{"id":15286,"date":"2021-07-15T20:45:55","date_gmt":"2021-07-15T17:45:55","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=15286"},"modified":"2021-07-15T20:45:55","modified_gmt":"2021-07-15T17:45:55","slug":"spatii-culturale-nr-54-11","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=15286","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 54 (11)"},"content":{"rendered":"

Mihaela MERAVEI <\/strong>
\n\"\"

\u201eYeti \u00eentr-un bloc de ghea\u021b\u0103\u201d sau poezia cu z\u00e2mbetul pe buze<\/strong>
\n\"\"

\tDe\u0219i publicat la \u00eenceputul unei veri caniculare \u0219i parc\u0103 interminabile, cu rolul de a r\u0103cori cititorul cu ludicul \u0219i subtilul pe care este construit, \u201eYeti \u00eentr-un bloc de ghea\u021b\u0103\u201d, volumul de poezii al scriitoarei Lumini\u021ba Zaharia, ap\u0103rut anul acesta la Editura Astralis, cu o ilustra\u021bie a coper\u021bii semnat\u0103 de Alina Ast\u0103lu\u0219, este la fel de fierbinte ca \u0219i anotimpul pe care \u00eel concureaz\u0103, prin acurate\u021bea scrierii, profunzimea \u0219i remarcabila originalitate. Volumul de fa\u021b\u0103 nu vine spre a consacra poeta. Lumini\u021ba Zaharia este autoarea a treisprezece volume de versuri \u0219i proz\u0103 scurt\u0103, a colaborat la elaborarea a \u0219aptesprezece antologii literare, fiind remarcat\u0103 de personalit\u0103\u021bi literare emblematice ale literaturii actuale, printre care criticii literari: Alex \u0218tef\u0103nescu, Ion Ro\u0219ioru, Marin Ifrim, Lucian Gruia, Tudor Cicu \u0219i, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, criticul \u0219i istoricul literar Ana Dobre care, pe coperta final\u0103 a volumului, noteaz\u0103 : \u201eLumini\u021bei Zaharia, nu numai legenda i-o ia, c\u00e2teodat\u0103, \u00eenainte, ci \u00eens\u0103\u0219i poezia o ia \u00eenaintea cuv\u00e2ntului pentru a-i scrie legendele sufletului, pentru a-i crea mitul personal (\u2026). St\u0103rile lirice sunt atinse nu numai de melancolii, dar \u0219i de ludicul sprin\u021bar cu alunec\u0103ri spre ironia stenic\u0103, rareori mali\u021bioas\u0103.\u201d. Volumul de fa\u021b\u0103 vine s\u0103 confirme \u00eenc\u0103 o dat\u0103, dac\u0103 mai era nevoie, originalitatea scrierii acestei talentate poete. C\u0103ci, \u201eiat\u0103 \u00een ce sens voim s\u0103 fim originali. S\u0103 relief\u0103m \u00een sufletul nostru ideea cea mai puternic\u0103, cea mai fecund\u0103 \u015fi s\u0103 ilumin\u0103m cu ea col\u0163urile cele mai ascunse ale eului\u201d, cum scria academicianul Grigore C. Moisil \u00een \u201eTotul despre originalitate\u201d. Poeta Lumini\u021ba Zaharia subscrie acestor afirma\u021bii: \u201e\u00een primul r\u00e2nd\/ trebuie s\u0103 ai grij\u0103 de eul liric\/ nu cumva s\u0103 se confunde\/ cu propriul t\u0103u eu\/ scrisul s\u0103 fie un panaceu\/ pentru r\u0103ni\u021bii lumii.\u201d (pag 18\/ sindicatul poe\u021bilor).
\n Iar dac\u0103, \u00een via\u021ba de zi cu zi, omul Lumini\u021ba Zaharia este unul educat, bl\u00e2nd, echilibrat, calm \u0219i m\u0103surat \u00een cuvinte \u0219i fapte, \u00een ad\u00e2ncul fiin\u021bei ei placide ca un lac la apus, exist\u0103 poeta, cu nelini\u0219tile, zbaterile, exploziile, ori nemul\u021bumirile vizavi de via\u021b\u0103, oameni, experien\u021bele tr\u0103ite sau, \u0219i mai mult, cu \u00eentreb\u0103ri legate de problematica eului poetic \u0219i metamorfozele lui, pe care \u0219i le asum\u0103 \u00eenzecit. \u0218i toate acestea \u00een versuri care, dincolo de \u201evulcanismul semantic\u201d, de construc\u021bia minu\u021bioas\u0103 a rimelor, au la baz\u0103 o ironie subtil\u0103 bazat\u0103 pe un ludic \u0219armant \u0219i un sarcasm ustur\u0103tor, care conduc poemele spre pamflete moderniste \u0219i absolut singulare: \u201ec\u00e2nd totul a fost spus\/ s-a s\u0103turat de permut\u0103ri de cuvinte\/ sensurile s-au atrofiat\/ bucuria lecturii a f\u0103cut o psihoz\u0103 ur\u00e2t\u0103\/ metafora are burt\u0103\/ epitetul e cu siguran\u021b\u0103 afon\/ \u0219i nici nu mai e de bonton\/ s\u0103 o joci pe Maica Tereza\/ sau pe Robin Hood\/ \u00een poezie\/ cititorul s-a trezit\/ nu mai poate fi p\u0103c\u0103lit\/ nici guvernul nu l-a min\u021bit a\u0219a, ca poetul\/ c\u0103 una e s\u0103 ciunte\u0219ti un pic bugetul\/ \u0219i alta s\u0103 vinzi semin\u021be sterpe!\u201d( pag 30\/ ce a\u0219teapt\u0103 cititorul)
\nPoemele scrise \u00een vers liber, uneori vers alb, unde metaforele sunt cu at\u00e2t mai mult eviden\u021biate de rima deloc \u00eent\u00e2mpl\u0103toare, fac din cartea poetei Lumini\u021ba Zaharia un spectacol \u00een care actorii principali sunt: Poezia, Poetul (\u00een spe\u021b\u0103 autoarea volumului de fa\u021b\u0103) \u0219i Publicul. Ei bine, \u00eentr-un astfel de context minimalist, subiectul principal, \u0219i secundar, \u0219i subsidiar, \u0219i oricum ar fi el, este, surpriz\u0103, tot: Poezia, Poetul \u0219i Publicul. Deja ilarul situa\u021biei creeaz\u0103 atmosfera relaxant\u0103 unde, pare imposibil \u00eens\u0103, se nasc drame suflete\u0219ti, \u00eentreb\u0103ri m\u0103re\u021be \u0219i r\u0103spunsuri pe m\u0103sura acestora. Iat\u0103 cum descrie acest spectacol poeta:
\n\u201e\u0219ti\u021bi ce m\u0103 consoleaz\u0103 \u00een clipele calme?\/ c\u0103 ne reunim, grupuri-grupuri, scand\u00e2nd\/ ooo, poezia e, poezia \u00eenseamn\u0103\u2026\/ dar nimeni nu termin\u0103 imposibilul g\u00e2nd\/ vine El, poetul a toate \u0219i tot\/ ne aliniaz\u0103 la zid: sunte\u021bi mici!\/ ne recomand\u0103 \u00een scris pe o foaie albastr\u0103\/ terapia lui cu pitici\u201d (pag 14\/ terapia cu pitici) sau cum \u00eel caracterizeaz\u0103 pe poet: \u201epoetul e o haimana cu fler\/ schelete de poeme-n frigider\/ seiful doldora de iambi, trohei\/ ce\u0219ti de cafea murdare, c\u00e2te vrei\/ (\u2026) poetul, un E.T cu sex-appeal\/ \u0219i mutr\u0103 r\u0103sf\u0103\u021bat\u0103 de copil\/ intransigent cu sine, o cruell\u0103\/ ce d\u0103 la taste ca la manivel\u0103\/ poetul, traficant de carne vie\/ simbolic poreclit\u0103 poezie\u201d ( pag 39, poetul e o haimana). La a\u0219a o descriere complet\u0103, comentariile sunt de prisos, poemul reverber\u00e2nd prin to\u021bi porii muzicalitate, unicitate prin jocul de cuvinte \u0219i metaforele subtile.
\n\tMulte din poemele din volumul \u201eYeti \u00eentr-un bloc de ghea\u021b\u0103\u201d au la baz\u0103 un dialog subtil, fie c\u0103 este al poetului cu publicul, al poetului cu muza, ori cu el \u00eensu\u0219i, acest dialog este spumos \u0219i provocator, pe alocuri rup\u00e2nd z\u00e2mbete din partea cititorului. Un exemplu ar putea fi poemul \u201ece culoare au visele poe\u021bilor\u201d, aflat la pagina 56: \u201em-ai \u00eentrebat inginere\u0219te\/ eu \u021bi-am r\u0103spuns \u00een cozi de pe\u0219te:\/ ce culoare vor ele\u201d\/(\u2026) poe\u021bii au inima tot \u00een piept?\/ ai continuat s\u0103 m\u0103 interoghezi\/ te f\u0103ceai c\u0103 nu vezi\/ cum \u00eemi ascund coada sub fusta crea\u021b\u0103\/ \u0219i solzii sub atlazuri roz-lila\/ (\u2026) \u0219i ce \u00eemi mai po\u021bi spune de tine?\/ m-ai \u00eentrebat analiz\u00e2nd atent\/ formularul de \u00eenscriere musai de completat\/ la agen\u021bia de matrimoniale\/ (\u2026) am bani \u00een banc\u0103 \u0219i ma\u0219in\u0103!\/ ai devenit atent\/ \u0219i m-ai \u00eembr\u0103\u021bi\u0219at\/ \u00een urm\u0103toarea noapte sub clar de lun\u0103\/ te-am sacrificat cu greu\/ trebuia, nu-i a\u0219a, s\u0103-mi colorez \u0219i urm\u0103torul vis\/ \u00een ro\u0219u violaceu\u201d. Sau alt exemplu, \u0219i mai elocvent, poemul de la pag. 91, \u201einterogatoriu\u201d: \u201ece mai faci cu via\u021ba ta\/ m-a \u00eentrebat inopinat\/ via\u021ba altuia\/ cum \u00ee\u021bi mai a\u0219terni\/ a continuat\/ de parc\u0103 to\u021bi ne-am pricepe egal\/ la a\u0219ternuturi\u201d. Remarcabil acest sarcasm rafinat care caracterizeaz\u0103 poeziile scriitoarei Lumini\u021ba Zaharia. Rom\u00e2nescul \u201ehaz de necaz\u201d, mo\u0219tenit genetic de la predecesorii no\u0219tri literari, \u0219i-l voi aminti doar pe Caragiale cu excep\u021bionala \u00eenzestrare pentru comic \u0219i comedii, se reg\u0103se\u0219te cu prisosin\u021b\u0103 \u00een volumul \u201eYeti \u00eentr-un bloc de ghea\u021b\u0103\u201d. Scenele \u201ede-a r\u00e2sul-pl\u00e2nsul\u201d, sau cele cu \u201efac haz de mine \u00eens\u0103mi\u201d sunt spumoase chiar dac\u0103 induc, uneori, st\u0103ri de melancolie \u0219i constr\u00e2ngere sufleteasc\u0103. Poeta Lumini\u021ba Zaharia doar pare c\u0103 se joac\u0103, ea ia poezia \u00een serios, aprofundeaz\u0103 orice sentiment care o str\u0103bate, eman\u00e2nd autenticitate \u0219i rafinament prin to\u021bi porii scrierii ei. Pentru ea poezia este \u201eun copil nen\u0103scut \u0219i r\u0103sf\u0103\u021bat\u201d care \u201eface absolut tot ce vrea f\u0103r\u0103 s\u0103-i lase nicio alternativ\u0103\u201d, dar \u0219i aceea care \u00eei salveaz\u0103 via\u021ba. \u0218i iat\u0103 cum : \u201etrec\u00e2nd curajoas\u0103 strada \/ mai aveam doar un singur pas p\u00e2n\u0103 la bolidul nebun\/ c\u00e2nd ciornele mi-au zburat din bra\u021be\/ \u0219i a trebuit s\u0103 fac cale \u00eentoars\u0103.\u201d. Este aproape palpabil acest tablou pe care ni-l descrie at\u00e2t de liric poeta, iar genul acesta de scene vii, nealterate, de poezie curat\u0103, vesel\u0103 \u0219i spontan\u0103, g\u0103sim pe \u00eentreg parcursul volumului \u201eYeti \u00eentr-un bloc de ghea\u021b\u0103\u201d.
\n\tCa s\u0103 concluzionez, Lumini\u021ba Zaharia este una din cele mai prolifice poete actuale, talentat\u0103 \u0219i perseverent\u0103, este autoarea poeziei cu z\u00e2mbetul pe buze. Iar dac\u0103 nu a\u021bi fost \u00eenc\u0103 la un spectacol de stand-up comedy, unde \u201est\u0103, m\u00e2ndr\u0103, \u00een picioare, comedia\u201d sau, chiar dac\u0103 a\u021bi fost, dar vre\u021bi s\u0103 retr\u0103i\u021bi senza\u021biile tari ale acestuia, v\u0103 sf\u0103tuiesc s\u0103 v\u0103 a\u0219eza\u021bi relaxa\u021bi \u00eentr-un fotoliu \u0219i s\u0103 citi\u021bi \u201eYeti \u00eentr-un bloc de ghea\u021b\u0103\u201d. Nu numai c\u0103 v\u0103 ve\u021bi sim\u021bi ca f\u0103c\u00e2nd parte din acest spectacol sau c\u0103 v\u0103 ve\u021bi hr\u0103ni cu idei originale, \u00eembog\u0103\u021bite cu ironii subtile de un ludic insolit, dar v\u0103 ve\u021bi \u0219i \u201er\u0103cori\u201d nevoia de poezie viabil\u0103 \u0219i de calitate.<\/p>\n


\nLucian M\u0102N\u0102ILESCU<\/strong>
\n\"\"

CINESUNTA<\/em><\/strong> \u015eI NEVOIA DE RECITIRE<\/strong><\/p>\n

\u00cen prefa\u0163a romanului semnat de scriitorul \u015fi dramaturgul b\u0103c\u0103uan, Viorel Savin (CINESUNTA – fata cu trecutul amputat, ap\u0103rut la Editura \u201eJunimea\u201d – Ia\u015fi, 2017) criticul Ioan Holban noteaz\u0103: \u201eSubiectul e, desigur, din seria \u00abvia\u0163a bate filmul\u00bb, senza\u0163ional sau, cu vorbele de la televizor, \u00abincendiar\u00bb, numai c\u0103 Viorel Savin evit\u0103, fie \u015fi par\u0163ial, capcana facilului, iese din re\u0163eta prozei comerciale (…) \u015fi \u00eembrac\u0103 nara\u0163iunea bine construit\u0103, \u00eentr-o logic\u0103 unde realitatea intersecteaz\u0103 fantasticul \u015fi fantasmagoricul, cu un cadru verosimil pentru c\u0103, \u00een fapt, \u00eentraga aventur\u0103 a Dianei Precup din Bac\u0103u e un caz clinic.\u201d; \u201eVoiorel Savin e un fin psiholog, exploreaz\u0103 relieful \u00eentunecat al subcon\u015ftientului\u201d. \u201eCINESUNTA – concluzioneaz\u0103 I.H. – reprezint\u0103 un roman singular \u00een proza noastr\u0103 de azi.\u201d
\nObserva\u0163ii pe deplin \u00eendrept\u0103\u0163ite: tensiunea \u015fi dinamismul epic \u00eel fac pe cititor s\u0103 parcurg\u0103 cartea \u201epe ner\u0103suflate\u201d \u00eens\u0103 nevoia de recitire apare imediat dup\u0103 ce ultima pagin\u0103 se re\u00eentoarce \u00eentre coper\u0163i. \u015ei asta deoarece, la prima lectur\u0103, e greu de \u201edescifrat\u201d labirintul existen\u0163ial, \u00een care Minotaurul din noi se prive\u015fte \u00een oglind\u0103. Cheia acestui mecanism ce anuleaz\u0103 memoria, dezv\u0103luind alteritatea fiin\u0163ei, se afl\u0103, cred, \u00een \u00eentreb\u0103rile ontologice, folosite de Paul Gauguin drept titlu pentru celebrul s\u0103u tablou: \u201eDe unde venim? Cine suntem? \u00cencotro mergem?\u201d. Desigur, exist\u0103 nuan\u0163e: \u00een roman r\u0103d\u0103cinile acelui primitivism tahitian, care avea curajul s\u0103 priveasc\u0103 eternitatea \u00een ochi, sunt \u00eenlocuite de umbrele mitologei artei, de abisurile primordiale din subcon\u015ftient, sugerate de Freud, sau de c\u0103utarea miturilor ca o c\u0103utare de sine (Eugen Simion \u2013 \u201eJurnal Parizian\u201d)
\nA\u015fadar, t\u00e2n\u0103ra elev\u0103 porne\u015fte spre marea aventur\u0103, menit\u0103 s\u0103-i asigure un mariaj parizian \u015fi o carier\u0103 artistic\u0103 str\u0103lucit\u0103 (imposibile, pe plaiurile mioritice, dup\u0103 cum \u00eei sugereaz\u0103 o doamn\u0103 (Maria) mirosind a gr\u0103din\u0103 de trandafiri, intermediara \u201earanjamentului\u201d.
\nNumai c\u0103 cei doi \u201ecompanioni\u201d ai Dianei, \u201eblondul\u201d \u015fi \u201etuciuriul\u201d ajung s\u0103 se certe pe drum, din fr\u00e2nturile discu\u0163iei lor fata \u00een\u0163eleg\u00e2nd ceea ce, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, i se \u015fi spune, \u00een fa\u0163\u0103, cu brutalitate: \u201eAugustinul t\u0103u din Paris e cacialma de Facebook, f\u0103; nu exist\u0103\u201d. Evenimentele se deruleaz\u0103 cu repeziciune: pentru a pune cap\u0103t conflictului tuciuriul \u00eel execut\u0103 pe blond: \u201eI-a \u00eenfipt acestuia \u00een carotid\u0103 calm, parc\u0103 cu \u00eencetinitorul, ca \u00eentr-un calup de unt, stiletul tras din m\u00e2neca bra\u0163ului st\u00e2ng\u201d. Dup\u0103 care se justific\u0103 cinic: \u201eDoi pe\u015fti la o curv\u0103 sunt prea mult\u201d.
\nVisul se transform\u0103 \u00een co\u015fmar, ultima solu\u0163ie, cea a curajului disper\u0103rii, determin\u00e2nd-o pe fat\u0103 s\u0103 aleag\u0103 un moment prielnic pentru a se arunca asupra volanului, provoc\u00e2nd un accident, fatal pentru \u201etuciuriu\u201d. Sentin\u0163a Dianei: \u201eE\u015fti un om r\u0103u!\u201d vine \u00eens\u0103 de la o str\u0103in\u0103, care nu-\u015fi mai aminte\u015fte nimic altceva despre sine.
\nA\u015fa c\u0103, atunci c\u00e2nd ajunge la o locuin\u0163ei singuratic\u0103, \u00eentr-o mla\u015ftin\u0103, interogat\u0103 \u00een limba francez\u0103 de proprietarul casei, \u00eentreab\u0103 \u201eCine sunt?\u201d, acesta (Pierre) deduce c\u0103 Cinesunte este numele ciudatei necunoscute. Fata are o mul\u0163ime de alte \u00eentreb\u0103ri \u015fi nici un r\u0103spuns: \u201e…fac tot felul de lucruri f\u0103r\u0103 s\u0103 \u015ftiu… de unde \u015ftiu s\u0103 le fac?\u201d. Subcon\u015ftientul \u201eteleporteaz\u0103\u201d starea tensional\u0103 \u00eentr-un univers paralel, incopatibil cu realitatea: \u201eBezna o \u00eenconjura m\u0103t\u0103soas\u0103 \u015fi umed\u0103. I se lipea de bra\u0163e, pe ochi, i se at\u00e2rna de g\u00e2t, \u00eei sigila buzele: nu vedea nimic, nu auzea nimic \u00een lini\u015ftea compact\u0103 \u00een afar\u0103 de respira\u0163ia ei g\u00e2f\u00e2it\u0103: nu \u00een\u0163elegea ce i se \u00eent\u00e2mpl\u0103! Dens, imponderabil \u015fi \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103tor, \u00eentunericul o luase captiv\u0103 \u015fi o ap\u0103sa moale de peste tot, ca un imens morman de vat\u0103 sub care abia reu\u015fea s\u0103 mai respire.\u201d
\nAutorul transfer\u0103 con\u015ftiin\u0163a adolescentei \u00eentr-o serie de arhetipuri, primul fiind cel al unei \u201ecenu\u015f\u0103rese\u201d harnice \u015fi modeste, care \u201elustruie\u015fte\u201d locuin\u0163a \u015fi lucrurile mizerabile ale lui Pierre, spre mul\u0163umirea \u015fi surprinderea acestuia. Tat\u0103l lui Pierre, un b\u0103tr\u00e2n ramolit, simte compasiunea fetei, \u015fi i se pare c\u0103 o recunoa\u015fte \u00een ea pe iubita lui \u201eJeanne\u201d.
\nTr\u0103ind la grani\u0163a dintre fic\u0163iune \u015fi realitate, \u201eCenu\u015f\u0103reasa\u201d nu e \u00eens\u0103 ceea ce pare; dup\u0103 c\u00e2teva jocuri de \u015fah, \u00een care este umilit, \u00een ochii de brut\u0103 ai lui Pierre se aprind lumini\u0163ele \u00eentunecate ale poftelor. \u015ei, la \u00eentoarcerea acestuia din ora\u015f, \u00eentr-o sear\u0103, \u00een\u0163eleg\u00e2nd c\u0103 nu mai are sc\u0103pare, Cinesunta \u201eevadeaz\u0103\u201d. Tentativa de urm\u0103rire a b\u0103rbatului sf\u00e2r\u015fe\u015fte \u00eentr-o barier\u0103 \u00eenchis\u0103, dup\u0103 impact ma\u015fina lu\u00e2nd foc \u015fi ocupantul ei pierz\u00e2ndu-\u015fi via\u0163a \u00een fl\u0103c\u0103ri. Destinul o face a\u015fadar pe Cinesunta, pentru a doua oar\u0103, s\u0103 \u201eucid\u0103\u201d. Justificarea, intervenit\u0103 mai t\u00e2rziu, atunci c\u00e2nd se afund\u0103 \u00een apa mla\u015ftinii \u201ecald\u0103, m\u00e2ng\u00e2ietoare, \u00eenfr\u0103\u0163it\u0103 parc\u0103 cu cerul, c\u0103ruia nici nu apucase s\u0103 observe c\u00e2nd bezna \u00eei \u00eengi\u0163ise stelele\u201d \u015fi \u201e\u00eent\u00e2lne\u015fte\u201d fantoma lui Jeanne: \u201e\u00abNu-i a\u015fa c\u0103 Pierre este un copil minunat?\u00bb \u00abEste un om r\u0103u!\u00bb \u00eei r\u0103spunse fata\u201d.
\nReu\u015find s\u0103 ajung\u0103 la mal, Cinesunta vede, \u00een dep\u0103rtare, luminile unei localit\u0103\u0163i spre care, urm\u00e2nd \u015foseaua, hot\u0103r\u0103\u015fte s\u0103 se \u00eendrepte: \u201e…Merg\u00e2nd pe acostament, dup\u0103 o vreme avu impresia c\u0103 \u00een urm\u0103 \u00eei p\u0103\u015fe\u015fte tiptil un c\u00e2ine. Nu avea curajul s\u0103 se \u00eentoarc\u0103, dar \u00eel sim\u0163ea mare \u015fi negru, urm\u0103rind-o cu ochii sticlind. La un moment dat chiar avu impresia c\u0103 \u00eei simte r\u0103suflarea pe g\u00e2t. Se chirci \u00een mers, de fric\u0103, \u015fi \u00ee\u015fi ridic\u0103 bra\u0163ele a ap\u0103rare. C\u00e2nd se sim\u0163i complet luminat\u0103 de farurile unei ma\u015fini care venea din spate, se \u00eentoarse preg\u0103tit\u0103 s\u0103 \u00eel \u00eenfrunte. Spre uimirea ei nu o urm\u0103rea nimeni.\u201d
\nC\u0103utarea \u201enumelui\u201d, a identit\u0103\u0163ii profunde, continu\u0103 ca un un ritual de ini\u0163iere, pres\u0103rat cu obstacole, pe care Cinesunta \u00eel parcurge \u00eentr-o lume str\u0103in\u0103 \u015fi neprietenoas\u0103. Ma\u015finile o dep\u0103\u015fesc nep\u0103s\u0103toare, lumea, \u00eentunecat\u0103 \u015fi stranie ce se deschide \u00een fa\u0163a ei este pulverizat\u0103 de luminile farurilor, \u00eentr-un ritm ce devine devorator. Un \u015fofer de TIR, brutal \u015fi preg\u0103tit s\u0103 fructifice \u015fansa unei aventuri erotice, o ia, \u00een cele din urm\u0103, \u00een cabin\u0103, poposind la un motel izolat, unde \u00ee\u015fi sechestreaz\u0103 victima. Din nou eroina romanului \u00ee\u015fi asum\u0103 riscul integrit\u0103\u0163ii sinelui, chiar dac\u0103 acesta pare pierdut definitiv. Fuge pe fereastr\u0103, urm\u0103rit\u0103 de b\u0103rbatul ie\u015fit din baie \u00een pielea goal\u0103, spectacol grotesc asurzit de claxoane \u015fi de pa\u015fii \u201ec\u00e2inelui\u201d care, de data aceasta, era unul real. Medee f\u0103r\u0103 voie, Cinesunta pedepse\u015fte, iar\u0103\u015fi, fiara instinctelor: \u201eB\u0103rbatul orbit de furie, nu observ\u0103 traversa de beton. Osul i se fr\u00e2nse ca un vreasc, pocnind surd, \u015fi fu aruncat peste cap. C\u00e2nd atinse p\u0103m\u00e2ntul, scoase un r\u0103cnet teribil de animal \u00eenjungiat. Zv\u00e2cni de c\u00e2teva ori groh\u0103nind de durere (…) C\u00e2nd el \u00eendr\u0103zni s\u0103-\u015fi \u00eentind\u0103 m\u00e2na c\u0103tre ea, \u015fi s\u0103 \u00eei cer\u015feasc\u0103 ajutorul, \u00eei spuse f\u0103r\u0103 nici un pic de mil\u0103, dezvelindu-\u015fi caninii \u00eentr-un r\u00e2njet pe care nu \u015fi-l putu reprima: \u00abE\u015fti un om r\u0103u! \u00bb. Aceia\u015fi replic\u0103 t\u0103ioas\u0103, care nu judec\u0103 inchizitorial, ci doar constat\u0103, aproape cu indiferen\u0163\u0103.
\nAjuns\u0103 \u00een ora\u015f, \u00eencepe s\u0103-i adulmece urmele \u201ehaita\u201d fantasmelor citadine. Mai \u00eent\u00e2i o ma\u015fin\u0103 a poli\u0163iei, apoi chiar \u015fi lucrurile sau cl\u0103dirile din jur, secven\u0163e surprinse admirabil de autor: \u201eR\u0103coarea dimine\u0163ii se f\u0103cea tot mai sim\u0163it\u0103, r\u0103scolit\u0103 de o adiere umed\u0103. Cl\u0103dirile \u00eenalte printre care ajunsese, dezaprob\u00e2nd-o, resping\u00e2nd-o, ur\u00e2nd-o pentru ceea ce f\u0103cea, pentru modul \u00een care \u00eencerca s\u0103 se salveze, se luminau de sus p\u00e2n\u0103 jos gr\u0103bindu-se s\u0103 o lase descoperit\u0103 privirilor oricui. Le sim\u0163ea vii, str\u0103ine \u015fi f\u0103r\u0103 nici un pic de c\u0103ldur\u0103. Una dintre ele chiar \u00eei arunc\u0103 \u00een fa\u0163\u0103, pe trotuar, un ghiveci de ceramic\u0103 plin cu p\u0103m\u00e2nt!?… S\u0103ri \u00eentr-o parte, ocolind cioburile , dar f\u0103r\u0103 s\u0103 scape din priviri ma\u015fina (…) Picat\u0103 din lumea mla\u015ftinii \u00een semi-obscuritatea \u00eenc\u0103rcat\u0103 cu electricitate static\u0103 a ora\u015fului, avea senza\u0163ia c\u0103 traverseaz\u0103 un spa\u0163iu ireal; \u015fi inexplicabil de ostil. F\u0103cu efort s\u0103 \u00ee\u015fi domine impulsurile \u015fi reu\u015fi s\u0103 admit\u0103 c\u0103 p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 era firesc s\u0103 intre \u00een conflict cu lucrurile care, necunosc\u00e2nd-o, se \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2nau s\u0103 o agreseze; precum cl\u0103direa de peste strad\u0103, prin fa\u0163a c\u0103reia tocmai trecea \u015fi care, ca s\u0103-\u015fi bat\u0103 joc, \u00ee\u015fi l\u0103s\u0103 s\u0103 \u00eei cad\u0103 cu zgomot jaluzelele de la parter, f\u0103c\u00e2nd-o aproape s\u0103 le\u015fine de spaim\u0103. Sau cl\u0103direa \u00eenalt\u0103 \u015fi rece de care tocmai se lovise cu um\u0103rul. Iat\u0103: \u00eencerca s\u0103 \u00eei arunce \u00een cap, de pe acoperi\u015f, o pisic\u0103 ce mieuna de mama focului at\u00e2rnat\u0103 cu ghearele de uluc, iar un ziar desf\u0103cut ca un liliac uria\u015f f\u00e2lf\u00e2i pe deasupra str\u0103zii, oblig\u00e2nd-o s\u0103 \u00ee\u015fi fac\u0103, de team\u0103, cruce cu limba…!\u201d.
\nReu\u015find s\u0103 sar\u0103 un gard, Cinesunta se ascunde pe o proprietate p\u0103r\u0103sit\u0103, un castel ca \u00een pove\u015fti, cu o gr\u0103din\u0103 imens\u0103: \u201e\u00cen fa\u0163\u0103 ei se \u00eentindea un hol lung, m\u0103rginit de numeroase u\u015fi de stejar lustruit, \u00een spatele c\u0103rora se aflau camerele parterului.\u201d
\nAcolo se \u201epr\u0103bu\u015fe\u015fte\u201d \u00een abisul somnului. Dup\u0103 trezirea apneic\u0103, aproape violent\u0103, \u201erespira\u0163ia \u00ee\u015fi relu\u0103 ritmul firesc \u015fi, disip\u00e2ndu-se \u00een lini\u015ftea \u00een care avea senza\u0163ia c\u0103 plute\u015fte ca \u00eentr-un lichid cald \u015fi onctuos, \u00eencerc\u0103 s\u0103 \u00eentredeschid\u0103 o porti\u0163\u0103 \u00een vis, – singurul teritoriu \u00een care se afla \u00een siguran\u0163\u0103\u201d. Tentativa reg\u0103sirii de sine r\u0103m\u00e2ne \u00eens\u0103 la suprafa\u0163a realit\u0103\u0163ii: \u201e…\u00eemi construiesc, v\u0103d clip\u0103 de clip\u0103, o memorie nou\u0103… Dar fiin\u0163a care devin nu \u00eemi aminte\u015fte cu nimic de necunoscuta care am fost!\u201d. \u015ei, peste furia Cinesuntei, care \u201edecapiteaz\u0103\u201d tufele de trandafiri, auzim parc\u0103 glasul Reginei lui Lewis Carroll: \u201eS\u0103 li se taie capul!\u201d. A\u015fadar, travestirile eroinei continu\u0103, subcon\u015ftientul pl\u0103smuind o alt\u0103 \u201eAlice \u00een \u0162ara Minunilor\u201d. Apar, pe r\u00e2nd, lucruri sau \u201epersonaje\u201d bizare: Mai \u00eent\u00e2i o fat\u0103 dintr-un tablou vechi, care i se pare cunoscut\u0103. La havuzul din gr\u0103din\u0103, unde se duce s\u0103 se spele, face cono\u015ftin\u0163\u0103 cu un motan lung \u015fi slab, cu blan\u0103 g\u0103lbuie\u201d, iar apoi, contempl\u00e2ndu-\u015fi chipul \u00een ap\u0103, l\u0103mure\u015fte, \u00eentr-un fel, \u015fi nelini\u015ftea pe care i-o provocase tabloul: fata din tablou, sem\u0103na izbitor … cu sine \u00eensu\u015fi. (\u201eSc\u00e2rba asta din tablou, voi fi fiind eu?!… Dar din care lume?\u201d) Intr\u0103 apoi \u00een scen\u0103: \u201e… Un \u015farpe negru, dup\u0103 m\u0103rime destul de b\u0103tr\u00e2n…\u201d
\n\u00centre\u0163in\u00e2nd, cu talent \u015fi fine\u0163e, jocul eroinei de-a sinele, Viorel Savin o pune fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103 cu \u00eenc\u0103 o \u201eea\u201d, cea din oglind\u0103: \u201eDup\u0103 ce se analiz\u0103 \u00eendelung, \u00ee\u015fi ridic\u0103 m\u00e2na dreapt\u0103. Imaginea din oglind\u0103 \u00eei r\u0103spunse \u00een semn de salut, cu acela\u015fi gest, – dar f\u0103cut cu m\u00e2na st\u00e2ng\u0103. \u00ce\u015fi \u00eentoarse capul spre st\u00e2nga, ca s\u0103-\u015fi studieze profilul. Imaginea din oglind\u0103 o imit\u0103 cu un z\u00e2mbet \u00een col\u0163ul gurii, dar f\u0103c\u00e2nd aceea\u015fi mi\u015fcare spre dreapta ei. \u00ab… adic\u0103, vrei s\u0103 zici c\u0103 nu e\u015fti eu, ci alta? \u00bb (…) De\u015fi jocul \u00een sine o amuza, nu se putea desprinde de situa\u0163ia \u00een care f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 de ce se afla, \u015fi-i m\u0103rturisi cu voce tare fetei dezbr\u0103cate din oglind\u0103: \u00abV\u0103d c\u0103 e\u015fti frumoas\u0103. \u00cen schimb, nu \u015ftiu nimic despre tine!\u00bb Imaginea din oglind\u0103 \u00eencerc\u0103 s\u0103 r\u0103spund\u0103, mim\u00e2nd rotunjirea vocalelor \u015fi expulzarea gr\u0103bit\u0103, printre buze, a consoanelor, dar \u00een lumea ei, de dincolo de sticl\u0103, nu reu\u015fi s\u0103 produc\u0103 dec\u00e2t grimase t\u0103cute.\u201d
\nDescoper\u0103 \u015fi un \u015foricel urcat pe frontonul unuia din corpurile \u015fifonierului, \u015fi \u00eel boteaz\u0103 cu un cuv\u00e2nt r\u0103mas \u00eentr-un col\u0163 al memoriei: \u201ePolonic\u201d, dup\u0103 ce \u00eel salveaz\u0103 din ghearele motanului: \u201eMotanul se l\u0103s\u0103 pe burt\u0103, preg\u0103tindu-se de salt. Fu oprit \u00een ultima clip\u0103 de strig\u0103tul poruncitor al fetei: \u00abLas\u0103-l!\u00bb Derutat, motanul o fulger\u0103 cu privirea, \u00eens\u0103 instinctul de v\u00e2n\u0103tor fu mai puternic dec\u00e2t teama \u015fi, zv\u00e2cni. \u00abLas\u0103-l \u00een pace, bestie! \u00bb… strig\u0103 fata, arunc\u00e2ndu-\u015fi rochia din m\u00e2n\u0103 peste victima imobilizat\u0103 de groaz\u0103.\u201d.
\nApoi, pentru a-\u015fi proteja favoritul, \u00eei improvizeaz\u0103 acestuia un ad\u0103post sigur, \u00eentr-o colivie pentru p\u0103s\u0103ri, \u201eexplic\u00e2ndu-i\u201d locatarului, cuprins de panic\u0103: \u201ePolonic, nu fi prost: libertatea e cel mai primejdios lucru din lume!\u201d
\nIrealitatea pare a fi la ea acas\u0103, \u00een \u201e\u0162ara Minunilor\u201d, un spa\u0163iu oniric \u00een care Cinesunta danseaz\u0103 cu fata din tablou: \u201e \u00abAi fost trimis\u0103 s\u0103-mi furi identitatea. Recunoa\u015fte! \u00cen afar\u0103 de trecut \u015fi de memorie, identitatea \u00eemi mai r\u0103m\u0103sese. \u015ei acum mi-o vre\u0163i \u015fi pe asta! \u00bb; \u00abEu nu am fost trimis\u0103. \u015ei nu vreau s\u0103 fur nimic: eu sunt aici, fiindc\u0103 aici e\u0219ti \u0219i tu! \u00bb; \u00abDoamne, \u0219i care dintre noi, sunt?!\u00bb ; \u00abE\u0219ti… noi am\u00e2ndou\u0103! Vino s\u0103 dans\u0103m! Dac\u0103 nu-\u021bi mai aduci aminte \u00ee\u021bi place valsul la nebunie (…) … un, doi, trei!, un, doi, trei!, un, doi, trei!, se \u00eenv\u00e2rteau am\u00e2ndou\u0103 una \u00een vals ame\u0163itor, un, doi, trei!, un, doi, trei! ocolind sala ca \u015fi cum s-ar fi mi\u015fcat \u00een imponderabilitate, un, doi, trei, uimitor, un, doi, trei!, fiecare piruet\u0103, un, doi, trei!, i se schimba vestimenta\u0163ia, un, doi, trei, un, doi, trei!, blugi \u015fi c\u0103ma\u015f\u0103 b\u0103rb\u0103teasc\u0103, apoi un, doi, trei, la pirueta urm\u0103toare rochie alb\u0103 din tulle \u015fi dantel\u0103 un, doi, trei! apoi fust\u0103 cu vest\u0103, un, doi, trei!…\u201d
\nLa fel cum este prezent\u0103, pretutindeni \u00een jur, lupta dintre via\u0163\u0103 \u015fi moarte: \u015farpele v\u00e2neaz\u0103 prigorii, apoi se lupt\u0103 cu motanul, \u00eentr-un episod sugestiv \u015fi dramatic: \u201e\u00cencol\u0103cit pe prundi\u015ful aleii, aparent nemi\u015fcat, dar permanent \u00een defensiv\u0103, \u015farpele urm\u0103rea cu limba flutur\u00e2ndu-i amenin\u0163\u0103tor afar\u0103 din bot mi\u015fc\u0103rile suple ale motanului care, prev\u0103z\u0103tor, dar decis, executa \u00een jurul lui asalturi scurte. \u015earpele, care nu p\u0103rea afectat de repetatele zg\u00e2rieturi, \u00eei r\u0103spundea fulger\u0103tor cu lovituri mortale, \u00eens\u0103 motanul sc\u0103pa de fiecare dat\u0103, \u00een\u0103l\u0163\u00e2ndu-se lum\u00e2nare pe labele din spate \u015fi s\u0103rind \u00eend\u0103r\u0103t (…) Invadat\u0103 de adrenalin\u0103, fata schi\u0163a din pridvor acelea\u015fi eschive ca \u015fi Motan. (…) Motan era \u00eenc\u0103 \u00een salt c\u00e2nd \u015farpele \u00ee\u015fi \u00eenfipse col\u0163ii \u00een um\u0103rul lui. De durere, sau poate de spaim\u0103, motanul \u00ee\u015fi url\u0103 pur \u015fi simplu mieunatul, \u00eempietrind gr\u0103dina. \u015earpele \u00ee\u015fi \u00een\u0103l\u0163\u0103 capul pentru a lovi \u00eenc\u0103 o dat\u0103, dar fata s\u0103rise deja \u00een alee \u015fi \u00eel tr\u0103sni cu v\u0103traiul de fier drept \u00een cre\u015ftetul capului. Apoi \u00eel lovi repetat, p\u00e2n\u0103 \u00eei terciui capul \u00een prundi\u015f. C\u00e2nd se potoli, v\u0103zu c\u0103 Motan, st\u00e2nd pe coad\u0103, o privea aprobator. \u00cenc\u0103 tremur\u00e2nd, r\u0103sufl\u0103 u\u015furat\u0103 \u015fi r\u00e2se: \u00abCe faci curajosule? E\u015fti bine?\u00bb\u201d
\nMai t\u00e2rziu \u00een va g\u0103si pe Motan, l\u00e2ng\u0103 o tuf\u0103 de dracil\u0103: \u201eNemi\u015fcat, \u00eel \u0163inea pe \u015earpe \u00eentre labe, parc\u0103… \u00eembr\u0103\u0163i\u015f\u00e2ndu-l! Sim\u0163i cum totul se r\u0103stoarn\u0103 \u00eentr\u00e2nsa (…) \u00cei \u00eengrop\u0103, tulburat\u0103 de sentimente contradictorii, pun\u00e2ndu-i unul l\u00e2ng\u0103 altul \u00een groapa s\u0103pat\u0103 cu m\u00e2inile goale \u00een nisipul de sub arbustul cu flori din\u0163ate. \u00cel jelea pe Motan, dar \u00eel ierta \u015fi pe \u015farpe, cutreierat\u0103 de g\u00e2nduri ce confereau dimensiuni epopeice \u00eenfrunt\u0103rii dintre ei doi. Apoi, \u00een\u0163ep\u00e2ndu-\u015fi degetele, culese din arbustul de deasupra morm\u00e2ntului improvizat o movili\u0163\u0103 de fructe negru-ro\u015fiatice din care \u00eencropi pe nisip o cruce format\u0103 dintr-o linie sinuas\u0103 de fructe zemoase, mici \u015fi rotunde, t\u0103iat\u0103 transversal spre cap\u0103tul de sus, de o alta mai scurt\u0103, desenat\u0103 cu dou\u0103 \u015firuri de boabe.\u201d
\n\u015ei iar\u0103\u015fi visul… \u015fi iar\u0103\u015fi moartea, \u015fi iar\u0103\u015fi replica rece \u015fi indiferent\u0103: \u201eAlerga pe l\u00e2ng\u0103 taxiul condus de ea \u00eens\u0103\u015fi, refuz\u00e2ndu-\u015fi chem\u0103rile s\u0103 urce pe locul liber de al\u0103turi, de\u015fi o mul\u0163ime de indivizi \u00een costume de gal\u0103 \u015fi individe \u00een capoate multicolore \u015fi adolescen\u0163i \u015fi adolescente \u00een haine decente de \u015fcoal\u0103 o urm\u0103reau. Din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd c\u0103dea c\u00e2te unul, sau c\u00e2te una, marc\u00e2nd alergarea. U\u015fa autoturismului se deschise \u015fi se arunc\u0103 \u00een\u0103untru. Descoperi c\u0103 \u00een locul ei, la volan se afla altcineva, arborii de pe marginea \u015foselei alergau \u00eend\u0103r\u0103t \u015fi trebui s\u0103 trag\u0103 spre d\u00e2nsa volanul cu toat\u0103 puterea. \u00abCe faci, nebuno?! \u00bb… \u00eei strig\u0103 \u015foferul; \u00abE\u015fti un om r\u0103u!… \u00eei r\u0103spunse fata \u00een timp ce ma\u015fina trecu \u015fan\u0163ul… \u00bb\u201d
\nDar nu po\u0163i sta la nesf\u00e2r\u015fit \u00een \u0162ara Minunilor, mai ales atunci c\u00e2nd te nume\u015fti Cinesunta \u015fi \u00eenc\u0103 nu \u015ftii dac\u0103 \u015fi cum ai p\u0103c\u0103tuit, nici cum \u015fi de cine vei fi judecat\u0103.
\nMai ales dup\u0103 ce copiii care se jucau pe domeniul castelului r\u0103sp\u00e2ndesc zvonul despre existen\u0163a unei fantome: \u201e… mi-a suflat drept \u00een fa\u0163\u0103, jur pe mama! A \u015fi l\u0103trat la mine!\u201d
\nAdun\u00e2ndu-\u015fi cele c\u00e2teva bancnote, str\u00e2nse \u00een timpul c\u0103t fusese \u201eservitoarea\u201d lui Pierre, Cinesunta se aventureaz\u0103 pe str\u0103zile ora\u015fului necunoscut. Pref\u0103c\u00e2ndu-se mut\u0103, ca s\u0103 justifice necunoa\u015fterea limbii, savureaz\u0103, \u00eentr-un local obscur din preajma debarcaderului, prima ei m\u00e2ncare adev\u0103rat\u0103, dup\u0103 mult timp: un hot-dog. \u00cen timpul \u201eosp\u0103\u0163ului\u201d un t\u00e2n\u0103r (Edu) o surprinde, vorbindu-i \u00eentr-o limb\u0103 pe care o \u00een\u0163elege (engleza), de la care afl\u0103 c\u0103 ora\u015ful se nume\u015fte Nadlis. Idila dintre cei doi tineri \u00eencepe cu o excursie pe fluviu, iar la \u00eentoarcere, \u00een timp ce serveau masa, Cinesunta vede la televiziune peisajul cunoscut al domeniului unde \u00ee\u015fi g\u0103sise ad\u0103post. Din cuvintele reporterului, traduse de Edu, afl\u0103 c\u0103 proprietarul castelului a fost marchizul de Nadlis, urma\u015fii acestuia, de fapt de marchiza Dolores Marguerite de Nadlis, don\u00e2ndu-l prim\u0103riei, pentru a organiza un centru cultural. Dar: \u201e…fiind l\u0103sat \u00een p\u0103r\u0103sire de primar \u015fi de ga\u015fca lui de incompeten\u0163i, \u00een castel s-a aciuat de ceva timp o fantom\u0103 care bag\u0103 groaza \u00een copiii ora\u015fului…\u201d. Dup\u0103 ce Edu o invit\u0103, a doua zi, s\u0103-i cunosc\u0103 familia Cinesunta, \u00eentoars\u0103 \u201eacas\u0103\u201d, constat\u0103 c\u0103 Polonic evadase din cu\u015fc\u0103. \u201e\u0162ara Minunilor\u201d mai avea, doar pentru \u00eenc\u0103 o noapte, un singur locuitor.
\nA doua zi, \u00een timp ce \u00eel a\u015ftepta pe Edu, care nu mai vine la \u00eent\u00e2lnire, este \u201earestat\u0103\u201d \u015fi \u201esf\u00e2\u015fiat\u0103\u201d de lumina blitz-urilor, fotoreporterilor. Se va \u00eent\u00e2lni totu\u015fi, cu Edu, \u00een visul din celula de la Poli\u0163ie. Acesta vroia s\u0103 \u00eenece un c\u0103\u0163el, folosindu-se de bastonul unui pensionar, dar alunec\u0103 \u015fi fata \u00eei cere s\u0103 salveze mai \u00eent\u00e2i c\u0103\u0163elul, \u00een schimbul ajutorului ei: \u201e\u00abAcum trage-m\u0103!\u00bb \u00eei ceru Edu, \u00eentinz\u00e2ndu-i bastonul. Fata prinse bastonul de cap\u0103t \u015fi, smucind cu putere, i-l smulse din m\u00e2n\u0103. \u00abCe faci? \u00bb… strig\u0103 Edu surprins.; \u00ab\u00cei \u00eenapoiez omului bastonul.\u00bb; \u00abDar eu?!… \u00bb; \u00abTu e\u015fti un om r\u0103u! \u00bb \u00eei r\u0103spunse \u015fi \u00eei \u00eentoarse spatele.\u201d
\nInterogatoriul de la poli\u0163ie \u00eencepe ca un dialog al surzilor. Poli\u0163i\u015ftii \u00eentreab\u0103 (\u00een francez\u0103) \u015fi Cinesunta \u201er\u0103spunde\u201d, amestec\u00e2nd cuvintele (\u00een rom\u00e2n\u0103 \u015fi englez\u0103) cu gesturile. P\u00e2n\u0103 c\u00e2nd unul dintre poli\u0163i\u015fti vorbe\u015fte, la telefon \u00een\u2026 italian\u0103. Adic\u0103 \u00eentr-o limb\u0103 ce revine, brusc, \u00een memoria fetei, care e prins\u0103 \u00een v\u00e2rtejul cotidianului avid de senza\u0163ional. Ziarele titreaz\u0103: \u201eInfractoarea poliglot\u0103\u201d, \u201eCopii ataca\u0163i de stafia castelului de Nadlis\u201d etc.
\n\u00cen cele din urm\u0103 este internat\u0103 \u00een Sec\u0163ia de evaluare \u015fi stabilizare a parametrilor vitali a Spitalului Central al Armatei, al c\u0103rui medic \u015fef, doctorul Fr\u00e9chet, \u00eencearc\u0103 s\u0103-i redea trecutul, convins c\u0103 acest lucru se va \u00eent\u00e2mpla, mai devreme sau mai t\u00e2rziu. Ceea ce nu \u00eenseamn\u0103 o diminuare a asaltului mediatic. Se vorbe\u015fte chiar despre o \u201efilozofie\u201d a cinesuntismului, un virtual \u201emotor moral-filozofic al societ\u0103\u0163ii mileniului trei\u201d: \u201eFata aceasta se \u00eentreab\u0103 mereu, cu tragic\u0103 profunzime: Cine sunt? De unde vin? Unde merg? Oare noi, ceilal\u0163i, ne-am pus vreodat\u0103 aceste \u00eentreb\u0103ri. \u015ei dac\u0103 ni le-am pus, nu am fugit oare, \u00eenfrico\u015fa\u0163i tocmai de posibilele r\u0103spunsuri?\u201d, scrie Daily Telegraph.
\n\u00cen cele din urm\u0103 dosarul ajunge \u00een instan\u0163\u0103, judec\u0103torul de instruc\u0163ie Paul Bichat urm\u00e2nd s\u0103 hot\u0103rasc\u0103 cui va fi \u00eencredin\u0163at\u0103 fata: Angliei, Italiei, Rom\u00e2niei sau\u2026 marchizei Dolores Marguerite de Nadlis, care – pe baza asem\u0103n\u0103rii cu pictura ce o reprezenta pe sora ei, disp\u0103rut\u0103 \u00een timpul r\u0103zbiului – sus\u0163inea c\u0103 Cinesunta \u00eei este nepoat\u0103. De\u015fi deosebit de tentant\u0103, aceast\u0103 ultim\u0103 variant\u0103 este respins\u0103 de fat\u0103, dup\u0103 ce afl\u0103 c\u0103 marchiza \u201ejucase\u201d necinstit, mituindu-i avocatul. \u015ei, fiind sigur\u0103 c\u0103 este rom\u00e2nc\u0103, solicit\u0103 cet\u0103\u0163enia acestei \u0163\u0103ri, lucru acceptat de instan\u0163\u0103, consulul diplomatic Dobrescu fiind cel care o preia pentru \u00eendeplinirea formalit\u0103\u0163ilor. Acesta i-o prezint\u0103 pe fiica sa \u015fi pe guvernanta acesteia, doamna Maria, care\u2026 mirosea ca o gr\u0103din\u0103 de trandafiri. V\u0103lul cortinei se ridic\u0103 brusc \u015fi Cinesunta fuge, cer\u00e2ndu-i, prin telefon, doctorului Fr\u00e9chet s\u0103 o salveze.
\nAcum \u015ftia totul despre trecutul \u015fi identitatea ei! Nu \u015fi cine este sau ce va deveni Diana Precup.
\nA\u015fadar, un roman modern din toate punctele de vedere, utiliz\u00e2nd cu profesinalism structuralismul \u015fi reperele psihanalitice, c\u0103ruia fiecare recitire \u00eei poate ad\u0103uga sensuri \u015fi profunzimi noi, a\u015fa cum numai c\u0103r\u0163ile adev\u0103rate reu\u015fesc s\u0103 o fac\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Mihaela MERAVEI \u201eYeti \u00eentr-un bloc de ghea\u021b\u0103\u201d sau poezia cu z\u00e2mbetul pe buze De\u0219i publicat la \u00eenceputul unei veri caniculare<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15286"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=15286"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15286\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":15288,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15286\/revisions\/15288"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=15286"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=15286"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=15286"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}