{"id":15340,"date":"2021-07-20T16:52:16","date_gmt":"2021-07-20T13:52:16","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=15340"},"modified":"2021-07-20T16:57:53","modified_gmt":"2021-07-20T13:57:53","slug":"spatii-culturale-nr-53-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=15340","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 53 (2)"},"content":{"rendered":"

Doina CERNICA<\/strong>
\n\"\"

Pove\u0219ti de c\u0103l\u0103torie: Roata mare<\/strong><\/p>\n

\u201eCristos \u00eenaintea lui Pilat\u201d, \u201eEcce Homo!\u201d, \u201eGolgota\u201d. Este aproape \u00eentuneric. \u0218i ar fi cu totul \u00eentuneric f\u0103r\u0103 deschiderile din ziduri, mici c\u00e2t ni\u0219te hublouri dreptunghiulare, spre cerul Ierusalimului, din primele dou\u0103, \u0219i f\u0103r\u0103 orizontul s\u0103u de luminozitate din ultimul. Sunt uria\u0219e, peste patru metri pe mai mult de \u0219ase metri fiecare, iar scena R\u0103stignirii chiar pe aproape cinci metri pe mai mult de \u0219apte. Spa\u021biul de expunere este pe m\u0103sur\u0103, dar, cu toate acestea, mul\u021bimile care asist\u0103 la atrocit\u0103\u021bile comise \u00eempotriva M\u00e2ntuitorului fac un pas \u00eenapoi, sunt \u00een jurul meu, absorbind aerul, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd sunt gata s\u0103-mi pierd respira\u021bia. V\u00edgh Istv\u00e1n \u00ee\u0219i \u00eemparte privirea \u00eentre \u201eTrilogia lui Crist\u201d \u0219i ochii mei obliga\u021bi s\u0103 se \u00eenchid\u0103 m\u0103car pentru o clip\u0103 de odihn\u0103 \u0219i de deta\u0219are. Sunt cople\u0219it\u0103, \u0219i pictorul muralist din el este mul\u021bumit. Poate \u0219i debre\u021beanul care a devenit dup\u0103 anul 1996, bucuros s\u0103 ofere iubitoarei de art\u0103 \u0219i ziaristei de la Suceava aceast\u0103 \u00eent\u00e2lnire unic\u0103, \u0219i, din p\u0103cate pentru ora\u0219 \u0219i \u021bar\u0103, repede trec\u0103toare, cele trei trei tablouri \u00een ulei ale lui Munk\u00e1csy Mih\u00e1ly \u00eempreun\u0103, \u00een premier\u0103 mondial\u0103. N\u0103scut \u00een Ucraina, cu \u00eenceputurile picturii legate de Arad, cu studii la academiile de art\u0103 din Viena, M\u00fcnchen \u0219i Dusseldorf \u0219i cu Medalia de Aur a Salonului de la Paris din 1870, Munk\u00e1csy Mih\u00e1ly este un artist de mare valoare, cum o valoare este \u0219i cl\u0103direa \u00een stil neobaroc care o g\u0103zduie\u0219te, Muzeul Deri \u00een ansamblu, cu expozi\u021biile sale permanente, istorice, de art\u0103 \u0219i din domeniul \u0219tiin\u021belor naturii, str\u0103juit de statuile lui Medgyessy Ferenc, distinse cu Marele Premiu al Expozi\u021biei Universale de la Paris din 1937. Mai t\u00e2rziu aveam s\u0103 constat cu p\u0103rere de r\u0103u c\u0103 fotografia cu V\u00edgh Istv\u00e1n \u00een st\u00e2nga mea, \u0219i cu tovar\u0103\u0219ii mei de drum, Constantin-Emil Ursu, directorul general al Muzeului Bucovinei, \u0219i consilierul superior, Ianos Horvath, \u00een dreapta, cuprindea prea pu\u021bin din muzeu \u0219i statui, trec\u0103torul c\u0103ruia \u00eei \u00eencredi\u021basem aparatul g\u00e2ndindu-se \u00een primul r\u00e2nd la noi. \u00cencerc\u00e2nd dup\u0103 aceea s\u0103 repar r\u0103ul imaginii nesatisf\u0103c\u0103toare, la Marea Biseric\u0103 Reformat\u0103 m-am tot dep\u0103rtat, p\u00e2n\u0103 am \u00een\u021beles c\u0103 trebuie s\u0103 renun\u021b, pentru distan\u021ba de la care a\u0219 fi putut s-o prind \u00een \u00eentregime, aparatul meu declar\u00e2ndu-se \u00eenvins. A\u0219a c\u0103 m-am \u00eentors \u0219i am urcat cele c\u00e2teva trepte discrete care duceau la un mic magazin de suveniruri, hot\u0103r\u00e2t\u0103 s\u0103 o p\u0103strez doar \u00een memorie \u0219i \u00een ilustratele de nepublicat din cauza inevitabilului drept de autor. F\u0103r\u0103 s\u0103 b\u0103nuiesc surpriza care m\u0103 a\u0219tepta prietenoas\u0103 \u00een vitrina sa: reproduceri, \u0219i cu \u201eNagytemplom\u201d, Marea Biseric\u0103 Reformat\u0103, \u0219i cu \u201eReformatus Koll\u00e9gium\u201d, Colegiul Reformat, chiar \u0219i cu \u201eL\u00edciumfa\u201d, arbustul legendar al calvinismului de la Debre\u021bin (c\u0103reia, cu noi \u00een fa\u021b\u0103, \u00eensu\u0219i pictorul i-a f\u0103cut o poz\u0103 mai reu\u0219it\u0103), dup\u0103 lucr\u0103ri \u00een ulei de V\u00edgh Istv\u00e1n.<\/p>\n

\"\"

I-am m\u0103rturisit \u00eenc\u00e2ntarea, fiindc\u0103 \u0219tiu c\u00e2t de rar g\u0103se\u0219ti acest gen de recunoa\u0219tere popular\u0103 \u00een vremea \u0219i \u00een a\u0219ezarea ta, dar artistul a ridicat u\u0219or din umeri: \u00een lunga sa via\u021b\u0103 a avut parte de toate. Inclusiv de bogata personal\u0103 (pe trei niveluri \u00een turnul Clopotului R\u00e1k\u00f3czi) din aceast\u0103 Mare Biseric\u0103 Reformat\u0103, monument istoric, reconstruit\u0103 pe dou\u0103 r\u00e2nduri de ruine, ale unei biserici catolice \u0219i ale unui loca\u0219 protestant, la \u00eenceputul secolului XIX, devenind simbol al ora\u0219ului dup\u0103 semnarea aici, de c\u0103tre Kossuth \u0219i guvernul revolu\u021bionar maghiar, a Declara\u021biei de Independen\u021b\u0103 a Ungariei. A fost momentul deplin al sentimentului r\u0103d\u0103cinilor prinse \u00een Debre\u021bin pentru arborele-c\u0103l\u0103tor V\u00edgh Istv\u00e1n, dup\u0103 o via\u021b\u0103 pe drumuri.
\nLa venire, am urmat o cale scris\u0103 \u0219i desenat\u0103 de artist, c\u00e2nd ajunge\u021bi la tabla indicatoare DEBRECEN la 5 km, la vreo 3 km ve\u021bi trece peste un pod de cale ferat\u0103. Dup\u0103 o intersec\u021bie mai mare, ve\u021bi trece pe l\u00e2ng\u0103 o biseric\u0103 de c\u0103r\u0103mid\u0103 ro\u0219ie \u0219i la prima intersec\u021bie mare o lua\u021bi la dreapta. Pe str. Burgundia, urm\u0103ri\u021bi semafoarele \u0219i ve\u021bi ajunge \u00een spatele Bisericii Mari. Eu v\u0103 voi a\u0219tepta acolo la timpul potrivit. Am p\u0103strat-o, f\u0103r\u0103 s\u0103 o fi folosit, \u201enavigatorul\u201d ma\u0219inii ne-a condus \u0219i ne-a depus f\u0103r\u0103 gre\u0219 \u00een parcarea \u00eent\u00e2lnirii, pl\u0103cut impresionat\u0103 de grija pictorului, dar \u0219i de neuitarea limbii rom\u00e2ne, dup\u0103 decenii petrecute \u00een alte spa\u021bii lingvistice, l\u00e2ng\u0103 o a doua \u0219i apoi o treia so\u021bie unguroaice. Nu am s\u0103 vorbesc despre prima, rom\u00e2nc\u0103, o profesoar\u0103 de care m\u0103 leag\u0103 frumoase amintiri, ca \u0219i de talentatele sale fiic\u0103 \u0219i nepoat\u0103, dar nu pot s\u0103 uit diminea\u021ba \u00een care ne-a \u00eenso\u021bit la Clinica Dermatologic\u0103 a unui Centru de S\u0103n\u0103tate \u021bin\u00e2nd de Universitatea din Debre\u021bin, \u00eempodobit\u0103 cu dou\u0103, nesf\u00e2r\u0219ite parc\u0103 (150 mp) picturi murale, \u201eSecet\u0103\u201d \u0219i \u201eS\u0103rb\u0103toarea prim\u0103verii\u201d, adic\u0103, ne-a explicat, ceva ce vedea, copil fiind \u00eentins pe p\u0103m\u00e2ntul gol oglindit pe bolta cereasc\u0103. Darul lui V\u00edgh Istv\u00e1n f\u0103cut personalului medical de aici pentru calitatea tratamentului \u0219i c\u0103ldura omeneasc\u0103 de care a avut parte \u00een lunga perioad\u0103 de suferin\u021b\u0103 de dinaintea stingerii din via\u021b\u0103 so\u021bia sa, Duk\u00e1sz Anna, actri\u021b\u0103 care a dat str\u0103lucire teatrului maghiar din Rom\u00e2nia \u0219i cu care, \u00een ipostaza de scenograf, dar \u0219i ca autor de expozi\u021bii de pictur\u0103, a realizat manifest\u0103ri care le-au adus aplauze \u0219i cronici elogioase pe multe meridiane ale lumii.<\/p>\n

\"\"

\u00cen martie, la ceasurile Echinoc\u021biului, vremea e de cele mai multe ori nehot\u0103r\u00e2t\u0103, de\u0219i gros \u00eembr\u0103cat\u0103, m-am zgribulit la vederea unei magnolii \u00een floare din pia\u021ba Marii Biserici Reformate. Apoi am dep\u0103\u0219it-o, sper\u00e2nd c\u0103 m\u0103r\u021bi\u0219orul pe care l-am l\u0103sat \u00eentr-una din ramurile sale delicate o va p\u0103zi de cu\u021bitul \u00eenghe\u021burilor t\u00e2rzii, \u0219i am luat-o spre Colegiul Reformat, cu ilustratele \u00een m\u00e2n\u0103 evantai pentru a g\u0103si unghiurile din care V\u00edgh Istv\u00e1n \u00eel prinsese \u00een tablourile sale. Previzibil, am renun\u021bat, gre\u0219eam esen\u021bial, nu \u00eenc\u0103peau \u00een aceea\u0219i uit\u0103tur\u0103, era ca \u0219i cum aveam ochii pe t\u00e2mple ca p\u0103s\u0103rile, ca p\u0103s\u0103ruicile brune cu ciocule\u021bul galben care s\u0103reau c\u00e2nt\u00e2nd pe l\u00e2ng\u0103 mine de cum intram \u00een gr\u0103dina din spate, ca s\u0103 ajung \u00een spa\u021biul s\u0103u de cazare. Cu o istorie de aproape jum\u0103tate de mileniu, aceast\u0103 \u0219coal\u0103 teologic\u0103 reformat\u0103 este cel\u0103lalt pilon la vedere pe care se sprijin\u0103 faima Debre\u021binului de leag\u0103n al calvinismului \u0219i deopotriv\u0103 temelia pe care s-a dezvoltat universitatea de azi. Dar motivul pentru care i-am trecut pragul a fost altul, cu toate c\u0103 am vizitat atent\u0103 \u0219i interesat\u0103 expozi\u021bia de art\u0103 religioas\u0103 deschis\u0103 \u00een muzeul de aici: locul care m\u0103 chema, m\u0103 ridica cu toat\u0103 puterea pe treptele str\u0103juite de fresce, era Biblioteca. \u0218ase sute de mii de volume! Scriu cu litere \u0219i nu \u00een cifre de team\u0103 s\u0103 nu se piard\u0103 vreun zero \u0219i s-o s\u0103r\u0103cesc \u00een g\u00e2ndul cuiva. Biblia \u00een peste dou\u0103 sute cincizeci de limbi! Azuriul coloanelor, al rafturilor, al lemn\u0103riei balcoanelor asociaz\u0103 \u00een sufletul meu de cititoare ideea de carte cu aceea de celest, nu spunea Borges c\u0103 \u00ee\u0219i imagineaz\u0103 raiul ca pe un fel de bibliotec\u0103?, \u0219i pentru a doua oar\u0103 \u00een Debre\u021bin, dup\u0103 \u00eent\u00e2lnirea cu Trilogia lui Crist de la Muzeul Deri, respira\u021bia m\u0103 \u021bine dreapt\u0103 doar mental.
\nBrusc \u2013 nu vom \u0219ti niciodat\u0103 s\u0103 ne descurc\u0103m cu adev\u0103rat \u00een labirintul amintirilor, cred c\u0103 o madlen\u0103 nu e \u00eendeajuns, nu poate fi at\u00e2t de simplu! -, v\u0103d cu ochii min\u021bii pe peretele Bibliotecii Bucovinei din Suceava portretul poetului Constantin \u0218tefuriuc, fostul meu coleg de redac\u021bie, desenat de V\u00edgh Istv\u00e1n, \u0219i \u00eel aud pe V\u00edgh Istv\u00e1n, care st\u0103 t\u0103cut l\u00e2ng\u0103 mine, vorbindu-mi cu cuvintele a\u0219ternute pe h\u00e2rtia unei epistole despre Pu\u0219tiul, \u201eb\u0103ie\u021belul sclipitor\u201d: \u201eAm avut cinstea ca t\u00e2n\u0103rul poet s\u0103 m\u0103 invite s\u0103-i visez coperta primei apari\u021bii, a primei c\u0103r\u021bi. Cenzorii timpului nu au acceptat grafica mea, dar am primit dup\u0103 \u00b490 o t\u0103ietur\u0103 din ziar \u00een care Pu\u0219tiul publicase desenul meu cu cuvinte de regret\u201d. R\u00e2ndurile sale cheam\u0103 din amintire un teanc de scrisori, scrisori tip V\u00edgh Istv\u00e1n, cu plicul \u0219i cu h\u00e2rtia preschimbate \u00een file de album de reproduceri dup\u0103 lucr\u0103rile sale. Oare c\u00e2\u021bi lucr\u0103tori po\u0219tali nu-i vor fi descifrat, poate \u0219i re\u021binut numele, intriga\u021bi de podoaba lor neobi\u0219nuit\u0103? Dou\u0103 dintre acestea, cu Nicolae Labi\u0219 \u0219i casa p\u0103rin\u021bilor poetului din M\u0103lini vorbesc de un alt pu\u0219ti drag inimii sale. Ei nu mai sunt, \u201ee-un c\u00e2ntec tot ce sunt\u201d. \u0218i iat\u0103, dintr-odat\u0103, cople\u0219itoarea Bibliotec\u0103 a Colegiului Reformat din Debre\u021bin, cu sutele sale de biblii \u0219i miile sale de c\u0103r\u021bi vechi pline de \u00een\u021belepciune declam\u0103, \u0219opte\u0219te, murmur\u0103 poezie \u00een limba rom\u00e2n\u0103! Oriunde, c\u0103r\u021bile c\u0103r\u021bi cheam\u0103, le disloc\u0103 din memorie, dar este nevoie de for\u021ba poeziei ca s\u0103 le mi\u0219te spre sufletul nostru ca r\u00e2urile curg\u00e2nd spre mare.
\nDoamna Julia, ziarist\u0103 de profesie, fiica unui fost primar al Debre\u021binului, ne a\u0219teapt\u0103 la cin\u0103, \u201ev\u0103 invit\u0103m la noi!\u201d spune ferm artistul, a\u0219a c\u0103 urc\u0103m sc\u0103rile blocului galben din zona universitar\u0103 a ora\u0219ului p\u00e2n\u0103 la primul etaj, cu amabilit\u0103\u021bi \u0219i s\u0103rut\u0103ri de m\u00e2ini pentru Doamna casei, care \u00een\u021belege \u0219i sur\u00e2de, de\u0219i nu vorbe\u0219te rom\u00e2ne\u0219te. \u00cenc\u0103perea ar putea s\u0103 fie spa\u021bioas\u0103, dar nu are cum, cu tablouri pe pere\u021bi, cu \u0219iruri de lucr\u0103ri cu fa\u021ba ascuns\u0103 sprijinite una de cealalt\u0103, cu p\u00e2nze, cartoane rulate, care dubleaz\u0103 grosimea zidurilor. \u00cemi imaginez c\u0103 un ad\u0103post antiatomic sau o nav\u0103 cosmic\u0103 numai pentru familia V\u00edgh, tot a\u0219a ar ar\u0103ta. Pictorul poveste\u0219te, noi \u00eel ascult\u0103m, Julia \u00eel urm\u0103re\u0219te, reconstituind nara\u021biunea dup\u0103 expresia sa \u0219i a noastr\u0103. C\u00e2nd \u00eel evoc\u0103 pe fostul s\u0103u profesor, Baronul de L\u00f6wendal, \u00eemi dau seama c\u00e2t de mult seam\u0103n\u0103 \u00een dragostea comun\u0103 pentru spectacol, rol, teatru. Masa este plin\u0103 de bun\u0103t\u0103\u021bi, dar nu reu\u0219esc s\u0103 le savurez, cu ochii pierdu\u021bi \u00een tablouri, unele prototip, altele variante, pe teme nu o dat\u0103 de acas\u0103: \u201eHalmeu. Biserica protestant\u0103\u201d, \u201eGurghiu: Brazi c\u00e2t vezi cu ochii\u201d, \u201eAdam \u0219i Eva de la Pojor\u00e2ta\u201d, \u201eToamn\u0103 la Bac\u0103u\u201d, din alte p\u0103r\u021bi, \u201eGhe\u021barul de la Atabascha, \u00een vecin\u0103tatea Alasc\u0103i\u201d, \u201eSub Crucea Sudului (l\u00e2ng\u0103 Melbourne)\u201d, \u201eChalmieux (la poalele Alpilor Francezi)\u201d, \u0219i din acasa de acum, \u201eCatedral\u0103 la P\u0103durea Mare din Debre\u021bin\u201d, \u201eSecet\u0103 \u00een Hortobagy\u201d. \u0218i des, motivul arborilor-oameni, cu r\u0103d\u0103cinile \u00een p\u0103m\u00e2nt \u0219i ramurile \u00een cer \u2013 \u201eV\u00e2ntul de prim\u0103var\u0103, valuri aduce…\u201d Dar cel mai mult \u00eemi creeaz\u0103 cu misterul lor o nea\u0219teptat\u0103 tensiune interioar\u0103 lucr\u0103rile f\u0103cute sul, \u00eentoarse, rotite \u00een ele \u00eensele, gata s\u0103-\u0219i ia zborul din apartament, precum mesajele \u00eencredin\u021bate m\u0103rii, oceanului timpului de c\u0103pitanii r\u0103ma\u0219i ultimii pe puntea corabiei.
\n\u00cen camera cu tavanul foarte \u00eenalt de la Colegiul Reformat, ceea ce d\u0103 o anume ambiguitate luminii, camer\u0103 de trei paturi \u00een care sunt singur\u0103, \u00eemi desfac \u00een voie darul primit de la V\u00edgh Istv\u00e1n, un dar extrem de pre\u021bios, pe care aveam s\u0103-l r\u0103sfoiesc p\u00e2n\u0103 \u00eenainte de ivirea zorilor. \u00centr-o caset\u0103, pe 211 foi de h\u00e2rtie cretat\u0103, A 4, povestea vie\u021bii sale, \u201eDin Halmeu, prin Suceava, New York \u0219i Queanbeyan, la Debre\u021bin\u201d, dedicat\u0103 Juliei. Dep\u0103nat\u0103 \u00een maghiar\u0103, pe revers, cu reproducerea, pe avers, a 211 de lucr\u0103ri, majoritatea, \u0219i a c\u00e2torva fotografii ale pictorului sau ale unor prieteni cu lucr\u0103ri ale sale: pictur\u0103 \u00een ulei, grafic\u0103 \u00een tu\u0219, pastel, sculptur\u0103, fresc\u0103, mozaic, tehnici mixte. Fire\u0219te, povestea nu pot s\u0103 o citesc, dar o \u0219tiu \u00een bun\u0103 m\u0103sur\u0103, din interviuri, din scrisori, din fragmentele traduse \u00een rom\u00e2ne\u0219te \u0219i publicate \u00een paginile s\u0103pt\u0103m\u00e2nale de Literatur\u0103 \u0219i Art\u0103 pe care le realizez pentru cotidianul \u201eCrai nou\u201d Suceava. \u00cen date, poate fi restr\u00e2ns\u0103 la na\u0219terea pe 13 august 1936 la Halmeu, \u00een Rom\u00e2nia, la perioada studiilor (1954-1960) la Institutul de Arte Plastice \u201eNicolae Grigorescu\u201d Bucure\u0219ti, cu un deceniu de profesorat \u0219i munc\u0103 de metodist la Suceava, cu un lustru la Direc\u021bia Monumentelor Istorice \u0219i de Art\u0103 \u0219i ca scenograf la teatrul Maghiar de Stat din Sf. Gheorghe, cu zece luni \u00een Frankfurt pe Main, cu domiciliul dou\u0103zeci de ani la New York, din care cinci, cu to\u021bii \u00een slujba artei, \u00een Australia \u0219i Noua Zeeland\u0103, ca \u00een 1996 s\u0103 se stabileasc\u0103 \u00een Debre\u021bin. Membru al Uniunii Arti\u0219tilor Plastici din Rom\u00e2nia, membru al Societ\u0103\u021bii Na\u021bionale a Pictorilor Murali din SUA, precum \u0219i membru al al Societ\u0103\u021bii Arti\u0219tilor Plastici din Ungaria \u0219i al Societ\u0103\u021bii Pictorilor Maghiari. Multe peisaje, multe portrete, compozi\u021bii. Toate sub semnul unei binef\u0103c\u0103toare senin\u0103t\u0103\u021bi \u0219i a unei clocotitoare bucurii de a tr\u0103i \u0219i de a picta. Foarte multe cu arbori-oameni, fiindc\u0103 iubind iubirea \u0219i arta, V\u00edgh Istv\u00e1n iube\u0219te mai ales copacii, vitalitatea, durabilitatea \u0219i frumuse\u021bea lor. Cu nostalgia c\u0103l\u0103torului care viseaz\u0103 limanul, statornicirea.
\n\u201eCum se numesc?\u201d \u00eel \u00eentreb, fermecat\u0103 de p\u0103s\u0103relele negre cu ciocule\u021bul auriu care sar c\u00e2nt\u00e2nd dulce pe l\u00e2ng\u0103 noi \u00een gr\u0103dini\u021ba Colegiului. V\u00edgh Istv\u00e1n \u00ee\u0219i \u00eenal\u021b\u0103 m\u00e2inile, ca \u0219i cum s-ar preda: \u201eChiar nu-mi aduc aminte cum li se spune \u00een rom\u00e2ne\u0219te!\u201d Apoi schimb\u0103 vorba, vom merge \u00een pust\u0103, la Hortobagy, s\u0103-i vedem picturile f\u0103cute pentru o gr\u0103dini\u021b\u0103 \u0219i spa\u021biul \u00eenc\u0103rcat de memoria Annei, care vibreaz\u0103 \u00eenc\u0103 de versurile recitate de ea. Este plin de \u00eensufle\u021bire, copiii, educatoarele, personalul prim\u0103riei \u00eel \u00eent\u00e2mpin\u0103 cu drag, \u0219i de dragul s\u0103u \u0219i pe noi. Pentru mine totul se petrece ca o \u00eenaintare printre lucr\u0103rile de aici \u0219i ca o \u00eentoarcere \u00een cele din caseta albumului-carte. Cea de-a 212-a are deja fa\u021ba terminat\u0103, mai r\u0103m\u00e2ne de scris reversul. Este o lucrare de grafic\u0103, \u00een tu\u0219uri color, \u0219i se intituleaz\u0103 \u201eRoata Mare\u201d. C\u00e2nd am v\u0103zut-o prima dat\u0103, m-am g\u00e2ndit la rotirea f\u0103r\u0103 istov a ro\u021bii unei mori pe ap\u0103 de odinioar\u0103, azi, c\u00e2te mai sunt, \u00eenchise \u00een muzee ale satului, ca zimbrii \u0219i alte f\u0103pturi pe cale de dispari\u021bie \u00een p\u0103duri-rezerva\u021bii. Acum, dup\u0103 \u00eent\u00e2lnirea cu lucr\u0103rile rotite \u00een jurul propriei pove\u0219ti ca ghemele de l\u00e2n\u0103, \u201eRoata Mare\u201d are ceva din drumul pictorului V\u00edgh Istv\u00e1n, al unui arbore \u00een mers.
\nLa Halmeu ne oprim, ca s\u0103-i vizit\u0103m expozi\u021bia permanent\u0103, dona\u021bia f\u0103cut\u0103 a\u0219ez\u0103rii natale. Anna \u00een costum de cearda\u0219, portrete, peisaje. Expozi\u021bia este trecut\u0103 pe cartea de vizit\u0103 a localit\u0103\u021bii. Autorit\u0103\u021bile o arat\u0103 cu m\u00e2ndrie turi\u0219tilor, oaspe\u021bilor. La Suceava, cele mai la vedere sunt mozaicurile de marmur\u0103 concepute \u0219i realizate dup\u0103 absolvirea facult\u0103\u021bii, \u00eempreun\u0103 cu profesorul \u0219i colegii prieteni Ghi\u021b\u0103 Popescu, Nuni Dona, Virgil Alm\u0103\u0219anu \u0219i Constantin Cr\u0103ciun, pe fa\u021badele a patru blocuri de pe calea principal\u0103 a ora\u0219ului. Se numesc \u201eBalad\u0103 bucovinean\u0103\u201d, \u201eArca\u0219ii lui \u0218tefan\u201d, \u201eDiminea\u021ba\u201d, \u201eTinere\u021be\u201d, dar, c\u00e2nd le privesc, fie de pe trotuarul de vizavi, fie de l\u00e2ng\u0103 ele, \u00een\u0103l\u021b\u00e2ndu-mi privirea, \u00eei v\u0103d numai pe cei cinci pe schele, entuzia\u0219ti, plini de elan \u0219i de \u00eencredere. Aveau o lume de cucerit, se aflau acolo, pe oceanul timpului ca pe o corabie, iar la Roata Mare a c\u00e2rmei, V\u00edgh Istv\u00e1n, cel mai t\u00e2n\u0103r dintre to\u021bi, \u00ee\u0219i flutura bereta de catifea, salut\u00e2nd viitorul.
\nEram \u00eenc\u0103 \u00een expozi\u021bia din Halmeu, de-abia acum lu\u00eendu-ne cu adev\u0103rat r\u0103mas bun de la artist, c\u00e2nd u\u0219a s-a deschis aproape tr\u00e2ntit de contabila de la prim\u0103rie, abia respir\u00e2nd din cauza grabei, dar bucuroas\u0103 c\u0103 a izbutit s\u0103 ne mai prind\u0103: \u201eDoamn\u0103, Maestrul V\u00edgh Istv\u00e1n m-a sunat din Ungaria \u0219i m-a rugat s\u0103 v\u0103 spun doar at\u00e2t: \u00abMierl\u0103\u00bb. Se nume\u0219te mierl\u0103!\u201d Uneori doar a\u0219a sun\u0103, simplu, mesajul unui om, unui artist care nu se las\u0103 niciodat\u0103 \u00eenvins.<\/p>\n


\nAdrian MUNTEANU <\/strong>
\n\"\"

POVE\u015eTI F\u0102R\u0102 SF\u00c2R\u015eIT<\/strong>
\n(jurnal de c\u0103l\u0103torie artistic\u0103 \u00een Canada)<\/em><\/p>\n

Episodul 19<\/strong><\/p>\n

Mar\u021bi, 1 iulie 2003, Montreal<\/strong><\/p>\n

Ziua Canadei. Ziua aleas\u0103 de nativii zonei pentru a se muta. A se vedea relatarea pentru radio. Ziua recunoa\u0219terii unei sc\u0103deri \u00een tonusul c\u0103l\u0103toriei mele. F\u0103r\u0103 telefon (\u00eenc\u0103 neinstalat), f\u0103r\u0103 Internet, f\u0103r\u0103 un suflet binevoitor care s\u0103 m\u0103 scoat\u0103 la \u00eent\u00e2lnire cu ora\u0219ul, par rupt de lume. \u00cen aceast\u0103 situa\u021bie m\u0103 \u00eendrept spre Silvia. Silvia cea b\u0103tut\u0103, cea bruftuluit\u0103, Silvia, un copil cu suflet de adolescent, la cei 15 ani ai ei, Silvia care pare o menajer\u0103 \u00een casa \u00een care locuie\u0219te numai cu b\u0103rba\u021bi. Unul neajutorat, domnul G., care o \u00eentreab\u0103 pe ea p\u00e2n\u0103 \u0219i unde \u00eei sunt slipii, care o caut\u0103 \u0219i \u00eei d\u0103 sarcini pentru lucruri m\u0103runte pe care le-ar putea face singur, iar tonul cu care o face e deseori inacceptabil pentru mine. Cel\u0103lalt, tat\u0103l ei, un om dur \u0219i rudimentar, dar care o iube\u0219te \u00een felul lui, cel ce \u021bip\u0103 la ea \u0219i \u00eei d\u0103 lec\u021bii de bun\u0103 purtare \u0219i de ini\u021biativ\u0103 casnic\u0103, c\u00e2nd el \u00eensu\u0219i ar trebui s\u0103 primeasc\u0103 astfel de lec\u021bii. Silvia pe care n-am v\u0103zut-o ie\u0219ind din cas\u0103, structurat\u0103 mai degrab\u0103 ca o \u00eenchisoare pentru ea, a venit spre mine ca o salvare de moment, iar eu, \u00een subsolul ce mi s-a rezervat, am stat de vorb\u0103 cu ea, st\u0103p\u00e2nindu-m\u0103 cu greu s\u0103 nu-mi ar\u0103t lacrima din col\u021b de suflet, mila \u00eenso\u021bit\u0103 \u00eens\u0103 de speran\u021b\u0103. Am vorbit am\u00e2ndoi o jum\u0103tate de zi, cu pauze impuse de poruncile pe care le primea de sus. M-a \u00eentrebat la \u00eenceput cum am f\u0103cut spectacolul pe care \u00eel v\u0103zuse, iar eu i-am povestit totul, ca unui om mare, \u00eencep\u00e2nd cu publicarea c\u0103r\u021bilor, p\u00e2n\u0103 la definitivarea recitalului \u0219i a turneului Adic\u0103 munca de documentare pentru a scrie 365 de basme \u00een versuri, energia de a reu\u0219i s\u0103 scriu c\u00e2te un basm \u00een fiecare zi, g\u00e2ndul de a realiza cu aceste basme o rubric\u0103 radiofonic\u0103, ceea ce mi-a \u0219i reu\u0219it la Radio T\u00e2rgu Mure\u0219, efortul de a distribui, prin popasuri la fiecare \u0219coal\u0103 general\u0103 din jude\u021bul Bra\u0219ov, c\u00e2te 4000 de exemplare din fiecare dintre cele trei c\u0103r\u021bi, colaborarea cu copiii care au realizat unele ilustra\u021bii la basmele mele, construirea recitalului select\u00e2nd unele basme scrise, av\u00e2nd \u00een aten\u021bie tematica diferit\u0103, de la lacrim\u0103 la z\u00e2mbet, de la triste\u021be la bucurie \u0219i visare.
\n\"\"

Miercuri, 2 iulie 2003, Montreal<\/strong><\/p>\n

O alt\u0103 zi cu \u00eenchisoarea \u00een suflet. Din fericire, de diminea\u021b\u0103 s-a repus telefonul \u00een func\u021biune, o \u0219ans\u0103 de a m\u0103 strecura afar\u0103. Internetul \u00eens\u0103, nu va func\u021biona p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd voi pleca eu. Primesc, \u00een sf\u00e2r\u0219it, un telefon de la Sorina. Are examene s\u00e2mb\u0103t\u0103, a intrat total \u00een ritmul de aici, dar ne-am propus s\u0103 ne vedem s\u00e2mb\u0103t\u0103, dup\u0103 spectacolul de la Val David.
\nM\u0103 sun\u0103 Sami Pir\u0103u s\u0103 m\u0103 \u00eentrebe ce am mai f\u0103cut. Ce puteam face f\u0103r\u0103 telefon? Mi-a spus de \u0218coala rom\u00e2neasc\u0103 \u0219i m-a \u00eendemnat s\u0103 multiplic afi\u0219ele \u0219i s\u0103 le duc la magazinul Bourette, de unde se aprovizioneaz\u0103 rom\u00e2nii. Am dat telefon la \u0218coala rom\u00e2neasc\u0103 \u0219i mi-a r\u0103spuns doamna Alice Tofan care se \u00eent\u00e2lne\u0219te s\u00e2mb\u0103t\u0103 cu copiii \u0219i p\u0103rin\u021bii pentru a merge la un muzeu \u0219i \u00eei va \u00eendemna s\u0103 vin\u0103 la spectacolul de duminic\u0103. Mi-a dat \u0219i adresa unui bra\u0219ovean. Cu el am discutat mai mult. Are 56 de ani, dar e cam bolnav.
\nAm fost cu domnul George la magazinul rom\u00e2nesc, dup\u0103 ce am multiplicat afi\u0219ul \u00een 20 de exemplare. Un magazin modest ca aspect interior, dar cu produse de-ale noastre: sl\u0103nin\u0103 excelent\u0103, s\u0103rm\u0103lu\u021be \u00een foi de vi\u021b\u0103, varz\u0103 murat\u0103 etc. Domnul George a luat o bucat\u0103 de sl\u0103nin\u0103 \u0219i ap\u0103 mineral\u0103 Borsec.
\nSeara, un alt gr\u0103tar, stropit cu bere. M\u00e2ncarea de sear\u0103 e mult\u0103, ca s\u0103 suplineasc\u0103 faptul c\u0103 nu se m\u0103n\u00e2nc\u0103 dec\u00e2t de dou\u0103 ori pe zi. Petric\u0103 \u00eemi poveste\u0219te via\u021ba familiei lui dintr-un sat d\u00e2mbovi\u021bean \u0219i aminte\u0219te de grija pe care o mai poart\u0103 p\u0103rin\u021bilor. E din topor, dar are suflet. Fratele Vasile bate c\u00e2mpii. C\u00e2nd pleac\u0103 la culcare, Petric\u0103 \u00eemi m\u0103rturise\u0219te c\u0103 s-a s\u0103turat de el, c\u0103 \u00eel va trimite acas\u0103, deoarece \u00eei e ru\u0219ine cu felul \u00een care se poart\u0103, cu be\u021biile \u0219i incon\u0219tien\u021ba lui. \u00cen Canada trebuie muncit pe br\u00e2nci, trebuie s\u0103 dovede\u0219ti c\u0103 e\u0219ti de \u00eencredere \u0219i gata de treab\u0103 la orice or\u0103.
\nA trecut cam repede \u0219i f\u0103r\u0103 folos o zi care ar fi trebuit s\u0103 fie important\u0103.<\/p>\n

Joi, 3 iulie, 2003, Montreal <\/strong><\/p>\n

Ziua mea de evadare. Domnul George m\u0103 duce \u00een centru \u0219i m\u0103 las\u0103 acolo toat\u0103 ziua. Exact ca la Ottawa. Lucrul mai bun este c\u0103 m\u0103 voi duce unde voi vrea \u0219i voi vedea cu ochii, iar seara dau un telefon, spun numele intersec\u021biei unde m\u0103 aflu \u0219i voi fi pescuit. E simplu \u0219i f\u0103r\u0103 emo\u021bii. Diminea\u021ba m\u00e2nc\u0103m, \u00eemi iau c\u00e2teva sandvichuri \u0219i ap\u0103 \u0219i plec\u0103m. Sunt l\u0103sat la basilica Notre Dame. Pare o copie a celei de la Paris. Intr\u0103 grupuri de str\u0103ini, dar pentru vizitatorii ocazionali cost\u0103 bani \u0219i nu-mi permit nimic pentru distrac\u021bia mea. Prin poarta deschis\u0103 v\u0103d incinta imens\u0103, cu o lumina\u021bie albastr\u0103, discret\u0103 \u0219i mirific\u0103 a sculpturilor de pe pronaos.
\nC\u00e2teva cheiuri pe care m-am plimbat: Jacques Cartier, King Edward, Quai de l\u2018Horloge (este \u0219i pia\u021ba \u00een care pictorii fac portrete), St. Denis, strada cu restaurante, gr\u0103dini \u0219i case la u\u0219a c\u0103rora se ajunge pe sc\u0103ri metalice. Mi se pare imaginea definitorie a Montrealului.
\nM\u0103 plimb pe str\u0103du\u021bele din jurul catedralei. V\u0103d un magazin de cadouri. Ce mult l-am a\u0219teptat, pentru suvenirurile necesare celor de acas\u0103. Umblu prin el \u00eendelung, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u0219tiu c\u0103 \u00een Montreal sunt str\u0103zi \u00eentregi cu asemenea suveniruri. Noroc c\u0103 nu cump\u0103r nimic din primul moment \u0219i am r\u0103bdare s\u0103 v\u0103d ce se mai poate g\u0103si. Observ, \u00een sf\u00e2r\u0219it, c\u0103 str\u0103zile sunt \u00een\u021besate cu asemenea magazine, semn c\u0103 turismul e \u00eenfloritor. M\u0103 uit prin cele mai multe pe care le \u00eent\u00e2lnesc, f\u0103r\u0103 a le putea epuiza. Dau de str\u0103zi ticsite cu galerii de art\u0103, ca \u0219i la Vancouver. E t\u0103r\u00e2mul arti\u0219tilor. Din p\u0103cate, la o prim\u0103 impresie, mi se par pu\u021bine lucruri de valoare incontestabil\u0103. Mai mult \u00eencerc\u0103ri, experimente contemporane. Multe \u00eencropeli cu iz comercial \u0219i variante de art\u0103 naiv\u0103. Ajung \u0219i la faleza r\u00e2ului St. Lorain, unul dintre cele mai mari din lume, cel care ajunge p\u00e2n\u0103 la Niagara \u0219i produce superbul spectacol v\u0103zut cu numai c\u00e2teva zile \u00eenainte. Stau \u00een\u0219irate yahturi superbe, cu b\u0103rci cu motor \u0219i huse pentru geamuri. Sunt destule vapora\u0219e care fac curse de agrement.
\n\"\"

Doina CERNICA Pove\u0219ti de c\u0103l\u0103torie: Roata mare \u201eCristos \u00eenaintea lui Pilat\u201d, \u201eEcce Homo!\u201d, \u201eGolgota\u201d. Este aproape \u00eentuneric. \u0218i ar fi<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15340"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=15340"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15340\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":15348,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15340\/revisions\/15348"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=15340"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=15340"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=15340"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}