{"id":15298,"date":"2021-07-16T20:31:01","date_gmt":"2021-07-16T17:31:01","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=15298"},"modified":"2021-07-17T22:52:31","modified_gmt":"2021-07-17T19:52:31","slug":"spatii-culturale-nr-54-12","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=15298","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 54 (12)"},"content":{"rendered":"

Stan BREBENEL<\/strong>
\n\"\"

O umorist\u0103, mi-s<\/strong><\/p>\n

\tLa \u00eenceputul acestui an, prin luna lui f\u0103urar, Florentina Loredana Dalian a scos la Editura Dobrogea o nou\u0103 carte de proz\u0103 scurt\u0103 umoristic\u0103. Domnia sa este o scriitoarea ialomi\u0163ean\u0103, cam slobod\u0103 la gur\u0103, a\u015fa cum vom remarca pe parcursul acestei cronici, fiind membru cu drepturi depline a mai multor asocia\u0163ii, societ\u0103\u0163i, cenacluri \u015fi \u00een CUC-ul din Constan\u0163a. Nu v\u0103 g\u00e2ndi\u0163i prea departe. CUC-ul este Clubul Umori\u015ftilor Const\u0103n\u0163eni. Cartea are un titlu incitant, \u201eMiss Univers\u201d, ce te-ar duce cu g\u00e2ndul \u015fi inima \u00een loca\u0163ii exotice pline de femei de o frumuse\u0163e r\u0103pitoare specifice Raiului \u015fi cu pove\u015fti de alcov pasionale. \u00cens\u0103 nu este a\u015fa. Umorul din ea, \u00een aceste condi\u0163ii de dezam\u0103gire turistic\u0103, este de calitate. Sunt 18 proze \u00een volum \u015fi fiecare vine cu un aspect burlesc al vie\u0163ii reale de \u00eenceput de mileniu III c\u00e2nd starletele, umorul involuntar, gagurile \u015fi prostia se bulucesc \u00een spa\u0163iul public, \u00eenc\u00e2t ai impresia c\u0103 nu sunt destule posturi TV care s\u0103 surprind\u0103 absurdul din cotidian. P\u00e2n\u0103 \u015fi Eug\u00e8ne Ionesco, protagonist al teatrului de acest gen sau Urmuz, predecesorul s\u0103u, ca s\u0103 nu mai vorbim de Caragiale, ar fi dep\u0103\u015fi\u0163i de situa\u0163ia actual\u0103 din scumpa \u015fi unica noastr\u0103 patrie.
\nVolumul debuteaz\u0103 cu o emo\u0163ionant\u0103 Scrisoare pentru Mo\u015f Cr\u0103ciun, \u00een care Fane se pl\u00e2nge Mo\u015fului c\u0103 l-a ocolit, de\u015fi a trecut pe la to\u0163i, iar el s-a trezit, \u00een loc de prim\u0103 de Cr\u0103ciun, cu o \u201eavansare\u201d, adic\u0103 de la \u015fef de depozit la poarta \u00eentreprinderii, pe post de paznic, ca urmare a unor furti\u015faguri din depozitul pe care trebuia s\u0103-l administreze legal. Scrisoarea este plin\u0103 de pre\u0163iozit\u0103\u0163i, a\u015fa cum vom constata \u00een toate textele din volum. Iat\u0103 unele dintre ele: am r\u0103mas sidefat c\u00e2nd l-am auzit, c\u0103p\u015funile sunt persiflabile, am crezut c\u0103 fac hapoplexie. \u00cen Reclama\u0163ie (1) o \u00eent\u00e2lnim pe acadeaua \u015fi melomanelista Maricica Mintenam, o femeie \u201enatural blond\u0103 \u015fi artificial crea\u0163\u0103, domiciliat\u0103 pe strada \u00cen\u0163elep\u0163ilor, la nr. 69 bis de trei ori\u2026\u201d. Domni\u015forica, aflat\u0103 la volanul unei ma\u015fini de fi\u0163e, face un accident de circula\u0163ie \u015fi, \u00een declara\u0163ia dat\u0103 poli\u0163i\u015ftilor, se scuz\u0103, consider\u00e2ndu-se nevinovat\u0103, de\u015fi a intrat pe contrasens din cauza lui Gu\u0163\u0103, manelistul din casetofonul ma\u015finii, scriind: \u201eDin sens total diametral \u015fi neregulamentar opus, a ap\u0103rut \u00een fa\u0163a ochilor mei unici un nes\u0103buit \u00eentr-o Dacie ro\u015fie de-at\u00e2ta rugin\u0103, cu care n-a g\u0103sit altceva mai bun de f\u0103cut dec\u00e2t s\u0103 se urce sub mine. Acum, s\u0103 nu v\u0103 lua\u0163i dup\u0103 ce spune el, cum c\u0103 eu l-a\u015f fi \u00eenc\u0103lecat! eu nu fac asta, inestimabil\u0103 poli\u0163ie, c\u0103 mie nu-mi place deasupra\u201d. Acelea\u015fi situa\u0163ii ce frizeaz\u0103 absurdul, logoreea \u015fi analfabetismul unor semeni de-ai no\u015ftri se reg\u0103sesc \u015fi \u00een Reclama\u0163ie (2), Onorat\u0103 instan\u0163\u0103, Luni, la prima or\u0103, Cent cu cent, Cum v-a\u0163i preg\u0103tit pentru sf\u00e2r\u015fitul lumii?, Nea Ilie Cioc\u00e2rlie, Dama de pic\u0103 etc. Din cele necitate a\u015f dori s\u0103 m\u0103 opresc, pe moment la dou\u0103 texte.
\nMai \u00eent\u00e2i la Titularul. Aici autoarea ne prezint\u0103 o fars\u0103 ca urmare a ac\u0163iunii unei angajate a unei b\u0103nci \u015fi un client. Un \u00eemputernicit al unui titular de cont se prezint\u0103 la banc\u0103, la domni\u015foara Zizi, pentru a \u00eenchide contul titularului pe motiv de deces. Conform uzan\u0163elor \u00eemputernicitul nu putea s\u0103 fac\u0103 acest demers dec\u00e2t \u00een prezen\u0163a titularului. Cum acesta decedase, iar cerberul Zizi era ne\u00eenduplecat\u0103, \u00eemputernicitul \u201el-a adus pe defunct\u201d la banc\u0103 \u00een co\u0219ciug \u015fi l-a depus pe mas\u0103. Func\u0163ionara, pe care mintea n-o d\u0103dea afar\u0103 din banc\u0103, a reac\u0163ionat a\u015fa cum i-a cerut situa\u0163ia \u015fi regulamentul : \u0163ipete de groaz\u0103, ac\u0163ionat butonul de panic\u0103 (confundat cu dot\u0103rile din \u015fli\u0163ul gardianului) \u015fi, dup\u0103 o lupt\u0103 cu sine, interogarea \u201eevadatului din co\u0219ciug\u201d. Insisten\u0163ele \u201eevadatului\u201d n-au avut succes \u015fi silfida Zizi p\u0103r\u0103se\u015fte banca pentru c\u0103 s-a terminat programul. Cosciugul era \u00eens\u0103 gol, decedatul fiind \u00eengropat de trei zile, iar \u00eencercarea omului de a intra \u00een posesia unor bani ce i s-ar fi cuvenit a devenit o ac\u0163iune imposibil\u0103. Adic\u0103 b\u0103ncile sunt mai tari ca via\u0163a ori moartea.
\n\u00cen Cuget\u0103ri \u00eentre patru sc\u00e2nduri este tratat\u0103 f\u0103\u0163\u0103rnicia \u015fi ipocrizia semenilor. Cel aflat pe catafalcul rudimentar face aprecieri de un comic macabru asupra celor ce vin s\u0103-\u015fi ia r\u0103mas bun de la el. Iat\u0103 unul dintre g\u00e2ndurile defunctului realizat \u00een mod deosebit de Florentina Loredana Dalian \u015fi care, ele, g\u00e2ndurile, sunt de un realism cutremur\u0103tor: \u201eVezi, nene, ce te-am iubit noi pe tine, ce jale ne-ai l\u0103sat \u00een suflete\u2026\u201d \u015ei el r\u0103spunde: \u201eFugi\u0163i d-aici, b\u0103, c\u0103 v\u0103 \u015ftiu eu ce maimu\u0163oi \u00eemi sunte\u0163i! P\u00e2n\u0103 mai ieri m-a\u0163i fi m\u00e2ncat cu tot cu pene \u2013 noroc c\u0103 n-ave\u0163i voi din\u0163i pentru mine \u2013 \u015fi-acum\u2026 hai roiu’! C-a\u0163i \u00eenceput s\u0103 pu\u0163i\u0163i\u201d. Chiar \u015fi cu nevast\u0103-sa are de \u00eencheiat ni\u015fte socoteli:
\n\u201e- Gheorghi\u0163\u0103\u0103\u0103\u2026 Gheorghi\u0163\u0103\u0103\u0103! (s\u0103 nu zici \u00ab\u015fi iar Gheorghi\u0163\u0103\u00bb, c\u0103 sar la tine!) Un’te duci tu, Gheorghi\u0163\u0103\u0103\u0103?
\nI-auzi , fa! Ia mai zi, c\u0103-mi place! Gheorghi\u0163\u0103, ai? Mie Gheorghi\u0163\u0103 mi-a zis doar mama, c\u00e2nd eram copil. Tu din \u00abt\u00e2mpitu’ d\u0103 Gheorghe\u00bb nu m\u0103 scoteai. Vezi, d-aia-i bine s\u0103 moar\u0103 omu’! \u015fi ce m\u0103-ntrebi un’ m\u0103 duc? N-ai zis tu s\u0103 m\u0103 duc? C\u0103 nu era zi s\u0103 nu m\u0103 trimi\u0163i: \u00abDu-te, ducea-te-ai p\u0103 pustii! C\u0103 l-ai f\u0103cut om p-acela cu c\u00e2rciuma din col\u0163\u00bb\u201d. Dup\u0103 ce am citit acest text, g\u00e2ndul m-a dus la poemul lui Lucian Blaga G\u00e2ndurile unui mort, o antitez\u0103 dintre cele dou\u0103 lucr\u0103ri. Defunctul, prin Lucian Blaga, spunea lucruri de o deosebit\u0103 sensibilitate \u015fi ging\u0103\u015fie: \u201eAdesea un zgomot surd m\u0103 face s\u0103 tresar.\/ S\u0103 fie pa\u015fii sprinteni ai iubitei mele,\/ sau e moart\u0103 \u015fi ea\/ de sute de mii de ani?\/ S\u0103 fie pa\u015fii mici \u015fi guralivi ai ei\/ sau pe p\u0103m\u00e2nt e toamn\u0103\/ \u015fi ni\u015fte fructe coapte-mi cad mustoase, grele,\/ pe morm\u00e2nt\/ desprinse dintr-un pom, care-a crescut din mine?\u201d
\nAm l\u0103sat pentru \u00eencheiere proza care d\u0103 titlul volumului, Miss Univers. Eroina este tot o \u015foferi\u0163\u0103 ce are de-a face cu poli\u0163ia \u015fi se afl\u0103 \u00eentr-o mare eroare \u015fi confuzie. Oprit\u0103 \u00een trafic pentru c\u0103 nu-i func\u0163ionau farurile, \u201epre\u0163ioasa ridicol\u0103\u201d, scap\u0103 de rigorile legii pentru c\u0103, se crede ea, este o persoan\u0103 deosebit de frumoas\u0103, chiar dac\u0103 costuma\u0163ia pe care o poart\u0103 n-o avantajeaz\u0103. P\u0103rerile de r\u0103u c\u0103 nu a concurat la concursul universal de miss sunt mai puternice ca niciodat\u0103. Abia acas\u0103 \u015fi-a dat, totu\u015fi seama, de ce a fost iertat\u0103 de poli\u0163ist. Treningul cu care era echipat\u0103 avea inscrip\u0163ionat\u0103 sigla \u015fi numele clubului departamental DINAMO. S\u0103 mai zic\u0103 cineva c\u0103 poli\u0163i\u015ftii nu-s sensibili.
\nDin cele prezentate rezumativ din volum putem aprecia c\u0103 Florentina Loredana Dalian este o umorist\u0103 plin\u0103 de talent \u015fi cu un ascu\u0163it spirit de observa\u0163ie a ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een jurul nostru. \u00cent\u00e2mpl\u0103ri din via\u0163a real\u0103 sunt de un umor debordant \u015fi molipsitor, iar cei care au timp \u015fi posibilitatea de observare \u015fi \u00een\u0163elegere i-ar dep\u0103\u015fi pe nenea Iancu \u015fi pe al\u0163i corifei ai genului umoristic. Eu o felicit \u015fi-i doresc alte texte care s\u0103 ne fac\u0103 via\u0163a un pic mai vesel\u0103.<\/p>\n


\n Valeria MANTA T\u0102ICU\u021aU<\/strong>
\n\"\"

chiar dac\u0103<\/strong><\/p>\n

Doamne, femeile noastre \u00eenc\u0103 mai \u021bes
\nf\u00e2\u0219ii lungi de m\u0103tase pentru \u00eenf\u0103\u0219urat clopotele
\nTu \u00eenc\u0103 nu ne vezi, chiar dac\u0103
\npict\u0103m flori, \u0219i cruci, \u0219i aureole de sfin\u021bi pe e\u0219arfe
\nTu \u00eenc\u0103 nu ne auzi, chiar dac\u0103
\nam \u00eenchis greieri metalici
\n\u00een turlele de biserici \u00eenfipte \u00een cer.
\nnu mai dormim de un veac,
\nbatem clopotele \u0219i pl\u00e2ngem.
\nde la o vreme, \u00eenchidem \u00een clopote lacrimi
\n\u0219i ele sun\u0103 pierdut a cristale pisate,
\nTe chem\u0103m cu privirea, cu \u0219oapta,
\ncu m\u00e2inile care \u00eenc\u0103-\u021bi mai \u021bes \u00eenvelitori de m\u0103tase
\ns\u0103-\u021bi \u0219tergem r\u0103nile cu fo\u0219netul lor.
\nDoamne Iisuse Cristoase, r\u0103stignit
\n\u00een cuv\u00e2nt \u0219i-n crucea oric\u0103rei secunde,
\ns\u00e2ngele nostru e mai sub\u021bire ca apa,
\n\u00eenoat\u0103 \u00een el \u0219erpi f\u0103r\u0103 solzi,
\nchiar dac\u0103
\n\u0219i iar\u0103\u0219i chiar dac\u0103.<\/p>\n


\nSilvia-Ioana SOFINETI<\/strong>
\n\"\"

*Nicolae Mihai<\/strong>: \u201eMireasa din sicriu\u201d<\/em>, Ed. Ateneul Scriitorilor, Bac\u0103u, 2017<\/p>\n

Nicolae Mihai s-a impus pe plan literar ca poet – \u0219i \u00eenc\u0103 unul profund, de\u0219i destul de zg\u00e2rcit cu tip\u0103rirea volumelor sale de versuri. El scrie mult \u0219i public\u0103 pu\u021bin, din timiditate, poate, dintr-o prea aspr\u0103 autocenzur\u0103 sau, cine \u0219tie, dintr-o continu\u0103 dorin\u021b\u0103 de perfec\u021biune, care-l face ve\u0219nic nemul\u021bumit de ceea ce scrie. Volumul recent, de proz\u0103, pare un gest de autobiruin\u021b\u0103, de dep\u0103\u0219ire a obstacolelor pe care autorul b\u0103c\u0103uan \u0219i le a\u0219terne cu tenacitate \u00een fa\u021b\u0103, dornic s\u0103 treac\u0103 peste ele, bucuros atunci c\u00e2nd reu\u0219e\u0219te s\u0103 le \u00eenving\u0103.
\nVolumul \u201eMireasa din sicriu\u201d aduce cu sine lumea oamenilor simpli pe care Nicolae Mihai i-a cunoscut c\u00e2ndva, destine tragice \u0219i o privire comp\u0103timitoare, a celui care \u00een\u021belege totul \u0219i nu judec\u0103 pe nimeni. \u00cen povestirea \u201eFluturele negru\u201d, de pild\u0103, perspectiva este obiectiv\u0103, chinul prin care trece b\u0103tr\u00e2nul muribund fiind \u00eenf\u0103\u021bi\u0219at \u00een chip sobru, f\u0103r\u0103 inser\u021bii care s\u0103 tr\u0103deze implicarea afectiv\u0103 a naratorului. Oamenii, chiar \u0219i cei tr\u0103itori \u00eentr-o m\u0103n\u0103stire, cu via\u021ba \u00eenchinat\u0103 Domnului, pot fi lacomi, lipsi\u021bi de suflet, insensibili la altceva dec\u00e2t la bunuri materiale. Cele dou\u0103 c\u0103lug\u0103ri\u021be seam\u0103n\u0103 mai mult cu dou\u0103 insecte hr\u0103p\u0103re\u021be, gr\u0103bite s\u0103 toace, s\u0103 usuce, s\u0103 nimiceasc\u0103 secundele r\u0103mase din via\u021ba bolnavului. Important\u0103 pare trecerea \u00een testament a averii lui Vasile Mare\u0219, f\u0103r\u0103 nici o omisiune, lum\u00e2narea aprins\u0103 \u0219i lectura din Biblie p\u0103r\u00e2nd simple formalit\u0103\u021bi. Naratorul nu cade, \u00eens\u0103, \u00een capcana realismului, finalul fiind poetic, a\u0219a cum era de a\u0219teptat: timp de c\u00e2teva ore bune dup\u0103 trecerea \u00een nefiin\u021b\u0103 a b\u0103tr\u00e2nului, un fluture mare \u0219i negru vegheaz\u0103 pe tavanul salonului de spital: este, poate, sufletul ne\u00eemp\u0103cat al r\u0103posatului, poate \u00eengerul mor\u021bii, nehot\u0103r\u00e2t dac\u0103 s\u0103 plece sau s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u0219i pentru altcineva, poate doar un duh r\u0103u, adus cu ele de cele dou\u0103 c\u0103lug\u0103ri\u021be. Ambiguitatea d\u0103 ad\u00e2ncime prozei \u00een discu\u021bie, remarcabil\u0103 prin economia de mijloace stilistice \u0219i t\u0103ietura sobr\u0103 a frazei.
\n\u00cen povestirea \u201e\u2026\u0218i statuile pot l\u0103crima\u201d exist\u0103 o schimbare de registru \u0219i de perspectiv\u0103: relatarea devine subiectiv\u0103, iar naratorul \u2013 martor al unei scene din via\u021ba de zi cu zi a n\u0103p\u0103stui\u021bilor. Cer\u0219etorul din scaunul cu rotile \u0219tie c\u0103 este exploatat de \u201eproxenetul\u201d cu diplomat, om politic, desigur, exemplar tipic al epocii de tranzi\u021bie; b\u0103tr\u00e2nul nu se poate ap\u0103ra de geala\u021bii maimarelui zilei, singurul s\u0103u gest de revolt\u0103 fiind lacrima din col\u021bul ochiului. Nemi\u0219carea de statuie cu m\u00e2na \u00eentins\u0103 spre mila aproapelui este simbolic\u0103 nu numai pentru clasa celor s\u0103raci \u0219i f\u0103r\u0103 ad\u0103post, ci pentru un \u00eentreg popor, de aici sentimentul dureros al e\u0219ecului, al dezumaniz\u0103rii, care se desprinde din paginile acestei proze scurte.
\nAlt n\u0103p\u0103stuit, Dumitru Rotaru, din povestirea \u201eIncendiul\u201d, afl\u0103 mult prea cur\u00e2nd c\u0103 \u201edurerea are un miros \u00eengrozitor, le\u0219ios, de piatr\u0103 ars\u0103\u201d (pag. 35); ea se datoreaz\u0103 geloziei, care duce la destr\u0103marea cuplului \u0219i la finalul tragic al unei vie\u021bi care p\u0103rea reu\u0219it\u0103. Plauzibil\u0103, parc\u0103 rupt\u0103 din realitate \u0219i redactat\u0103 lapidar, cumva \u00een stil jurnalistic, \u00eent\u00e2mplarea aminte\u0219te, cu epilogul ei moralizator, de condi\u021bia uman\u0103 deloc schimb\u0103toare sub vremi. Oamenii fac acelea\u0219i gre\u0219eli, cad \u00een acelea\u0219i capcane din cauza lipsei de judecat\u0103 \u0219i se autodistrug tocmai pentru c\u0103 \u00eent\u00e2i ac\u021bioneaz\u0103, sub un impuls de moment, \u0219i apoi judec\u0103: \u00een clipa mor\u021bii.
\nCa \u0219i unchiul Toader din \u201eGroapa \u021biganilor\u201d, Nicolae Mihai este \u201eun fin observator a tot ceea ce se \u00eent\u00e2mpla (se \u00eent\u00e2mpl\u0103) \u00een jurul lui\u201d (pag. 44) \u0219i \u00ee\u0219i poate permite \u201es\u0103 filosofeze, (\u2026) cu oricine din sfera culturii, politicii sau economiei\u201d. De fapt, el mai mult mediteaz\u0103, molcom \u0219i sf\u0103tos, pe marginea destinului uman, a precarit\u0103\u021bii lui, a meandrelor suflete\u0219ti decelabile inclusiv la cei simpli \u0219i lipsi\u021bi de perspectiv\u0103. Hazlie, \u00een fond, povestirea pare scris\u0103 de un ghidu\u0219 care nu se sinchise\u0219te de political correctness \u0219i nu d\u0103 prea multe parale pe cuvinte ca \u201ediscriminare\u201d, egalitatea \u0219anselor \u0219i alte fine\u021buri de tranzi\u021bie european\u0103. L\u0103utarii be\u021bi care au stricat nunta minu\u021bios preg\u0103tit\u0103 de unchiul Toader sunt sanc\u021biona\u021bi f\u0103r\u0103 cru\u021bare, groapa de gunoi reprezent\u00e2nd o rezolvare simbolic\u0103 a multor probleme sociale.
\nC\u00e2nd obiectiv, c\u00e2nd subiectiv sedus de poezie, romantic sau observator atent \u0219i f\u0103r\u0103 iluzii al celor ce-l \u00eenconjoar\u0103, imaginativ, dar \u0219i capabil s\u0103 transcrie secven\u021be din realitatea imediat\u0103, Nicolae Mihai cred c\u0103 \u00eencearc\u0103, prin tip\u0103rirea acestui volum, s\u0103 vad\u0103 dac\u0103 se simte confortabil au ba \u00een ipostaza de prozator. E ca \u0219i c\u00e2nd ar proba o hain\u0103 care poate fi oric\u00e2nd ajustat\u0103, nu la fel de str\u0103lucitoare cum este cea de poet, dar demn\u0103 de aten\u021bia privitorului\/ cititorului.<\/p>\n


\nNina-Elena PLOPEANU <\/strong>
\n\"\"

Cartea Basmelor de Petre Cr\u0103ciun<\/strong><\/p>\n

\tLuna august 2017 a reprezentat o s\u0103rb\u0103toare cu multiple semnifica\u021bii pentru scriitorul Petre Cr\u0103ciun : i-a ap\u0103rut \u00een condi\u021bii grafice deosebite la Editura Zorio antologia Cartea Basmelor; a organizat o lansare cu mare \u0219taif a acestei antologii, la care au fost prezen\u021bi criticul literar Alex \u0218tef\u0103nescu, etnologul Nicolae Constantinescu, pre\u0219edintele Uniunii Scriitorilor, sec\u021biunea pentru Copii \u0219i Tineret Victor Gh. Stan, scriitorul din Republica Moldova Alexandru Pl\u0103cint\u0103, precum \u0219i un numeros public; \u0219i-a serbat ziua de na\u0219tere pe 29; iar pe 30 a serbat ziua de na\u0219tere a so\u021biei C\u0103t\u0103lina Cr\u0103ciun, redactorul lucr\u0103rii amintite.
\n\tPetre Cr\u0103ciun este scriitor de literatur\u0103 pentru copii, membru al USR, filiala pentru Copii \u0219i Tineret. Este, de asemenea, jurnalist (a \u00eenfiin\u021bat agen\u021bia de pres\u0103 Optimal Media), autor de filme documentare \u0219i realizator al unor emisiuni de televiziune. \u00cen anul 1977 a ob\u021binut Marele premiu al Asocia\u021biei Scriitorilor din Ia\u0219i \u0219i locul I la Concursul de pove\u0219ti ,,Ion Creang\u0103\u201d cu povestea Floarea \u00een\u021belepciunii \u0219i iarba puterii. \u00cen 2011 a realizat portalul literaturacopii.ro, dorind s\u0103 demonstreze c\u0103 \u00een Rom\u00e2nia se mai scriu \u00eenc\u0103 pove\u0219ti, basme, povestiri \u0219i c\u0103r\u021bi pentru copii. \u00cen 2014, Filiala pentru Copii \u0219i Tineret a USR i-a r\u0103spl\u0103tit munca prin acordarea premiului Cartea anului pentru volumul Basme, ap\u0103rut la Editura Zorio \u00een 2013. Anul trecut, \u00een 2016, a ob\u021binut premiul USR la sec\u021biunea carte pentru copii \u0219i tineret, pentru volumul Cu Andersen \u00een Regatul Pove\u0219tilor.
\n\tAntologia Cartea Basmelor cuprinde 50 de basme. Este structurat\u0103 \u00een patru p\u0103r\u021bi: Basme (2013), Basme pentru familia mea (2014), Pove\u0219ti din \u021aara Copiilor Ferici\u021bi (2016) \u0219i Basme inedite. A\u0219a cum se precizeaz\u0103 pe coperta antologiei, \u201eCartea Basmelor este una din pu\u021binele antologii de basme culte, apar\u021bin\u00e2nd unui autor contemporan, publicate \u00een ultimul secol\u201d. Cu alte cuvinte, scriitorul Petre Cr\u0103ciun umple un gol ap\u0103rut \u00een literatura rom\u00e2n\u0103 dup\u0103 Mihai Eminescu, Ion Creang\u0103, Petre Ispirescu, Victor Eftimiu \u0219i Vladimir Colin \u0219i red\u0103 basmului locul bine meritat. Cu prilejul lans\u0103rii antologiei, etnologul Nicolae Constantinescu sublinia faptul c\u0103 \u201ePetre Cr\u0103ciun este un autor de basme culte \u00een secolul XX. El a creat basmul postmodern printr-un proces de deconstruc\u021bie prin care descompune basmul \u0219i \u00eel reasambleaz\u0103 \u00eentr-o poveste\u201d.
\n A\u0219a cum afirma scriitorul cu diverse prilejuri, crea\u021biile sale \u00ee\u0219i au sorgintea \u00een basmele populare rom\u00e2ne\u0219ti, din care men\u021bin elementele fantastice, ruralitatea spa\u021biului de ac\u021biune, stilul popular de adresare \u0219i, a\u0219 ad\u0103uga eu, \u00een\u021belepciunea \u0219i dragostea de via\u021b\u0103 specifice \u021b\u0103ranului rom\u00e2n, reg\u0103site \u00een folclorul rom\u00e2nesc. \u00cen acela\u0219i timp, Petre Cr\u0103ciun aduce elemente de originalitate, propun\u00e2nd teme, abord\u0103ri \u0219i personaje noi, \u00een acord cu vremurile. Acesta deoarece, cum bine afirma scriitorul, \u201eCopilul are nevoie de personaje pozitive care s\u0103 lupte pentru adev\u0103r, bine, frumos, dreptate, curaj, modestie, tradi\u021bii, r\u0103d\u0103cini, iubire\u201d. Basmele, consider\u0103 Petre Cr\u0103ciun \u0219i noi \u00eempreun\u0103 cu el, au un puternic caracter educativ. \u201eCitirea pove\u0219tilor face parte din ritualul casnic al rela\u021biei p\u0103rinte \u0219i copil. El fundamenteaz\u0103 rela\u021bia, creeaz\u0103 un orizont de a\u0219teptare, chiar o anumit\u0103 dependen\u021b\u0103. Copilul a\u0219teapt\u0103 s\u0103 vin\u0103 ora pove\u0219tilor, a\u0219a cum vine ora mesei\u201d. Dup\u0103 aceste argumente solide, cred c\u0103 putem s\u0103 intercal\u0103m \u00een text \u0219i p\u0103rerea fizicianului Albert Einstein, care spunea urm\u0103toarele: \u201eDac\u0103 vrei ca ai t\u0103i copii s\u0103 fie inteligen\u021bi, cite\u0219te-le pove\u0219ti. Dac\u0103 vrei ca ei s\u0103 fie \u0219i mai inteligen\u021bi, cite\u0219te-le \u0219i mai multe pove\u0219ti\u201d.
\nCriticul Alex \u0218tef\u0103nescu preciza cu ocazia lans\u0103rii antologiei c\u0103 \u201eLiteratura pentru copii nu este un gen minor. Este tot literatur\u0103, dar mai bun\u0103\u201d \u0219i continua: \u201ePetre Cr\u0103ciun este un autor de basme at\u00e2t de bun, \u00eenc\u00e2t \u00eel consider un clasic \u00een via\u021b\u0103. Petre Cr\u0103ciun scrie basme pe care le recuno\u0219ti ca basme. Nu seam\u0103n\u0103 cu basmele pe care le cunoa\u0219tem din tradi\u021bia noastr\u0103, dar le recunoa\u0219tem ca basme pentru c\u0103 au farmec, au originalitate \u0219i con\u021binut\u201d.
\nDeosebit de sugestiv\u0103 \u0219i original\u0103 este onomastica prezent\u0103 \u00een basmele scriitorului Petre Cr\u0103ciun. Toponimia este \u00een deplin acord cu nara\u021biunea \u0219i evenimentele la care particip\u0103 protagoni\u0219tii, de cele mai multe ori oameni simpli, dar care \u0219tiu s\u0103 fac\u0103 deosebirea \u00eentre bine \u0219i r\u0103u, \u00eentre s\u0103r\u0103cie \u0219i povara bog\u0103\u021biei \u0219i care, prin calit\u0103\u021bi deosebite, \u00een\u021belepciune, vitejie, curaj, h\u0103rnicie, ajung \u00een fruntea semenilor lor. Astfel, \u00een paginile c\u0103r\u021bii ne \u00eent\u00e2lnim cu Petre pescarul, Fata cea frumoas\u0103, Frumos ca soarele, B\u0103iatul care vorbea cu soarele, Omul care schimba anotimpurile, Voinicel, Omul cea\u021b\u0103, Balaurul beteag, Soarele deocheat, P\u0103m\u00e2ntul femeie \u0219i P\u0103m\u00e2ntul b\u0103rbat, M\u0103rg\u0103rit cel vesel, Ion cel glume\u021b, Solomonarul. Personajele, multe dintre ele copii, poart\u0103 nume, obi\u0219nuite preluate din onomasticonul rom\u00e2nesc. Sunt nume mitologice , nume din Roma antic\u0103 sau medievale, nume biblice, istorice \u0219i chiar exotice. Cititorii se reg\u0103sesc \u00een numele respective \u0219i, astfel, devin actan\u021bi \u00een basmul cu pricina. \u0218tim de la criticul Iorgu Iordan faptul c\u0103 un criteriu de ghidare \u00een alegerea numelui unui copil, \u00een cazul nostru al unui personaj, este \u201enomen est omen\u201d (de numele omului depinde soarta lui).
\n Oiconimele, a\u0219ez\u0103rile locuite, poart\u0103 denumiri ca: Minunata \u021aar\u0103 a Adev\u0103rului, \u00centunecata \u021aar\u0103 a Minciunii, \u021aara Desf\u0103t\u0103rilor, \u021aara oamenilor lingu\u0219itori \u0219i a vocilor promi\u021b\u0103toare, \u00cemp\u0103r\u0103\u021bia orbilor, T\u0103r\u00e2mul oamenilor neferici\u021bi, \u021aara unde oamenii nu visau niciodat\u0103, \u00cemp\u0103r\u0103\u021bia femeilor lene\u0219e, \u021aara v\u00e2nturilor, \u021aara T\u0103cerii. \u021aara scriitorilor de noroc. Cei care conduc aceste \u201eT\u0103ri\u201d sunt: \u00cemp\u0103ratul drept \u0219i bun, \u00cemp\u0103ratul Minciun\u0103, \u00cemp\u0103ratul cel B\u0103tr\u00e2n, \u00cemp\u0103ratul cel Calic, \u00cemp\u0103ratul copil, Verde \u00cemp\u0103rat, Bunul \u00cemp\u0103rat, \u00cemp\u0103ratul cel Gospodar.
\nNu lipse\u0219te din basmele lui Petre Cr\u0103ciun nici dihotomia bine-r\u0103u. Dac\u0103 valorile morale sunt bine reprezentate prin \u00een\u021belepciune, iubire, h\u0103rnicie, adev\u0103r, \u0219i imoralitatea este sugerat\u0103 prin prostie, lene, minciun\u0103, r\u0103utate. A\u0219a cum afirma criticul Alex \u0218tef\u0103nescu, \u201eBasmele lui Petre Cr\u0103ciun nu au o moral\u0103, dar educ\u0103. Din acest punct de vedere, Cartea Basmelor este o adev\u0103rat\u0103 \u0219coal\u0103 a bun\u0103t\u0103\u021bii \u0219i curajului, a \u00eencrederii \u00een for\u021bele proprii \u0219i solidarit\u0103\u021bii cu semenii\u201d.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Stan BREBENEL O umorist\u0103, mi-s La \u00eenceputul acestui an, prin luna lui f\u0103urar, Florentina Loredana Dalian a scos la Editura<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15298"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=15298"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15298\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":15305,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15298\/revisions\/15305"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=15298"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=15298"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=15298"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}