0219i cu articole interesante; printre colaboratori, Cezar Petrescu, Em. Bucu\u021ba, \u0218tefan I. Neni\u021bescu\u2026 \u0219i, bine\u00een\u021beles, inevitabilul Mugur.\u201d\u2026 \u201eO ofensiv\u0103 pe toate planurile: ,,Preo\u021bi \u0219i \u00eenv\u0103\u021b\u0103tori trecu\u021bi prin cursuri misionare. C\u0103mine du cultur\u0103 \u0219i ac\u021biune sus\u021binut\u0103 \u00een ele. Anchete sociale pentru p\u0103trunderea \u00een taina \u0219i adev\u0103rul Dobrogei. Misionari pe toate drumurile. C\u0103r\u021bi \u00een circula\u021bie. Publica\u021bii de vulgarizare. Serb\u0103ri. Universit\u0103\u021bi populare. Cerceta\u0219i marini \u00een toate ora\u0219ele de coast\u0103. Hipodromuri. Societ\u0103\u021bi nautice. Sporturi marine. Un b\u00e2lci (sic) cultural la semicentenarul Dobrogei\u201d \u2026. \u201ePe l\u00e2ng\u0103 \u201eUniversitate\u201d anul 1928 aduce \u0219i ini\u021bierea unei colec\u021bii de c\u0103r\u021bi, sub titlul \u201eBiblioteca M\u0103rii\u201d, cea dint\u00e2i apari\u021bie e o C\u0103l\u0103uz\u0103 a Coastei de Argint, cuprinz\u00e2nd, pe l\u00e2ng\u0103 indica\u021biile utile, \u0219i o antologie de texte. Se adaug\u0103 apoi, de la un an la altul: ,,libr\u0103rie, cinematograf, cursuri cooperatiste, publica\u021bii, afi\u0219e, expozi\u021bii de art\u0103, organizare de expozi\u021bii \u00een str\u0103in\u0103tate, un club nautic\u2026\u201d Toate, s\u0103 o spunem \u00eenc\u0103 o dat\u0103, se \u00eenv\u00e2rt \u00een jurul uni nume: Octavian Mo\u0219escu\u201d.
\nDup\u0103 cedarea c\u0103tre Bulgaria a Cadrilaterului, locul de pelerinaj al arti\u0219tilor a fost casa lui Octavian Mo\u0219escu din R\u00e2mnicu S\u0103rat, \u00een curtea c\u0103reia \u0219i ast\u0103zi \u00eenfloresc \u201enalbele lui Ghia\u021b\u0103\u201d \u0219i \u00een care e\u0219ti cuprins de o imens\u0103 c\u0103ldur\u0103 \u0219i de un profund sentiment de lini\u0219te binef\u0103c\u0103toare. \u0218i este \u0219i normal s\u0103 fie a\u0219a pentru c\u0103 \u00een aceast\u0103 cas\u0103 \u00een care au tr\u0103it numeroase genera\u021bii Mo\u0219escu, e\u0219ti \u00eenconjurat de frumos, de cuprinderea harului sutelor de ani de atent\u0103 \u0219i acerb\u0103 munc\u0103 a unor arti\u0219ti cunoscu\u021bi \u0219i necunoscu\u021bi, \u00eenscri\u0219i sau ne\u00eenscri\u0219i \u00een hrisoave, dar care \u0219i-au pus amprenta lor spiritual\u0103 \u00een obiectele care se g\u0103sesc aici, fie c\u0103 este vorba de tablouri, de sculptur\u0103 \u00een lemn sau \u00een piatr\u0103, de \u021bes\u0103tura unduioas\u0103 a textilelor sau de obiecte din ceramic\u0103 \u0219i metal, cu forme diferite, de obiecte din lemn ori icoane pictate cu sfin\u021bi str\u00e2mbi dar expresivi, toate acestea vorbind de zilele \u0219i tr\u0103irile celor care le-au creat s-au a celor care le-au adunat laolalt\u0103 sub semnul unui apostolat renun\u021b\u00e2nd la multe alte pl\u0103ceri \u00een favoarea frumosului care \u00ee\u021bi umple sufletul, care te face mai bun \u0219i mai \u00een\u021beleg\u0103tor \u0219i care te apropie mai mult de glia str\u0103mo\u0219easc\u0103.
\n Iat\u0103 care erau g\u00e2ndurile sale legate de pasiunea de a colec\u021biona, g\u00e2nduri imortalizate \u00eentr-un interviu reprodus din articolul Convorbiri cu Octavian Mo\u015fescu despre colec\u0163ii \u015fi colec\u0163ionari, \u00een ziarul Milcovul, 23 septembrie 1970 : \u00abPasiunea de a colec\u0163iona o am de c\u00e2nd eram copil. \u00cen ceasurile libere, hoin\u0103ream pe prundi\u015ful apei Sl\u0103nicului, adun\u00e2nd pietre de felurite forme \u015fi culori. Timpul a r\u0103mas cel mai iscusit me\u015fter pentru pietrele care \u00eempodobeau colec\u0163ia mea; multe din ele, fiind remarcate de oamenii de art\u0103. Dar t\u0103v\u0103lugul r\u0103zboiului din 1916-1918 le-a distrus, pasiunea \u00eens\u0103, nu. Astfel, am \u00eenceput s\u0103 colec\u0163ionez la \u00eenceput, \u00een anii de studen\u0163ie la Viena, gravuri \u015fi desene, nefiind a\u015fa de costisitoare, precum \u015fi c\u0103r\u0163i literare cu autografe \u015fi manuscrise [\u2026] De mai bine de o jum\u0103tate de veac colec\u0163ionez, \u00eencep\u00e2nd, cum spuneam, de c\u00e2nd eram student. A\u015f r\u00e2vni numai la c\u00e2teva desene \u015fi acuarele lucrate de prietenul meu, pictorul P. Iorgulescu\u2013Yor, la T\u00e2mboie\u015fti, unde mi-a fost oaspete c\u00e2teva zile\u2026\u00bb.Nu \u00een cele din urm\u0103, \u00eei sunt recunosc\u0103tor bunicului meu pentru c\u0103 a \u0219tiut, cu r\u0103bdare \u0219i cu delicat\u0103 persuasiune s\u0103 ne releve mirajul artei, tuturor celor din familia sa, s\u0103 ne provoace interesul pentru scris, s\u0103 ne insufle dorin\u021ba de a colec\u021biona. Cu aceea\u0219i perseveren\u021b\u0103 a dezvoltat afinit\u0103\u021bile pentru art\u0103 ale nepo\u021bilor, exemplul s\u0103u fiind un \u00eendemn peste ani chiar \u0219i pentru str\u0103nepoata sa care se remarc\u0103 deja \u00een acest spa\u021biu mirific al crea\u021biei.
\nDar, dincolo de imensa recuno\u0219tin\u021b\u0103 pe care i-o port bunicului meu pentru ceea ce a fost \u0219i pentru ceea ce ne-a transmis, \u00eel admir pe omul Octavian Mo\u0219escu pentru c\u0103 \u00een tot ceea ce a f\u0103cut a conservat \u00eensemnele originare ale artei rom\u00e2ne\u0219ti, demonstr\u00e2nd, \u00een acela\u0219i timp, o atent\u0103 receptivitate pentru noile forme ale sensibilit\u0103\u021bii estetice. \u00cel admir \u0219i \u00eel iubesc pe omul \u0219i pe bunicul Octavian Mo\u0219escu fiindc\u0103 a respectat valorile sacre ale familiei \u0219i pentru c\u0103 a r\u0103mas ata\u0219at de locurile ob\u00e2r\u0219iilor sale fa\u021b\u0103 de care \u0219i-a \u00eendeplinit o datorie de con\u0219tiin\u021b\u0103, r\u0103spunz\u00e2nd unei chem\u0103ri spirituale venite din ad\u00e2ncuri de istorie.
\nDespre Octavian Mo\u0219escu au scris numeroase personalit\u0103\u021bi culturale, omagiile pe care acestea i le-au adus cu diverse ocazii put\u00e2nd fi adunate \u00eentr-o culegere care s\u0103 ateste, \u00eenc\u0103 o dat\u0103, integralitatea sa cople\u0219itoare, at\u00e2t uman\u0103, c\u00e2t \u0219i profesional\u0103. Am spicuit dintre acestea c\u00e2teva dintre cele care creioneaz\u0103 cu fidelitate portretul spiritual al lui Octavian Mo\u0219escu.
\nJack Brutaru, critic de art\u0103 al anilor 1960 \u2013 1980 scria \u00een prefa\u021ba catalogului expozi\u021biei Patru pictori desenatori din colec\u021bia Octavian Mo\u0219escu, care a avut loc \u00een anul 1969: \u201eOctavian Mo\u0219escu nu este un simplu colec\u021bionar de valori artistice, el a fost \u0219i este un animator al vie\u021bii artistice \u0219i culturale, stimul\u00e2nd \u00eenceputurile unor tineri talenta\u021bi, ne\u00een\u0219el\u00e2ndu-se niciodat\u0103 \u00een creditul acordat. Prin participarea sa direct\u0103 la mi\u0219carea cultural\u0103, fiind organizator de publica\u021bii \u0219i asocia\u021bii, coordonator al unor cicluri de conferin\u021be de popularizare, av\u00e2nd deosebite merite \u00een aceast\u0103 delicat\u0103 misiune de apropiere a publicului larg de \u00een\u021belegerea marilor opere, a inten\u021biilor \u0219i reu\u0219itelor arti\u0219tilor.\u201d \u2026 \u201e\u00cen ultimele dou\u0103 decenii, Octavian Mo\u0219escu s-a ocupat de cre\u0219terea colec\u021biei, pe care a pus-o permanent la dispozi\u021bia manifest\u0103rilor organizate \u00een \u021bar\u0103 \u0219i str\u0103in\u0103tate. \u00cen ora\u0219ul tinere\u021bii, \u00een R\u00e2mnicu S\u0103rat, a luat ini\u021biativa \u00eenfiin\u021b\u0103rii unui muzeu de art\u0103 bine dotat, la care a contribuit \u0219i cu o dona\u021bie substan\u021bial\u0103. Acestui muzeu i-a dat un caracter viu, organiz\u00e2nd expozi\u021bii de art\u0103 variate, prin sprijinul Comitetului de Art\u0103 pentru Cultur\u0103 \u0219i Art\u0103 \u0219i a Muzeului de art\u0103 al R.S. Rom\u00e2nia. Ca o m\u0103rturie a importan\u021bei sale, ast\u0103zi ca \u0219i \u00een trecut, colec\u021bia \u0219i colec\u021bionarul r\u0103m\u00e2n factori vii \u0219i activi \u00een via\u021ba artistic\u0103 contemporan\u0103.\u201d
\nCu acea\u0219i ocazie, Mircea Deac, critic, istoric de art\u0103 \u0219i scriitor avea fa\u021b\u0103 de Octavian Mo\u0219escu, urm\u0103toarele considera\u021bii: \u201eAstfel, privind rolul colec\u021bionarilor, personalitatea lui Octavian Mo\u0219escu se contureaz\u0103 \u00een istoria artelor noastre plastice nu at\u00e2t prin acumularea de opere de art\u0103 sau citarea sa obligatorie \u00een orice monografie artistic\u0103, ci prin ata\u0219amentul s\u0103u afectiv \u0219i selectiv crea\u021biei arti\u0219tilor. Prieten generos al arti\u0219tilor, \u00een nici un caz tuturor, ci numai celor talenta\u021bi, le urm\u0103re\u0219te atent evolu\u021bia \u0219i ia parte sincer la bucuriile lor.\u201d \u2026 \u201ePe mereu optimistul Octavian Mo\u0219escu, omul cald, z\u00e2mbitor, \u00eeng\u0103duitor \u0219i modest, dispus s\u0103 recunoasc\u0103 numai merite celor din jur, \u00eel po\u021bi \u00eent\u00e2lni frecvent \u00een atelierele arti\u0219tilor, la D. Ghia\u021b\u0103, sau la unii mai tineri, ca: I. Gheorghiu, Pacea, Cojan. Cine \u0219tie ce expozi\u021bii vor mai urma, c\u0103ci ochiul \u0219i alegerea sa nu dau gre\u0219!
\nOctavian Mo\u0219escu \u0219i-a legat numele \u0219i de \u00eenfiin\u021barea Sec\u021biei de Art\u0103 a Muzeului din R\u00e2mnicu S\u0103rat, locul s\u0103u natal, don\u00e2nd sau str\u00e2ng\u00e2nd opere din alte muzee \u0219i colec\u021bii pentru a pune bazele unui loca\u0219 de cultur\u0103, uneori chiar ne\u00een\u021beles \u0219i f\u0103r\u0103 sprijin real din partea celor ce demult ar fi trebuit s\u0103 imite astfel de ini\u021biative. \u201d
\n Iat\u0103 ce scria George Banu, reputat teatrolog n\u0103scut \u00een Buz\u0103u, profesor universitar la Universitatea din Sorbona, membru de onoare al Academiei Rom\u00e2ne, \u00een prefa\u021ba Restituirilor boeme (care reune\u0219te cele 4 volume de memorialistic\u0103 ale lui Octavian Mo\u0219escu):
\n\u201eDescoperim aici ata\u0219amentul unui debutant \u00een via\u021b\u0103 pentru localitatea de ob\u00e2r\u0219ie, R\u00e2mnicu S\u0103rat, pe care noi buzoienii \u00eel priveam cu aceea\u0219i superioritate pe care o adoptau fa\u021b\u0103 de noi, ploie\u0219tenii. Exist\u0103 mereu o ierarhie nu numai interna\u021bional\u0103, ci \u0219i local\u0103!\u201d Mo\u0219escu se agit\u0103, ini\u021biaz\u0103 evenimente intelectuale, anim\u0103 ora\u0219ul unde, gra\u021bie lui, descind figuri respectabile \u0219i contrastate, de la Iorga la Vianu \u0219i de la P\u0103storel Teodoreanu la Aristide Demetriad. R\u00e2mnicu S\u0103rat se constituie \u00een referin\u021ba electiv\u0103 pentru acest animator seduc\u0103tor, c\u0103ci cum altfel ar fi putut el ob\u021bine asemenea particip\u0103ri de prestigiu! El ne confirm\u0103 c\u0103 toate aceste prelegeri distinse punctate cu anecdote \u0219i amintiri se sf\u00e2r\u0219eau \u00een acel loc magic care e Poiana M\u0103rului sau \u00een pivni\u021be secrete cu licori de chihlimbar.\u201d \u2026 \u201eDac\u0103 aici, pe de o parte se impune o delimitare geografic\u0103 definit\u0103 ca zon\u0103 cultural\u0103 \u2013 Foc\u0219ani, R\u00e2mnicu S\u0103rat, Buz\u0103u -, pe de alt\u0103 parte revine constant atrac\u021bia m\u0103rii, a voiajelor la Istambul \u0219i la Marsilia sau Vene\u021bia. Mo\u0219escu e un mediteraneean ce \u00ee\u0219i conduce prietenii pe aceste \u00eentinderi acvatice propice destinderii \u0219i dialogurilor subtil exersate. Vapoare, cabine, arti\u0219ti \u2013 pivni\u021be, butoaie, creatori: iat\u0103 cei doi versan\u021bi ale unei vie\u021bi av\u00e2nd arti\u0219tii ca termen de leg\u0103tur\u0103. Mo\u0219escu a \u0219tiut s\u0103 fie un acompaniator al lor.\u201d\u2026 \u201eRedescop\u0103r \u00een paginile lui Octavian Mo\u0219escu dincolo de afec\u021biunea pentru parteneri de via\u021b\u0103, o dimensiune civic\u0103 ce nu i-o cuno\u0219team. C\u00e2te dintre textele sale nu se termin\u0103 cu un apel la un gest reparator menit s\u0103 prezerve memoria unui artist, s\u0103-i asigure o prezen\u021b\u0103 public\u0103 gra\u021bie unor busturi pe care Mo\u0219escu le solicit\u0103 ori a unor volume menite s\u0103 reuneasc\u0103 opere disparate.\u201d
\n\u00cen aceea\u0219i carte, Doina P\u0103uleanu, reputat critic de art\u0103, director al Muzeului de Art\u0103 din Constan\u021ba consemna \u00een aceea\u0219i carte, cit\u00e2ndu-l pe Adrian Maniu:
\n\u201eE\u0219ti din acei rari oameni care \u0219tiu s\u0103 aib\u0103 o iubire p\u0103rinteasc\u0103 pentru o idee \u0219i pentru o cetate\u201d \u2026 Iar iubirea pentru cetate, intact\u0103 \u0219i dup\u0103 sf\u00e2\u0219ietoare desp\u0103r\u021bire (de Balcic, n.n.), i-a fost (dup\u0103 cum men\u021bioneaz\u0103 un ziar al timpului) dar i-a r\u0103mas \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een clipa din urm\u0103), far.\u201d
\nUn far care l-a c\u0103l\u0103uzit p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul vie\u021bii \u0219i care i-a asigurat lumina de care avea nevoie pentru a pres\u0103ra, la r\u00e2ndul s\u0103u, lumin\u0103, prin toate locurile prin care a trecut. (Alexandru M\u0103ciuc\u0103, istoric de art\u0103).\u201d Mul\u021bumim pentru atmosfera creat\u0103, felicit\u0103ri \u0219i mult succes \u00een activitatea dvs!
\n \t\u201eOctavian Mo\u0219escu o mare personalitate a ora\u0219ului R\u00e2mnicu S\u0103rat \u0219i acum prin urma\u0219ii s\u0103i este foarte activ. Datorit\u0103 lui Octavian Mo\u0219escu casa \u00een care m-am n\u0103scut, din Jitia, se afl\u0103 la Muzeul din R\u00e2mnicu S\u0103rat \u00eenc\u0103 de la \u00eenfiin\u021bare.\u201d (Dumitru Hangu)
\n\t\u201eNumele lui Octavian Mo\u0219escu trebuie adus mai des \u00een con\u0219tiin\u021ba oamenilor pentru c\u0103 tinerii nu \u0219tiu nimic despre personalitatea lui. \u00cen \u0219coli mai des copiii vor duce \u00een familie informa\u021biile \u0219i vor afla \u0219i p\u0103rin\u021bii. Putem s\u0103-l asem\u0103n\u0103m prin comportament cu David Ben Gurion, prim ministru al Israelului.\u201d (Grigore Leaua)
\n\t\u201eDac\u0103 ar fi mai tr\u0103it doctorul Mircea Homescu ar fi avut multe de spus despre personalitatea lui Octavian Mo\u0219escu.\u201d (George Anghel)
\n\t\u201eAm asistat la cea mai interesant\u0103 activitate dup\u0103 pandemie, pentru c\u0103 mi s-a \u00eendeplinit un vis: acela de a-l descoperi pe Octavian Mo\u0219escu. Mul\u021bumesc dlui Vasile Ghinea pentru subiectul propus pentru ast\u0103zi \u0219i invita\u021bia dlui Alexandru M\u0103ciuc\u0103. Mul\u021bumesc dlui Alexandru M\u0103ciuc\u0103 pentru prezentarea personalit\u0103\u021bii lui Octavian Mo\u0219escu. Mi-am dorit de mult s\u0103 aflu informa\u021bii despre Octavian Mo\u0219escu, dar nu aveam de unde. Am aflat ast\u0103zi ce mare personalitate a fost bunicul dlui M\u0103ciuc\u0103. Trebuie s\u0103 fie fericit c\u0103 este nepotul acestei mari personalit\u0103\u021bi a culturii rom\u00e2ne\u0219ti. Dl Mo\u0219escu a avut o bogat\u0103 activitate publicistic\u0103. \u00cen toat\u0103 activitatea d\u00e2nsului a promovat patriotismul local: a creat \u0219coal\u0103 de pictur\u0103 la Balcic, a \u00eenfiin\u021bat multe reviste. Respectul de sine \u0219i demnitatea sunt calit\u0103\u021bile care reies din toat\u0103 opera d\u00e2nsului. Concluzia: a fost un mare patriot. Merit\u0103 s\u0103 i se ridice un bust.\u201d (Ana Sterescu)
\n\t\u201eAm primit cu mult\u0103 bucurie invita\u021bia de a participa ast\u0103zi la \u0219edin\u021ba Cenaclului \u201eAlexandru Sihleanu\u201d \u0219tiind c\u0103 lectorul de serviciu este dl Alexandru M\u0103ciuc\u0103. Materialele prezentate \u0219i discu\u021biile generate de acestea au fost extrem de interesante, mai ales c\u0103 au fost transmise de \u00eensu\u0219i nepotul lui Octavian Mo\u0219escu. Suntem convin\u0219i de faptul c\u0103 dl Alexandru M\u0103ciuc\u0103 este m\u00e2ndru de bunicul s\u0103u, o mare personalitate, dar cred c\u0103 \u0219i bunicul s\u0103u ar fi m\u00e2ndru s\u0103 afle c\u0103 are un nepot care \u00eei duce mo\u0219tenirea mai departe at\u00e2t prin intermediul activit\u0103\u021bii organizate sau prin intermediul unor publica\u021bii, sau post\u0103rii on-line. Cu to\u021bii cred, ne-am dori s\u0103 avem la un moment dat un nepot care s\u0103 fie cum este dl Alexandru M\u0103ciuc\u0103. \u00cel felicit \u0219i \u00eei doresc succes \u00een activit\u0103\u021bile din perioada urm\u0103toare.\u201d (Cristi Rusin)
\n\t\u201e\u00cen 1981, c\u00e2nd m-am mutat \u00een R\u00e2mnicu S\u0103rat, am aflat despre Octavian Mo\u0219escu… \u0219i c\u00e2t de mult era apreciat de r\u00e2mniceni, \u00eenc\u00e2t i se spunea \u201eDl Enciclopedie\u201d. F\u0103r\u0103 s\u0103-l cunosc, \u00eel admiram! Am aflat \u0219i faptul c\u0103 a fost primar al Balcicului… \u0219i a fost mult apreciat de familia regal\u0103!! Dup\u0103 activitatea cultural\u0103 complex\u0103 din gr\u0103dina Casei Memoriale Octavian Mo\u0219escu (expozi\u021bie, lansare de carte, momente muzicale, alocu\u021biuni \u0219i vizitarea casei – 26 iunie 2020) am realizat c\u0103 nepotul lui Mo\u0219escu, dl Alexandru M\u0103ciuc\u0103 \u0219i familia D-sale sunt persoane sociabile, cum ar trebui s\u0103 fie to\u021bi r\u00e2mnicenii! C\u00e2nd l-am cunoscut pe \u201electorul de serviciu\u201d de ast\u0103zi, cum spunem la cenaclu \u0219i am aflat specializarea \u00eendeletnicirii sale-expert opere de art\u0103, am avut convingerea c\u0103 sunt \u00een fa\u021ba unui savant! M\u0103 \u00eengrijoram pentru c\u0103 era prima dat\u0103 c\u00e2nd m\u0103 aflam \u00eentr-o asemenea situa\u021bie \u0219i nu a\u0219 fi \u0219tiut cum s\u0103 m\u0103 comport corect. Dar \u00eengrijorarea mi-a fost r\u0103sturnat\u0103: \u201esavantul\u201d s-a dovedit a fi un om deosebit, cu vaste cuno\u0219tin\u021be \u00een foarte multe domenii, dar…un OM, scris cu majuscule. Sociabilitatea dlui M\u0103ciuc\u0103 se simte din primele secunde petrecute \u00e2n apropierea D-sale. Instinctul de respect deosebit fa\u021b\u0103 de superiori \u0219i dezvoltat \u00een perioada c\u00e2t am fost \u00een activitate, mi-a amintit aforismul lui Br\u00e2ncu\u0219i, dar pu\u021bin modificat: la umbra nucului pomii nu se pot sim\u021bi \u00een largul lor!. Am g\u00e2ndit c\u0103 aforismul se refer\u0103 doar la Br\u00e2ncu\u0219i… dar el trebuie modificat… pentru crezul meu! Am reac\u021bionat mul\u021bumit c\u00e2nd dlui M\u0103ciuc\u0103, cu patru ani \u00een urm\u0103 (31 iulie 2017) i-a fost acordat titlul de Cet\u0103\u021bean de Onoare al Municipiului R\u00e2mnicu S\u0103rat. Satisfac\u021bia a atins cote maxime c\u00e2nd am aflat c\u0103 dl Alexandru M\u0103ciuc\u0103 este noul director al Muzeului R\u00e2mnicu S\u0103rat. Tot de atunci am dorit ca dl M\u0103ciuc\u0103 s\u0103 fie cooptat consilier a Prim\u0103riei Municipiului R\u00e2mnicu S\u0103rat pentru c\u0103 doar a\u0219a va putea mai u\u0219or s\u0103 reabiliteze cultura din R\u00e2mnicu S\u0103rat care deja a trecut la pensie, mai pu\u021bin literatura. Dar cultur\u0103 \u00eenseamn\u0103 doar poezie \u0219i romane? Acum divulg un secret: la Prim\u0103ria R\u00e2mnicu S\u0103rat nu exist\u0103 consilier pe probleme de cultur\u0103! Din acest motiv nici cultur\u0103 nu exist\u0103! Sau invers! Func\u021bia cultural\u0103 \u0219i-a adjudecat-o viceprimarul (propria-i exprimare!) sunt convins c\u0103 dl M\u0103ciuc\u0103 va reu\u0219i, \u00een cur\u00e2nd, s\u0103 fie ales primar \u00een R\u00e2mnicu S\u0103rat, a\u0219a cum bunicul s\u0103u a fost la Balcic! Atunci \u0219i municipiul ar deveni ora\u0219 turistic \u0219i cultural, c\u0103ci ora\u0219 istoric este! Profesorul de istorie Florin Cristea, dir. \u0218c. gimnaziale nr. 3 ne poate demonstra recunoa\u0219terea european\u0103 a caracterului de ora\u0219 istoric al R\u00e2mnicului S\u0103rat \u0219i alegerea acestuia \u00eentre cele trei ora\u0219e istorice rom\u00e2ne\u0219ti. R\u00e2mnicu S\u0103rat era ora\u0219 membru fondator al Asocia\u021biei Europene a Ora\u0219elor Istorice, propus\u0103 la \u00eent\u00e2lnirea din 1998 de la Malta. Prim\u0103ria trebuia s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 o tax\u0103 de participare la constituirea Asocia\u021biei Europene, nu erau bani planifica\u021bi pentru a\u0219a ceva! \u0218i nici nu se dorea aceast\u0103 Asocia\u021bie European\u0103 deoarece propunerea nu a venit de la unul dintre partidele politice ale Rom\u00e2niei \u0219i este \u0219tiut c\u0103 propunerea care nu porne\u0219te de la un partid moare \u00eenainte de a se na\u0219te! Evocarea prezentat\u0103 acum \u0219i aici de dl Alexandru M\u0103ciuc\u0103 este o pledoarie \u0219i un omagiu adus tradi\u021biei \u0219i artei, dar mai ales personalit\u0103\u021bii unui astru din istoria complex\u0103 a ora\u0219ului \u00een care tr\u0103im. Pe ce m\u0103 bazez c\u00e2nd afirm a\u0219a? M\u0103 bazez pe originalitatea, afectivitatea \u0219i frumuse\u021bea \u2013 toate trei, date de ADN-ul de familie al dlui M\u0103ciuc\u0103. Eram hot\u0103r\u00e2t s\u0103 spun c\u0103 R\u00e2mnicu S\u0103rat se va schimba prin \u201eminunile\u201d desf\u0103\u0219urate de noul director al Muzeului R\u00e2mnicu S\u0103rat. Dar mi-am amintit (din experien\u021ba mea) c\u0103 o persoan\u0103 singur\u0103 nu poate realiza ce-\u0219i propune dac\u0103 autorit\u0103\u021bile merg pe sens contrar. Din acest motiv rog Administra\u021bia Local\u0103 s\u0103 sprijine ac\u021biunile dlui Alexandru M\u0103ciuc\u0103 \u00eenc\u00e2t s\u0103 poat\u0103 D-sa s\u0103 transforme R\u00e2mnicu S\u0103rat \u00een ora\u0219 istoric-cultural-turistic-modern \u0219i \u00eenfloritor, \u00eenc\u00e2t Rom\u00e2nia s\u0103 se m\u00e2ndreasc\u0103 cu municipiul nostru. Ziua de azi va r\u0103m\u00e2ne \u201eo zi de glorie local\u0103\u201d \u00een drumul spre reactualizarea culturii adev\u0103rate, str\u0103mo\u0219e\u0219ti… \u00een care am \u00eenceput a nu mai crede \u0219i pe care o lu\u0103m drept o fantasm\u0103 desuet\u0103 (o fantom\u0103 \u00eenvechit\u0103). Pentru expunerea de azi, dle M\u0103ciuc\u0103, primi\u021bi felicit\u0103rile unui moldovean adoptat de R\u00e2mnicu S\u0103rat, devenit \u00een ultimii 40 de ani \u201er\u00e2mnicean s\u0103rat\u201d (21 iulie 1981).\u201d (Mihai Doina)
\n\t\u201eExpunerea dlui Alexandru M\u0103ciuc\u0103 m-a cople\u0219it \u0219i m-a f\u0103cut s\u0103 m\u0103 simt vinovat pentru c\u0103 sunt r\u00e2mnicean \u0219i am \u0219tiut extrem de pu\u021bine lucruri legate de acest OM al culturii, Octavian Mo\u0219escu. Cople\u0219it pentru c\u0103 am \u00een\u021beles marea personalitate a D-sale pe care l-am cunoscut \u00eentr-un moment fugar al adolescen\u021bei mele. Privind atunci la b\u0103tr\u00e2nelul zvelt \u0219i cu gesturi de aristocrat, nu am \u00een\u021beles p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi ce i se ascundea \u00een el \u0219i \u00een ce fel a putut arde o via\u021b\u0103 \u00eentreag\u0103 pentru ceea ce este frumos \u0219i nobil, numind astfel cultura. Activitatea sa politic\u0103 a fost meritorie, dar nu i-a schimbat menirea de OM al culturii. Prelegerea dlui Alexandru M\u0103ciuc\u0103 a avut \u0219i un mare minus: a fost prea scurt\u0103! Personal a\u0219 fi dorit s\u0103-l pot urm\u0103ri vorbind ore \u00eentregi. Sunt prea mic pentru a-l felicita, dar \u00eel asigur c\u0103 ziua de ast\u0103zi mi-a r\u0103mas \u00een suflet.\u201d (Lauren\u021biu Turcu)
\n\t\u201ePentru mine ziua de azi a fost o lec\u021bie de istorie interactiv\u0103 de la care nu a lipsit amintirea at\u00e2t de pre\u021bioas\u0103 pentru urbea noastr\u0103 mic\u0103. Cred, cu t\u0103rie, c\u0103 dl Alexandru M\u0103ciuc\u0103 va reu\u0219i s\u0103 duc\u0103 mai departe mo\u0219tenirea l\u0103sat\u0103 de cel care a fost Octavian Mo\u0219escu.\u201d (Denisa Panait)
\n\tS\u00e2mb\u0103t\u0103, 31 iulie, \u00eencep\u00e2nd cu ora 11:00, lectorul de serviciu al \u0219edin\u021bei Cenaclului literar-artistic \u201eAlexandru Sihleanu\u201d va fi Lauren\u021biu Turcu. V\u0103 a\u0219tept\u0103m, cu drag!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
NOI CEI DE AST\u0102ZI DATOR\u0102M CELOR DE IERI RECUNO\u0218TIN\u021aA FRUMOSULUI DURABIL de Vasile GHINEA S\u00e2mb\u0103t\u0103, 24 iulie, \u0219edin\u021ba Cenaclului literar-artistic<\/p>\n","protected":false},"author":15,"featured_media":6760,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[307,7],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15411"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/15"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=15411"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15411\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":15412,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15411\/revisions\/15412"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/6760"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=15411"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=15411"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=15411"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}