{"id":15380,"date":"2021-07-25T23:09:21","date_gmt":"2021-07-25T20:09:21","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=15380"},"modified":"2021-07-25T23:09:21","modified_gmt":"2021-07-25T20:09:21","slug":"spatii-culturale-nr-53-7","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=15380","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 53 (7)"},"content":{"rendered":"

Leon Iosif GRAPINI<\/strong>
\n\"\"

Nunt\u0103 pe uli\u021b\u0103<\/strong>
\n (Fragment de roman \u00een lucru)<\/em><\/p>\n

\u00cen spatele casei noastre, pe aceea\u0219i parte, se afla locuin\u021ba lelei Marina, soacra Lucre\u021biei \u0219i bunica lui Iochim, cea mai b\u0103tr\u00e2n\u0103 femeie de pe ulicioar\u0103, dac\u0103 nu cumva \u0219i din sat, aduna \u00een etate aproape o sut\u0103 de ani, Iochim, holtei mult\u0103 vreme, s-a c\u0103s\u0103torit cu o str\u0103in\u0103 de sat \u0219i a avut dou\u0103 fete, prea mici ca s\u0103 se joace cu noi. Am \u00een amintire dou\u0103 \u00eent\u00e2mpl\u0103ri cu b\u0103tr\u00e2na Marina, una, aflat \u00een camera ei cu ceva treab\u0103, trimis de bunica, ea \u00eentindea pe blatul mesei cu sucitorul o turt\u0103 sub\u021bire pentru t\u0103i\u021bei, av\u00e2nd basmaua c\u0103zut\u0103 pe umeri \u0219i st\u00e2nd aplecat\u0103, \u0219i-a prins cu sulul de lemn dou\u0103 fire de p\u0103r pe care, neobserv\u00e2ndu-le, v\u00e2rst\u0103 \u00eenaintat\u0103, ochi sl\u0103bi\u021bi, le-a \u00eencorporat \u00een foaia de aluat, turta sub\u021bire \u0219i aurie ca soarele era str\u0103b\u0103tut\u0103 de cele dou\u0103 firi\u0219oare albe \u0219i lungi, c\u00e2nd i-am spus mamei, s-a \u00eemboln\u0103vit de grea\u021b\u0103, din acest punct de vedere nu cunosc alt\u0103 persoan\u0103 mai sensibil\u0103 ca mama, a doua, fiind \u00eentrebat\u0103 de un gazetar, venit tocmai pentru asta de la ora\u0219, cum \u00ee\u0219i explic\u0103 ea \u00eemplinirea acestei v\u00e2rste, a r\u0103spuns simplu, mult\u0103 munc\u0103, m\u00e2ncare pu\u021bin\u0103, dar s\u0103n\u0103toas\u0103 \u0219i un p\u0103h\u0103rel de horinc\u0103 seara, \u00eenainte de culcare. Peste drum de lelea Marina, locuiau badea Dumitru, moldovean de origine, so\u021bia sa, Reghina, \u0219i fata lor, Olti\u021ba, care, m\u0103rit\u00e2ndu-se la ceva vreme, \u0219i-a ridicat o cas\u0103 cu etaj, cu acest prilej am v\u0103zut de pe balustrada t\u00e2rna\u021bului nostru cum se t\u0103ia bu\u0219teanul \u0219i devenea b\u00e2rn\u0103 \u00een peretele unei cl\u0103diri. Trunchiul de copac, cur\u0103\u021bat de crengi \u0219i decojit, lung \u0219i gros, era ridicat cu \u021bapinele de c\u00e2\u021biva b\u0103rba\u021bi pe dou\u0103 suporturi \u00eenalte, a\u0219ezate la capetele bu\u0219teanului, pe urm\u0103, se t\u0103ia cu joag\u0103rul, doi b\u0103rba\u021bi, unul urcat sus, cu picioarele pe dou\u0103 sc\u00e2nduri aflate de o parte \u0219i de alta a lemnului, cel\u0103lalt r\u0103mas pe p\u0103m\u00e2nt, sub trunchi, tr\u0103geau de m\u00e2nerele fier\u0103str\u0103ului ce urma cu din\u021bii o linie trasat\u0103 cu o sfoar\u0103 sub\u021bire, \u00eenmuiat\u0103 \u00een cru\u0219al\u0103, pe \u00een\u021beles, arg\u0103seal\u0103, \u0219i desf\u0103\u0219urat\u0103 de pe un b\u0103\u021b cu rol de mosor, dup\u0103 ce sfoara era \u00eentins\u0103 de la un cap\u0103t al lemnului la cel\u0103lalt, un lucr\u0103tor o prindea de la mijloc, o \u00eendep\u0103rta c\u00e2t de c\u00e2t, \u00eencord\u00e2nd-o, ca apoi s\u0103 o lase din m\u00e2n\u0103, plesnind cu ea suprafa\u021ba bu\u0219teanului, linia sub\u021bire \u0219i neagr\u0103 marc\u00e2nd traseul joag\u0103rului, astfel ie\u0219eau din lucrul muncitorilor b\u00e2rne, rigle \u0219i sc\u00e2nduri de trebuin\u021b\u0103 la ridicarea imobilului. \u00cembinarea b\u00e2rnelor la col\u021buri se f\u0103cea \u00een coad\u0103 de r\u00e2ndunic\u0103, asta presupunea iscusin\u021b\u0103 \u0219i migal\u0103 din partea meseria\u0219ului, aceste construc\u021bii de lemn fiind sigure \u0219i trainice. C\u00e2nd Olti\u021ba \u0219i-a pus pirostriile \u00een cap, uli\u021ba s-a umplut de lume str\u0103in\u0103 de sat, g\u0103tit\u0103 de s\u0103rb\u0103toare, b\u0103rba\u021bii, cu cizme c\u0103t\u0103ne\u0219ti, cu pieptare cusute cu fir de m\u0103tase \u0219i m\u0103rginite cu blan\u0103 de miel, femeile, cu fote negre de l\u00e2n\u0103 petrecute \u00een jurul trupului, ornamentate cu motive aurii sau argintii din fir sub\u021bire de s\u00e2rm\u0103, cu ii \u0219i cu bundi\u021be la fel ca ale b\u0103rba\u021bilor, \u00eens\u0103 mai viu colorate, un port popular mult diferit de al nostru, mai ales cel femeiesc, uli\u021ba s-a umplut \u0219i de s\u0103teni \u00eenve\u0219m\u00e2nta\u021bi \u00een costume populare, \u00eens\u0103 aten\u021bia ne era atras\u0103 nu de oameni, din acest motiv nu am insistat asupra tuturor straielor de s\u0103rb\u0103toare, ci de animale, mai exact de caii \u00eenh\u0103ma\u021bi la \u0219arete sau c\u0103l\u0103ri\u021bi de col\u0103cari, bidivii \u00eempodobi\u021bi cu canafuri ro\u0219ii sau galbene de o parte \u0219i de alta a capului, cu \u021bes\u0103turi multicolore \u0219i \u0219ei \u00eencrustate cu ciucuri pe spinare, cu hamuri \u0219i fr\u00e2ie \u021bintate, cu cozile \u00eempletite cu fir gros de l\u00e2n\u0103, de culoarea canafului. Noi, copiii, ne urcam \u00een tr\u0103surile goale, d\u0103deam bice imaginare hulubelor de la care s-au desh\u0103mat caii, apoi ne-am g\u0103sit o alt\u0103 distrac\u021bie, ne uitam sub poala fustei ca un clopot a fetelor de la noi din sat, prinse \u00een piruetele dansului jucat \u00een colbul uli\u021bei, adul\u021bii nu ne b\u0103gau \u00een seam\u0103, erau preocupa\u021bi cu ritualul miresei, \u00eens\u0103 ne luau la ochi tinerii col\u0103cari, din invidie, mai mult ca sigur, \u00eendreptau arm\u0103sarii spre noi \u0219i \u00eei obligau s\u0103 se ridice \u00een dou\u0103 picioare, ca s\u0103 ne sperie, ac\u021biune mai mult dec\u00e2t reu\u0219it\u0103, grabnic ne ridicam de jos \u0219i alergam \u00eentr-un suflet \u00een curtea cea mai apropiat\u0103, privind cu ciud\u0103 printre lea\u021burile por\u021bii la cei care ne-au stricat distrac\u021bia, bai mare nu a fost, am descoperit alta, fl\u0103c\u0103ii afla\u021bi \u00een hor\u0103 chiuiau de mama focului, exprim\u00e2ndu-\u0219i, astfel, bucuria \u0219i pl\u0103cerea de a juca al\u0103turi de aleasa inimii, noi le \u021bineam isonul, zbieram cu toat\u0103 gura, feciorii fuduli se foloseau de strig\u0103turi pentru a-\u0219i ar\u0103ta sentimentele fa\u021b\u0103 de dr\u0103gu\u021b\u0103, Vai de mine multe \u0219tiu, de m\u0103 mir unde le \u021biu, dar le \u021biu \u00eentr-o poiat\u0103 \u0219i le slobod c\u00e2teodat\u0103, c\u00e2nd \u00eei m\u00e2ndra sup\u0103rat\u0103, Uit\u0103-te cu cine joc, c\u0103 miroase-a busuioc, uit\u0103-te cu cine sar, c\u0103 miroase a m\u0103rar, ar fi mers, c\u0103 miroase a santal, nu e rima perfect\u0103, \u00eens\u0103 mirosul e mult mai pl\u0103cut, chiuitorul \u0219i satul \u00eentreg nu cuno\u0219teau acest parfum, cum, \u00een general, parfumurile nu erau \u0219tiute de c\u0103tre \u021b\u0103rani, strigau \u0219i pentru a-l mustra pe cetera\u0219ul considerat de ei mai pu\u021bin virtuos, Dec\u00e2t c-o ceter\u0103 rea, mai bine cu gura mea, cetera-i cu patru strune, \u0219i mai rele, \u0219i mai bune, gura mea toate le spune, cetera mai \u0219i gre\u0219e\u0219te, gura mea le potrive\u0219te, ori pentru a se r\u0103zbuna pe \u00eendr\u0103zne\u021bul care i-a luat la joc fata drag\u0103 lui, Frunz\u0103 verde lemn uscat, vai cu cine ai jucat, frunz\u0103 verde \u0219i-un dud\u0103u, ce mai joc, ce mai fl\u0103c\u0103u, nalt \u0219i slab \u0219i mut\u0103l\u0103u, frunz\u0103 verde \u0219i-o cicoare, doar te calc\u0103 pe picioare, r\u0103spunsul celui luat \u00een r\u0103sp\u0103r nu se l\u0103sa a\u0219teptat mult, Cine strig\u0103 \u0219i c\u00e2nd joac\u0103, are gura ca o troac\u0103, cine joac\u0103 \u0219i chiuie\u0219te, mult\u0103 minte \u00eei lipse\u0219te, noi, de dup\u0103 poart\u0103, strigam al\u0103turi de ei, cel pu\u021bin ultimul cuv\u00e2nt al versului, cine s\u0103 ne aud\u0103, vacarmul era \u00een toi, \u021b\u00e2purituri, acorduri de vioar\u0103, de clarinet \u0219i acordeon, nechezat de cai, discu\u021bii strigate \u00eentre vecini, cumva trebuia s\u0103 se aud\u0103 unul pe altul. Abia \u00een seara zilei urm\u0103toare, dup\u0103 ce toat\u0103 tevatura a luat sf\u00e2r\u0219it, str\u0103inii cu tr\u0103suri \u0219i cu cai fiind \u00een drum spre locul de ba\u0219tin\u0103, c\u00e2nd lini\u0219tea a pus st\u0103p\u00e2nire pe uli\u021b\u0103, bunica, exprim\u00e2ndu-\u0219i p\u0103rerea despre nunta asta mare \u0219i frumoas\u0103, \u0219i-a f\u0103cut cruce \u0219i a zis, Doamne-\u021bi mul\u021bam, bine c\u0103 s-a g\u0103tat, de n-a\u0219 mai prinde alta. <\/p>\n


\nCristina \u0218TEFAN<\/strong>
\n\"\"

prundi\u0219 r\u0103mas<\/strong><\/p>\n

numai de mine \u0219tiut
\nacas\u0103 este locul secret
\nnu \u0219tii nici tu
\n\u00een c\u00e2te alte locuri m\u0103 g\u0103sesc
\ndealul lutos de la Haret
\nspre poale unduia o colin\u0103
\nv\u0103ioaga avea un stej\u0103ri\u0219
\ntrunchiuri uscate
\nml\u0103diau l\u0103stari scarabei
\n\u0219i eu ascuns\u0103-ntr-o carte
\nacas\u0103 era pe o str\u0103du\u021b\u0103,
\ndou\u0103 c\u0103m\u0103ru\u021be frumoase
\ndar c\u0103rarea aceea cu petice
\nde iarb\u0103 sub\u021bire \u0219i prundi\u0219 colorat
\nm\u0103rginit\u0103-n coroane de nuci b\u0103tr\u00e2ni
\ntot ascunzi\u0219
\nde tain\u0103 \u00eemp\u0103turit\u0103 \u00een g\u00e2nd
\nacas\u0103 era sub masa mare
\n\u00eenvelit\u0103 de mama cu o fa\u021b\u0103 alb\u0103 din damasc
\npe covorul oltenesc albastru \u0219i galben, soare \u0219i cer
\nne\u0219tiut\u0103 de nimeni
\n\u00eenv\u0103\u021bam pove\u0219ti
\ncu fiecare dep\u0103rtare de tata
\nacum acas\u0103 e patul de boal\u0103
\ncol\u021bul pernei apretat de pl\u00e2ns
\nvisul plecat cu un ciob de stea
\nprin dens \u00eentuneric
\ngeam\u0103nul meu
\nne\u00eent\u00e2mplat acas\u0103 <\/p>\n


\nISTORIE LITERAR\u0102<\/strong><\/p>\n

Ionel POPA<\/strong>
\n\"\"

NEAMUL \u015eOIM\u0102RE\u015eTILOR
\n– pentru o mai dreapt\u0103 cinstire \u2013<\/strong><\/p>\n

O nou\u0103 vizitare a operei lui Mihail Sadoveanu, cu aten\u0163ia \u00eendreptat\u0103 asupra perioadei dintre debutul furtunos din 1904 cu cele patru plachete de proze \u015fi Hanu Ancu\u0163ei, ne arat\u0103 c\u0103 p\u00e2n\u0103 la capodopera din 1928, Sadoveanu a publicat un volum de mare importan\u0163\u0103 \u00een diacronia operei sale: Neamul \u015eoim\u0103re\u015ftilor (1915).
\nSuferin\u0163ele t\u00e2n\u0103rului roman au fost inventariate \u015fi judecate de exegeza sadovenian\u0103, dar mai pu\u0163in meritele lui. \u00cen cele ce urmeaz\u0103 ne propunem s\u0103 punem \u00een eviden\u0163\u0103 acele aspecte ale romanului, care s\u0103 justifice o mai dreapt\u0103 cinstire a lui.
\n\u00cen raport cu ceea ce urmeaz\u0103 dup\u0103, N.\u015e. este o oper\u0103 medie ca valoare, dar ea nu trebuie scoas\u0103 din diacronia crea\u0163iei scriitorului, deoarece ea \u00eenseamn\u0103 \u00eenceput de drum sigur: ,,Cu Neamul \u015eoim\u0103re\u015ftilor cortina cade peste o etap\u0103.\u201d (Constantin Ciopraga)
\nDup\u0103 gesta\u0163ia destul de \u00eenceat\u0103 \u015fi chinuit\u0103 (Samson Bodn\u0103rescu, V.A.Urechia, Gh.Benescu-Silva, Radu Rosetti \u015fi chiar Sadoveanu cu Fra\u0163ii Potcoav\u0103, \u015eoimii, Vremuri de bejenie), cu N\u015e se semneaz\u0103 certificatul de na\u015ftere a romanului istoric rom\u00e2nesc.
\nChiar dac\u0103 este \u00eenc\u0103 tributar canonului romantic \u015fi modelelelor (Dumas, Sienkiewicz etc.) N\u015e tempereaz\u0103 izbucnirea tumultoas\u0103 a imagina\u0163iei \u015fi a voca\u0163ieit\u00e2n\u0103rului scriitor pentru evocarea istoric\u0103. Desprinderea de modele \u015fi p\u0103\u015firea pe propriul s\u0103u drum se face treptat, iar metamorfozarea romanului de cap\u0103 \u015fi spad\u0103 (romanul aventurii, a luptei \u2013 atemporale \u015fi aspa\u0163iale \u2013 dintre Bine \u015fi R\u0103u) \u00een roman istoric original \u015fi rom\u00e2nesc se face prin introducerea cu subtil\u0103 art\u0103 a c\u00e2torva ingrediente specifice: elemente (motive, structuri tipologice \u015fi morale) de basm \u015fi balad\u0103, rela\u0163ia specific\u0103 \u00eentre uman \u015fi natur\u0103 (semnele naturii, istoricizarea naturii), o anumit\u0103 filosofie \u015fi ideologie asupra istoriei. Toate acestea \u00ee\u015fi \u00eencearc\u0103 diapazonul \u00een N\u015e. \u00cen el putem identifica germenii unui Weltanschaunng sadovenian. O prim\u0103 component\u0103 a concep\u0163iei scriitorului este vechimea. Dac\u0103 prima este de natur\u0103 conceptual-istoric\u0103, a doua, r\u0103z\u0103\u015fimea, (,,Oamenii M\u0103riei Sale \u2013 \u0162ara\u201d) este de sens social-politic. Pentru rapsodul nostru, istoria \u2013 cea oral\u0103 \u015fi cea a documentului, d\u0103 m\u0103rturie despre vechimea, permanen\u0163a \u015fi statornicia unui neam, despre n\u0103zuin\u0163ele lui, care \u00eei \u00eendrept\u0103\u0163esc locul sub soare. De aceea istoria trebuie evocat\u0103 \u015fi literar.
\n\u00cen N\u015e \u00eenmuguresc coordonatele viitoarelor romane istorice ale marelui povestitor: cea eroic\u0103, cea na\u0163ional\u0103, cea social\u0103, cea a medita\u0163iei asupra destinului uman \u00een istorie. Sinteza lor deplin\u0103, cu ad\u00e2nci semnifica\u0163ii na\u0163ionale \u015fi universale, se realizeaz\u0103 \u00een Fra\u0163ii Jderi. Dou\u0103 propozi\u0163ii cu caracter de apoftegm\u0103, scoase chiar din romanul despre care vorbim, pot fi puse drept moto acestei sec\u0163iuni a operei lui Sadoveanu: ,,Noi avem sub brazd\u0103, \u0163\u0103r\u00e2na neagr\u0103 mai mul\u0163i dec\u00e2t cei care tr\u0103iesc ast\u0103zi\u201d; \u201cMor\u0163ii poruncesc celor vii\u201d.
\nTematic \u015fi ideologic romanul istoric sadovenian merge pe dou\u0103 direc\u0163ii: cel care zugr\u0103ve\u015fte ,,v\u00e2rsta de aur\u201d – o societate patriarhal\u0103 \u015fi idilic\u0103, stabil\u0103 \u015fi bogat\u0103, societatea ob\u015ftiilor s\u0103te\u015fti, \u015fi cel care descrie ,,destr\u0103marea paradisului\u201d (N. Manolescu, Sadoveanu sau utopia c\u0103r\u0163ii, 1976, p.183). Cele dou\u0103 v\u00e2rste le putem identifica deja \u00een N\u015e. Credem c\u0103 putem face o parantez\u0103. \u00cen multe studii asupra operei lui Sadoveanu s-a \u00eencercat explicarea \u015fi chiar cosmetizarea s\u0103m\u0103n\u0103torismului scriitorului, fiind pus, printre altele, pe seama influe\u0163ei lui Nicolae Iorga \u015fi a colabor\u0103rii la ,,S\u0103m\u0103n\u0103torul\u201d. S\u0103m\u0103n\u0103torismul scriitorului nu poate fi negat, numai c\u0103 el are cauze \u015fi \u00een\u0163elesuri mult mai complexe dec\u00e2t se crede \u015fi estetic net superior s\u0103m\u0103n\u0103torismului din opera altor confra\u0163i. Aici men\u0163ion\u0103m: \u00een primul r\u00e2nd, demofilia \u2013 sub diferitele ei haine ideologice este o coordonat\u0103 puternic\u0103 a literaturii noastre p\u00e2n\u0103 la Marea Unire \u015fi chiar dup\u0103; \u00een aceast\u0103 tradi\u0163ie literar\u0103 \u015fi-a petrecut Sadoveanu ,,anii de ucenicie\u201d, \u00een al doilea r\u00e2nd, ,,s\u0103m\u0103n\u0103torismul\u201d \u00eei este lui Sadoveanu ontologic; apropierea de Iorga, colaborarea la revista ,,Sem\u0103n\u0103torul\u201d \u015fi alte situa\u0163ii de acest gen au fos o ,,\u00eent\u00e2mplare\u201d, un adaos care i-au oferit cadrul de afirmare.
\n\u00cen urma luptei de la Cornul lui Sas, 1612, victorios cu ajutor turcesc, \u015etefan Tom\u015fa dob\u00e2nde\u015fte scaunul Moldovei \u00eenl\u0103tur\u00e2ndu-i pe Movile\u015fti, filopoloni. Tudor \u015eoimaru, protagonistul romanului, e c\u0103pitan \u00een oastea lui Tom\u015fa. \u00cen urma luptei \u00eentre Tudor \u015eoimaru, Simeon B\u00e2rnov\u0103 \u015fi Cantemir, beiul t\u0103tarilor veni\u0163i \u00een sprijinul Tom\u015fei, se leag\u0103, ca \u00een romanul cavaleresc, o puternic\u0103 fr\u0103\u0163ie de cruce. Dup\u0103 lupt\u0103, pentru credin\u0163\u0103 \u015fi faptele de arme, Tudor nu cere noului domn dec\u00e2t o\u2026 permisie pentru a merge \u00een satul natal pentru care l-a prins un mare dor. \u00cen c\u0103l\u0103toria spre locul na\u015fterii e \u00eenso\u0163it de cei doi fra\u0163i de cruce. \u00cen drumul spre cas\u0103 poposesc la un han \u015fi sunt implica\u0163i (se implic\u0103) \u00eentr-o aventur\u0103 de viteji cavaleri: salvarea domni\u0163ei Magda, fiica unui boier pe nume Stroie Orheianu, r\u0103pit\u0103 de\u2026 zmeu, Vasca, cazac \u00een slujba Movile\u015ftilor. Lui Tudor \u00eei cade drag\u0103 fata.
\nAjuns \u00een \u015eoim\u0103re\u015fti, sat de pe apa R\u0103utului, Tudor este recunoscut de \u201cmo\u015f Mihu\u201d, fratele tat\u0103lui ucis mi\u015fele\u015fte, pe c\u00e2nd era prunc, de boierul \u00eempotriva c\u0103ruia s-a ridicat cu sabia \u00eentru ap\u0103rarea mo\u015fiei r\u0103z\u0103\u015filor. Afl\u0103 c\u0103 uciga\u015ful tat\u0103lui s\u0103u nu este altul dec\u00e2t tat\u0103l fetei de care s-a \u00eendr\u0103gostit. Aflat \u201c\u00centre Scila \u015fi Caribda\u201d, Tudor face un drum \u00een Polonia pe urmele Magdei pentru a limpezi apele. O \u00eent\u00e2lne\u015fte la balul de la palatul magnatului Coribut. Tudor sufer\u0103 du\u015ful rece al adev\u0103rului. Magda refuz\u0103 s\u0103-l recunoasc\u0103, iar Stoie Orheianu \u00eel demasc\u0103 drept spion al lui Tom\u015fa. E arestat, dar datorit\u0103 lui B\u00e2rnov\u0103 \u015fi slujitorilor Ispas \u015fi Ilun reuse\u015fte s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 palatul \u015fi se \u00eentoarce definitiv la cuib.
\n\u00censo\u0163it de b\u0103tr\u00e2nul Mihu \u015fi av\u00e2nd asupra lui vechile ,,\u00eenscrisuri\u201d de la voievozii cei vechi, Alexandru cel Bun \u015fi \u015etefan cel Mare, Tudor se \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 la divanul lui Tom\u015fa. Domnitorul le recunoa\u015fte \u015fi le \u00eent\u0103re\u015fte drepturile asupra p\u0103m\u00e2nturilor str\u0103mose\u015fti. Roata istoriei se \u00eenv\u00e2rte. Tom\u015fa, tr\u0103dat de boieri, pierde tronul.
\nMovile\u015ftii reveni\u0163i la domnie \u201crepar\u0103 nedreptatea\u201d suferit\u0103 de credinciosul lor, Orheianu. Boierul se re\u00eentoarce la conacul de la Murgeni, \u00eenso\u0163it de Magda devenit\u0103 soa\u0163a unui nobil polon. \u00censo\u0163it de solda\u0163ii ginerelui, boierul intr\u0103 \u00een satul \u015eoim\u0103re\u015ftilor pentru a lua \u00een st\u0103p\u00e2nire \u00eentreaga mo\u015fie a r\u0103z\u0103\u015filor. \u00cen lupta care are loc, Tudor pedepse\u015fte cu moartea pe boier pe care \u00eel trage p\u00e2n\u0103 pe morm\u00e2ntul lui Iona\u015fcu. Conacul de la Murgeni e dat focului purificator, locul e arat (ca \u00een Dumbrava Ro\u015fie, poemul lui Vasile Alecsandri). Magda \u015fi so\u0163ul ei sunt l\u0103sa\u0163i s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 nev\u0103t\u0103ma\u0163i \u00een Polonia. \u00cen finalul pove\u015ftii, destul de patetic, conform re\u0163etei romantice, afl\u0103m c\u0103 ,,Domni\u0163a Magda \u015fi-a purtat lumina ochilor ei prin \u0163\u0103ri str\u0103ine \u015fi pribeag\u0103 a r\u0103mas p\u00e2n\u0103 la morm\u00e2nt; ci totu\u015fi ceva din visul ei de tinere\u0163e a r\u0103mas pentru totdeauna \u00een taina poienii [\u2026]\u201d, iar ,,Tudor \u015fi Ani\u0163a \u015fi Mihu, \u015fi to\u0163i ceilal\u0163i r\u0103z\u0103\u015fi au fost urgisi\u0163i \u015fi prigoni\u0163i, dar s-au \u0163inut tare.\u201d
\nChiar dac\u0103 romanul nu se impune printr-o construc\u0163ie deosebit\u0103, totu\u015fi sunt de semnalat c\u00e2teva aspecte care \u00een timp vor trece printr-un proces de rafinare primind pecetea sadovenianismului. Scenariul epic este constuit pe dou\u0103 ,,pove\u015fti\u201d: cea cavalereasc\u0103 a iubirii \u015fi cea a luptei \u00eempotriva boierului, pentru dreptatea r\u0103z\u0103\u015filor; treptat glasul datoriei se impune total.
\nDeocamdat\u0103 epicul este liniar, \u00eent\u00e2mpl\u0103rile din care e construit\u0103 intriga se succed absolut cronologic, capitolele sunt condensate epic, iar titlurile capitolelor, calchiate dup\u0103 modelul cronicarilor, sunt, \u00een simbolismul \u015fi metaforismul lor, expresive \u015fi sugestive; limbajul, dialogurile \u015fi osp\u0103tarea la hanuri dau primele semne ale ceremonialului ce va deveni ram\u0103 sadovenian\u0103 pentru capodopere ca Hanu Ancu\u0163ei, Creanga de aur, Fra\u0163ii Jderi.
\nPlaca turnant\u0103 a romanului este capitolul Crucea r\u0103z\u0103\u015filor. Estetica, etica \u015fi ideologia lui vor fi reg\u0103site, dezvoltate \u015fi aprofundate, \u00een urm\u0103toarele scrieri de evocare istoric\u0103. \u201cPuiul se \u00eentoarce la cuib\u201d \u00een ochi cu chipul fetei \u015fi cu sufletul plin de ceasul iubirii, ,,v\u00e2ntul dimine\u0163ii \u00eei de\u015fteapt\u0103 amintiri vechi.\u201d
\nIntrarea \u00een sat se face urm\u00e2nd parc\u0103 un ritual, \u00eentr-o duminic\u0103, zi de s\u0103rb\u0103toare, c\u00e2nd pomii erau \u00een floare. \u00centoarcerea pribeagului este eveniment pentru \u00eentreaga comunitate, fiind marcat de sunetul clopotului, iar locul de adunare al oamenilor este biserica \u015fi cimitirul. Tudor \u015eoimaru se \u00eentoarce dintr-un loc profan, str\u0103in, \u00een unul sacru (cf. Mihai Ungheanu, Lecturi \u015fi rocade, 1978, p.101).
\n,,-Fra\u0163ilor, zice [Tudor] cuprinz\u00e2nd m\u00e2inile tovar\u0103\u015filor lui, acesta e satul meu.
\n-E un sat ca oricare altul, \u00eei r\u0103spunse Cantemir.
\n-Se poate, dar acesta-i al meu \u015fi nu l-am v\u0103zut de dou\u0103zeci de ani.\u201d
\n,,Satul cu casele mari acoperite cu stuh, case curate, r\u0103z\u0103\u0219e\u015fti, se \u00eentindea \u00eentr-o v\u00e2lcic\u0103, sub poal\u0103 de p\u0103dure. Apa R\u0103utului curgea pe vale sub\u0163ire \u015fi limpede, sc\u0103zut\u0103 de seceta verii. Nuci mari se ridicau din vii, \u015fi un grangure c\u00e2nta \u00een pacea satului, \u00een lumina dimine\u0163ii. Era o zi de duminic\u0103 \u015fi toaca \u00eencepu s\u0103 sune \u00een clopotni\u0163a bisericii albe c-o duruire melodioas\u0103.\u201d
\n\u015eoimaru se opri, \u00ee\u015fi descoperi capul \u015fi-\u015fi f\u0103cu cruce, murmur\u00e2nd pentru el:
\n,,-De \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura aceasta veche a bunicului uitasem \u2026\u201d.
\nCei trei o\u015fteni desc\u0103lecaser\u0103 \u015fi pornir\u0103 spre biseric\u0103. Ceea ce v\u0103d e un adev\u0103rat ritual: ,,femeile \u015fi fetele cu ca\u0163aveici \u015fi cu fuste de l\u00e2n\u0103, dungate cu v\u00e2rste galbene \u015fi ro\u015fe pe fond negru, veneau la leturghie. Femeile aveau broboad\u0103 cafenie pe cap; fetele erau cu capetele goale g\u0103tite cu flori de gr\u0103din\u0103. Unele erau frumoase \u015fi spionau cu priviri agere pe cei trei o\u015fteni.
\nVeneau \u015fi r\u0103z\u0103\u015fi \u00een urma lor, \u00eembr\u0103ca\u0163i \u00een straiele cu care aveau obiceiul s\u0103 ias\u0103 la oaste: ciubotele de piele ro\u015f\u0103, cu pantaloni largi \u015fi \u00eencre\u0163i\u0163i \u00een jurul mijlocului dintr-un \u015fiac cafeniu \u015fi ilic negru cu nasturi rotunzi de argint \u015fi cu m\u00e2neci largi. To\u0163i priveau curio\u015fi la str\u0103inii care intraser\u0103 \u00een sat. Se uita \u015fi \u015eoimaru cu luare aminte la ei, dar nici un obraz nu-i erau cunoscut.\u201d
\nNu este locul aici pentru un comentariu etnografic \u015fi sociologic al textului, dar e de re\u0163inut imaginea de icoan\u0103 a paradisului care este \u0163ara \u00een imaginarul scriitorului.
\nJudele satului d\u0103 bine\u0163e celor trei str\u0103ini \u015fi-i \u00eentreab\u0103 cine sunt \u015fi pe cine caut\u0103. Tudor \u00ee\u015fi spune numele. Auzindu-i-l, din r\u00e2ndul r\u0103z\u0103\u015filor se \u00eendreapt\u0103 spre el ,,mo\u015f Mihu\u201d, fratele lui Iona\u015fcu, p\u0103rintele s\u0103u. Recunosc\u00e2ndu-l b\u0103tr\u00e2nul ,,\u00cel apuc\u0103 de m\u00e2n\u0103 \u015fi-l trase \u00eentre mormintele \u0163intirimului. Clopotele bisericii t\u0103cur\u0103 ; se alinar\u0103 \u015fi vocile oamenilor; \u015fi sub cire\u015fii s\u0103lbatici, care-\u015fi coborau r\u0103d\u0103cinile \u00eentre oasele mor\u0163ilor, se f\u0103cu \u00een lumina dimine\u0163ii t\u0103cere. Mo\u015f Mihu \u00eel duse \u00een fa\u0163a unui morm\u00e2nt \u00eengrijit, acoperit cu flori:
\n-Aici, b\u0103iete, gr\u0103i Mihu \u00eendesat, odihne\u015fte p\u0103rintele t\u0103u Iona\u015fcu! La morm\u00e2ntul lui noi \u00eengenunchem cu to\u0163ii\u2026
\nCa prin farmec, clopotele pornir\u0103 iar, a treia oar\u0103 \u2013 \u015fi r\u0103z\u0103\u015fii \u00eengenunchiar\u0103 cu to\u0163ii. Cu ochii \u00eemp\u00e2nzi\u0163i de lacrimi Tudor cetea slovele s\u0103pate pe crucea de piatr\u0103:
\n Aici este groapa\/ Unde zace robul lui Dumnezeu, IONA\u015eCU\/ Din neamul \u015eOIM\u0102RE\u015eTILOR\/ Care s-a str\u0103mutat la cele ve\u015fnice l\u0103ca\u015furi\/ la anul de la zidirea lumii 7102 \u2026\u201d
\nB\u0103tr\u00e2nul Mihu \u00eei t\u0103lm\u0103ce\u015fte epitaful, devenit testament pentru Tudor:
\n\u201c \u2013Aici este \u00eengropat p\u0103rintele t\u0103u! Srig\u0103 la ureche b\u0103tr\u00e2nul Mihu. A pierit ucis de buzdugan mi\u015felesc, pentru c\u0103 s-a ridicat pentru drepturile \u015fi ocinile noastre str\u0103mose\u015fti, scul\u00e2nd la r\u0103zboi toate neamurile \u015fi toate asez\u0103rile orheienilor!\u2026 Clopotele t\u0103cur\u0103 iar [\u2026].
\n\u00cen sufletul lui Tudor b\u00e2ntuia o furtun\u0103 groaznic\u0103. V\u0103z\u00e2ndu-l zbucium\u00e2ndu-se \u00eentre iubirea pentru fata boierului \u015fi r\u0103zbunarea pe el pentru uciderea p\u0103rintelui, Simeon \u00eei spune, sprijinindu-l moral: \u201cC\u00e2nd vor trece toate \u015fi se vor limpezi toate \u00een sufletul t\u0103u, atunci te vei trezi \u015fi vei urma calea de la care nimica nu te poate \u00eentoarce [\u2026]. Au s\u0103 te cheme \u00eenapoi amintirile \u015fi mor\u0163ii.\u201d Spusele fratelui de cruce se vor adeveri: \u201cPeste sufletul lui greu izbit \u015fi s\u00e2ngerat se a\u015fez\u0103 o lini\u015fte \u015f-o hot\u0103r\u00e2re. Dragostea lui \u00eei p\u0103rea o r\u0103t\u0103cire \u2013 \u015fi hot\u0103r\u00e2se s\u0103 cl\u0103deasc\u0103 iar casa risipit\u0103 \u015fi s\u0103 ridice din paragin\u0103 livada lui Iona\u015fcu.\u201d (sn-IP). Despov\u0103rat, Tudor s-a \u00eentors definitiv acas\u0103.
\nCu toate acuzele de idilism s\u0103m\u0103n\u0103torist \u015fi de paseism, paginile care evoc\u0103 re\u00eent\u00e2lnirea cu satul natal, cu neamurile \u015fi cu mor\u0163ii sunt de o poezie nostalgic\u0103 prin care trece o und\u0103 de tragic. Nici nu se putea o alt\u0103 imagine pentru vremurile evocate, nici pentru vremea scriitorului \u015fi starea lui sufleteasc\u0103.
\n\u00cen acest \u00een\u0163eles trebuie judecat \u015fi finalul pove\u015ftii despre Tudor \u015fi neamul s\u0103u de r\u0103z\u0103\u015fi, ca \u015fi m\u0103rturisirea scriitorului considerate prea patetice: \u201cIar Tudor \u015fi Ani\u0163a \u015fi Mihu, \u015fi to\u0163i ceilal\u0163i r\u0103z\u0103\u015fi au fost urgisi\u0163i \u015fi prigoni\u0163i, dar s-au \u0163inut tare. Pe urm\u0103 cei care au venit dup\u0103 ei au fost c\u0103lca\u0163i \u015fi supu\u015fi de al\u0163ii; \u015fi vremea necontenit i-a lovit p\u00e2n\u0103 ce le-a plecat fruntea ad\u00e2nc \u00een p\u0103m\u00e2nt.
\nBunicii mei sunt str\u0103nepo\u0163ii acelor oameni. \u015ei aceast\u0103 istorisire de acum trei sute de ani, din vremea c\u00e2nd str\u0103mo\u015fii erau \u00eenc\u0103 d\u00e2rji, am scris-o \u00een lini\u015ftea unei pris\u0103ci av\u00e2nd \u00een inima mea r\u0103sunetul durerii lor.\u201d
\nSadoveanu e un moralist \u00een descenden\u0163a lui Miron Costin. Opera \u00eei e plin\u0103 de \u00een\u0163elep\u0163i \u015fi ziceri \u00een\u0163elepte \u00eenc\u00e2t e \u00eendrept\u0103\u0163it\u0103 aser\u0163iunea \u201cSadoveanu, Divanul \u00een\u0163eleptului cu lumea\u201d (Monica Spiridon).
\nCu fiecare oper\u0103, tot mai artist, scriitorul transfer\u0103 \u00een\u0163elepciunea sa, culeas\u0103 din cugetarea popular\u0103 \u015fi din c\u0103r\u0163i, personajelor. Chiar din N\u015e se poate extrage un buche\u0163el de vorbe \u00een\u0163elepte. Spicuim: ,,\u015e-un fir de iarb\u0103 \u00ee\u015fi are r\u0103d\u0103cina lui\u201d; \u201c[\u2026] legea lui Mahomed, a lui Isac \u015fi a lui Moise sunt date de Dumnezeu. El la fiecare a spus: A ta-i legea bun\u0103. Dar care-i cea mai bun\u0103 numai el \u015ftie. Toate-s bune, poate \u015fi el a \u00eenzestrat pe fiecare semin\u0163ie cu legea care i se potrive\u015fte.\u201d Vorbele acestea ale lui Cantemir-bei sunt o avanpremier\u0103 la sociogonia cu care \u00eencepe Baltagul. Alte exemple: ,,Ai spus, dar nu puteai s\u0103 \u015ftii.\u201d; ,,Fiecare dintre noi e un drum de pulbere\u201d; ,,\u00cen ziua de azi oamenii se deosebesc dup\u0103 rudenii \u015fi se adun\u0103 dup\u0103 prietenii\u201d; ,,Fr\u0103\u0163iile de r\u0103zboi se leag\u0103 repede, dar prieteniile mai domol \u00ee\u015fi fac loc dup\u0103 potriveala sufletelor\u201d; ,,s\u0103lbateca lor fire de o\u015fteni f\u0103cea loc razei de lumin\u0103 care totdeauna a stat ascuns\u0103 \u00een sufletul omului.\u201d
\n\u015ei raportat la tipologia uman\u0103 de p\u00e2n\u0103 la 1915 \u015fi la cea care urmeaz\u0103, N\u015e r\u0103m\u00e2ne o born\u0103 pentru ,,Umanitatea sadovenian\u0103 de la A la Z\u201d. \u00cen miniatur\u0103, \u00een datele ei esen\u0163iale, \u00eent\u00e2lnim \u00een N\u015e gama vaiat\u0103 a personajelor sadoveniene c\u0103rora li se pot aplica criteriile de clasificare \u015fi caracterizare folosite, spre exemplu, de Pompiliu Marcea ori de Constantin Cristian Bleotu.
\n\u00cenceput ca roman de cap\u0103 \u015fi spad\u0103, din primele pagini facem cuno\u015ftin\u0163\u0103 cu cei trei muschetari: Tudor \u015eoimaru, Simeon B\u00e2rnov\u0103 \u015fi Cantemir-bei. \u00cen conturarea imaginii celor trei fra\u0163i de cruce, Sadoveanu se abate de la schema devenit\u0103 celebr\u0103 prin Dumas. Scriitorul nostru nu le atribuie doar calit\u0103\u0163ile \u015ftiute, de muschetari (vitejie, arta armelor, loialitate, comportament cavaleresc). Astfel, pe osta\u015ful-cavaler Tudor \u00eel va face un justi\u0163iar bine motivat na\u0163ional \u015fi social; lui Simeon B\u00e2rnov\u0103 \u00eei d\u0103 o \u0163inut\u0103 de c\u0103rturar, om cump\u0103tat \u015fi \u00een\u0163elept, iar pe t\u0103tarul Cantemir \u00eel \u00eenzestreaz\u0103 cu darul cunoa\u015fterii oamenilor. Mai exist\u0103 un aspect pe care \u00eel consider\u0103m semnificativ \u015fi care trebuie eviden\u0163iat. Dac\u0103 avem \u00een vedere problematica social\u0103 \u015fi na\u0163ional\u0103 a romanului, observ\u0103m c\u0103 cei trei muschetari, dar mai ales Tudor \u015fi Cantemir, sunt pozi\u0163iona\u0163i \u00eentr-o anume opozi\u0163ie: Tudor \u00eentruchipeaz\u0103 statornicia, leg\u0103tura cu p\u0103m\u00e2ntul \u015fi mor\u0163ii lui \u2013 M\u0103ria Sa \u0162ara; t\u0103tarul Cantemir este nomadul r\u0103zboinic. De c\u0103teva ori Cantemir \u00eel caracterizeaz\u0103 pe Tudor tocmai \u00een spiritul acestei deosebiri: ,,Eu n-am \u00een\u0163eles niciodat\u0103, \u00eend\u00e2rjirea voastr\u0103 pentru p\u0103m\u00e2nt, certurile \u015fi s\u00e2ngele v\u0103rsat pentru un col\u0163 de gr\u0103din\u0103, c\u00e2nd lumea lui Dumnezeu e a\u015fa de mare [\u2026]. Voi sunte\u0163i ca \u015fi codrii de la Orhei, care stau locului lor de-o mie de ani\u2026\u201d
\nPare un paradox, dar schematismul personajelor nu este chiar o ne\u00eemplinire. Sim\u0163ind incon\u015ftient\/ con\u015ftient c\u0103 p\u0103\u0219e\u015fte \u00eentr-o etap\u0103 nou\u0103 de crea\u0163ie, scriitorul \u00ee\u015fi schi\u0163eaz\u0103 \u00een noua carte ni\u015fte tipare \u00een care \u00ee\u015fi va turna viitoarele personaje, vii, complexe sau nu, dup\u0103 necesit\u0103\u0163ile impuse de specificul fiec\u0103rei opere de evocare: viteazul, r\u0103z\u0103\u015ful \u0163\u0103ran \u015fi o\u015ftean, Marele Domnitor, voievodul cel nevrednic, tiranul, boierul demofil, dar \u015fi cel fugar \u015fi tr\u0103d\u0103tor, \u00een\u0163eleptul, domni\u0163a. Cu tot romantismul s\u0103u, Sadoveanu este un clasic \u00een ceea ce prive\u015fte caracterul personajului. Personajul e construit pe o dominant\u0103, fie socio-moral\u0103, fie psihologic\u0103. Portretul lui este realizat prin acumulare de detalii (\u00eenf\u0103\u0163i\u015fare, vorbe, gesturi etc.) care coroborate scot \u00een relief dominanta personajului.
\nTezismul romanului se manifest\u0103 \u00een tipologia personajelor \u015fi rela\u0163iile dintre ele. \u0218i totu\u015fi sunt mai verosimile \u015fi mai complexe\/ complicate dec\u00e2t se arat\u0103 la prima lectur\u0103. Pornindu-se de la aceast\u0103 prim\u0103 lectur\u0103, comentariile au neglijat individualitatea personajelor, ele fiind analizate doar \u00een m\u0103sura \u00een care ele pun \u00een lumin\u0103 pe Tudor \u015eoimaru, protagonistul romanului.
\nEroul parcurge un drum existen\u0163ial dramatic. \u00cen anii prunciei, \u00een urma s\u00e2ngerosului conflict social, al\u0103turi de fratele mai mare ia calea pribegiei. \u00cenva\u0163\u0103 me\u015fte\u015fugul armelor \u015fi colind\u0103 pe meleaguri str\u0103ine. Pribegia printre str\u0103ini \u00eenseamn\u0103 pentru Tudor experien\u0163\u0103 de via\u0163\u0103. Via\u0163a de cavaler \u00eei c\u0103le\u015fte bra\u0163ul \u015fi \u00eei ascute mintea. Dar toate astea nu-i umplu golul din suflet, pe care \u00eel simte tot mai des \u015fi mai puternic: ,,Nu \u015ftiu de ce, \u00een anii ace\u015ftia \u00een care m\u0103 aflu, dup\u0103 at\u00e2ta pribegie m-a p\u0103lit a\u015fa un dor s\u0103-mi v\u0103d neamurile \u015fi p\u0103m\u00e2ntul \u00een care am cunoscut lumina soarelui\u201d, spune Tudor fra\u0163ilor s\u0103i de cruce. Mir\u00e2ndu-se de vorbele fratelui de cruce, Cantemir-bei \u00eei replic\u0103: ,,Asta-i boal\u0103 moldoveneasc\u0103. De ce? N-ai cer necuprins p\u00e2n\u0103 la Dumnezeu? N-ai step\u0103 f\u0103r\u0103 hotar? Omul trebuie s\u0103 fie ca pas\u0103rea v\u0103zduhului \u015fi ochiul lui nu trebuie s\u0103 \u00eencremeneasc\u0103 asupra unei pietre\u2026 Mormintele noastre t\u0103t\u0103re\u015fti, de la hanul nostru cel mare, Timur, au r\u0103mas prin toate pustiet\u0103\u0163ile lumii, \u015fi noi ne-am mi\u015fcat ca pulberile p\u0103m\u00e2ntului.\u201d; ,,-Moldovenii, \u00eei explic\u0103 B\u00e2rnov\u0103 t\u0103tarului, sunt bl\u0103st\u0103ma\u0163i s\u0103 nu se poat\u0103 desp\u0103r\u0163i de mo\u015fia lor.\u201d
\nFire tare \u015fi supus ,,blestemului\u201d, Tudor se salveaz\u0103 de primejdia dezr\u0103d\u0103cin\u0103rii \u015fi \u00eenstr\u0103in\u0103rii. Vestea c\u0103 Tom\u015fa str\u00e2nge oaste este prilejul care \u00eei gr\u0103be\u015fte \u00eentoarcerea la cuib. \u00centors acas\u0103, \u015eoimaru tr\u0103ie\u015fte o experien\u0163\u0103 echivalent\u0103 unei ini\u0163ieri, cea a confrunt\u0103rii dintre ,,demonul tinere\u0163ii\u201d \u015fi imperativul ,,mor\u0163ii poruncesc celor vii\u201d. El trece printr-o dubl\u0103 metamorfoz\u0103, parcurge drumul de la eros la iubirea familial\u0103 \u2013 iubirea \u00eentemeietoare, care prin genera\u0163iile viitoare duce mai departe istoria, \u015fi drumul de la r\u0103zbun\u0103torul de s\u00e2nge la justi\u0163iar. \u00cen final \u00een mod simbolic Tudor reface casa p\u0103rinteasc\u0103, se c\u0103s\u0103tore\u015fte cu Ani\u0163a \u015fi lupt\u0103 pentru punerea \u00een drepturi a r\u0103z\u0103\u015filor s\u0103i.
\nTudor se des\u0103v\u00e2r\u0219e\u015fte ca om. Scriitorul a f\u0103cut din el un simbol, scriind \u00een destinul lui teza sa. Reu\u015fita st\u0103 \u00een faptul c\u0103, dac\u0103 teza este transparent\u0103, nu cade \u00een tezism. Scriitorul surprinde acele condi\u0163ion\u0103ri istorice, sociale \u015fi psihologice care fac credibile personajele \u015fi ac\u0163iunile lor.
\nAl\u0103turi de rolul lui mo\u015f Mihu \u00een recuperarea de c\u0103tre Tudor a r\u0103d\u0103cinilor, un rol important \u00eel are viziunea fantomei tat\u0103lui. Secven\u0163a respectiv\u0103, av\u00e2nd model Hamlet-ul lui Shakespeare, este excep\u0163ional\u0103 \u015fi organic\u0103 \u00een structura romanului ca moment psihologic \u00een evolu\u0163ia eroului: ,,Sta \u00eencremenit, i se a\u0163intir\u0103 ochii, \u015fi-n umbra chiliei, i se ar\u0103t\u0103 ie\u015find ca dintr-un morm\u00e2nt r\u0103z\u0103\u015ful care-i era tat\u0103, s\u00e2ngerat la frunte \u015fi cu ochii \u00eenchi\u015fi. Era o umbr\u0103: plutea nedeslu\u015fit cu m\u00e2inile \u00eencruci\u015fate pe piept ca un Hristos. \u015eoimaru gemu de suferin\u0163\u0103 la vedenia aceasta, \u00ee\u015fi scutur\u0103 capul, \u00ee\u015fi trecu m\u00e2na pe frunte \u015fi pe ochi \u2013 \u015fi \u015fi-o trase \u00een jos muiat\u0103 de lacrimi ca de un s\u00e2nge al mortului.\u201d
\nPrin raportare la personaje din viitoarele romane vedem c\u0103 Tudor anticipeaz\u0103, spre exemplu, pe Gheorghi\u0163\u0103 din Baltagul, pe Ionu\u0163 din Fra\u0163ii Jderi, iar mo\u015f Mihu, cel ce conduce bra\u0163ul tare al lui Tudor la \u00eendeplinirea datinei str\u0103bune \u015fi a poruncii mor\u0163ilor, pe Vitoria Lipan, mama lui Gheorghi\u0163\u0103.
\nB\u0103tr\u00e2nul Mihu e tiparul r\u0103z\u0103\u015fimii, om d\u00e2rz, cu sim\u0163ul libert\u0103\u0163ii \u015fi drept\u0103\u0163ii \u00een s\u00e2nge, dem \u015fi \u00een\u0163elept. Are m\u00e2ndria r\u0103z\u0103\u015fului, \u0163\u0103ran liber \u015fi o\u015ftean al \u0163\u0103rii. Mihu este memoria pe care \u015fi-o redob\u00e2nde\u015fte Tudor, urma\u015ful.
\nDoar cu trei apari\u0163ii, Magda, fiica Orheianului, are un rol important \u00een intriga romanului; prin cele trei apari\u0163ii ea puncteaz\u0103 evolu\u0163ia lui Tudor. Prima apari\u0163ie \u2013 salvarea ei de c\u0103tre cavaler din m\u00e2inile zmeului r\u0103pitor, cazacul Vasca – \u00eenseamn\u0103 momentul \u00eenflorii erotice a domni\u0163ei \u015fi a salvatorului. \u00cens\u0103 iubirea Magdei pentu Tudor se ofile\u015fte repede. Capricioas\u0103, dar f\u0103r\u0103 voin\u0163\u0103, ea ascult\u0103 de imperativele (ambi\u0163iile) sociale ale tat\u0103lui. La a doua apari\u0163ie – \u00eent\u00e2lnirea cu Tudor pornit \u00een c\u0103utarea ei, Magda refuz\u0103 s\u0103-l recunoasc\u0103. A treia prezen\u0163\u0103 este cea din finalul romanului, pe c\u00e2t de patetic\u0103, pe at\u00e2t de complex\u0103 \u00een \u00een\u0163elesuri. Faptul c\u0103 ea \u00eel \u00een\u015ftiin\u0163eaz\u0103 pe Tudor despre ac\u0163iunea tat\u0103lui ei \u00eempotriva r\u0103z\u0103\u015filor arat\u0103 c\u0103 Magda, cu tot comportamentul perfid fa\u0163\u0103 de Tudor, nu a uitat prima dragoste; ca un adev\u0103rat cavaler, Tudor las\u0103 pe fosta domni\u0163\u0103, \u00eenso\u0163it\u0103 de so\u0163ul ei \u015fleahtic, s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 nev\u0103t\u0103mat\u0103 conacul boieresc dat focului purificator. Din acest moment ea pribegi prin str\u0103in\u0103t\u0103\u0163i p\u00e2n\u0103 la morm\u00e2nt, cu o durere ad\u00e2nc\u0103 \u015fi nedeslu\u015fit\u0103 \u00een suflet. Magda deschide seria extraordinar de bogat\u0103 a personajelor feminine din lumea scriitorului. Ca \u00eenf\u0103\u0163i\u015fare, Magda devine modelul frumuse\u0163ii fizice pentru multe personaje feminine din crea\u0163ia sadovenian\u0103, caracterizate de un amestec aproape bizar de frunuse\u0163e rece, statuar\u0103 \u015fi de c\u0103ldur\u0103 carnal\u0103, de pasiune \u015fi d\u0103ruire, dar \u015fi de orgoliu, de spirit de conservare social\u0103. C\u0103 \u00ee\u015fi urmeaz\u0103 sau nu glasul inimii, destinul unui personaj ca Magda este unul nefericit.
\nBoierul cel mare de la Murgeni este tipul boierului fugar \u015fi tr\u0103d\u0103tor. El cumuleaz\u0103 toate \u00eensu\u015firile negative care fac din el unul dintre factorii care duc la ,,destr\u0103marea paradisului\u201d. Moartea lui \u00een cimitirul din curtea bisericii este simbolic\u0103. Pentru acest personaj, scriitorul a avut ca document cronica \u015fi ca model pe Mo\u0163oc, personaj din nuvela lui Costache Negruzzi, Alexandru L\u0103pu\u015fneanul.
\nAlt\u0103 figur\u0103 de uneltitor \u015fi tr\u0103d\u0103tor este Nicori\u0163\u0103, arma\u015ful lui vod\u0103 Tom\u015fa. Ca \u015fi pentru boierul Orheianu, scriitorul folose\u015fte aceea\u015fi surs\u0103 \u015fi model. Pedeapsa lui Tom\u015fa este mai crunt\u0103 dec\u00e2t lovitura de buzdugan sau t\u0103i\u015ful sabiei. \u00cen pedepsirea v\u00e2nz\u0103torului, Tom\u015fa urmeaz\u0103 g\u00e2ndul unui om din r\u00e2ndul celor ,,pro\u015fti dar mul\u0163i\u201d: \u201c-Doamne, m\u0103i! [\u2026] ce i-a\u015f face eu s\u0103 fiu ca Vod\u0103! Eu nu l-a\u015f t\u0103ia, nu! Eu l-a\u015f calici, ca s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 o via\u0163\u0103 \u015fi s\u0103 se canoneasc\u0103.\u201d La porunca lui vod\u0103, g\u00e2dele \u00eei scoate ochii.
\nPentru Tom\u015fa, Sadoveanu a avut model pe Alexandru L\u0103pu\u015fneanul, protagonistul celebrei nuvele a lui Negruzzi. Tom\u015fa imaginat de Sadoveanu e personaj tipic romantic, construit din \u00eensu\u015firi opozabile: crud \u015fi melancolic; osta\u015f viteaz, dar \u015fi setos de s\u00e2nge; r\u0103zbun\u0103tor, dar \u015fi cu sim\u0163 politic. Este neiert\u0103tor cu boierii vicleni \u015fi tr\u0103d\u0103tori, dar un demofil con\u015ftient c\u0103 r\u0103z\u0103\u015fimea e cheia puterii sale, de aceea fa\u0163\u0103 de aceasta se vrea, dup\u0103 spusa cronicarului, ,,ca un p\u0103rinte\u201d. Temperamental este un sangvin (a se vedea dezl\u0103n\u0163uirea, aproape isteric\u0103, de gesturi, vorbe, priviri). Pofta de putere \u015fi caracterul s\u00e2ngeros fac din el un Tiran.
\nAni\u0163a lui Savin, \u00een viziunea lui Sadoveanu, ilustreaz\u0103 dragostea adev\u0103rat\u0103 \u015fi statornic\u0103, opus\u0103 erosului \u015fi narcianismului Magdei. Prin iubirea ei naiv\u0103, dar sincer\u0103 \u015fi profund\u0103, Ani\u0163a d\u0103ruie\u015fte lui b\u0103di\u0163a Tudor lini\u015fte \u015fi fericire, \u00eemplinire \u015fi durat\u0103 prin \u00eentemeiere de familie. Frumuse\u0163ea ei sufleteasc\u0103, cald\u0103 \u015fi r\u0103bd\u0103toare, vindec\u0103 r\u0103nile \u015eoimarului. Frumuse\u0163ea Magdei este una exterioar\u0103, doar a trupului. Schema aceasta, \u00een forme \u015fi intensit\u0103\u0163i diferite, va fi reluat\u0103 de scriitor \u00een multe din operele ce urmeaz\u0103 dup\u0103 N\u015e. \u00cen viziunea sa, scriitorul \u00eei mai atribuie Ani\u0163ei un rol semnificativ. S\u0103 ne amintim de secven\u0163a \u00een care, fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103 cu Tudor, ea \u00eentreab\u0103 \u015fi tot ea r\u0103spunde, reconstituind astfel \u00eent\u00e2mpl\u0103ri trecute \u015fi fragmente din biografia lui Tudor. \u00cen aceast\u0103 ipostaz\u0103, Ani\u0163a este rapsodul popular care prin poveste transmite istoria din genera\u0163ie \u00een genera\u0163ie.
\n\u00cen Anii de ucenicie scriitorul m\u0103rturise\u015fte: ,,Istoria a fost primul meu obiect de predilec\u0163ie\u201c, iar \u00een M\u0103rturisiri g\u0103sim o alt\u0103 confesiune: ,,Fiind p\u0103m\u00e2ntean drept din neam \u00een neam, am urmat legea inimii r\u0103z\u0103\u015filor \u015fi mo\u015fnenilor no\u015ftri \u015fi n-am cunoscut ura, ci numai dragostea \u00een formele ei multiple, fie pentru semenul meu, fie pentru trecut, fie pentru datin\u0103, fie pentru acest p\u0103m\u00e2nt pentru care au suferit \u015fi au luptat genera\u0163iile anterioare.\u201d
\n Marea literatur\u0103 de evocare istoric\u0103 a lui Sadoveanu \u00eencepe cu N\u015e. Cu acest roman \u00eencepe procesul de cristalizare a raportului dintre fic\u0163iune \u015fi adev\u0103rul istoric, \u015fi direc\u0163ia pe care o va urma acest proces: o concep\u0163ie proprie, diferit\u0103 de cea romantic\u0103, dar \u015fi de cea realist-\u015ftiin\u0163ific\u0103 de reconstituire. Chiar dac\u0103 prin faptele \u00eenchipuite \u015fi transpuse \u00eentr-un scenariu epic, scriitorul nu respect\u0103 litera documentului istoric, totu\u015fi nu-l contrazice, deoarece faptele povestite urmeaz\u0103 logica lui ,,ar fi putut s\u0103 fie sau s-ar fi putut \u00eent\u00e2mpla, \u00een felul impus de scriitor.\u201d (Eugen St\u0103nescu, Imaginea Evului Mediu rom\u00e2nesc \u00een opera lui Mihail Sadoveanu, \u00een VR, nr.11\/1960). \u00cen plan strict literar, Sadoveanu nu scrie nici roman-nud de aventuri cavalere\u015fti, nici roman-reconstituire de epoc\u0103. El scrie un roman istoric vizionar. Evoc\u00e2nd istoria \u00een curgerea ei dramatic\u0103, Sadoveanu mediteaz\u0103 asupra ei c\u0103ut\u00e2nd legile existen\u0163ialului; el caut\u0103 \u00een istorie dovezi pentru vechimea \u015fi permanen\u0163a neamului pe acest p\u0103m\u00e2nt, pentru f\u0103urirea \u00een timp a fizionomiei lui. Prin romanul s\u0103u istoric ofer\u0103 prezentului o lec\u0163ie. Toate aceste aspecte \u00ee\u015fi arat\u0103 geana \u00een N\u015e.
\n\u00cen textura romanului mai exist\u0103 o problem\u0103 care trebuie scoas\u0103 la vedere, problem\u0103 pe care a sesizat-o \u015fi Andrei Terianu \u00een prefa\u0163a care \u00eenso\u0163e\u015fte edi\u0163ia din 2011 \u00een BPT-Jurnalul na\u0163ional: con\u0163ine N\u015e \u015fi o tez\u0103 na\u0163ional\u0103 pe l\u00e2ng\u0103 cea social\u0103? ,,s-ar putea ca nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor Sadoveanu s\u0103 fi \u00eenceput s\u0103-\u015fi publice \u00een foileton romanul \u00een toamna lui 1912, c\u00e2nd se \u00eemplineau [\u2026] o sut\u0103 de ani de la pacea [\u2026] \u00een urma c\u0103reia Moldova s-a v\u0103zut nevoit\u0103 s\u0103 cedeze Rusiei Basarabia. S\u0103 fie o coinciden\u0163\u0103 c\u0103 reprezentan\u0163ii cei mai de seam\u0103 ai virtu\u0163ilor str\u0103mo\u0219e\u015fti sunt un neam de r\u0103z\u0103\u015fi a\u015feza\u0163i taman \u00een \u0163inutulOrheiului?\u201d
\nN\u015e nu numai cronologic, ci \u015fi ca semnifica\u0163ie r\u0103m\u00e2ne borna de \u00eenceput al romanului istoric sadovenian, rom\u00e2nesc \u00een toate \u00eencheieturile sale \u015fi prin care Sadoveanu s-a impus ca voce distinct\u0103, de valoare universal\u0103 \u00een cadrul acestei specii literare.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Leon Iosif GRAPINI Nunt\u0103 pe uli\u021b\u0103 (Fragment de roman \u00een lucru) \u00cen spatele casei noastre, pe aceea\u0219i parte, se afla<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15380"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=15380"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15380\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":15381,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15380\/revisions\/15381"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=15380"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=15380"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=15380"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}